1ra-877/2021 — art.362-1 alin.2, lit. b, c CP

1ra-877/2021 — art.362-1 alin.2, lit. b, c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-877/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

28 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte –Diaconu Iurie,

Judecători – Boico Victor, Catan Liliana,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Dudulica Liubomir în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 04 noiembrie 2020, în cauza penală în

privința lui,

Tansug Alper xxxxxx, născut la data de

xxxx, originar din xxxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 13.03.2018 – 16.05.2019;

Instanța de apel: 07.07.2020 – 04.11.2019;

Instanța de recurs: 02.02.2021 – 28.04.2021.

A C O N S T A T A T :

Tansug Alper a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 3621 alin. (2), lit. lit. b), c) Cod penal și cu aplicarea prevederilor art.

3641 alin. (8) Cod procedură penală i-a fost stabilită pedeapsa sub formă

închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, cu privarea de dreptul de a ocupa

sau deține funcții de administrare în domeniul hotelier pentru o perioadă

pe un termen de 2 (doi) ani.

În temeiul art. 90 Cod penal a fost suspendată condiționat executarea

pedepsei cu închisoare aplicată lui Tansug Alper, fixându-i-se un termen

de probă de 2 (doi) ani.

A fost respinsă cererea acuzatorului de stat privind încasarea din

contul inculpatului Tansug Alper a cheltuielilor judiciare pentru efectuarea

traducerilor în mărime de 9 802 lei.

Cauza penală a fost examinată în baza probelor administrate la faza de

urmărire penală în baza art.3641 Cod de procedură penală.

Tansug Alper în perioada lunilor martie - aprilie 2017, acționând

intenționat și de comun acord cu alte persoane nestabilite la moment de

organul de urmărire penală, urmărind scopul obținerii direct a unui folos

1

financiar sau material, contrar prevederilor art. 6 a Protocolului împotriva

traficului ilegal de migranți pe cale terestră, a aerului și pe mare, adițional

la Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale

organizate din 15.11.2000, în vigoare pentru Republica Moldova din

16.10.2005 care prevede că „fiecare stat parte adoptată măsurile legislative

sau alte măsuri necesare pentru a conferi caracterul de infracțiune, atunci

când faptele au fost comise intenționat și pentru a obține, direct ori

indirect, un folos financiar sau un alt folos material: a) traficului ilegal de

migranți: confecționării unui document de călătorie sau de identitate

frauduros”, au întreprins acțiuni intenționate în vederea organizării ieșirii

ilegale de pe teritoriul Republicii Moldova, intrării și șederii ilegale pe

teritoriul statelor membre a Uniunii Europene a cetățenilor Turciei,

xxxxxxxx, care nu sunt cetățeni sau rezidenți ai acestor state, prin

tranzitarea ilegală teritoriul Republicii Moldova și a Ucrainei.

În vederea realizării acțiunilor sale infracționale cet. Tansug Alper

împreună și de comun acord cu alte persoane nestabilite la moment, în

perioada de timp cuprinsă între 16.03.2017 și 05.04.2017, i-au adăpostit pe

cet. Turciei, xxxxx la hotelul „Fortuna” din mun. Chișinău, str. Buiucani 13

A, care au intrat pe teritoriul Republicii Moldova la 16.03.2017 prin punctul

de trecere a frontierei de stat Aeroportul Internațional Chișinău,

prezentând pașapoarte veridice.

