1ra-339/2021 — art. 217 alin. 4 CP

1ra-339/2021 — art. 217 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-339/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

31 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Djulieta Devder, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 iulie 2020,

în cauza penală în privința lui

Ceban Victor XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în

XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 09.10.2018 până la 18.12.2019;

Instanța de apel de la 07.02.2020 până la 23.07.2020;

Instanța de recurs de la 21.10.2020 până la 31.03.2021.

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor

din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

Ceban Victor XXXXX a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la

art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare

pe un termen de 3 (trei) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis,

cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții și de a exercita o anumită activitate

legată de producerea, prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea,

transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea sau distribuirea

drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora pe un termen de 5 (cinci) ani.

În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea a fost suspendată

1

condiționat pe un termen de 5 (cinci) ani.

În baza art. 90 alin. (6) lit. a) Cod penal, Ceban Victor XXXXX a fost obligat ca în

perioada de probațiune fixată să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul

organului competent.

Cheltuielile de judecată suportate în prezenta cauză penală în sumă de 360 lei,

în conformitate cu art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală, au fost trecute în contul

statului.

A fost decisă soarta corpurilor delicte.

1.1. Pentru a pronunța sentința adoptată, prima instanță a constatat că la data

de 17.01. 2017, la orele dimineții, în timpul percheziției efectuate de către colaboratorii

de poliție din cadrul IP Căușeni, la domiciliul lui Ceban Victor din XXXXX, au fost

depistați și ridicați patru saci cu masă vegetală uscată, care conform raportului de

constatare tehnico-științifică nr. 34/12/4-R-16 din data de 25.01.2017 reprezintă pai de

mac, care conține alcaloidul narcoactiv de opiu (morfină) și se atribuie la categoria

substanțelor narcotice în cantitate de 4352 gr, care conform Hotărârii Guvernului nr.

79 din 23.01.2006, se atribuie la categoria substanțelor narcotice în proporții deosebit

de mari.

Astfel, prin acțiunile sale, Ceban Victor a comis infracțiunea prevăzută la art.

217 alin. (4) lit. b) Cod penal cu calificativul: cultivarea și păstrarea ilegală a drogurilor,

care conțin substanțe narcotice, săvârșită în proporții deosebit de mari fără scop de înstrăinare.

Prin ordonanța din 04.07.2019, a fost modificată învinuirea în sensul agravării.

prin care a solicitat casarea parțială a acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care Ceban Victor să fie recunoscut

vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, cu

stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu executarea

acesteia în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite

funcții și de a exercita o anumită activitate legată de producerea, prepararea,

experimentarea, extragerea, prelucrarea, transportarea, procurarea, păstrarea,

expedierea, transportarea sau distrugerea drogurilor, etnobotanicilor sau analogilor

acestora pe un termen de 5 ani.

La fel, a se dispune încasarea din contul lui Ceban Victor în beneficiul statului

cheltuielile judiciare în sumă de 360 lei, în rest sentință să fie menținută fără

modificări.

În argumentarea apelului declarat, acuzatorul de stat a invocat că inculpatul

Victor Ceban în cadrul ședinței de judecată vinovăția nu a recunoscut, până în prezent

2

nu a conștientizat pericolul acțiunilor sale, nu s-a căit de cele comise, se caracterizează

satisfăcător la locul de trai, anterior a fost tras la răspundere penală pentru mai multe

infracțiuni, a săvârșit o infracțiune gravă având antecedente penale nestinse, motiv

din care consideră că corectarea și reeducarea inculpatului fără aplicarea pedepsei

reale nu poate avea loc.

De asemenea, acuzatorul de stat a atras atenția asupra faptului că art. 90 alin.

(6) Cod penal prevede un șir de obligații care pot fi stabilite inculpatului, cum ar fi

obligarea acestuia să presteze muncă neremunerată în folosul comunității, să nu

frecventeze anumite locuri; să participe la programe probaționale; să fie supus

monitorizării electronice etc., aplicarea cărora poate avea efect de corectate și

reeducare a inculpatului, însă nici una din aceste restricții nu a fost stabilită de către

prima instanță.

Totodată, apelantul a criticat soluția primei instanțe referitoare la trecerea

cheltuielilor de judecată în contul statului, întrucât potrivit modificărilor operate prin

Legea nr. 316 din 22.12.2017 în vigoare la 09.02.2018, alin. (2) al art. 143 Cod de

procedură penală a fost exclus, și drept urmare, prima instanță urma să aplice legea

procesual penală în vigoare la acel moment.

apelul declarat a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări.

