1ra-967/2021 — Art. 151 alin. 4 Cp

Prin sentința Judecătoriei Soroca din 25 aprilie 2019, Istratii Nicolai a fost condamnat în baza art. 151 alin. (4) Cod penal la 13 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, începând cu 20.10.2018. De la Istratii Nicolai s-a încasat în beneficiul lui Nartea Grigore prejudiciu material în sumă de10.000 lei și moral în mărime de 50.000 lei. Solicitarea procurorului privind încasarea de la inculpat în contul statului a cheltuielilor judiciare în sumă de 3868 lei, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Instanța de fond a constatat că, la 11 octombrie 2018, în jurul orei 0000, Istratii N., după ce a consumat băuturi alcoolice la domiciliul său din s. XXXXX, r-nul XXXXX împreună cu Porombac S. și alți consăteni care în acea zi au fost la muncă la el, fiind în stare de ebrietate alcoolică avansată, împreună cu Porombac S., având cu ei o butelie de vin în volum de 6 litri, pentru a consuma în continuare băuturi alcoolice, s-au deplasat la domiciliul consăteanului Nartea I., a.n. XXXXX, situat în s. XXXXX, r-nul XXXXX, pentru a-l întreba și a se clarifica cu acesta din ce cauză nu a mers în acea zi să-l ajute la porumb, unde aflîndu-se cu Porombac S. la domiciliul lui Nartea I., după ce au consumat 1 toți împreună băuturi alcoolice, împreună cu Porombac S. a iscat un conflict cu Nartea I., în procesul căruia, intenționat, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și urmărind scopul provocării de leziuni corporale lui Nartea I., i-a aplicat acestuia împreună cu Porombac S. mai multe lovituri cu pumnii și palmele în regiunea capului și feței, în urma cărui fapt la 19.10.2018, orele 0520 a survenit moartea cet. Nartea I. Conform raportului de expertiză medico-legală nr. XXXXX din 22.11.2018, moartea cet. Nartea I., a survenit în rezultatul traumei cranio-cerebrale închise cu hematom subdural, edem și compresia țesutului cerebral, ce se confirmă prin datele autopsiei medico-legale a cadavrului și adeverite histopatologic. La examinarea medico- legală a cadavrului s-a depistat traumă cranio-cerebrală închisă, echimoză la ochiul stâng; revărsate sanguine în țesuturile moi pericraniene și în mușchiul temporal stâng; hematom subdural; hemoragii subarahnoidiene temporo-parieto-frontal stânga care s-au produs prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent, prin mecanism de lovire cu sau de acesta, pot data din 11.10.2018, are legătură cauzală directă cu decesul și se califică ca vătămare corporală GRAVĂ, periculoasă pentru viață. Instanța a reținut că, inculpatul nu a recunoscut vina și a declarat că, servind vin, l-a întrebat pe Nartea I. de ce nu a mers la ajutat. Porombac S. i-a aplicat ultimului câteva lovituri în regiunea feței. Întorcându-se spre Nartea I., a văzut cum Porombac S. îi ștergea sângele de pe față. S-a trezit a doua zi dimineața cu Porombac S. pe un pat. S-au apropiat de Nartea I. și au încercat să-l trezească, însă, nereușind au plecat acasă. Când îl trezeau a observat că acesta sforăia. De la mahalagii a aflat că Nartea I. a fost luat la spital cu ambulanța. Lui Nartea I. nu i-a aplicat nicio lovitură. Tot în ziua ceia l-a luat poliția și acestora le-a declarat că l-a lovit pe Nartea I. deoarece era speriat. Totuși, o singură data, l-a atins pe Nartea I. cu mâna peste față, însă mai mult l-a împins, decât l- a lovit. Între Nartea I. și Porombac S. au existat relații de conflict și anterior. Totodată, vina inculpatului este integral dovedită prin probele administrate. Astfel, succesorul părții vătămate, Nartea G., a declarat s-a dus la spital pentru a vedea ce s-a întâmplat cu tatăl său Nartea I. Acesta era în comă. Piatnița E. i-a povestit că în seara se afla acasă la tatăl său, unde serveau vin. Istratii N. a inițiat un conflict și l- a lovit pe tatăl său. Apoi l-a lovit și pe Piatnița E. Ultimul, împreună cu Țeremon, au ieșit afară și numai după ce totul s-a liniștit, au intrat înapoi în casă. Tatăl se afla la podea în sânge, l-a ridicat pe pat. Acțiunea civilă o susține integral. De careva bonuri de plată nu dispune. Martorul Piatnița E. a declarat că, consumând toți împreună vin, Istratii N. i-a aplicat o lovitură cu palma lui Nartea I. în regiunea feței. Apoi, asemenea lovituri se repetau, de fiecare dată întrebându-l pe Nartea I. de ce nu a fost la recoltarea porumbului. Persoanele care au venit, erau în stare de ebrietate. Nu a numărat de câte ori Istratii N. l-a lovit pe Nartea I., dar îi aplica lovituri în continuu. Loviturile erau puternice. Lui Nartea I. i-a apărut sânge și, Serghei găsind vată, i-a șters sângele. Nartea I. răspundea la întrebările lui Istratii N., dar deoarece nu cunoaște bine limba în care acestea comunicau, nu poate spune ce anume. Istratii N., de asemenea, l-a lovit și pe Serghei. Pe Nartea I. l-a lovit și Serghei. El s-a speriat și s-a ascuns într-un sarai, însă Istratii N. și Serghei l-au găsit. Se temea să nu fie bătut și el. A treia persoană, pe nume la fel Serghei a fugit. Aflîndu-se afară cu Serghei, unde fuma, a auzit în casă 2 lovituri dure. Serghei imediat a intrat în casă. Acele 2 lovituri, erau asemănătoare cu aplicare de lovituri persoanei. Peste aproximativ 30 minute a intrat în casă și l-a ajutat pe Nartea I. să se urce pe lejancă, l-a învelit cu o plapumă și a plecat la iaz, unde lucrează paznic. În 2 timp ce îl ajuta pe Nartea I. să se urce pe lejancă, acesta nu i-a spus nimic, dar avea un comportament, ca o persoană în stare de ebrietate. Martorul Porombac S. a declarat că, i-a aplicat două lovituri cu palma lui Nartea I. Între Istratii N. și Nartea I. nu a auzit să fi fost vreun conflict. Nu ține minte cine turna vin, deoarece era în stare de ebrietate. Istratii N. i-a spus că trebuia să meargă și Nartea I. la strâns porumb. De la lovitura cauzată, lui Nartea I. a început a curge sânge, și, tot el, l-a șters de sânge. După cauzarea loviturii, au servit vin mai departe cu Nartea I. și au discutat cu el. Nu ține minte unde a adormit. S-a trezit în jurul orelor 