În intervalul de timp 16.03.2017 - 05.04.2017 cet. Turciei, xxxxx, s-au

aflat pe teritoriul Republicii Moldova, perioadă în care Tansug Alper,

împreună cu alte persoane neidentificate, le-au confecționat și le-au

transmis pașapoartele diplomatice false cu nr. x din 28.04.2016. nr xxx din

26.02.2016 și nr. x din 28.11.2016, pe numele cet. xxxx, care conform

raportului de expertiză judiciară nr. 4/100 din 11.04.2017, realizat de

autoritățile Ucrainei, s-a concluzionat că „pașaportul pentru călătorie în

străinătate a cetățeanului Turciei nr. x eliberat pe numele x a fost fabricat

prin metoda tipografică; În pașaportul nr. x, pagina cu datele de

identificare a fost înlocuită pagina cu datele de identificare cu numele x,

din pașaportul x; Pașaportul pentru călătorie în străinătate a cetățeanului

Turciei nr. x, eliberat pe numele x a fost fabricat prin metoda tipografică; În

pașaportul nr. x, pagina cu datele de identificare a fost înlocuită cu pagina

cu datele de identificare pe numele x din pașaportul x; Pașaportul pentru

călătorie în străinătate a cetățeanului Turciei nr. x, eliberat pe numele x a

fost fabricat prin metoda tipografică. În pașaportul nr. x, pagina cu datele

de identificare a fost înlocuită cu pagina cu datele de identificare pe

numele x, din pașaportul x cu care ultimii au părăsit ilegal teritoriul

Republicii Moldova la 05.04.2017 prin postul de trecere a frontierei de stat

Criva-Mămăliga, intrând pe teritoriul Ucrainei.

Ulterior, la 06.04.2017, în timpul trecerii prin punctul de trecere a

2

frontierei de stat Ujgorod a Ucrainei și intrării pe teritoriul Slovaciei,

ultimii au prezentat pașapoartele diplomatice cu nr. x din 28.04.2016, nr. x

din 26.02.2016 și nr. x din 28.11.2016, care s-au dovedit a fi falsificate.

Acțiunile lui Tansug Alper au fost încadrate în baza art. 3621 alin. (2),

lit. b) și c) Cod penal adică, organizarea migrației ilegale, în scopul obținerii

direct sau indirect a unui folos financiar, a intrării și șederii ilegale pe

teritoriul unui stat, a persoanei care nu este nici cetățean, nici rezident al

acestui stat, săvârșite de mai multe persoane, asupra a mai multor

persoane.

- procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Principal, Mihail

Cebotari prin care a solicitat casarea sentinței, cu adoptarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care a-l

recunoaște pe Tansug Alper culpabil de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 3621 alin. (2), lit. lit. b), c) Cod penal, cu stabilirea pedepsei, pe un

termen de 3 (trei) ani și 4 (patru) luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis, cu aplicarea pedepsei complimentare

privarea de dreptul de a ocupa sau deține funcții de administrare în

domeniul hotelier pentru o perioadă de 3 (trei) ani.

Admiterea acțiunii civile privind încasarea cheltuielilor de judecată în

beneficiul statului în cuantumul înaintat în sumă de 9 802 lei de la

inculpatul Tansug Alper.

- avocatul Dudulica Liubomir în numele inculpatului Tansug Alper

prin care a solicitat casarea sentinței, cu adoptarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatului Tansug Alper

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (2),

lit. b), c) Cod penal a-i stabili o pedeapsă sub formă de amendă, cu

dispunerea restituirii telefonului mobil „Iphone 6”.

3.1 În motivarea apelului, procurorul a indicat că:

- deși instanța a calificat corect acțiunile inculpatului Tansug Alper,

partea acuzării consideră că sentința este nefondată sub aspectul blândeții

pedepsei și neadmiterii cheltuielilor de judecată, instanța de judecată

examinând în mod superficial circumstanțele în care s-a produs fapta și

personalitatea inculpatului;

- luând în calcul prevederile art. 75 Cod penal raportate la prezenta

cauză penală, constată că, Tansug Alper a comis infracțiunea de organizare

migrației ilegale, infracțiune cu o gravitate și reacție sporită din partea

societății asupra unor categorii de genul dat de infracțiuni;

- prin comiterea unei asemenea infracțiune, se lezează nu doar

securitatea statului Republicii Moldova, dar și a altor state. Anume, ținând

cont de argumentele sus menționate, Organizația Națiunilor Unite, în

vederea prevenirii și combaterii fenomenului în cauză, a adoptat Protocolul

3

împotriva traficului ilegal de migranți pe cale terestră, a aerului și pe mare,

adițional la Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității

transnaționale organizate din 15.11.2000, în vigoare pentru Republica

Moldova din 16.10.2005;

- pedepsele aplicate urmează să fie de așa natură încât să descurajeze

persoanele de a comite asemenea gen de infracțiuni;

- totodată, urmează de menționat că, la comiterea infracțiunii de

organizare migrației ilegale, au fost folosite pașapoarte diplomatice false,

fapt care demonstrează pericolul genului dat de infracțiuni;

- motivul comiterii infracțiunii în cauză este unul josnic, și anume de

a obține un folos material sau financiar;

