1ra-924/2021 — Art.217 alin.4 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Sângerei din 22 august 2019, cauza fiind examinată în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Copacinschi Mihail a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal și în baza acestei Legi i-a fost aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita orice activitate legată de producerea, experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea drogurilor, etnobotanicelor sau analoagelor lor pe un termen de 2 (doi) ani. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate lui Copacinschi Mihail s-a suspendat condiționat pe un termen de probă de 2 (doi) ani, cu instituirea obligației de a nu-și schimba domiciliul fără acordul organului competent. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. Solicitarea procurorului cu privire la încasarea din contul lui Copacinschi Mihail în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în mărime de 1680 lei, a fost respinsă ca fiind neprobată. 1

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Copacinschi Mihail, la 26 mai 2019, aproximativ la ora 19:25, fiind condus în incinta IP Sîngerei, în legătură cu comiterea unui șir de contravenții, în timpul documentării, fiindu-i explicate drepturile și obligațiile, pentru a evita efectuarea unei percheziții corporale, știind că asupra sa păstrează substanțe interzise, a predat benevol un obiect metalic și o masă solidă de culoare cafenie, care potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr. xxxxxx din xxxxxx, depunerile pe pereții interni ai obiectului metalic reprezintă substanța stupefiantă – Tetrahydrocannabinol cu masa de 0,591gr, iar masa solidă de culoare cafenie, se atribuie la aceleași substanțe stupefiante și reprezintă Hașiș, cu masa de 13,127gr, cantitatea acestora calificându-se ca proporții deosebit de mari și sunt incluse în lista nr. 1, tabelul nr. 1 „Substanțe narcotice, substanțe psihotrope neutilizate în scopuri medicale” adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima instanța a reținut că, în drept, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, după indicii calificativi: procurarea, păstrarea, transportarea drogurilor, în proporții deosebit de mari și fără scop de înstrăinare.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura raionului Sîngerei, Ramașcan Marian, care a solicitat casarea sentinței primei instanțe, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care, Copacinschi Mihail, recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, să-i fie stabilită o pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Totodată, apelantul a solicitat încasarea de la Copacinschi Mihail în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în sumă de 1680 lei. În motivarea cerințelor sale, apelantul a invocat că: - prima instanță, la individualizarea pedepsei în privința inculpatului Copacinschi Mihail, nu a ținut cont de faptul că acesta anterior a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Sîngerei din 11.05.2017 în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, prin care i-a fost aplicată pedeapsa sub formă de 50 ore de muncă neremunerată în folosul comunității. Respectiv, inculpatul nu și- a făcut concluziile necesare și a comis o altă infracțiune legată de circulația ilegală a substanțelor narcotice. Astfel, doar pedeapsa cu închisoare aplicată în privința inculpatului poate atinge scopul pedepsei penale de reeducare și de prevenire a săvârșirii altor infracțiuni; - la fel, sentința instanței de fond este ilegală și în latura neîncasării cheltuielilor judiciare, pe motiv că, acestea sunt cheltuieli suportate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, 2 pentru efectuarea expertizei. Cheltuielile judiciare în mărime de 1680 lei sunt dovedite de raportul de constatare tehnico-științifică nr. xxxx din xxxxx.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 03 noiembrie 2020, a fost admis apelul procurorului, casată parțial sentința primei instanțe în latura penală și a cheltuielilor judiciare, pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care s-a exclus din sentință aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal și s-a încasat de la Copacinschi Mihail în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă de 1680 lei. 4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că prima instanță neîntemeiat a dispus, aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal în partea stabilirii pedepsei lui Copacinschi Mihail, or, soluția nominalizată nu este bazată pe circumstanțele reale ale cauzei sau, altfel spus, argumentele instanței de fond, precum că apreciat corespunzător prevederile art.61 și 75 Cod penal și a aplicat față de inculpat dispozițiile art.90 Cod penal, sunt vădit neîntemeiate. Totodată, instanța de apel a remarcat că, având în vedere modul în care a acționat inculpatul, care anterior a fost condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni similare, de