0600 la Nartea I. în casă, cu Istratii N. pe pat. Nartea I. sforăia pe lejancă. L-au strigat, acesta nu răspundea și ei s-au dus acasă. În anul 2019, a fost condamnat la 8 ani închisoare pentru comiterea acestei fapte. În acel proces a recunoscut vina integral și a scris o cerere privind examinarea cauzei în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penal. A dat jurământ și a semnat. Nu ține minte ce a povestit în acea ședință. Că Istratii N. la fel l-a lovit pe Nartea I. a spus minciuni. S-a gândit bine, Istratii N. are 2 copii, acesta trebuie să plece acasă și să nu fie pedepsit. A dat anterior declarații false, deoarece a vrut ca și Istratii N. să ispășească pedeapsa închisorii. Fiind audiat în calitate de specialist, medicul-legist Rusu N. a declarat că la examinarea cadavrului lui Nartea I. s-a depistat traumă cerebrală închisă manifestată prin hemoragii în țesuturile moi ale capului și în mușchiul temporar stâng cu hematom în crier și echimoză la ochiul stâng. Leziunile corporale depistate, s-au produs prin acțiune traumatică a unui obiect dur prin mecanism de lovire cu (sau) de acesta. Pot data cu 11.10.2018 și se califică drept leziuni corporale grave, periculoase pentru viață. Producerea leziunilor de la o singură lovitură, cât și de la cădere, nu se exclude. Toate loviturile lasă leziuni pe tegumente. Echimoza de la ochi, a fost produsă cel mai probabil de la o lovitură cu pumnul. Restul loviturilor nu pot fi excluse. Producerea hemoragiilor de pe cap sunt suprapuse și coincid cu plagă postoperatorie, din care motiv nu a fost posibil de stabilit dacă aceia a fost produsă în aceeași perioadă de timp. Leziunile corporale depistate permiteau victimei să efectueze mișcări, deplasări și careva acțiuni. Nu poate concretiza, cît timp după provocarea acestora. Persoanele după traumă cerebrală gravă, nimeresc în comă cerebrală, care este confundată cu somnul și sforăitul. Producerea leziunilor corporale prin intermediul a mai multor lovituri, de asemenea este posibil. Vorbind despre cazul dat, leziunile corporale sunt atât la nivelul ochiului stâng, cât și a țesuturilor moi ale capului pe stângă. Producerea acestora necesită cel puțin aplicarea a două lovituri. Vinovăția inculpatului este demonstrată și prin: - raportul de expertiză judiciară medico-legală nr. XXXXX din 22.11.2018, conform căruia moartea lui Nartea I., a survenit în rezultatul traumei craniocerebrale închise cu hematom subdural, edem și compresia țesutului cerebral, ce se confirmă prin datele autopsiei medico-legale a cadavrului și adeverite histopatologic. La examinarea medico-legală a cadavrului s-a depistat traumă craniocerebrală închisă, echimoză la ochiul stâng; revărsate sanguine în țesuturile moi pericraniene și în mușchiul temporal stâng; hematom subdural; hemoragii subarahnoidiene temporo-parieto-frontal stânga care s-au produs prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent, prin mecanism de lovire cu sau de acesta, pot data din 11.10.2018, are legătură cauzală directă cu decesul și se califică ca vătămare corporală GRAVĂ, periculoasă pentru viață; 3 - procesul-verbal de confruntare din 27.11.2018, între învinuitul Istratii N. și Porombac S., în urma cărui fapt Porombac S. a confirmat că și el a aplicat două lovituri cu palma lui Nartea I.; - procesele-verbale de cercetare la fața locului din 11.10.2018, cu tabelul fotografic anexat, prin care a fost examinat locuința lui Nartea I. din s. XXXXX, r-nul XXXXX unde s-a comis infracțiunea, fiind constatat că pe o pernă sunt pete brune- roșietice asemănătoare cu sângele; - procesul-verbal de verificare a declarațiilor depuse de martorul Piatnița E. din 27.11.2018, în cadrul cărei acțiuni au fost verificate cu aplicarea mijloacelor audiovideo declarațiile martorului ocular Piatnița E. la locul infracțiunii în locuința lui Nartea I., unde martorul Piatnița E. a indicat circumstanțele în care s-a comis infracțiunea; - procesul-verbal al ședinței de judecată din 04.01.2019 din cadrul cauzei penale de învinuire a lui Porombac S. în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal și declarațiile inculpatului Porombac S. depuse în ședința de judecată respectivă; - corpul delict - CD-ul, ce conține înregistrarea audio a ședinței de judecată din 04.01.2019, în cauza penală de învinuire a lui Porombac S. în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal; - corpurile delicte - trei CD-uri care conțin înregistrările audio-video cu declarațiile date de martorul Piatnița E. la locul infracțiunii. Astfel, vinovăția inculpatului a fost dovedită integral, iar acțiunile urmează a fi încadrate în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, ca vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață, săvârșită de două persoane și care a provocat decesul victimei. Potrivit învinuirii formulate, Istratii N. a săvârșit infracțiunea împreună cu Porombac S., cauza penală în privința lui Istratii N. fiind disjunsă într-o procedură separată. Declarațiile martorului Porombac S., depuse în cadrul ședinței de judecată, nu pot fi reținte ca probă incontestabilă, care ar putea sta la baza unei sentințe de achitare, fiind în divergență cu probatoriul pe caz. În acest sens, Porombac S. a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal de Judecătoria Soroca prin sentința din 22.01.2019, fiindu-i stabilită pedeapsa de 8 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis. Cauza penală respectivă, a fost examinată în procedura specială prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, în cadrul căreia Porombac S. a depus declarații sub jurământ, potrivit regulilor de audiere a martorului, fiind preîntâmpinat de răspundere penală pentru darea declarațiilor false intenționat. Astfel, în ședința judiciară respectivă, Porombac S. sub jurământ a recunoscut săvârșirea faptei indicate în rechizitoriu și a declarat instanței că, la 11.10.2018 i-a ajutat lui Istratii N. să adune porumbul de pe câmp. În jurul orelor 1900-2000, împreună cu Istratii