- analizând personalitatea inculpatului, s-a stabilit că, deși la moment

are antecedente penale stinse, anterior, ultimul a fost condamnat în baza

art. 217 alin. (3) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa de închisoare pe un

termen de 2 ani, cu suspendare condiționată pe un termen de 1 an de zile;

- din analiza revendicării, se observă că în privința inculpatului a mai

figurat o cauză penală pornită în baza art. 165 alin. (2) Cod penal, însă pe

care ulterior a fost achitat;

- Tansug Alper nu este la prima abatere de la legea penală, anterior

comițând infracțiune grave, însă nefiind privat real de libertate;

- deși Tansug Alper, anterior a fost condamnat, la o pedeapsă

nelegată de privarea de libertate, beneficiind de o șansă din partea statului,

ultimul a luat-o în considerație, comițând în continuare noi infracțiuni;

- analizând existența cărorva circumstanțe atenuante se observă că ele

lipsesc, or faptul recunoașterii vinovăției în instanța de judecată, nu poate

fi considerată ca circumstanță atenuantă, odată ce beneficiază în baza art.

3641 Cod de procedură penală, de reducerea cu 1/3 și respectiv l/4 din

pedeapsa maximă și minima aplicată;

- luând în considerație că Tansug Alper, a comis o infracțiune de o

rezonanță și gravitate sporită, din motive financiare, anterior fiind

condamnat pentru infracțiuni grave, neexistând careva circumstanțe

atenuante, consideră că pedeapsa aplicată de instanța de judecată, cu

stabilirea termenului de probă de 2 ani, este una prea blândă;

- instanța de judecată, în motivarea hotărârii a făcut trimitere doar la

criteriile generale de aplicare a pedepsei penale, prevăzute la art. 75 Cod

penal, fără a indicate concret toate circumstanțele cazului;

- consideră că suspendarea condiționată a executării pedepse

închisorii față de inculpatul Tansug Alper nu va asigura scopul pedepsei

penale, prevăzut de art. 61 alin. (2) Cod Penal;

- prin condamnarea lui Tansug Alper la executarea pedepsei sub

formă de închisoare de 2 ani, cu suspendarea condiționată cu un termen de

probă de 2 (doi) ani, cu privarea de a ocupa sau deține funcții de

4

administrare în domeniul hotelier pe un termen de 2 ani este pedeapsa cea

mai blândă, nu se va atinge scopul pedepsei penale de corijare a acestuia;

- consideră că instanța urma să aplice o pedeapsă echitabilă, care să

fie în corelație cu gravitatea faptelor comise de către inculpat, pentru

restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni, urmând a fi respectate principiul echității și

principiul diferențierii pedepsei, prin stabilirea corectă a categoriilor de

infracțiuni reieșind din gravitatea acestora și sancțiunea echitabilă care

trebuie să corespundă cu valorile sociale la care s-au atentat prin faptele

infracționale;

- prin aplicarea unei pedepse echitabile de către instanțele de judecată

va fi atins scopul procesului penal de restabilire a echității sociale, însă

până la atingerea acestui scop instanța de judecată urmează în mod

prioritar să facă o individualizare corectă a acțiunilor infracționale coraport

cu gravitatea faptelor care îi sunt încriminate lui Tansug Alper, rigori care

nu fost respectate de instanța de judecată prin soluția pronunțată și

argumentele prin care aceasta a ajuns la concluzia aplicării acestei pedepse;

- consideră că prin aplicarea pedepsei sub formă de închisoare se va

ajunge la realizarea scopul pedepsei penale, anume îl va determina pe

inculpat, de a se corecta și de a evita pe viitor comiterea altor infracțiunii

mai severe, precum și va avea rol de prevenire în săvârșirea a noi

infracțiuni similare din partea altor persoane;

- consideră că, acțiunea civilă urmează a fi admisă în cuantumul

înaintat cu încasarea cheltuielilor judiciare de la inculpat.

