- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 12 ianuarie 2023
- Stat pârât
- ITA
- Articole
- Articolul 1, Articolul 6, Articolul 1 din Protocolul 1
- Concluzia
- Încălcare — Articolul 6
- Încălcare — Articolul 1 din Protocolul 1
Montalto și alții împotriva Italiei
Traducere în română Auto
PRIMEI SECȚIUNI CAUZE DE MONTALTO ȘI ALȚII v. ITALIA (Depunerile nr. 37301/17 și 3 altele – a se vedea lista anexată) HOTĂRÂREA Strasbourg 12 ianuarie 2023 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Montalto și alții c. Italia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), ședința în calitate de comitet compus din: Krzysztof Wojtyczek , Președintele Ivana Jelić, Erik Wennerström , judecători și Viktoriya Maradudina, grefierul adjunct al secțiunii interioare, având deliberat în privat la 8 decembrie 2022, pronunță următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: PROCEDURA Cazul a fost originat în cererile împotriva Italiei depuse la Curte în temeiul articolului 34 din Convenția pentru Protecția Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale („Convenția”) privind diferitele date indicate în tabelul adăugat.
Guvernul italian („Guvernul”) a fost anunțat de cereri. FACTE Lista reclamanților și detaliile relevante ale cererilor sunt prezentate în tabelul adăugat. În ceea ce privește cererea nr. 44130/17, procedurile interne au fost inițiate de dl A. Lorello, soțul reclamantului. La 25 decembrie 1998, dl Lorello a murit. La 28 februarie 2002, dna A. Di Lorenzo și-a declarat intenția de a continua procedura internă ca moștenitor. În ceea ce privește cererea nr. 2524/20, procedurile interne și „Pinto” au fost inițiate de dl C. Giustiniani. Procedura „Pinto” s-a încheiat la 11 iunie 2019. Trei săptămâni mai târziu, dl Giustiniani a murit. Cererea în fața Curții a fost depusă de moștenitorii săi în numele lor (a se vedea tabelul apendice).
Toate reclamanții s-au plâns de lungimea excesivă a procedurii civile și au formulat, de asemenea, o altă plângere în temeiul jurisprudenței bine stabilite a Curții cu privire la neexecutarea sau întârzierea punerii în aplicare a deciziilor interne. Având în vedere subiectul similar al cererilor, Curtea consideră oportun să le examineze împreună într-o singură hotărâre.
Reclamanții se plângeau în principal că durata procedurii civile în cauză era incompatibilă cu cerințele privind „tempul rațional” și se bazează pe art. 6 § 1 din Convenție, care se menționează după cum urmează: „În determinarea drepturilor și obligațiilor sale civile ... fiecare are dreptul la o ... audiție într-un timp rezonabil de [a] ... tribunal ...” Guvernul a susținut că reclamanții nu mai sunt o „victima”, în sensul articolului 34 din Convenție, a presupuselor încălcări ale articolului 6 § 1 din Convenție, deoarece suma acordată ca compensație la nivel național este rezonabilă și în conformitate cu criteriile legislative relevante. 10. În ceea ce privește cererea nr. 44130/17, Guvernul a susținut, de asemenea, că perioada care urmează să fie luată în considerare ar trebui să înceapă cu intervenția reclamantului în cadrul procedurii principale ca moștenitor.
11. În ceea ce privește statutul de victimă al reclamanților, Curtea consideră că satisfacția echitabilă acordată reclamanților la nivel intern nu poate fi considerată suficientă în funcție de jurisprudența Curții (a se vedea Scordino c. Italia (n. 1) [GC], nr. 36813/97, §§ 205-06 și 214-15, ECHR 2006‐V; Cocchiarella c. Italia [GC], nr. 64886/01, §§ 86-98, ECHR 2006 Garino c. Italia (dec.), nr. 16605/03, 16641/03 și 16644/03, 18 mai 2006). Reclamanții pot, în consecință, să poată pretinde că este o „victima” a unei încălcări a cerinței de „tempo rațional” și, prin urmare, obiecția Guvernului ar trebui respinsă (a se vedea Cocchiarella , citată mai sus, §§ 69-83). 12. În ceea ce privește a doua opoziție în ceea ce privește cererea nr. 44130/17, Curtea constată că moartea soțului reclamantului nu a condus la o întrerupere a procedurii.