N., Danila A. și încă un vecin s-au întors de pe câmp. După ce au stat la masă Istratii N. i-a propusă să meargă la Nartea I., pentru a-l întreba de ce nu a fost să-i ajute la strîns porumbul. Împreună cu Istratii N. și Țurcan S. au mers la domiciliul lui Nartea I. La domiciliu, Nartea I. consuma băuturi alcoolice cu o persoană pe nume Eugeniu. Nartea I. le-a propus și lor câte un pahar cu vin. În timp ce serveau băuturi alcoolice între Istratii N. și Nartea I. s-a iscat un conflict în cadrul căreia Istratii N. i-a aplicat câteva lovituri după care și el l-a lovit, puternic, cu palma peste față. De la loviturile 4 aplicate din nas lui Nartea I. a început să-i curgă sânge. El l-a șters de sânge după care Nartea I. s-a culcat pe lejancă, iar el s-a culcat pe pat și a adormit. Dimineața Istratii N. l-a trezit din somn, după care au încercat să-l trezească și pe Nartea I., însă nu au reușit. El a plecat acasă, iar peste puțin timp a auzit că Nartea I. a fost transportat la spital, unde a și decedat. A mai declarat că, între Nartea I. și Istratii N. conflictul s-a iscat din cauza faptului că, Ion nu a fost la strâns porumb. Analizând declarațiile martorului Porombac S. depuse în prezenta cauză penală și declarațiile depuse în cadrul cauzei penale de învinuire în privința sa, se constată că acesta intenționat distorsionează evenimentele ce au avut loc, încercând într-un fel sau altul să ducă instanța de judecată în eroare, cu scop de eludare de la răspundere penală a inculpatului Istratii N. Așa dar, la baza sentinței de condamnare, sunt puse atât declarațiile depuse de Porombac S. sub jurământ, în cadrul ședinței de examinare a cauzei penale în procedura specială prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, unde el a fost condamnat pentru comiterea aceleiași fapte infracționale împreună cu Istratii N., cât și cele depuse de către acesta la etapa urmăririi penale. Vinovăția inculpatului Istratii N. se dovedește și prin declarațiile martorului ocular Piatnița E., care direct a indicat că, Istratii N. i-a cauzat o lovitură cu palma lui Nartea I. în regiunea feței, apoi, asemenea lovituri se repetau, de fiecare dată întrebându- l pe Nartea I. de ce nu a fost la recoltarea porumbului, aplica lovituri în continuu și loviturile erau puternice. La fel, se ține cont și de declarațiile specialistului Rusu N., care în ședința de judecată a indicat că leziunile corporale sunt atât la nivelul ochiului stâng, cât și a țesuturilor moi ale capului pe stângă, iar producerea acestora necesită cel puțin aplicarea a două lovituri. Prin urmare, vinovăția inculpatului a fost demonstrată în cadrul instanței de judecată dincolo de orice dubiu rezonabil, iar poziția aleasă de ultimul se poate înțelege ca un drept al acestuia în încercarea de a evita răspunderea penală pentru fapta săvârșită. La stabilirea felului și cuantumului pedepsei instanța, în conformitate cu art. 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, care face parte din categoria celor deosebit de grave, că inculpatul la locul de trai se caracterizează pozitiv, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, de circumstanțe agravante - săvîrșirea infracțiunii de către o persoană în stare de ebrietate, provocată de consumarea alcoolului, că circumstanțe atenuante nu au fost stabilite, că art. 151 alin. (4) Cod penal prevede pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de la 12 până la 15 ani, concluzionând că corectarea și reeducarea acestuia e posibilă doar prin aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 13 ani. De asemenea, instanța a reținut că succesorul părții vătămate, Nartea G., a înaintat o acțiune civilă, solicitând încasarea de la inculpat a sumei de 30.000 lei cheltuieli de înmormântare și 700.000 lei cu titlu de prejudiciu moral. Având în vedere că, succesorul părții vătămate a suportat cheltuieli pentru înmormântarea tatălui său Nartea I., fără a prezenta bonuri de plată, este oportun de a încasa suma de 10.000 lei cu titlu de prejudiciu material. Totodată, inculpatul a cauzat succesorului părții vătămate, Nartea G., un prejudiciu moral exprimat prin suferințe psihice condiționate prin faptul că victima decedată i-a fost tată, moartea dânsului l-a afectat moral, cauzându-i emoții negative și suferințe psihologice, pierzând întreținătorul familiei, respectiv pretenția acestuia 5 referitor la compensarea pagubei morale de către inculpat este întemeiată, însă cuantumul solicitat de 700.000 lei este exagerat, fiind echitabilă încasarea sumei de 50.000 lei.

Avocatul Grosu Igor a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Istratii N. să fie achitat. Apelantul a invocat că, Porombac S. a recunoscut că 1-a lovit de două ori pe Nartea I. în regiunea feții, una din lovituri fiind în regiunea tâmplei, ambele lovituri le- a aplicat cu palma, cu mâna dreaptă din față, ceia ce corespunde cu localizarea leziunilor corporale, ce au generat decesul victimei. Instanța nu a supus analizei declarațiile expertului, medic-legist, Rusu N., care a concluzionat că leziunile corporale generatoare de deces au fost provocate de o singură lovitură, dar restul leziunilor corporale prezente la Nartea I. nu se exclud a fi cauzate atât printr-o singură lovitură cât și de mai multe, cel puțin două, fiind doar copiate din procesul-verbal, iar concluzia corespunde cu cea a acuzatorului de stat. În sentința nu este apreciată personalitatea inculpatului, nu este indicat prin ce s- a demonstrat că Istratii N. a avut intenția de a-i provoca leziuni corporale victimei. El cu Nartea I. se aflau în relații bune și din spusele lui într-adevăr i-a aplicat vreo două lovituri cu palma peste față, dar nu puternice, astfel, încât în starea în care se afla Nartea I. (stare de ebrietate avansată), ultimul nu s-a clătinat, nu a căzut jos și nici careva leziuni pe față după loviturile lui nu au rămas, pe când după loviturile lui Porombac S. victimei i-a început a curge sânge. Evident că Porombac S., dorind să primească o pedeapsă mai ușoară a acceptat procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, recunoscând fapta incriminată în rechizitoriu, dar aceasta nu înseamnă că totul ce a spus el corespunde realității și că nu este necesar de demonstrat prin probe concludente și pertinente că Istratii N. a coparticipat la comiterea infracțiunii. Cu certitudine acțiunile lui Istratii N. nu sunt legale, dar nicidecum nu au putut duce la urmările deosebit de grave, decesul victimei. Concluzia instanței că, Istratii N. împreună cu Porombac S. i-au cauzat victimei hematomul subdural, ce a generat decesul victimei nu are niciun suport probatoriu concludent.