3.2 În motivarea cerințelor sale avocatul Dudulica Liubomir a invocat

următoarele aspecte:

- instanța de judecată nu a luat în considerație argumentele invocate

de către partea apărării: inculpatul și-a recunoscut vina sa și apărarea va

evidenția doar circumstanțele care atenuează vinovăția acestuia. De

asemenea, urma să fie luate în considerație circumstanțele atenuante:

recunoașterea integrală a vinovăției; contribuirea la descoperirea

infracțiunii prin explicarea tuturor circumstanțelor cazului și elucidarea

detaliilor; căința sinceră; caracteristica pozitivă a inculpatului;

personalitatea inculpatului: familist, are la întreținere un copil minor;

- concluzia instanței de refuz în aplicarea pedepsei în formă de

amendă pe motiv că inculpatul anterior a fost condamnat, nu poate fi

acceptată, or suma amenzii este mare și în situația în care acesta a pierdut

locul de muncă, are la întreținere un copil minor, necesitatea de a face rost

de surse financiare suplimentare, îi va crea o condiție de disconfort

suficient pentru a face concluzii și a respecta pe viitor legea;

- nu este întemeiată concluzia instanței de judecată nici referitor la

corpurile delicte. Într-adevăr telefonul mobil „Iphone 6” este recunoscut

5

corp delict pe caz. Dar, în calitate de probă este prezentată instanței de

judecată informația deținută pe acest dispozitiv de stocare. La materialele

dosarului sunt înscrisuri și dispozitive de stocare care conțin informația din

telefonul mobil „Iphone 6”, cu descrierea detaliată. Consideră că păstrarea

la materialele cauzei a telefonului mobil „Iphone 6” este inutilă și lezează

dreptul de proprietate a lui Alper Tansug.

2020, apelul declarat de avocatul Dudulica Liubomir în numele

inculpatului a fost respins ca fiind nefondat, iar apelul declarat de procuror

a fost admis, casată sentința parțial și pronunțată o nouă hotărâre potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

Lui Tansug Alper recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 3621 alin. (2), lit. b), c) Cod penal i-a fost aplicată

pedeapsa cu închisoare pe termen de 2 (doi) ani, cu privarea de dreptul de

a ocupa sau deține funcții de administrare în domeniul hotelier pentru o

perioadă de 2 (doi) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

Cheltuielile de judecată în mărime de 9802 (nouă mii opt sute doi) lei,

suportate în legătură cu efectuarea traducerilor au fost încasate de la

inculpatul Tansug Alper.

În rest, sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 16 mai

2019, a fost menținută.

4.1 Instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia soluției primei

instanțe referitor la individualizarea pedepsei penale în privința

inculpatului Tansug Alper, a constatat că aceasta nu a acordat deplină

eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75 Cod penal raportat la prevederile

art. 90 Cod penal, respectiv, nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii

săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele

care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile

de viață ale familiei acesteia.

Instanța de apel analizând soluția primei instanțe referitor la

individualizarea pedepsei penale în privința inculpatului Tansug Alper a

reținut că prima instanță și-a motivat soluția referitor la aplicarea pedepsei

și modalitatea de executare a acesteia în baza unor și aceleiași circumstanțe,

invocând circumstanțele ce țin de gravitatea faptei comise, că a recunoscut

vina, se căiește de cele comise.

Instanța de apel a concluzionat că, soluția primei instanțe nu poate fi

menținută, așa cum aceasta nu corespunde criteriilor de individualizare a

pedepsei și nu va asigura realizarea scopului pedepsei penale.

Instanța de apel a notat că prin acțiunile prejudiciabile comise de

inculpatul Tansug Alper au fost lezate relațiile sociale a căror existență și

6

desfășurare normală sunt condiționate de desfășurarea în condiții de

legalitate a organizării intrării, șederii sau tranzitării teritoriului statului

sau a ieșirii de pe acest teritoriu a persoanei care nu este nici cetățean, nici

rezident al acestui stat. Din cuprinsul materialelor probatorii administrate

la dosar, rezultă că la comiterea infracțiunii de organizare migrației ilegale,

au fost folosite pașapoarte diplomatice false, fapt care demonstrează

pericolul genului dat de infracțiuni. Motivul comiterii infracțiunii în cauză

este obținerea unui folos material sau financiar.

Instanța de apel analizând personalitatea inculpatului a reținut că,

deși la moment are antecedente penale stinse, anterior, ultimul a fost

condamnat în baza art. 217 alin. (3) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa de

închisoare pe un termen de 2 ani, cu suspendare condiționată pe un termen

de 1 an de zile, Tansug Alper nu este la prima abatere de la legea penală,

anterior a mai infracțiuni, fiindu-i aplicată o pedeapsă penală sub formă de

închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei. În asemenea

circumstanțe, a considerat că, deși inculpatul Tansug Alper anterior a fost

condamnat, la o pedeapsă nelegată de privarea de libertate, beneficiind de

o șansă din partea statului, ultimul a luat-o în considerație, comițând în

continuare noi infracțiuni.