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că declarațiile martorilor

Josan Mihail, Sîrbu Sergiu și Prohorenco XXXXX, coroborează cu procesul verbal

privind înregistrarea și evidența sesizărilor și a altor informații despre infracțiuni, prin

care s-a constatat cu certitudine că la 17.01.2017, la orele dimineții, în timpul

percheziției efectuate la domiciliul lui Ceban Victor XXXXX din XXXXX, au fost

depistați și ridicați patru saci cu masă vegetală uscată, faptul dat fiind demonstrat și

prin procesul-verbal de percheziție și planșa ilustrativă, conform căreia obiectul

cercetării fiind domiciliul cet. Ceban Victor, unde au fost depistați și ridicați patru saci

cu substanțe vegetale, asemănătoare cu plantele de mac.

La fel, instanța de apel a statuat că nerecunoașterea vinovăției de către inculpat

la judecarea cauzei atât în fond, cât și în apel, nu are suport probator, or simpla

afirmație a unei stări de fapt, fără coroborarea acesteia cu alte mijloace de probă, nu

poate fi acceptată ca adevăr, respectiv negarea realității evidente, nu poate influența

convingerea bazată pe probe.

Referitor la individualizarea și stabilirea pedepsei definitive inculpatului Ceban

Victor, instanța de apel a notat că aceasta este pe măsură să asigure atingerea scopului

urmărit de legea penală privind corectarea și reeducarea acestuia, în vederea

3

prevenirii pe viitor a carorva încălcări a ordinii de drept. Or, pedeapsa are drept scop

restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor

persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să

înjosească demnitatea persoanei condamnate.

Tot aici, instanța de apel a opinat asupra oportunității de a stabili inculpatului

o perioadă de probațiune rezonabilă în interiorul căruia să demonstreze corectarea sa,

prin comportament exemplar, ori de altfel, suspendarea condiționată a executării

pedepsei poate fi anulată cu trimiterea inculpatului în penitenciar pentru executarea

pedepsei cu închisoare.

Astfel, instanța de apel a fost solidară cu modalitatea de executare a pedepsei

stabilite inculpatului de către prima instanță, fiind convinsă că corijarea acestuia va fi

posibilă și în condiții neprivative de libertate.

În continuare, instanța de apel a respins ca fiind nefondată solicitarea

acuzatorului de stat privind încasarea de la inculpat în beneficiul statutului a

cheltuielilor judiciare legate de efectuarea raportului de constatare tehnico-științific,

în sumă de 360 lei, or, acestea sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în

vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției

inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, cheltuieli ce sânt trecute în contul

statului.

Pentru a statua astfel, instanța de apel a făcut referință la dispoziția art. 143 alin.

(1) Cod de procedură penală (în vigoare la momentul comiterii infracțiunii), unde este

stipulat expres că expertiza judiciară se dispune și se efectuează, în mod obligatoriu,

pentru constatarea: 6) altor cazuri când prin alte probe nu poate fi stabilit adevărul în

cauză. (2) Plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) se face din

contul mijloacelor bugetului de stat.

Prin urmare, argumentul acuzatorului de stat cu privire la faptul că prima

instanță la pronunțarea sentinței nu a fost în drept să aplice prevederile art. 143 alin.

(2) Cod de procedură penală, deoarece prin Legea nr. 316 din 22.12.2017 în vigoare la

09.02.2018 acesta a fost exclus, instanța de apel a explicat că în speța dată este incident

principiul retroactivității legii procesual penale, avându-se în vedere că se aplică acele

prevederi, care erau în vigoare la momentul comiterii infracțiunii, adică la data de

17.01.2017, moment în care reglementările alin. (2) al art. 143 Cod de procedură penală

erau în vigoare.

ordinar de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Djulieta

4

Devder, care invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod

de procedură penală, solicită casarea parțială a deciziei, cu dispunerea rejudecării

cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Pentru a susține recursul declarat, acuzatorul de stat a reiterat că argumentele

instanței de apel precum că pedeapsa nu trebuie să implice o suferință pe măsură de

a-și atinge scopul, este absolut nefondată, întrucât inculpatul Ceban Victor, fiind deja

în conflict cu legea penală, nu și-a revizuit atitudinea față de valorile sociale și

comportamentul lui față de membrii societății.

Mai mult, recurentul subliniază că creșterea culminantă a infracționalității

legate de traficul ilicit de substanțe narcotice își are cauzele în combaterea ineficace a

acestui fenomen, și din aceste considerente unica și indiscutabila metodă de reeducare

și corijare este izolarea inculpatului Ceban Victor de societate, prin dispunerea

executării reale a pedepsei închisorii.