Curtea se referă la hotărârea sa în cauza principală Cocchiarella (citat mai sus, § 47 și § 113), în cazul în care aceasta a respins aceeași obiecție și a clarificat că, dacă reclamantul a declarat intenția sa de a continua procedura principală ca moștenitor, el poate plânge de întreaga lungime a procedurii. Astfel, aceasta respinge obiecția guvernului și declară cererile admisibile. 13. Cu privire la fondul, Curtea reiterează că raționalitatea duratei procedurii trebuie evaluată în funcție de circumstanțele cauzei și în legătură cu următoarele criterii: complexitatea cauzei, comportamentul reclamanților și autorităților competente și ceea ce era în joc pentru reclamanții din litigiu (a se vedea Frydlender v. France [GC], nr. 30979/96, § 43, CEDO 2000-VII).
14. În principalul caz de Cocchiarella (citat mai sus), Curtea a constatat deja o încălcare a art. 6 § 1 din Convenție, având în vedere durata excesivă a procedurilor civile. 15. În ceea ce privește prezentul caz, după examinarea tuturor materialelor care i-au fost prezentate, Curtea nu a constatat niciun fapt sau argument care să justifice lungimea generală a procedurii la nivel național. Având în vedere jurisprudența sa pe această temă, Curtea consideră că, în caz instant, durata procedurii a fost excesivă și nu a îndeplinit cerințele de „tempă rațională”. 16. Prin urmare, aceste plângeri dezvăluie o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție. ALTE VIOLĂȚI ALEGATE ÎN CAUZA BON ESTABLIZATĂ 17. Reclamanții au prezentat o altă plângere în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție și al articolului 1 din Protocolul nr. 1 privind neexecuția sau aplicarea întârziere a deciziilor interne „Pinto” (a se vedea tabelul adăugat).
18. Guvernul a susținut că reclamanții nu au scăpat de căile de recurs interne disponibile. 19. În ceea ce privește obiecția Guvernului cu privire la neepuizarea recoursurilor interne, Curtea se referă la hotărârea sa în cazul Gaglione și alții c. Italia (n. 45867/07 și 69 alții, § 22, 21 decembrie 2010), în cazul în care a respins o obiecție similară de neepuizare. Prin urmare, Curtea respinge obiecția Guvernului în acest caz. 20. Curtea constată în continuare că plângerea nu este în mod manifestant bolnavă întemeiat în sensul articolului 35 § 3 litera (a) din Convenție și că aceasta nu este inadmisibilă din alte motive. Prin urmare, aceasta trebuie declarată admisibilă.
21. După examinarea tuturor materialelor prezentate, Curtea nu a constatat, de asemenea, niciun fapt sau argument care să-l convingă să ajungă la o concluzie diferită cu privire la fondul plângerii, în consecință, a existat o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție și a articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție din cauza neexecuției sau a întârzierii aplicării deciziilor interne finale în favoarea reclamanților (a se vedea Gaglione și altele , citate mai sus §§ 40 și 45). APLICAREA ARTICOLULUI 41 AL CONVENȚIEI 22. art. 41 din Convenție prevede: „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocolelor sale și dacă legea internă a Înaltei Parte contractante în cauză permite numai reparații parțiale, Curtea permite, dacă este necesar, să ofere satisfacție echitabilă părții vătămate.” 23. Curtea reiterează că o hotărâre în care constată încălcarea Convenției impune statului contestat o obligație juridică de a pune capăt încălcării și de a face reparații pentru consecințele sale, astfel încât să restabilească, în măsura posibilă, situația existentă înaintea încălcării (a se vedea Iatridis c. Grecia (justă satisfacție) [GC], nr. 31107/96, § 32, ECHR 2000-XI).
24. În ceea ce privește documentele în posesia sa și jurisprudența sa (a se vedea, în special, citate mai sus, Cocchiarella), Curtea consideră că este rezonabil atribuirea sumelor indicate în tabelul adăugat. 25. Curtea constată, în continuare, că Statul pârât trebuie să pună în aplicare deciziile interne „Pinto” care încă nu sunt aplicate.
declară că cererile sunt admisibile; declară că aceste cereri dezvăluie încălcarea articolului 6 § 1 din Convenție privind durata excesivă a procedurii civile; declară că a existat o încălcare a Convenției în ceea ce privește celelalte plângeri formulate în temeiul jurisprudenței bine stabilite a Curții (a se vedea tabelul adăugat); faptul că statul pârât asigură, prin mijloace adecvate, în termen de trei luni, executarea deciziilor interne în curs de desfășurare menționate în tabelul anexat; deține (a) faptul că statul pârât trebuie să plătească reclamanților, în termen de trei luni, sumele indicate în tabelul anexat; (b) care de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se achită pe sumele de mai sus la o rată egală cu rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumpărare plus trei puncte procentuale.
