1ra-856/2021 — art.145 alin.2 lit. j CP

1ra-856/2021 — art.145 alin.2 lit. j CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-856/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

21 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte –Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie și Toma Nadejda,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Chiriac Stela în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 01 decembrie 2020, în cauza penală în

privința lui

Burduh Mihail XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 11.05.2020 - 12.06.2020;

Instanță de apel: 08.07.2020 - 01.12.2020;

Instanță de recurs: 29.01.2021 - 21.04.2021.

A C O N S T A T A T :

baza probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit art.3641 Cod de

procedură penală, Burduh Mihail a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza

art.145 alin.(2) lit. j) Cod penal, la 11 ani închisoare, cu executarea în penitenciar

de tip închis.

La fel, a fost dispus încasarea de la Burduh Mihail în beneficiul statului

cheltuielile judiciare în sumă de 20 726 lei.

2020, la aproximativ ora 18:00, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se în

locuința cet. Vladimir Gabuja, situată în satul XXXXX,acționând intenționat, din

motiv de ură, cu scopul lipsirii de viață a lui Palii Dorin,i-a aplicat ultimului două

lovituri cu pumnii în regiunea capului, de la care acesta a căzut la podea, apoi,

manifestând o deosebită cruzime, l-a lovit de mai multe ori cu picioarele încălțate

în bocanci peste diferite părți ale corpului, cauzându-i conform raportului de

expertiză judiciară medico-legală nr.XXXXX din 04 februarie 2020 vătămări

corporale GRAVE, periculoase pentru viață, sub formă de traumă craniu-cerebrală

închisă gravă, hemoragii în țesuturile moi pericraniene, hemoragii subarahnoidale

pe emisfera dreaptă, traumă închisă a hemitoracelui cu fracturi de coaste pe

dreapta, pe 2 linii anatomice cu lezarea pleurei parietale, hemotorax pe dreapta -

1

1100 ml sânge, fractură orizontală de stern la nivelul spațiului intercostal 3,

hemoragii în mușchii intercostali în regiunea fracturilor de coaste și de stern,edem

cerebral și pulmonar, echimoze în jurul ambilor ochi, pe frunte bilateral, ambii

obraji, pe mucoasa ambelor buze de culoare violete-închise, pe hemitorace pe

dreapta, de la 4-10 cm în diametru, hematom pe partea dreaptă a obrazului până la

gât, regiunea temporală de diferită intensitate, mai evidențiată pe centru pe un

sector de 20-25,0 cm în diametru, plăgi conteze până la aponevroză pe mucoasa

ambelor buze, pe sprânceana dreaptă, pe frunte pe dreapta de la 0,9 cm la 1,2 cm

lungime cu marginile necorecte, acoperite cu sânge închegat; excoriații

pergamentoase pe regiunea temporală dreaptă, pe obrazul drept, pe frunte pe

dreapta de la 1,0 cm pânăla 3,5 diametru, în urma căruia Palii Dorin în scurt timp a

decedat.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,

prima instanța a reținut în drept, că fapta inculpatului întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute deart.145 alin.(2) lit. j) Cod penal.

sentința și a solicitat casarea parțială a acesteia, în partea stabilirii pedepsei, cu

pronunțarea unei hotărâri prin care lui Burduh Mihail să-i fie aplicată o pedeapsă

sub formă de închisoare pe un termen de 10 ani.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, pedeapsa aplicată este

disproporțional de mare cu faptă săvârșită, asemenea la stabilirea pedepsei nu s-a

luat în considerației motivul infracțiunii, precum personalitatea victimei,

comportamentul ultimei în raport cu inculpatul precum și un șir de circumstanțe

atenuante. Ori inculpatul a săvârșit prezenta infracțiune împotriva unei persoane

care îi amenința familia, inclusiv și fiicele minor, asemenea victima îl atrăgea pe

fiul minor al inculpatului la activitate criminală.

A considerat avocatul că, prima instanță nu a luat în considerație faptul că

condamnatul s-a predat benevol poliției, imediat ce a aflat că a săvârșit infracțiunea

din speță, nu a încercat să se eschiveze de la urmărirea penală, nu a distrus probele

și imediat a început să colaboreze activ cu urmărirea penală. Nu s-au luat în

considerație faptul că inculpatul are la întreținere 4 copii minori, din care unul este

invalid, asemenea părinții bătrâni sunt în grija ultimului.

De asemenea a susținut apărătorul faptul omiterii de către prima instanță că

pedeapsa în sensul art.61 Cod penal, în primul rând este un mijloc de corectare și

reeducare a condamnatului, respectiv a considerat că aplicare unei pedepse

minimale de 10 ani de închisoare, ar fi fost o pedeapsă suficientă pentru reeducare,

corectare și care ar permite reintegrarea în societate a lui Burduh Mihail, după

ispășirea pedepsei.