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 05 noiembrie 2020, apelul a fost respins ca nefondat. Instanța de apel a statuat că, instanța de fond a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei, a dat probelor administrate pe caz o apreciere legală din punct de vedere a pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor. Astfel, vina inculpatului de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal, și-a găsit confirmare prin declarațiile succesorului părții vătămate Nartea G., martorilor Nartea L., Borozan A., Ceban S., Țeremon S., Piatnița E., Rusu N., Porumbac S., cât și prin documentele și procesele-verbale ale acțiunilor procesuale: - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 11.10.2018, cu tabelul fotografic anexat, prin care a fost examinat locuința lui Nartea I. din s. XXXXX, r-nul XXXXX unde s-a comis infracțiunea, fiind constatat că pe o pernă sunt pete brune-roșietice asemănătoare cu sângele; - sentința Judecătoriei Soroca (sediul central) din 22.01.2019, de condamnare a lui Porombac S. în baza art.151 alin.(4) Cod penal, potrivit căreia cauza penală s-a examinat în ordinea procedurii simplificate conform art.3641 Cod de procedură penală, 6 unde Porombac S., sub jurământ, a recunoscut săvîrșirea infracțiunii, declarând că: la 11.10.2018 i-a ajutat lui Istratii N. să adune porumbul de pe câmp. În jurul orelor 1900 - 2000 , împreună cu Istratii N., Danila A. și încă un vecin s-au întors de pe câmp. După ce au stat la masă Istratii N. i-a propus să meargă la Nartea I., pentru a-1 întreba de ce nu a fost să-i ajute la strâns porumbul. Împreună cu Istratii N. și Țurcan S. au mers la domiciliu lui Nartea I. Ajungând la domiciliul lui Nartea I., ultimul consuma băuturi alcoolice cu o persoană pe nume Eugeniu. Nartea I. le-a propus și lor câte un pahar cu vin. În timp ce serveau băuturi alcoolice între Istratii N. și Nartea I. s-a iscat un conflict în cadrul căreia Istratii I. i-a aplicat lovituri după care și el l-a lovit, puternic, cu palma peste față. De la loviturile aplicate din nas lui Nartea I. a început să-i curgă sânge. El l- a șters de sânge după care Nartea I. s-a culcat pe lejancă, iar el s-a culcat pe pat și a adormit. Dimineață Istratii N. l-a trezit din somn care au încercat să-l trezească și pe Nartea I., însă nu au reușit. El a plecat acasă, iar peste timp a auzit că Nartea I. a fost transportat la spital, unde a și decedat. A mai declarat că Nartea I. și Istratii N. conflictul s-a iscat din cauza faptului că, Ion nu a fost la porumb; - raportul de expertiză judiciară medico-legală nr. XXXXX din 22.11.2018, conform căruia moartea cet. Nartea I., a survenit în rezultatul traumei craniocerebrale închise cu hematom subdural, edem și compresia țesutului cerebral, ce se confirmă prin datele autopsiei medico-legale a cadavrului și adeverite histopatologic. La examinarea medico-legală a cadavrului s-a depistat traumă cranio-cerebrală închisă, echimoză la ochiul stâng; revărsate sanguine în țesuturile moi pericraniene și în mușchiul temporal stâng; hematom subdural; hemoragii subarahnoidiene temporo- parieto-frontal stânga care s-au produs prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent, prin mecanism de lovire cu sau de acesta, pot data din 11.10.2018, are legătură cauzală directă cu decesul și se califică ca vătămare corporală GRAVĂ, periculoasă pentru viață; - procesul-verbal de verificare a declarațiilor depuse de martorul Piatnița E.. din 27.11.2018, în cadrul cărei acțiuni au fost verificate cu aplicarea mijloacelor audio-video declarațiile martorului ocular Piatnița E. la locul infracțiunii în locuința lui Nartea I., unde martorul Piatnița E. a indicat circumstanțele în care s-a comis infracțiunea; - procesul-verbal de confruntare din 27.11.2018, efectuat între învinuitul Istratii N. și Porombac S., în urma cărui fapt Porombac S. a confirmat că și el a aplicat două lovituri cu palma lui Nartea I., în rest și-au menținut declarațiile date anterior; - declarațiile succesorului părții vătămate Nartea G., date în ședința instanței de fond, că nu ține minte data concretă, dar aproximativ la data de 11 octombrie 2018, în jurul orelor 1000 - 1100, a fost telefonat de mama sa și informat că a fost ambulanța și l- au luat pe tatăl său la spital. El s-a dus la spital pentru a vedea ce s-a întâmplat cu tatăl său Nartea I. Acesta era în comă. Venind la Piatnița E. pentru a stabili ce s-a întâmplat cu tatăl său, acesta i-a povestit despre cele întâmplați. El i-a spus că în seara precedentă, se afla acasă la tatăl său, unde serveau vin. În acest moment, acolo au mai venit Istratii N. și alții. La un moment dat, Istratii N. a inițiat un conflict și l-a lovit pe tatăl său. Apoi l-a lovit și pe Piatnița E. Ultimul, împreună cu Țeremon, au ieșit afară și numai după ce totul s-a liniștit, au intrat înapoi în casă. Tatăl se afla la podea în sânge, l-a ridicat pe pat și l-a învelit să doarmă. A mai aflat că a doua zi Nartea A. a venit după tatăl său, pentru a-l lua la lucru, dar la strigăte acesta nu ieșea din casă. Pe lângă casă ceva ardea. Acesta s-a speriat și a chemat pe cineva din vecini. Au intrat în casă. Au venit Istratii cu Porombac. Vecinul Ceban S. a chemat ambulanța. Despre cele întâmplate a aflat de la 7 Piatnița E. și mama sa. Acțiunea civilă o susține integral. De careva bonuri de plată nu dispune; - declarațiile