Instanța de apel luând în considerație că Tansug Alper a comis o

infracțiune de o rezonanță și gravitate sporită, din motive financiare,

anterior fiind condamnat pentru infracțiuni grave, neexistând careva

circumstanțe atenuante, consideră că pedeapsa aplicată de instanța de

judecată, sub formă de închisoare, cu suspendarea condiționată a executării

pedepsei este una prea blândă și care nu va asigura realizarea scopului

pedepsei penale, și anume restabilirea echității sociale, corectarea

inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din

partea inculpatului, cât și a altor persoane.

Instanța de apel a considerat că doar prin aplicarea pedepsei sub

formă de închisoare se va ajunge la realizarea scopul pedepsei penale, îl va

determina pe inculpat, de a se corecta și de a evita pe viitor comiterea altor

infracțiunii mai severe, precum și va avea rol de prevenire în săvârșirea a

noi infracțiuni similare din partea altor persoane.

Cu referire la chestiunea privind cheltuielile de judecată, instanța de

apel a reținut argumentele primei instanțe potrivit precum că norma legală

(art. 227 alin. (2), pct. 1) și art. 229 alin. (1) Cod procedură penală), nu

prevede în calitate de cheltuieli judiciare cheltuielile suportate pentru

efectuarea traducerilor.

Cu referire la apelul declarat de avocatul Liubomir Dudulica în

numele inculpatului Tansug Alper, instanța de apel a respins ca fiind

nefondată solicitarea părții apărării privind aplicarea inculpatului Tansug

Alper pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (2), lit. b), c)

7

Cod penal a unei pedepse mai blânde, sub formă de amendă, or, după cum

a indicat și prima instanță, această măsură de pedeapsă nu este echitabilă

deoarece inculpatul nu este la primul conflict cu legea, iar pedeapsa

stabilită anterior (sub formă de închisoare, cu aplicarea prevederilor art. 90

Cod penal) nu l-a determinat la revizuirea conduitei civice.

Instanța de apel nu a stabilit incidența unor temeiuri sau

circumstanțe care să justifice aplicarea unei pedepse mai blânde sub formă

de amendă or, la individualizarea pedepsei penale în privința inculpatului

Tansug Alper, instanța de apel a ținut cont în deplină măsură de toate

aspectele cauzei, de circumstanțele ce caracterizează atât personalitatea

inculpatului, cât și de circumstanțele în care a fost comisă fapta

prejudiciabilă.

În ceea ce privește dezacordul părții apărării cu soluția primei

instanțe în partea dispunerii păstrării la materialele cauzei pe tot termenul

de păstrare, după definitivarea sentinței a telefonului mobil de model

„Iphone 6”, instanța de apel a constatat că prima instanță a dispus

soluționarea chestiunii referitor la corpul delict în conformitate cu

prevederile art. 162 Cod procedură penală.

avocatul Dudulica Liubomir în numele inculpatului prin care invocând

incidența pct. 6 a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală a solicitat

casarea sentinței și deciziei în partea aplicării pedepsei cu

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului

Tansug Alper să îi fie aplicată pedeapsa amendă în mărimea

minimă prevăzută de sancțiunea art. 3621 alin. 2 din Codul penal.

5.1 În susținerea recursului avocatul a invocat că:

- instanțele de judecată au dat apreciere eronată circumstanțelor

de fapt și, respectiv, interpretare juridică greșită;

- instanța de apel nu a luat în considerație argumentele invocate de

către partea apărării că inculpatul și-a recunoscut vina sa și apărarea va

evidenția doar circumstanțele care atenuează vinovăția acestuia precum și

recunoașterea integrală a vinovăției; contribuirea la descoperirea

infracțiunii prin explicarea tuturor circumstanțelor cazului și elucidarea

detaliilor; căința sinceră; caracteristica pozitivă a inculpatului;

personalitatea inculpatului: familist, are la întreținere un copil minor;

- consideră că, concluzia instanței de refuz în aplicarea pedepsei în

formă de amendă pe motiv că inculpatul anterior a fost condamnat, nu

poate fi acceptată, or suma amenzii este mare și, în situația în care acesta a

pierdui locul de muncă, are la întreținere un copil minor, necesitatea de a

face rost de surse financiare suplimentare, îi va crea o condiție de

disconfort suficient pentru a face concluzii și a respecta pe viitor legea;