Totodată, a menționat că cheltuielile de judecată sunt exagerate. Acțiunile

care au contribuit la acumularea cheltuielilor, au fost efectuate fără o necesitate

procedurală. Având în vedere colaborarea activă a condamnatului cu urmărirea

penală, recunoașterea imediată a vinovăției a considerat că efectuarea setului de

expertize din speță a fost inutil, respectiv achitarea acestora nu poate fi pus în

sarcina inculpatului.

2

2020, a fost respins ca nefondat apelul, cu menținerea sentinței.

A fost admisă plângerea inculpatului privind încălcarea drepturilor la

condițiile de detenție depusă în baza art.385 alin.(4) și (5) Cod de procedură

penală, împotriva administrației penitenciarului, pentru perioada 27.01.2020 –

12.06.2020, fiind redus termenul de pedeapsă cu 268 zile.

4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a menționat că, vinovăția lui

Burduh Mihail a fost dovedită integral, iar acțiunile inculpatului corect au fost

încadrate conform prevederilor art.145 alin.(2) lit. j) Cod penal.

Totodată, instanța de apel a indicat că, pedeapsa penală aplicată lui Burduh

Mihail în baza art.145 alin.(2) lit. j) Cod penal este una legală, întemeiată și

motivată.

În acest context, instanța de apel a considerat că, prima instanță i-a aplicat

inculpatului Burduh Mihail o pedeapsă prevăzută de lege, proporțională faptei

infracționale, ținând seama de personalitatea inculpatului și consecințele

infracțiunii, cu respectarea normelor ce prevăd individualizarea pedepsei.

În privința lui Burduh Mihail corect a fost stabilită pedeapsă sub formă de

închisoare cu executarea reală pe un termen de unsprezece ani, izolarea ultimului

de societate fiind necesară în raport cu acțiunile comise, pericolul social al faptei și

personalitatea inculpatului.

De asemenea, just s-a ajuns la concluzia că, corectarea și reeducarea lui

Burduh Mihail, precum și atingerea celorlalte scopuri ale pedepsei, v-a fi posibilă

prin aplicarea pedepsei cu închisoarea, fiind respectate prevederile art.art.2, 7, 61

alin.(2), 75, 76, 78 Cod penal.

La fel, instanța de apel a menționat că, pedeapsa aplicată de instanța de fond

este una echitabilă și legală, ținându-se cont de gravitatea și motivul infracțiunii

săvârșite, fiind atribuită la categoria celor excepțional de grave din capitolul

infracțiunilor contra vieții și sănătății persoanei, personalitatea celui vinovat -

anterior judecat, circumstanțele atenuante și prezența circumstanțelor agravante.

Instanța de apel a considerat că, argumentele avocatului menționate în apel

sunt declarative și nu sunt în stare să ducă la desființarea sentinței.

În concluzie, instanța de apel a conchis că, instanța de fond corect a

individualizat pedeapsa penală sub aspectul categoriei și termenului, precum și al

executării, care v-a atinge scopul de restabilire a echității sociale și corectare a

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

celui vinovat, cât și a altor persoane.

4.2. Referitor la cheltuielile judiciare, cu trimitere la prevederile art.art.227

alin.(1), alin.(2) pct.5) și 229 Cod de procedură penală, instanța de apel a notat că,

Burduh Mihail a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art.145 alin.(2) lit. j) Cod penal și a fost condamnat, urmând a fi încasate de la

acesta cheltuielile judiciare ce țin de efectuarea expertizelor judiciare.

În acest context, instanța de apel a statuat că inculpatul Burduh Mihail este

apt de muncă, poate munci și obține venit, faptul încasării cheltuielilor de judecată

nu poate influența substanțial asupra situației materiale.

3

5.Avocatul Chiriac Stela în numele inculpatului, în temeiul pct.10)

alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs decizia, solicitând

casarea acesteia cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri, prin care lui

Burduh Mihail să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen

de 10 ani.

În motivarea cerințelor sale a făcut trimitere la prevederile art.75 Cod penal

și a menționat că, instanța de apel nu a luat în considerație motivul infracțiuni,

personalitatea victimei, comportamentului ultimului în raport cu inculpatul precum

și un șir de circumstanțe atenuante. Inculpatul a săvârșit infracțiunea împotriva

unei persoane care i-a amenințat familia, inclusiv și fiicele minore, victima îl

atrăgea pe fiul minor al inculpatului la activitatea criminală. Nu s-a luat în

considerație că inculpatul s-a predat benevol la poliție, nu a încercat să se

eschiveze de la urmărirea penală, nu a distrus probele și mediat a început să

colaboreze activ cu urmărirea penală. Nu s-a luat în considerație că inculpatul are

la întreținere 4 copii minori, din care unul este invalid, de asemenea părinții bătrâni

sunt în grija ultimului.