martorului Țeremon S., date în ședința instanței de fond; - declarațiile martorului Piatnița E., date în ședința instanței de fond, că Istratii N. i-a cauzat o lovitură cu palma lui Nartea I. în regiunea feței. Apoi, asemenea lovituri se repetau, de fiecare dată întrebându-l pe Nartea I. de ce nu a fost la recoltarea porumbului. Persoanele care au venit, erau în stare de ebrietate. Nu a numărat de câte ori Istratii N. i-a cauzat lovituri lui Nartea, dar îi aplica lovituri în continuu. Consideră că loviturile erau puternice. Ca rezultat al loviturilor cauzate, lui Nartea i-a apărut sânge și, Serghei găsind vată, i-a șters sângele. Nartea răspundea la întrebările lui Istratii N., dar deoarece nu cunoaște bine limba în care acestea comunicau, nu poate spune ce anume. În linii generale a înțeles că Nartea nu i-a promis lui Istratii N. că va merge la lucru. Istratii N., de asemenea, l-a lovit și pe Serghei. Pe Nartea I. l-a lovit și Serghei. El sa speriat, a cerut o țigară de la Serghei și a început să fumeze, iar Serghei stătea lângă el, pentru ca acesta să nu plece. Apoi, el a ieșit din casă și s-a ascuns într-un sarai, însă Istratii N. și Serghei l-au găsit. El a vrut să plece de acolo, deoarece se temea să nu fie bătut și el. A treia persoană, pe nume la fel Serghei a fugit. Aflîndu-se afară cu Serghei, unde fuma, a auzit în casă 2 lovituri dure. Serghei imediat a intrat în casă. Acele 2 lovituri, erau asemănătoare cu aplicare de lovituri persoanei. Peste aproximativ 30 minute a intrat în casă și el. Intrând în casă, i-a găsit pe toți dormind. L-a ajutat pe Nartea I. să se urce pe lejancă, l-a învelit cu o plapumă și a plecat la iaz; - declarațiile specialistului Rusu N., date în ședința instanței de fond, că la examinarea cadavrului cet. Nartea I. s-a depistat traumă cerebrală închisă manifestată prin hemoragii în țesuturile moi ale capului și în mușchiul temporar stâng cu hematom în crier și echimoză la ochiul stâng. Leziunile corporale depistate, s-au produs prin acțiune traumatică a unui obiect dur prin mecanism de lovire cu (sau) de acesta. Pot data cu 11.10.2018 și se califică drept leziuni corporale grave, periculoase pentru viață. Producerea leziunilor de la o singură lovitură, cît și de la cădere, nu se exclude. Toate loviturile lasă leziuni pe tegumente. Echimoza de la ochi, a fost produsă cel mai probabil de la o lovitură cu pumnul. Restul loviturilor nu pot fi excluse. Producerea hemoragiilor de pe cap sunt suprapuse și coincid cu plagă postoperatorie, din care motiv nu a fost posibil de stabilit dacă aceia a fost produsă în aceeași perioadă de timp. Leziunile corporale depistate permiteau victimei să efectueze mișcări, deplasări și careva acțiuni. Nu poate concretiza, cât timp după provocarea acestora. Persoanele după traumă cerebrală gravă, nimeresc în comă cerebrală, care este confundată cu somnul și sforăitul. Producerea leziunilor corporale prin intermediul a mai multor lovituri, de asemenea este posibil. Vorbind despre cazul dat, leziunile corporale sunt atât la nivelul ochiului stâng, cât și a țesuturilor moi ale capului pe stânga. Producerea acestora necesită cel puțin aplicarea a două lovituri; - declarațiile martorului Porombac S., date în ședința instanței de fond, potrivit căror, el i-a cauzat două lovituri cu palma lui Nartea I. Nu a văzut ca altcineva să-l lovească. În anul 2019, a fost condamnat la 8 ani închisoare pentru comiterea acestei fapte. În acel proces a recunoscut vina integral și a scris o cerere privind examinarea cauzei în procedura prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală. A dat jurământ și a semnat. Nu ține minte ce a povestit în acea ședință. A fost lovit la cap anterior și de aceia des uită. Acolo unde a declarat că Istratii N. la fel l-a lovit pe Nartea I., acolo a spus minciuni. S-a gândit bine, Istratii N. are 2 copii, acesta trebuie să plece acasă și să nu fie 8 pedepsit. A dat anterior declarații false, deoarece a vrut ca și Istratii N. să ispășească pedeapsa închisorii. Probele sus-indicate formează un ansamblu probator al vinovăției inculpatului și combat argumentele expuse în apel, precum că nu este vinovat în comiterea infracțiunii incriminate. În acest sens este neîntemeiată cerința apelantului privind achitarea lui Istratii N. din motiv că el nu a săvârșit infracțiunea incriminată. Vinovăția inculpatului se confirmă prin declarațiile succesorului părții vătămate Nartea G., care a relatat în instanță, că a fost telefonat de mama sa și informat că a fost ambulanța și l-au luat pe tatăl său la spital. El s-a dus la spital pentru a vedea ce s-a întâmplat cu tatăl său Nartea I. Acesta era în comă. Venind la Piatnița E. pentru a stabili ce s-a întâmplat cu tatăl său, acesta i-a povestit despre cele întâmplate. El i-a spus că în seara precedentă, se afla acasă la tatăl său, unde serveau vin. În acest moment, acolo au mai venit Istratii N. și alții. La un moment dat, Istratii N. a inițiat un conflict și l-a lovit pe tatăl său. Declarațiile succesorului părții vătămate sunt confirmate în baza declarațiilor depuse de martorul Nartea L., care a menționat că, a fost la spital la fostul soț, dar acesta fiind în reanimație și în stare de comă, nu a reușit să discute cu el. Despre cele întâmplate cu fostul soț, a aflat feciorul său, de la Piatnița E. Relevante sunt și declarațiile martorului Borozan A., din care reiese că, ducându- se la Nartea I. împreună cu consăteanul respectiv, a intrat în casă. Nartea I. sforăia. A observat că era bătut. Anatol a anunțat-o despre acest fapt pe fosta soție a lui Nartea I. A mai comunicat că până la 10.10.2018 l-a văzut pe Nartea I. cu Istratii N., să se ajute la păpușoi. A auzit așa cuvinte de la Istratii N. adresate lui Nartea I.: ”ce, vrei să-ți umplu gura cu sânge?”