pericolul sporit a infracțiunii comise, corijarea acestuia poate fi atinsă doar prin executarea reală a pedepsei sub formă de închisoare aplicată pe un termen de 2 ani. Subsidiar, instanța de apel a reiterat că în cauza dedusă judecății, prima instanță urma să efectueze o analiză mult mai complexă și minuțioasă a personalității infractorului urmărind în acest sens comportamentul său în viața socială, înainte și după săvârșirea infracțiunii și numai în măsura în care s-ar fi dovedit că comiterea faptelor infracționale se datorează unui concurs accidental de împrejurări din viața sa și că, pentru îndreptarea lui, nu este necesară executarea efectivă a pedepsei, doar în aceste cazuri este incidentă instituția suspendării condiționate a executării pedepsei. Relevante în sensul vizat, instanța de apel a apreciat argumentele acuzatorului de stat, care a indicat în apelul declarat că instanța de judecată, la individualizarea pedepsei în privința inculpatului Copacinschi Mihail, nu a dat deplină eficiență faptului că acesta anterior a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Sîngerei din 11.05.2017 în baza art. 217 alin. (2) Cod penal. Respectiv, inculpatul nu și-a făcut concluziile necesare și a comis o altă infracțiune legată de circulația ilegală a substanțelor narcotice. În continuare, instanța de apel a relevat că instanța de fond nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept deferită judecății, iar discordanța între cele reținute de instanță și conținutul real al circumstanțelor cauzei, precum și ignorarea unor aspecte evidente, au avut drept consecință pronunțarea unei concluzii premature și insuficient de motivate în privința aplicării pedepsei cu executarea suspendată. 3 Cu referire la solicitarea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare de la inculpat în beneficiul statului, instanța de apel a evidențiat prevederile art. 227-229 Cod de procedură penală, menționând subsecvent că, urmare a demonstrării vinovăției inculpatului în săvârșirea unei infracțiuni, acestuia îi revine obligația de a plăti statului cheltuielile efectuate de la începerea urmăririi penale și până la punerea în executare a hotărârii de condamnare, ținând cont de limita stabilită la art. 229 alin. (2) Cod de procedură penală. În acest sens, instanța de apel a notat că, potrivit materialelor cauzei, în scrisoarea de remitere a raportului de constatare tehnico-științifică nr. xxxx din xxxxx (f.d.8-12), cheltuielile suportate pentru efectuarea examinărilor chimice constituie 1680 lei. Astfel, instanța de apel a menționat că odată ce s-a constatat vinovăția inculpatului Copacinschi Mihail în săvârșirea infracțiunii incriminate, prin prisma prevederilor legale relevate mai sus, acestuia îi revine obligația de a suporta cheltuielile apărute în legătură cu efectuarea raportului de constatare tehnico - științifică nr.xxxxx în prezenta cauză penală, în sumă de 1680 lei.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Starîi Andrei în numele inculpatului Copacinschi Mihail, prin care invocând incidența pct. 6), alin. (1) a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat, casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 03 noiembrie 2020, cu rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel într-un alt complet de judecată. În motivarea cerințelor sale, recurentul a indicat că: - cererea de aplicare a procedurii simplificate nu a fost scrisă personal de către Copacinschi Mihail, ci a fost scrisă de către avocatul care l-a reprezentat la judecarea cauzei penale în prima instanță, iar inculpatului nu i-au fost explicate consecințele acestei proceduri. Mai mult ca atât, avocatul care l-a reprezentat pe Copacinschi Mihail la faza judecării cauzei în prima instanță a avut un comportament pasiv, nu a intervenit cu cereri către organul de urmărire penală pentru a fi efectuată expertiza medico-legală psihiatrică referitor la discernământul lui Copacinschi Mihail, or, ultimul avea un comportament straniu, deseori discuta fără sens cu diferite discursuri care nu au nici o legătură; - analizând cumulul de probe prezent la materialele cauzei, instanțele ierarhic inferioare au considerat drept demonstrată vinovăția lui Copacinschi Mihail, însă acestea nu au ținut cont de faptul cum ultimul s-a prezentat, în ședințele de judecată, or acesta are devieri de comportament și nu conștientizează ce vorbește din cauza că suferă de anumite maladii psihice, fapt care nu a fost stabilit anterior de către organul de urmărire penală; 4 - cât la faza de urmărire penală, atât și la faza cercetării judecătorești, instanța de judecată nu a luat în calcul probe pertinente, concludente și utile, care ar fi demonstrat comportamentul deviant a lui Copacinschi Mihail, și mai mult ca atât nu a obligat acuzarea să facă o cercetarea amplă cu privire la discernământul inculpatului; - la etapa urmăririi penale nu s-au făcut toate acțiunile necesare în vederea stabilirii discernământului lui Copacinschi Mihail; - organul de urmărire penală nu a făcut mențiunile necesare cu privire la faptul că Copacinschi Mihail a fost internat de mai multe ori în Spitalul de Psihiatrie Bălți;