Totodată, consideră că cheltuielile de judecată sunt exagerate. Acțiunile care

au contribuit la acumularea cheltuielilor, au fost efectuate fără o necesitate

procedurală. Având în vedere colaborarea activă a inculpatului cu organul de

urmărire penală, recunoașterea imediată a vinovăției, consideră că efectuarea

setului de expertize a fost inutil și respectiv, achitarea acestora nu poate fi pusă în

sarcina inculpatului.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului declarat

de către apărător menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind

vădit neîntemeiat.

materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta urmează a fi declarat

inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit

neîntemeiat.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Colegiul penal reține că, din conținutul recursului rezultă că apărarea invocă

temeiul de drept prevăzut la art.427 alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală, care

prevede că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel atunci când, s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Verificând circumstanțele cauzei în raport cu norma de drept citată, Colegiul

constată că acest temei nu-și găsește confirmare în speța dedusă judecății.

4

În acest context, Colegiul penal menționează că, prin criterii generale de

individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care

este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse,

pentru fiecare persoană vinovată în parte.

Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în

practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale,

ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Astfel, Colegiul penal reține că, persoanei declarate vinovate, trebuie să i se

aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia

persoana se declară vinovată.

Conform prevederilor art.61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, și

respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiunii atât din partea

ultimului, cât și a altor persoane.

Totodată, potrivit art.75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de

săvârșirea unei infracțiunii i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în

Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții

generale a acestuia. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de

judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

În acest context, Colegiul penal consideră că, la aplicarea pedepsei

inculpatului pentru infracțiunea săvârșită prevăzute de art.145 alin.(2) lit. j) Cod

penal, instanța de apel a acordat deplină eficiență prevederilor art.art.61, 75 Cod

penal, totodată ținând cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de personalitatea

inculpatului, precum și de faptul că a recunoscut vina, se căiește de cele comise,

anterior a fost în conflict cu legea penală.

Totodată, Colegiul penal menționează că, instanța de apel la emiterea

deciziei, a ținut cont și de prevederile art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală,

care stipulează că în caz de aplicare a pedepsei închisorii inculpatul beneficiază de

reducerea cu 1/3 din maximul și din minimul prevăzut de sancțiune, fiind stabilite

noi limite cu care trebuie să opereze instanța de judecată la stabilirea pedepsei.

Colegiul penal apreciază drept întemeiate argumentele instanței de apel

privind alegațiile invocate de partea apărării cu referire la gradul de severitate a

pedepsei aplicată - este prea aspră, având în vedere că, la caz au fost stabilite

circumstanțe atât agravante cât și atenuante de către instanța de fond și cea de apel

pe parcursul judecării cauzei, pedeapsa inculpatului fiind aplicată în limitele

sancțiunii articolului incriminat, cu respectarea normelor procedurale referitor la

reducerea pedepsei.

5

În acest context, Colegiul penal respinge argumentele invocate în recurs, or,

pedeapsa este echitabilă când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale

drepturilor lui, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite, suficientă pentru

restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor părții vătămate,

statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune. O pedeapsă prea blândă nu

este suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni de către făptuitor și alte persoane.

Instanța de recurs nu poate reține argumentul avocatului precum că

cheltuielile de judecată sunt exagerate, iar acțiunile care au contribuit la

acumularea cheltuielilor, au fost efectuate fără o necesitate procedurală. Având în

vedere colaborarea activă a inculpatului cu organul de urmărire penală,

recunoașterea imediată a vinovăția și consideră că efectuarea setului de expertiză a

fost inutil, respectiv achitarea acestora nu poate fi pusă în sarcina inculpatului. Or,

instanța de judecată a stabilit că inculpatul este apt de muncă și poate munci și

obține venit, faptul încasării cheltuielilor judiciare nu poate influența substanțial

asupra situației materiale.

Mai mult, analizând textul deciziei atacate în coraport cu motivele invocate

de recurent, Colegiul penal atestă că, instanțele de fond s-a expus argumentat și

motivat, bazându-și just soluția din hotărâri, iar instanța de recurs ordinar, în

virtutea corectitudinii acestei motivări, pentru a evita repetări inutile, o acceptă și-o

însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO (cauza Albert vs.

România din 16.02.2010, Van de Hurk vs Olanda din 19 aprilie 1994).

În consecință, Colegiul penal conchide că, argumentele punctate în cererea

de recurs privind greșita individualizare a pedepsei, nu sunt incidente prezentei

cauze, instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată, pedeapsa aplicată

inculpatului fiind individualizată corect, echitabil și în concordanță cu scopul

pedepsei penale, fapt ce determină concluzia de inadmisibilitate a recursului, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Chiriac Stela în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din

01 decembrie 2020, în cauza penală în privința lui Burduh Mihail XXXXXX,

deoarece este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 20 mai 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Toma Nadejda

6