1ra-924/2021 — art.217 alin.4 lit. b CP

1ra-924/2021 — art.217 alin.4 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-924/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

07 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Boico Victor, Catan Liliana,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Starîi Andrei în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 03 noiembrie 2020, în cauza penală în privința lui

Copacinschi Mihail xxxx, născut la xxxxx,

domiciliat în xxxxxx

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 02.08.2019 – 22.08.2019;

Instanța de apel: 04.10.2019-03.11.2020;

Instanța de recurs: 05.02.2021 –07.04.2021.

A C O N S T A T A T:

cauza fiind examinată în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură

penală, Copacinschi Mihail a fost recunoscut vinovat în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal și în baza acestei

Legi i-a fost aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2

(doi) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea

de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita orice activitate legată

de producerea, experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea,

procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea drogurilor,

etnobotanicelor sau analoagelor lor pe un termen de 2 (doi) ani.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate lui

Copacinschi Mihail s-a suspendat condiționat pe un termen de probă de 2

(doi) ani, cu instituirea obligației de a nu-și schimba domiciliul fără acordul

organului competent.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Solicitarea procurorului cu privire la încasarea din contul lui

Copacinschi Mihail în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în mărime

de 1680 lei, a fost respinsă ca fiind neprobată.

1

Copacinschi Mihail, la 26 mai 2019, aproximativ la ora 19:25, fiind condus în

incinta IP Sîngerei, în legătură cu comiterea unui șir de contravenții, în

timpul documentării, fiindu-i explicate drepturile și obligațiile, pentru a

evita efectuarea unei percheziții corporale, știind că asupra sa păstrează

substanțe interzise, a predat benevol un obiect metalic și o masă solidă de

culoare cafenie, care potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr.

xxxxxx din xxxxxx, depunerile pe pereții interni ai obiectului metalic

reprezintă substanța stupefiantă – Tetrahydrocannabinol cu masa de

0,591gr, iar masa solidă de culoare cafenie, se atribuie la aceleași substanțe

stupefiante și reprezintă Hașiș, cu masa de 13,127gr, cantitatea acestora

calificându-se ca proporții deosebit de mari și sunt incluse în lista nr. 1,

tabelul nr. 1 „Substanțe narcotice, substanțe psihotrope neutilizate în scopuri

medicale” adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele

administrate, prima instanța a reținut că, în drept, fapta inculpatului

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 217 alin.

(4) lit. b) Cod penal, după indicii calificativi: procurarea, păstrarea,

transportarea drogurilor, în proporții deosebit de mari și fără scop de înstrăinare.

Procuratura raionului Sîngerei, Ramașcan Marian, care a solicitat casarea

sentinței primei instanțe, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care, Copacinschi

Mihail, recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217

alin. (4) lit. b) Cod penal, să-i fie stabilită o pedeapsa sub formă de închisoare

pe un termen de 2 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis. Totodată, apelantul a solicitat încasarea de la Copacinschi Mihail

în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în sumă de 1680 lei.

În motivarea cerințelor sale, apelantul a invocat că:

- prima instanță, la individualizarea pedepsei în privința inculpatului

Copacinschi Mihail, nu a ținut cont de faptul că acesta anterior a fost

condamnat prin sentința Judecătoriei Sîngerei din 11.05.2017 în baza art. 217

alin. (2) Cod penal, prin care i-a fost aplicată pedeapsa sub formă de 50 ore

de muncă neremunerată în folosul comunității. Respectiv, inculpatul nu și-

a făcut concluziile necesare și a comis o altă infracțiune legată de circulația

ilegală a substanțelor narcotice. Astfel, doar pedeapsa cu închisoare aplicată

în privința inculpatului poate atinge scopul pedepsei penale de reeducare și

de prevenire a săvârșirii altor infracțiuni;

- la fel, sentința instanței de fond este ilegală și în latura neîncasării

cheltuielilor judiciare, pe motiv că, acestea sunt cheltuieli suportate în cadrul

urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului necesar pentru

demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate,

2

pentru efectuarea expertizei. Cheltuielile judiciare în mărime de 1680 lei sunt

dovedite de raportul de constatare tehnico-științifică nr. xxxx din xxxxx.

noiembrie 2020, a fost admis apelul procurorului, casată parțial sentința

primei instanțe în latura penală și a cheltuielilor judiciare, pronunțată o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care s-a exclus

din sentință aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal și s-a încasat de la

Copacinschi Mihail în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă de

1680 lei.

4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că prima instanță

neîntemeiat a dispus, aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal în partea

stabilirii pedepsei lui Copacinschi Mihail, or, soluția nominalizată nu este

bazată pe circumstanțele reale ale cauzei sau, altfel spus, argumentele

instanței de fond, precum că apreciat corespunzător prevederile art.61 și 75

Cod penal și a aplicat față de inculpat dispozițiile art.90 Cod penal, sunt vădit

neîntemeiate.