Efectuată în limba engleză și notificată în scris la 12 ianuarie 2023, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Regulamentul Curții.
Krzysztof Wojtyczek Președintele adjunct al Registrului interimar Apendice Lista cererilor depunând plângeri în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție (lungimea excesivă a procedurilor civile) Nr. cerere nr. Data introducerii Numele reclamantului Anul nașterii Numele și locația Reprezentantului Începutul procedurii Încheierea procedurii Niveluri totale de jurisdicție Curtea internă / numărul dosarului Premiul intern (în euro) Alte plângeri în cadrul jurisprudenței bine stabilite Sumele acordate pentru prejudiciu moral pentru solicitant/holding (în euro) [1] Sumele acordate pentru costurile și cheltuielile per cerere (în euro) [2] 37301/17 10/05/2017 Benedetto MONTALTO 1956 Fundarò Antonina Palermo Germania Alfredo Palermo 11/10/2004 10/09/2012 7 ani și 11 luni 2 niveluri de competență Curtea de Apel Caltanissetta RG 1334/2012 2.187 art. 6 alineatul (1) și art. 1 din Protocolul nr. 1 - neexecuție sau întârziere a executării deciziilor interne – Hotărârea Curții de Apel Caltanissetta din 23/07/2014 (RG 1334/12);
data de inceput a procedurii de executare la 23/07/2014 și încă în așteptare 400 800 44130/17 13/06/2017 Angela DE LORENZO 1935 Fundarò Antonina Palermo Germania Alfredo Palermo 23/11/1994 05/06/2012 17 ani și 6 luni și 14 zile 2 niveluri de competență Caltanissetta Curtea de Apel RG 1311/2012 4.666 art. 6 alineatul (1) și art. 1 din Protocolul nr. 1 - neexecutarea sau aplicarea întârziere a deciziilor interne – Hotărârea Curții de Apel Caltanissetta din 25/06/2014 (RG 1311/12); data de inceput a procedurii de aplicare la 25/06/2014 – data de încheiere 26/05/2017 2.500 800 57740/17 27/07/2017 Teresa LANDINO 1959 Fundarò Antonina Palermo Germanà Alfredo Palermo 10/07/2001 10/01/2014 12 ani și 6 luni și 1 zi 1 nivel de competență Caltanissetta Curtea de Apel RG 1339/12 4000 art. 6 (1) și art. 1 din Protocolul nr. 1 - neexecutare sau întârziere de aplicare a deciziilor interne – Hotărârea Curții de Apel Caltanissetta din 06/03/2014 (RG 1339/2012);
data de începere a procedurii de executare la 06/03/2014 și încă în așteptare a 7.000 1.250 2524/20 11/12/2019 (5 solicitanți) Maurizio VIGNATI 1941 Casă Antonio GIUSTININI 1971 Giuliana SCARDAZZA 1945 Marco GIUSTINIINII 1973 Luca GIUSTINIANI 1980 Morrone Corrado Roma 09/12/1999 20/12/2011 12 ani și 12 zile 1 nivel de competență Perugia Curtea de apel RG 2417/2012 4.500 art. 6 alineatul (1) și art. 1 din Protocolul nr. 1 - neexecuție sau întârziere a executării deciziilor interne - data de pornire a procedurii de executare la 19/09/2017 și încă în așteptare 2.600 250 [1] Plus orice impozit care poate fi taxabil reclamanților. [2] Plus orice impozit care poate fi imputabil reclamanților.
FIRST SECTION
CASE OF MONTALTO AND OTHERS v. ITALY (Applications nos. 37301/17 and 3 others – see appended list) JUDGMENT STRASBOURG 12 January 2023 This judgment is final but it may be subject to editorial revision. In the case of Montalto and Others v. Italy, The European Court of Human Rights (First Section), sitting as a Committee composed of: Krzysztof Wojtyczek , President , Ivana Jelić, Erik Wennerström , judges , and Viktoriya Maradudina, Acting Deputy Section Registrar, Having deliberated in private on 8 December 2022, Delivers the following judgment, which was adopted on that date: PROCEDURE
The case originated in applications against Italy lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) on the various dates indicated in the appended table.
The Italian Government (“the Government”) were given notice of the applications. THE FACTS
The list of applicants and the relevant details of the applications are set out in the appended table.
In respect of application no. 44130/17, the domestic proceedings were started by Mr A. Lorello, the applicant’s husband. On 25 December 1998 Mr Lorello died. On 28 February 2002 the applicant, Ms A. Di Lorenzo, declared her intention to continue the domestic proceedings as heir.