. Sunt remarcate ca fiind pertinente cauzei declarațiile martorului Țeremon S., potrivit cărora, relatând despre cele întâmplate în seara cu pricina, a relatat că, la Nartea I. s-a aflat în jur de 15 minute. Ieșind afară, i-a stat frică de Istratii N., deoarece a auzit că în casă s-a început o ceartă, unde Istratii N. striga la Nartea I., de ce acesta nu a venit la ajutat la porumb. Istratii N. de obicei nu e agresiv, nu l-a auzit niciodată să strige. Martorul Piatnița E., care a fost prezent la fața locului pe parcursul conflictului dintre inculpatul Istratii N. și victima Nartea I., cu lux de amănunte a relatat despre cele întâmplate în seara cu pricina, care dovedesc cu certitudine vina inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate. Din conținutul declarațiilor martorului nominalizat reiese că: Istratii N. i-a aplicat o lovitură cu palma lui Nartea I. în regiunea feței. Apoi, asemenea lovituri se repetau, de fiecare dată întrebându-l pe Nartea I. de ce nu a fost la recoltarea porumbului. Persoanele care au venit, erau în stare de ebrietate. Nu a numărat de câte ori Istratii N. i-a cauzat lovituri lui Nartea, dar îi aplica lovituri în continuu. Consideră că loviturile erau puternice. Ca rezultat al loviturilor cauzate, lui Nartea i-a apărut sânge și, Serghei găsind vată, i-a șters sângele. Istratii N., de asemenea, l-a lovit și pe Serghei. Pe Nartea I. l-a lovit și Serghei. Aflându-se afară cu Serghei, unde fuma, a auzit în casă 2 lovituri dure. Acele 2 lovituri, erau asemănătoare cu aplicare de lovituri persoanei. În timp ce îl ajuta pe Nartea I. să se urce pe lejancă, acesta nu i-a spus nimic, dar avea un comportament, ca o persoană în stare de ebrietate. Nu poate comunica cu certitudine cu care mână și peste care parte a feței, Istratii N. îi cauza lovituri lui Nartea I. Concretizează că nu a văzut ca Serghei să-l fi lovit pe Nartea I. După fiecare pahar băut cu vin, Istratii N. îi aplica lui Nartea I. câte o lovitură. 9 Din conținutul declarațiilor martorilor, relevate mai sus, sunt dovedite acțiunile lui Istratii N. de aplicare, împreună cu Porumbac Serghei, a loviturilor lui Nartea I. În baza raportului de expertiză medicol-legală nr. XXXXX din 22.11.2018 este dovedită legătura de cauzalitate dintre acțiunile violente a inculpatului Istratii N. îndreptate împotriva lui Nartea I. și vătămarea corporală gravă a celui din urmă, care s- a soldat cu deces. În context, este remarcată concluzia inserată în conținutul raportului de expertiză medicol-legală nr. XXXXX din 22.11.2018, din care reiese că moartea lui Nartea I., a survenit în rezultatul traumei cranio-cerebrale închise cu hematom subdural, edem și compresia țesutului cerebral, ce se confirmă prin datele autopsiei medico-legale a cadavrului și adeverite histopatologic. La examinarea medico-legală a cadavrului s-a depistat traumă cranio-cerebrală închisă, echimoză la ochiul stâng; revărsate sanguine în țesuturile moi pericraniene și în mușchiul temporal stâng; hematom subdural; hemoragii subarahnoidiene temporo-parieto-frontal stânga care s-au produs prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent, prin mecanism de lovire cu sau de acesta, pot data din 11.10.2018, are legătură cauzală directă cu decesul și se califică ca vătămare corporală GRAVĂ, periculoasă pentru viață. Cercetând probele enunțate în ansamblu, prin coroborare, se formează convingerea că faptele inculpatului Istratii N. constituie infracțiunea incriminată în baza art.151 alin.(4) Cod penal, cu indicii calificativi - vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață, săvârșită de două persoane și care a provocat decesul victimei. În același context, urmează a fi respinse argumentele apelantului care pledează pentru achitarea inculpatului. Formulându-și obiecțiile împotriva sentinței instanței de fond, apelantul s-a limitat la invocarea unor critici declarative, lipsite de suport probator în susținerea temeiniciei acestora. Probele la care se face referire în apelul declarat au fost cercetate în prima instanță, fiind apreciate în mod obiectiv, instanța de fond a dat deplină eficiență prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, analizând fiecare probă în parte din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității acesteia, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Pretinsele divergențe dintre declarațiile martorilor Piatnița S. și Țeremon S., privitor la persoana care s-a așezat lângă victimă, nu se referă la circumstanțe indispensabile examinării obiective a cauzei penale în privința lui Istratii N. Din atare considerent, instanța de apel a apreciat alegațiile apelantului ca fiind nepertinente formării convingerii privitor la nevinovăția inculpatului. Privitor la declarațiile date în calitate de martor de către Porombac S., apreciate în coroborare cu declarațiile date în fața instanței de judecată la examinarea cauzei penale de învinuire a acestuia în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal, instanța de apel a conchis asupra faptului că acestea posedă atributul pertinenței și concludenții a unei probei care dovedește vinovăția inculpatului Istratii N. în comiterea infracțiunii incriminate. Prin urmare, în ședința de examinare a cauzei penale de învinuire a lui Istratii N., martorul Porombac S. a dat declarații consecvente privitor la faptul că, între Istratii N. și Nartea I. s-a iscat un conflict pe fondul faptului că Nartea I. nu a venit în ajutor la Istratii N., instanța de apel a relevat următoarele declarații a martorului nominalizat, 10 potrivit cărora, a auzit cum Istratii N. l-a întrebat pe Nartea I. de ce a servit și nu a venit la ajutor. De rând cu cele relatate de Porombac S., sunt reținute și declarațiile martorului Piatnița E., care confirmă iscarea unui conflict dintre Istratii N. și victima Nartea I., a cărui discordie fiind neajutorarea la strânsul porumbului. În context, sunt relevante următoarele declarații a lui Piatnița E.: la 11.10.2018 urma să plece cu Nicolae la strâns porumb. În această zi, însă, s-a odihnit acasă la Nartea I., servind vin cu acesta de la orele 0900 dimineața. Istratii N. a venit acasă la Nartea I. pe la orele 2300 împreună cu 2 cetățeni, unul dintre care, pe nume Serghei. Intrând