Totodată, instanța de apel a remarcat că, având în vedere modul în

care a acționat inculpatul, care anterior a fost condamnat pentru săvârșirea

unei infracțiuni similare, de pericolul sporit a infracțiunii comise, corijarea

acestuia poate fi atinsă doar prin executarea reală a pedepsei sub formă de

închisoare aplicată pe un termen de 2 ani.

Subsidiar, instanța de apel a reiterat că în cauza dedusă judecății,

prima instanță urma să efectueze o analiză mult mai complexă și minuțioasă

a personalității infractorului urmărind în acest sens comportamentul său în

viața socială, înainte și după săvârșirea infracțiunii și numai în măsura în

care s-ar fi dovedit că comiterea faptelor infracționale se datorează unui

concurs accidental de împrejurări din viața sa și că, pentru îndreptarea lui,

nu este necesară executarea efectivă a pedepsei, doar în aceste cazuri este

incidentă instituția suspendării condiționate a executării pedepsei. Relevante

în sensul vizat, instanța de apel a apreciat argumentele acuzatorului de stat,

care a indicat în apelul declarat că instanța de judecată, la individualizarea

pedepsei în privința inculpatului Copacinschi Mihail, nu a dat deplină

eficiență faptului că acesta anterior a fost condamnat prin sentința

Judecătoriei Sîngerei din 11.05.2017 în baza art. 217 alin. (2) Cod penal.

Respectiv, inculpatul nu și-a făcut concluziile necesare și a comis o altă

infracțiune legată de circulația ilegală a substanțelor narcotice.

În continuare, instanța de apel a relevat că instanța de fond nu a

pătruns în esența problemei de fapt și de drept deferită judecății, iar

discordanța între cele reținute de instanță și conținutul real al

circumstanțelor cauzei, precum și ignorarea unor aspecte evidente, au avut

drept consecință pronunțarea unei concluzii premature și insuficient de

motivate în privința aplicării pedepsei cu executarea suspendată.

3

Cu referire la solicitarea procurorului privind încasarea cheltuielilor

judiciare de la inculpat în beneficiul statului, instanța de apel a evidențiat

prevederile art. 227-229 Cod de procedură penală, menționând subsecvent

că, urmare a demonstrării vinovăției inculpatului în săvârșirea unei

infracțiuni, acestuia îi revine obligația de a plăti statului cheltuielile efectuate

de la începerea urmăririi penale și până la punerea în executare a hotărârii

de condamnare, ținând cont de limita stabilită la art. 229 alin. (2) Cod de

procedură penală.

În acest sens, instanța de apel a notat că, potrivit materialelor cauzei, în

scrisoarea de remitere a raportului de constatare tehnico-științifică nr. xxxx

din xxxxx (f.d.8-12), cheltuielile suportate pentru efectuarea examinărilor

chimice constituie 1680 lei.

Astfel, instanța de apel a menționat că odată ce s-a constatat vinovăția

inculpatului Copacinschi Mihail în săvârșirea infracțiunii incriminate, prin

prisma prevederilor legale relevate mai sus, acestuia îi revine obligația de a

suporta cheltuielile apărute în legătură cu efectuarea raportului de

constatare tehnico - științifică nr.xxxxx în prezenta cauză penală, în sumă de

1680 lei.

avocatul Starîi Andrei în numele inculpatului Copacinschi Mihail, prin care

invocând incidența pct. 6), alin. (1) a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură

penală, a solicitat, casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 03 noiembrie 2020,

cu rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel într-un alt complet de

judecată.

În motivarea cerințelor sale, recurentul a indicat că:

- cererea de aplicare a procedurii simplificate nu a fost scrisă personal

de către Copacinschi Mihail, ci a fost scrisă de către avocatul care l-a

reprezentat la judecarea cauzei penale în prima instanță, iar inculpatului nu

i-au fost explicate consecințele acestei proceduri. Mai mult ca atât, avocatul

care l-a reprezentat pe Copacinschi Mihail la faza judecării cauzei în prima

instanță a avut un comportament pasiv, nu a intervenit cu cereri către

organul de urmărire penală pentru a fi efectuată expertiza medico-legală

psihiatrică referitor la discernământul lui Copacinschi Mihail, or, ultimul

avea un comportament straniu, deseori discuta fără sens cu diferite

discursuri care nu au nici o legătură;

- analizând cumulul de probe prezent la materialele cauzei, instanțele

ierarhic inferioare au considerat drept demonstrată vinovăția lui

Copacinschi Mihail, însă acestea nu au ținut cont de faptul cum ultimul s-a

prezentat, în ședințele de judecată, or acesta are devieri de comportament și

nu conștientizează ce vorbește din cauza că suferă de anumite maladii

psihice, fapt care nu a fost stabilit anterior de către organul de urmărire

penală;

4

- cât la faza de urmărire penală, atât și la faza cercetării judecătorești,

instanța de judecată nu a luat în calcul probe pertinente, concludente și utile,

care ar fi demonstrat comportamentul deviant a lui Copacinschi Mihail, și

mai mult ca atât nu a obligat acuzarea să facă o cercetarea amplă cu privire

la discernământul inculpatului;

- la etapa urmăririi penale nu s-au făcut toate acțiunile necesare în

vederea stabilirii discernământului lui Copacinschi Mihail;

- organul de urmărire penală nu a făcut mențiunile necesare cu privire

la faptul că Copacinschi Mihail a fost internat de mai multe ori în Spitalul de

Psihiatrie Bălți;

procurorul, a prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând

pentru netemeinicia recursului ca fiind vădit neîntemeiat, considerând

corecte constatările instanței de apel.