- consideră neîntemeiată concluzia instanței de judecată referitor la

8

corpurile delicte, într-adevăr telefonul mobil Iphone 6 este recunoscut corp

delict pe caz. În calitate de probă este prezentată instanței de judecată

informația deținută pe acest dispozitiv de stocare, sunt înscrisuri și

dispozitive de stocare care conțin informația din telefonul mobil Iphone 6

cu descrierea detaliată. Consideră, că păstrarea la materialele cauzei a

telefonului mobil Iphone 6 este inutilă și lezează dreptul de proprietate a

lui Alper Tansug, în acest sens invocând prevederile art. 128 alin. 54 din

Codul de procedură penală și art. 162 alin. 1 din Codul de procedură

penală;

- consideră că nu poate fi reținut și argumentul că, inculpatul anterior

a fost condamnat la închisoare cu suspendare, fapt care îl caracterizează

negativ și corectarea acestuia este posibilă doar cu izolarea acestuia de

societate, or Tansug Alper a fost condamnat în anul 2011 pentru păstrarea

drogurilor pentru consum propriu și a executat pedeapsa conștiincios;

- consideră că eronat au fost încasate cheltuielile de judecată (art. 227

și art. 228 din Codul de procedură penală).

prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus

referință procurorul în Secția reprezentare a învinuirii în Curtea Supremă

de Justiție, prin care a manifestat dezacordul cu recursul înaintat, a solicitat

respingerea recursului cu menținerea deciziei instanței de apel motivând

prin faptul că atât instanța de apel a constatat just circumstanțele de drept

și de fapt ale cauzei și corect a stabilit pedeapsa.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează

inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, din următoarele

considerente.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate

expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu

trebuie să fie invocate de recurent.

Cu referire la recursul declarat, Colegiul reține că în susținerea

acestuia s-a invocat pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală,

însă reieșind din cerințele recursului, Colegiul reține că drept temei pentru

recurs pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevede că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când pedeapsa nu

a fost individualizată corect.

9

Instanța de recurs menționează însă că, prevederile la care se referă

autorul recursului nu sunt aplicabile din punctul de vedere al prezenței

erorii de drept, care ar servi ca temei de implicare a instanței în sensul

casării deciziei instanței de apel. Colegiul reține că, recurentul deși este de

acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, critică decizia

contestată doar în partea ce ține de pedeapsa stabilită inculpatului,

considerând-o prea aspră, solicitând în acest sens, inculpatului Tansug

Alper să îi fie aplicată pedeapsa amendă în mărimea

minimă prevăzută de sancțiunea art. 3621 alin. 2 din Codul penal.

Privitor la pedeapsa stabilită inculpatului de către instanța de apel,

Colegiul consideră instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată în

acest sens, acordând deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75, Cod penal

și art. 3641 Cod de procedură penală, la soluționarea chestiunii cu privire la

individualizarea pedepsei, stabilite conform sancțiunii articolului

incriminat, iar în sprijinul statuării respective relevă următoarele.

Așa cum se reține din doctrina penală, în cazul săvârșirii unei

infracțiuni instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască

nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a

comis acea infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea

realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile

prevăzute de Codul penal la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului

pedepsei. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv,

de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca

finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea

articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul.

De asemenea, se reține că la individualizarea pedepsei trebuie avut în

vedere principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvârșite, care

se măsoară după cuantumul pedepsei prevăzute de textul incriminator,

urmând ca celelalte două criterii alăturate și distincte - persoana

infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea

penală, să fie avute în vedere după ce instanța și-a format opinia cu privire

la gradul de pericol social concret al activității infracționale săvârșite. La

stabilirea categoriei și mărimii pedepsei, instanța de apel a ținut cont de

faptul că scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate în privința

inculpatului nu poate fi atinsă decât prin aplicarea pedepsei penale cu

închisoare, or această pedeapsă este una echitabilă și care va atinge scopul

sancțiunii penale de reeducare a ultimului și prevenirea comiterii de noi

infracțiuni, atât din partea acestuia cât și din partea altor persoane.