În temeiul art. 431 alin. (1), pct. 11 Cod de procedură penală, procurorul, a prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând pentru netemeinicia recursului ca fiind vădit neîntemeiat, considerând corecte constatările instanței de apel.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente: În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate. Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 din Codul de procedură penală. Din conținutul recursului declarat de avocat, se reține că recurentul invocă temeiul pentru recurs stipulat la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată, că astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art. 414 alin. (1), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, iar hotărârea adoptată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. În acest sens, Colegiul penal atestă că, recurentul în recursul declarat sub aspectul temeiurilor de recurs menționate, nu este de acord cu faptul că cererea de aplicare a procedurii simplificate nu a fost scrisă personal de către Copacinschi Mihail, ci a fost scrisă de către avocatul care l-a reprezentat la 5 judecarea cauzei penale în prima instanță, iar inculpatului nu i-au fost explicate consecințele acestei proceduri, precum și instanța de apel nu a luat în calcul probe pertinente, concludente și utile, care ar fi demonstrat comportamentul deviant a lui Copacinschi Mihail, și mai mult ca atât nu a obligat acuzarea să facă o cercetarea amplă cu privire la discernământul inculpatului. Colegiul penal lecturând materialele cauzei constată că cauza penală deferită judecății a fost examinată în conformitate cu procedura stabilită de art. 3641 Cod de procedură penală, iar argumentul recurentului precum că „cererea de aplicare a procedurii simplificate nu a fost scrisă personal de către Copacinschi Mihail, ci a fost scrisă de către avocatul care l-a reprezentat la judecarea cauzei penale în prima instanță, iar inculpatului nu i-au fost explicate consecințele acestei proceduri” este unul neîntemeiat, or, potrivit procesului – verbal al ședinței judiciare din prima instanță (f.d. 76-77), inculpatul a declarat că susține examinarea cauzei în procedură simplificată, a discutat cu apărătorul său consecințele acestei proceduri, și recunoaște probele prezentate de acuzare. În continuare, reieșind din textul recursului declarat, Colegiul penal atestă că, recurentul critică faptul că instanțele ierarhic inferioare au omis să ia în calcul probe pertinente, concludente și utile, care ar fi demonstrat comportamentul deviant a lui Copacinschi Mihail, și mai mult ca atât nu a obligat acuzarea să facă o cercetarea amplă cu privire la discernământul inculpatului. În acest context, Colegiul penal califică aceaste argumente, ca fiind nefondate, or, potrivit certificatului medical emis în privința lui Copacinschi Mihail (f.d 40) se atestă că ultimul nu se află la evidență la medicul psihiatru, prin urmare instanțele ierarhic inferioare nu au avut temei de a cerceta suplimentar chestiunea cu privire la discernământul inculpatului, iar alegațiile recurentului cu privire la comportamentul deviant al inculpatului, constituie nu altceva decât o interpretare subiectivă a acestuia, care nu este susținută de nici un substrat probator. Mai mult, Colegiul penal reține că, argumentele invocate de recurent în recursul ordinar declarat, nu au fost invocate de către acesta la judecarea cauzei în ordine de apel. În acest sens, Colegiul penal amintește că, conform prevederilor art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, în recurs pot fi invocate doar acele temeiuri care au fost indicate și în apel. În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, relevă în mod concludent că instanța de apel corect a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, în conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură 6 penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor. În aceste condiții, nu se mai impune reluarea unei motivări repetate, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 al hotărârii sale în cauza Albert c. României din 16 februarie 2010, a statuat că, art.6 §1 din CtEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că temeiul invocat de către avocatul Starîi Andrei în numele inculpatului, nu este aplicabil din punct de vedere al prezenții erorilor de drept, care ar da temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate și, potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Starîi Andrei în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 03 noiembrie 2020, în cauza penală în privința lui Copacinschi Mihail xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată va fi pronunțată la 29 aprilie 2021. Președinte Diaconu Iurie Judecători Boico Victor Catan Liliana 7