La fel, consideră concluziile instanței de apel în partea individualizării

executării pedepsei greșite și neconforme scopului legii penale și principiului

individualizării răspunderii penale și pedepsei penale, fapt ce denotă că decizia

adoptată în prezenta cauză penală, nu cuprinde motivele de aplicare privind

suspendare condiționată a executării pedepsei.

baza materialelor din dosar și raportat la criticele recurentului, Colegiul penal

conchide asupra inadmisibilității acestuia, pentru considerentele ce urmează.

Soluția de inadmisibilitate a recursului depus de acuzatorul de stat se

întemeiază, în drept, pe dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

potrivit căreia instanța examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este

în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul

este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate

corespunzător de către recurent. Prin urmare, recursul este declarat inadmisibil, ca

fiind vădit neîntemeiat, atunci cînd titularul acestuia invocă în cerere temeiuri care în

mod evident nu sunt subsecvente circumstanțelor cauzei, sau când argumentele

formulate de recurent sunt nefondate. La caz, reieșind din criticele expuse de recurent

se constată că, în esență, acesta contestă decizia instanței de apel deoarece hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și s-au aplicat pedepse

5

individualizate contrar prevederilor legale.

Verificând actele cauzei, în raport cu alegațiile punctate în cererea de recurs,

Colegiul penal menționează că acestea sunt neîntemeiate și invocate în mod repetat,

iar în contextul ce urmează instanța va evidenția raționamentele care au stat la baza

concluziei date.

Așadar, instanța de recurs găsește vădit nefondată revendicarea recurentului

privind modificarea modalității de executare a pedepsei închisorii stabilite

inculpatului Ceban Victor, prin excluderea prevederilor art. 90 Cod penal în privința

celui din urmă, și aceasta deoarece, instituția suspendării condiționate a executării

pedepsei reprezintă o prerogativă exclusivă a instanței de judecată, iar condiția

esențială pentru aplicarea acestei instituții este, fără îndoială, aptitudinea subiectivă a

persoanei făptuitorului de a se corija, de a se elibera de mentalitatea și de deprinderile

antisociale care l-au antrenat pe calea infracțiunii, prin eforturi făcute sub amenințarea

pedepsei la care a fost condamnat și a cărei executare poate fi evitată doar printr-o

conduită corectă și deci prin autoreeducare.

La caz, instanțele de fond la stabilirea unei pedepse cu închisoarea și

suspendarea condiționată a executării acesteia pe o perioadă de probațiune de 5 ani,

au reținut că inculpatul a comis o infracțiune gravă, vina nu a recunoscut-o, anterior

a fost judecat, are la întreținere un copil minor.

În viziunea instanței de recurs, perioada de probațiune pe un termen de 5 ani

stabilită inculpatului este dozată corespunzător, astfel încât să corecteze concepțiile

infracționale ale acestuia, dar și să evite severitatea unei pedepse penale, care ar putea

trezi sentimente de ură și răzbunare față de finalitatea actului de înfăptuire a justiției.

Or, această instituție juridică a fost instituită întru realizarea scopului pedepsei fără ca

condamnatul să fie izolat de societate, acesta fiind supus unui termen de încercare,

fără executarea efectivă a acesteia, evitându-se dezavantajele pe care le atrage după

sine privațiunea de libertate: desprinderea condamnatului de familie și de modul de

viață obișnuit.

Nu în ultimul rând, Colegiul penal evidențiază că inculpatul nu este absolvit

definitiv de amenințarea legii penale, deoarece perioada de probațiune presupune nu

altceva decât o șansă în plus, acordată inculpatului, cu scopul de a stimula

obligativitatea respectării ordinii publice în general, și a autorității legii penale – în

principal.

Totodată, instanța de recurs remarcă că recursul repetă textul apelului și

argumentele expuse de recurent au fost anterior invocate în apel. Lecturând textul

deciziei instanței de apel, se observă că aceasta a oferit răspunsuri la toate motivele

6

apelului declarat, iar decizia contestată cuprinde fondul apelului și temeiurile de fapt

și de drept care au dus la respingerea acestuia, precum și motivele adoptării soluției,

ceea ce se încadrează în prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

Sub aspectele enunțate, Colegiul penal este solidar cu soluția instanței de apel

și conchide că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate

de recurent, că hotărîrea contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază

soluția, iar din aceste considerente recursul de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil,

ca fiind vădit neîntemeiat.

penal,

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura

de circumscripție Chișinău, Djulieta Devder, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 23 iulie 2020, în cauza penală în privința lui Ceban Victor

XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 29 aprilie 2021.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

7