Verificând materialele dosarului, în raport cu criticele punctate de

recurent în cererea sa, Colegiul penal ajunge la concluzia că la judecarea

apelului instanța a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv,

adoptând o soluție corectă în partea condamnării lui Tansug Alper în baza

10

art. 3621 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, care este argumentată și

corespunzătoare circumstanțelor de fapt și de drept stabilite în speța dată,

iar la aplicarea pedepsei lui Tansug Alper, instanța d apel a ținut cont de

prevederile art. 7, 61, 75, 76-78 Cod penal, de gravitatea infracțiunii

săvârșite – care se califică ca infracțiune „mai puțin gravă”, de persoana

inculpatului – care a recunoscut vina integral, a solicitat examinarea cauzei

penale în procedură simplificată, sincer s-a căit de cele comise, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea – careva

circumstanțe atenuante sau agravante nu au fost reținute, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatei și condițiile de

viață ale inculpatului – inculpatul anterior a fost atras la răspundere penală,

prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de

procedură penală, or, careva erori în acest sens nefiind constatate.

Instanța de recurs reține că solicitarea avocatului privind aplicarea în

privința lui Tansug Alper a pedepsei sub formă de amendă penală,

solicitare care de fapt nici nu a fost motivată de către recurent, este

neîntemeiată, or doar faptul că inculpatul a recunoscut vina și nu este de

acord cu pedeapsa stabilită de către instanța de apel, considerând-o prea

aspră, nu poate servi ca circumstanță pentru aplicarea pedepsei sub formă

de amendă.

Totodată, instanța de recurs menționează că, această chestiune a fost

obiect de discuție în instanța de apel, asupra căreia instanța de apel s-au

expus întemeiat, deoarece aceasta ținând cont de toate circumstanțele

atenuante și caracteristica inculpatului, a ajuns la concluzia de că doar prin

aplicarea pedepsei sub formă de închisoare se va ajunge la realizarea

scopul pedepsei penale, îl va determina pe inculpat, de a se corecta și de a

evita pe viitor comiterea altor infracțiunii mai severe, precum și va avea rol

de prevenire în săvârșirea a noi infracțiuni similare din partea altor

persoane.

Prin urmare, motivele recurentului nu și-au găsit confirmarea,

recursul conține invocări identice cu apelul declarat, asupra cărora instanța

de apel s-a expuse în mod argumentat asupra acestora (vezi în acest sens pct.

4.1 a prezentei hotărâri), soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe

deplin și a cărei reluare nu se mai impune (hotărârea CtEDO García Ruiz

versus Spania), și noțiunea de proces echitabil cere ca instanța care și-a

motivat succint decizia, fie prin preluarea motivelor instanței inferioare, fie

altfel, să examineze în mod real întrebările esențiale care i-au fost adresate

(hotărârea CtEDO Boldea versus România).

Reieșind din cele expuse, Colegiul concluzionează că instanța de apel

a pronunțat o decizie întemeiată și motivată prin stabilirea în privința

inculpatului a unei pedepse privative de libertate, pedeapsă care răspunde

scopului de corectare și reeducare a inculpatului prevăzut de art. 61 Cod

11

penal, care va duce la formarea unei atitudini pozitive a acestuia față de

ordinea de drept, regulile de conviețuire socială și principiile morale, iar

argumentul invocat de recurent privind aplicarea pedepsei non privative

de libertate, urmând a fi declarat ca neîntemeiat.

Cu referire la chestiunea privind cheltuielile de judecată, Colegiul

Penal reține că instanța de apel a ținut cont în deplină măsură de

prevederile art.227 și art. 229 alin. (2) Cod de procedură penală, și lea

aplicat corespunzător adoptând o soluție întemeiată și motivată.

În viziunea instanței de recurs concluziile expuse pe larg de către

instanța de apel în decizia sa, sunt juste iar criticile recurentului nu

constituie temeiuri de a răsturna situația în prezenta cauză, ce ar necesita

intervenția instanței ierarhic superioare, în sensul casării hotărârii

judecătorești adoptate de instanța de apel.

Reținând prevederile sus menționate, Colegiul penal conchide că nu

există temeiuri legale pentru admiterea recursului ordinar declarat și

potrivit legii decide inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Dudulica Liubomir în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 04 noiembrie 2020, în cauza penală în

privința lui Tansug Alper xxxxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 27 mai 2021.

Președinte Diaconu Iurie

Judecători Boico Victor

Catan Liliana

12