în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează

inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente:

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în

drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că

argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate.

Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 din

Codul de procedură penală.

Din conținutul recursului declarat de avocat, se reține că recurentul

invocă temeiul pentru recurs stipulat la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal

constată, că astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea

recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei

a respectat prevederile art. art. 414 alin. (1), 417 alin. (8) Cod de procedură

penală, iar hotărârea adoptată cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția pronunțată.

În acest sens, Colegiul penal atestă că, recurentul în recursul declarat

sub aspectul temeiurilor de recurs menționate, nu este de acord cu faptul că

cererea de aplicare a procedurii simplificate nu a fost scrisă personal de către

Copacinschi Mihail, ci a fost scrisă de către avocatul care l-a reprezentat la

5

judecarea cauzei penale în prima instanță, iar inculpatului nu i-au fost

explicate consecințele acestei proceduri, precum și instanța de apel nu a luat

în calcul probe pertinente, concludente și utile, care ar fi demonstrat

comportamentul deviant a lui Copacinschi Mihail, și mai mult ca atât nu a

obligat acuzarea să facă o cercetarea amplă cu privire la discernământul

inculpatului.

Colegiul penal lecturând materialele cauzei constată că cauza penală

deferită judecății a fost examinată în conformitate cu procedura stabilită de

art. 3641 Cod de procedură penală, iar argumentul recurentului precum că

„cererea de aplicare a procedurii simplificate nu a fost scrisă personal de către

Copacinschi Mihail, ci a fost scrisă de către avocatul care l-a reprezentat la judecarea

cauzei penale în prima instanță, iar inculpatului nu i-au fost explicate consecințele

acestei proceduri” este unul neîntemeiat, or, potrivit procesului – verbal al

ședinței judiciare din prima instanță (f.d. 76-77), inculpatul a declarat că

susține examinarea cauzei în procedură simplificată, a discutat cu apărătorul

său consecințele acestei proceduri, și recunoaște probele prezentate de

acuzare.

În continuare, reieșind din textul recursului declarat, Colegiul penal

atestă că, recurentul critică faptul că instanțele ierarhic inferioare au omis să

ia în calcul probe pertinente, concludente și utile, care ar fi demonstrat

comportamentul deviant a lui Copacinschi Mihail, și mai mult ca atât nu a

obligat acuzarea să facă o cercetarea amplă cu privire la discernământul

inculpatului.

În acest context, Colegiul penal califică aceaste argumente, ca fiind

nefondate, or, potrivit certificatului medical emis în privința lui Copacinschi

Mihail (f.d 40) se atestă că ultimul nu se află la evidență la medicul psihiatru,

prin urmare instanțele ierarhic inferioare nu au avut temei de a cerceta

suplimentar chestiunea cu privire la discernământul inculpatului, iar

alegațiile recurentului cu privire la comportamentul deviant al inculpatului,

constituie nu altceva decât o interpretare subiectivă a acestuia, care nu este

susținută de nici un substrat probator.

Mai mult, Colegiul penal reține că, argumentele invocate de recurent

în recursul ordinar declarat, nu au fost invocate de către acesta la judecarea

cauzei în ordine de apel.

În acest sens, Colegiul penal amintește că, conform prevederilor art. 427

alin. (2) Cod de procedură penală, în recurs pot fi invocate doar acele temeiuri

care au fost indicate și în apel.

În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în

recursul ordinar, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă

a hotărârii contestate, relevă în mod concludent că instanța de apel corect a

constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, în

conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor

de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, fiind

apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură

6

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității

și coroborării lor.

În aceste condiții, nu se mai impune reluarea unei motivări repetate,

fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 al

hotărârii sale în cauza Albert c. României din 16 februarie 2010, a statuat că,

art.6 §1 din CtEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt

nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument,

cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie

prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod,

să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că temeiul invocat de

către avocatul Starîi Andrei în numele inculpatului, nu este aplicabil din

punct de vedere al prezenții erorilor de drept, care ar da temei de implicare

a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate și, potrivit legii, se

dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Starîi

Andrei în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 03 noiembrie 2020, în cauza penală în privința lui

Copacinschi Mihail xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată va fi pronunțată la 29 aprilie 2021.

Președinte Diaconu Iurie

Judecători Boico Victor

Catan Liliana

7