In respect of application no. 2524/20, the domestic and the “Pinto” proceedings were started by Mr C. Giustiniani. The “Pinto” proceedings ended on 11 June 2019. Three weeks later Mr Giustiniani died. The application before the Court has been lodged by his heirs in their own name (see appended table).
All the applicants complained of the excessive length of civil proceedings. They also raised another complaint under the well-established case-law of the Court concerning the non-enforcement or delayed enforcement of domestic decisions. THE LAW
JOINDER OF THE APPLICATIONS
7. Having regard to the similar subject matter of the applications, the Court finds it appropriate to examine them jointly in a single judgment.
ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE
6 § 1 OF THE CONVENTION ON ACCOUNT OF EXCESSIVE LENGTH OF CIVIL PROCEEDINGS
8. The applicants complained principally that the length of the civil proceedings in question had been incompatible with the “reasonable time” requirement. They relied on Article 6 § 1 of the Convention, which reads as follows: “In the determination of his civil rights and obligations ... everyone is entitled to a ... hearing within a reasonable time by [a] ... tribunal ...”
The Government submitted that the applicants were no longer a “victim”, within the meaning of Article 34 of the Convention, of the alleged violations of Article 6 § 1 of the Convention because the amount granted as compensation at the national level was reasonable and in compliance with the relevant legislature’s criteria.
In respect of application no. 44130/17, the Government also submitted that the period to be taken into consideration should begin with the applicant’s intervention in the main proceedings as heir.
As regards the applicants’ victim status, the Court considers that the just satisfaction awarded to the applicants at the domestic level cannot be considered sufficient in the light of the Court’s case-law (see Scordino v. Italy (no. 1) [GC], no. 36813/97, §§ 205-06 and 214-15, ECHR 2006‑V; Cocchiarella v. Italy [GC], no. 64886/01, §§ 86-98, ECHR 2006 ‑ V; Garino v. Italy (dec.), no. 16605/03, 16641/03 and 16644/03, 18 May 2006). The applicants can accordingly still claim to be a “victim” of a breach of the “reasonable time” requirement and the Government’s objection should therefore be dismissed (see Cocchiarella , cited above, §§ 69-83).
As to their second objection in respect of application no. 44130/17, the Court notes that the death of the applicant’s husband had not led to an interruption of the proceedings. The Court refers to its judgment in the leading case Cocchiarella (cited above, § 47 and § 113), where it rejected the same objection and clarified that if the applicant has declared his or her intention to continue the main proceedings as heir, he or she can complain of the entire length of the proceedings. Thus, it dismisses the Government’s objection and declares the applications admissible.
On the merits, the Court reiterates that the reasonableness of the length of proceedings must be assessed in the light of the circumstances of the case and with reference to the following criteria: the complexity of the case, the conduct of the applicants and the relevant authorities and what was at stake for the applicants in the dispute (see Frydlender v. France [GC], no. 30979/96, § 43, ECHR 2000-VII).
In the leading case of Cocchiarella (cited above), the Court already found a violation of Article 6 § 1 of the Convention on account of the excessive length of civil proceedings.
Turning to the present case, having examined all the material submitted to it, the Court has not found any fact or argument capable of justifying the overall length of the proceedings at the national level. Having regard to its case-law on the subject, the Court considers that in the instant case the length of the proceedings was excessive and failed to meet the “reasonable time” requirement.
These complaints therefore disclose a breach of Article 6 § 1 of the Convention.
OTHER ALLEGED VIOLATIONS UNDER WELL-ESTABLISHED CASE-LAW
17. The applicants submitted another complaint under Article 6 § 1 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1 concerning non-enforcement or delayed enforcement of “Pinto” domestic decisions (see appended table).
The Government submitted that the applicants had failed to exhaust the available domestic remedies.
As regards the Government’s objection related to the non-exhaustion of domestic remedies, the Court refers to its judgment in the case of Gaglione and Others v. Italy (nos. 45867/07 and 69 others, § 22, 21 December 2010), where it rejected a similar non-exhaustion objection. The Court therefore dismisses the Government’s objection in the present case.
The Court further notes that the complaint is not manifestly ill ‑ founded within the meaning of Article 35 § 3 (a) of the Convention and that it is not inadmissible on any other grounds. It must therefore be declared admissible.
Having examined all the material submitted to it, the Court also has not found any fact or argument capable of persuading it to reach a different conclusion on the merits of the complaint. There has accordingly been a violation of Article 6 § 1 of the Convention and of Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention on account of the non-enforcement or delayed enforcement of the final domestic decisions in the applicants’ favour (see Gaglione and Others , cited above, §§ 40 and 45).