în casă, Istratii N. l-a întrebat pe Nartea de ce nu a fost la strâns porumbul în câmp. Cât privește obiecțiile apelantului referitor la nedemonstrarea intenției inculpatului, instanța de apel a reținut că, modul în care a acționat Istratii N. denotă intenția directă a acestuia la cauza vătămărilor corporale victimei. Aplicarea loviturilor lui Nartea I. de către Istratii N. denotă existența vinovăției sub formă de intenție, privită ca un proces de conștiință, o complexitate de procese psihice intelective, volitive și emoționale, care l-au determinat pe Istratii N. la luarea rezoluției infracționale și dirijându-l în toată activitatea de executare fizică a faptei social periculoase. Este reținut că, latura subiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 151 alin. (4) Cod penal se caracterizează prin intenție directă față de urmările prejudiciabile primare și prin imprudență față de urmările prejudiciabile secundare. Inculpatul putea să considere că nu aplică lovituri puternice victimei, însă ca rezultat a acestor lovituri a survenit decesul victimei. Instanța de fond, la stabilirea pedepsei inculpatului, corect s-a condus de prevederile art. 7, 61 și 75 Cod penal. Pedeapsa inculpatului a fost numită în limitele sancțiunii prevăzute la articolul corespunzător din Codul penal, și care este adecvată celor comise, care se racordă la toate circumstanțele stabilite, la personalitatea inculpatului, care anterior nu a avut atingeri cu legea penală, la locul de trai se caracterizează pozitiv, precum și la consecințele grave și irecuperabile survenite ca rezultat al comiterii de către acesta a infracțiunii pentru care a fost condamnat, și care își va atinge scopurile puse de pedeapsa penală. Prima instanță întemeiat și legal a concluzionat, că corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă numai fiind izolat de societate, stabilindu-i o pedeapsă sub formă de închisoare la limita minimă prevăzută de sancțiunea articolului corespunzător, pedeapsa dată va corecta vinovatul și va asigura scopurile pedepsei. În cazul dat s-a luat în considerație, că inculpatul a comis o infracțiune deosebit de gravă, care s-a soldat cu decesul părții vătămate Nartea I.

Inculpatul Istratii Nicolai a declarat recurs ordinar, solicitând casarea sentinței și deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri, prin care să fie achitat. Recurentul a invocat, că i-a fost încălcat dreptul la apărare având în vedere că judecarea cauzei în instanța de fond martorul acuzării Piatnița E. a fost audiat în lipsa unu interpret, iar la judecarea cauzei în instanța de apel acesta a refuzat să se prezinte. Având în vedere, că condamnatul Istratii N. în ședința de judecată a depus alte declarații decât cele a martorului acuzării, instanța de judecată trebuia să intre în esența aceste contradicții, să verifice veridicitatea acestor chiar și în cea mai mică măsură, de astfel justiția se stabilește doar de instanța de judecată și doar în numele legii. 11 Da, instanța a păstrat obiectivitatea și imparțialitatea pe tot parcursul procesului, dar nu a creat condițiile necesare pentru examinarea sub toate aspectele, completă și obiectivă, a tuturor probelor prezentate de către părți sau administrate la cererea acestora, așa cum se cuvine și precum este stabilit de art. 317 Cod de procedură penală. Tot procesul penal a fost întemeiat pe un număr considerabil de probe care nici într-o anumita măsură nu stabilește implicarea nemijlocită a condamnatului Istratii N. la săvârșirea infracțiunilor pentru care4 este învinuit. Mai mult, nu s-a stabilit legătura de cauzalitate dintre acțiunile condamnatului, consecințele faptei prejudiciabile, acestea fiind contrazise de declarațiilor tuturor martorilor audiați, care nu dau o confirmare clară a celor constatate de instanța de judecată. Cu alte cuvinte, vinovăția lui Istratii N. a fost stabilită prin presupuneri și bănuieli ceea ce e inadmisibil ținând cont că întreg procesul penal este bazat pe principiul echității, prezumției nevinovăției, legalității și contradictorialității. Totodată, instanța de apel nu s-a expus asupra argumentelor invocate de apărare, cum ar fi: încălcarea prevederilor legale sus indicate, au fost încălcate în mod abuziv atât de către instanța de judecată cât și de acuzator, având în vedere că potrivit pct. 4 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție cu privire la unele chestiuni ce vizează pedeapsa penală, în conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei (art.75 CP), o pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvîrșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai 2 blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Concluzia instanței cu privire la aplicarea unei pedepse mai aspre urmează a fi motivată. Or, din textul art. 2641 alin. (4) Cod penal, care prevede ”Acțiunile prevăzute la alin. (1) - (3), săvîrșite de către o persoană care nu deține permis de conducere sau care este privată de dreptul de a conduce mijloace de transport, se pedepsesc cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore sa cu închisoare de până la 1 an”, rezultă că ambele pedepse sunt alternative, iar instanța urma cel puțin să se expună asupra imposibilității aplicării muncii neremunerate în folosul comunității. În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) și 10) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar nominalizat pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. Conform art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, eroare gravă de fapt constituie stabilirea eronată a 12 faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Sub acest aspect se reține că, recursul inculpatului este fondat pe temeiurile din art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, s- au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale (pct. 5. din decizie). Însă, în recursul respectiv, în pofida normelor de drept enunțate, nu este specificat, în raport cu relevanțele conținute în partea descriptivă a hotărârilor contestate, care ar fi erorile de drept concrete și esența că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, dar raportată la prescripțiile din art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, care i-ar fi afectat soluția, că s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, fiind omisă în totalitate argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens (pct. 5. din decizie). Circumstanțele enunțate denotă că recursul nu întrunește condițiile de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al inculpatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica și să se expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurent. Ori, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Totodată, potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut. În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 10) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când nu au fost întrunite elementele infracțiunii, când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 5. din decizie), se reține că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2., 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de fond și de apel au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului și încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale ale acestuia, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile inculpatului, ssuccesorului părții vătămate Nartea G., martorilor Piatnița E., Porombac S., Nartea L, Țeremon S. și Borozan A,, specialistului medicul-legist Rusu N., raportul de expertiză judiciară medico-legală nr. XXXXX din 22.11.2018, procesul- verbal de confruntare din 27.11.2018, procesele-verbale de cercetare la fața locului din 13 11.10.2018, cu tabelul fotografic, procesul-verbal de verificare a declarațiilor depuse de martorul Piatnița E. din 27.11.2018, procesul-verbal al ședinței de judecată din 04.01.2019 din cadrul cauzei penale de învinuire a lui Porombac S. în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal, cât și declarațiile inculpatului Porombac S. depuse în ședința de judecată respectivă, corpul delict - CD-ul, ce conține înregistrarea audio a ședinței de judecată din 04.01.2019, corpurile delicte - trei CD-uri care conțin înregistrările audio-video cu declarațiile date de martorul Piatnița E. la locul infracțiunii, toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor, instanțele indicând motivele pentru care au respins dovezile și versiunile apărării, instanța de apel pronunțându-se argumentat și detailat asupra tuturor motivelor invocate în apelul de pe rol, probele administrate pe caz demonstrând clar și cert prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunilor prevăzute la art. 151 alin. (4) Cod penal, deci instanțele încadrând juridic corect fapta săvârșită. Totodată, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată inculpatului în corespundere cu prevederile legale, fiind una echitabilă și proporțională în raport cu gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, cât și a scopului pedepsei penale sub aspectul restabilirii echității sociale, corectării inculpatului, prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea lui, cât și a altor persoane (pct. 4. din decizie). Ori, argumentele invocate de recurent, că: „o pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvîrșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai 2 blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Concluzia instanței cu privire la aplicarea unei pedepse mai aspre urmează a fi motivată..., din textul art. 2641 alin. (4) Cod penal, care prevede ”Acțiunile prevăzute la alin. (1) - (3), săvîrșite de către o persoană care nu deține permis de conducere sau care este privată de dreptul de a conduce mijloace de transport, se pedepsesc cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore sa cu închisoare de până la 1 an”, rezultă că ambele pedepse sunt alternative, iar instanța urma cel puțin să se expună asupra imposibilității aplicării muncii neremunerate în folosul comunității” nu au niciun suport legal, deoarece nu sunt proprii speței de pe rol (pct. 5. din decizie). Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în sarcina instanței, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora, iar obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos). Pe lângă aceasta, se observă că recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 5. din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica modului în care instanțele au apreciat circumstanțele și probele cauzei. 14 Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2), a Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei, inclusiv în latura pedepsei și cea civilă, în alt sens decât cel pe care îl propune acuzarea și apărarea este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea doar acestei chestiuni în recursurile ordinare, la fel, este lipsită de orice temei legal. Mai mult, motivele invocate în recursul vizat au constituit deja obiect de examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 2. - 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova). Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârile atacate cuprind motivele pe care se întemeiază soluția, că au fost întrunite elementele infracțiunii imputate, că s-au aplicat inculpatului pedepse individualizate conform prevederilor legale, și că recursul ordinar este vădit neîntemeiat. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Prin urmare, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi declarate inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul Penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Istratii Nicolai XXXXX, împotriva sentinței Judecătoriei Soroca din 25 aprilie 2019 și deciziei Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 5 noiembrie 2020, pe motiv că este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 7 mai 2021. Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun 15