APPLICATION OF ARTICLE
41 OF THE CONVENTION
22. Article 41 of the Convention provides: “If the Court finds that there has been a violation of the Convention or the Protocols thereto, and if the internal law of the High Contracting Party concerned allows only partial reparation to be made, the Court shall, if necessary, afford just satisfaction to the injured party.”
The Court reiterates that a judgment in which it finds a breach of the Convention imposes on the respondent State a legal obligation to put an end to the breach and make reparation for its consequences in such a way as to restore as far as possible the situation existing before the breach (see Iatridis v. Greece (just satisfaction) [GC], no. 31107/96, § 32, ECHR 2000-XI).
Regard being had to the documents in its possession and to its case ‑ law (see, in particular, Cocchiarella , cited above), the Court considers it reasonable to award the sums indicated in the appended table.
The Court further finds that the respondent State is to enforce the “Pinto” domestic decisions which are still not enforced. FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY, Decides to join the applications; Declares the applications admissible; Holds that these applications disclose a breach of Article 6 § 1 of the Convention concerning the excessive length of civil proceedings; Holds that there has been a violation of the Convention as regards the other complaints raised under well-established case-law of the Court (see appended table); Holds that the respondent State shall ensure, by appropriate means, within three months, the enforcement of the pending domestic decisions referred to in the appended table; Holds (a) that the respondent State is to pay the applicants, within three months, the amounts indicated in the appended table; (b) that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amounts at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. Done in English, and notified in writing on 12 January 2023, pursuant to Rule 77 §§ 2 and 3 of the Rules of Court. Viktoriya Maradudina Krzysztof Wojtyczek Acting Deputy Registrar President APPENDIX List of applications raising complaints under Article 6 § 1 of the Convention (excessive length of civil proceedings) No. Application no. Date of introduction Applicant’s name Year of birth Representative’s name and location Start of proceedings End of proceedings Total length Levels of jurisdiction Domestic court / file number Domestic award (in euros) Other complaints under well-established case-law Amount awarded for non ‑ pecuniary damage per applicant/household (in euros) [1] Amount awarded for costs and expenses per application (in euros) [2] 37301/17 10/05/2017 Benedetto MONTALTO 1956 Fundarò Antonina Palermo Germanà Alfredo Palermo 11/10/2004 10/09/2012 7 years and 11 months 2 levels of jurisdiction Caltanissetta Court of Appeal RG 1334/2012 2,187 Article 6 (1) and Article 1 of Protocol No. 1 - non-enforcement or delayed enforcement of domestic decisions – Judgment of Caltanissetta Court of Appeal of 23/07/2014 (RG 1334/12); start date of the enforcement proceedings on 23/07/2014 and still pending 400 800 44130/17 13/06/2017 Angela
DE LORENZO
1935 Fundarò Antonina Palermo Germanà Alfredo Palermo 23/11/1994 05/06/2012 17 years and 6 months and 14 days 2 levels of jurisdiction Caltanissetta Court of Appeal RG 1311/2012 4,666 Article 6 (1) and Article 1 of Protocol No. 1 - non-enforcement or delayed enforcement of domestic decisions – Judgment of Caltanissetta Court of Appeal of 25/06/2014 (RG 1311/12); start date of the enforcement proceedings on 25/06/2014 – end date 26/05/2017 2,500 800 57740/17 27/07/2017 Teresa LANDINO 1959 Fundarò Antonina Palermo Germanà Alfredo Palermo 10/07/2001 10/01/2014 12 years and 6 months and 1 day 1 level of jurisdiction Caltanissetta Court of Appeal RG 1339/12 4,000 Article 6 (1) and Article 1 of Protocol No. 1 - non-enforcement or delayed enforcement of domestic decisions – Judgment of Caltanissetta Court of Appeal of 06/03/2014 (RG 1339/2012);
start date of the enforcement proceedings on 06/03/2014 and still pending 7,000 1,250 2524/20 11/12/2019 (5 applicants) Maurizio VIGNATI 1941 Household Antonio GIUSTINIANI 1971 Giuliana SCARDAZZA 1945 Marco GIUSTINIANI 1973 Luca GIUSTINIANI 1980 Morrone Corrado Rome 09/12/1999 20/12/2011 12 years and 12 days 1 level of jurisdiction Perugia Court of Appeal RG 2417/2012 4,500 Article 6 (1) and Article 1 of Protocol No. 1 - non-enforcement or delayed enforcement of domestic decisions – start date of the enforcement proceedings on 19/09/2017 and still pending 2,600 250 [1] Plus any tax that may be chargeable to the applicants. [2] Plus any tax that may be chargeable to the applicants.