1ra-723/2021 — art.151 al. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.151 al. 1 CP
- Temei legal
- art. 430 alin. 5 CPP
1ra-723/2021 — art.151 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-723/2021
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
31 martie 2021 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Țurcan Anatolie și Toma Nadejda,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul
Cepoi Ina în numele inculpatului Gîncu Valerii, prin care se solicită casarea deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 10 noiembrie 2020, în cauza penală în
privința lui
Gîncu Valerii xxx, născut la xxx, originar și
domiciliat în xxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 06.02.2020 - 13.08.2020;
Instanță de apel: 08.09.2020 - 10.11.2020;
Instanță de recurs: 14.01.2021 - 31.03.2021.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central din 13 august 2020, pe baza
probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit art.3641 Cod de procedură
penală, Gîncu Valerii a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.151 alin.(1)
Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, la 3
ani și 6 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.
S-a admis acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Pădure Veaceslav, s-a
dispus încasarea de la V. Gîncu Valerii în beneficiul lui V. Pădure suma de 3 800 lei
cu titlu de prejudiciu material și suma de 3 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.
S-a dispus încasarea de la Gîncu Valerii în folosul statului a cheltuielilor
judiciare în mărime de 320 lei.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat în fapt că, Gîncu
Valerii, la 18.12.2019 în jurul orelor 21:00, aflându-se în gospodăria cet. Gînga
Marcel, situată în extravilanul xxx, unde se afla și cet. Pădure Veaceslav, a.n. xxx,
intenționat, cu scopul de a-i provoca ultimului leziuni corporale, dându-și seama de
caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod
conștient survenirea acestora, în urma unui conflict cu acesta, intenționat i-a aplicat
lui Pădure Veaceslav o lovitură cu cuțitul de bucătărie în regiunea toracelui pe stânga,
cauzându-i conform raportului de expertiză judiciară nr.201929D0211 din 27.12.2019
plagă înțepat-tăiată penetrantă a toracelui pe stânga cu leziunea pulmonului, pneumo
hemotorax deschis pe stânga, hemoragie stopată, șoc traumatic gradul I, pneumonie
bilaterală inferioară.
1
Conform aceluiași raport de expertiză judiciară, la cet. Pădure Veaceslav s-a
determinat plagă înțepat-tăiată penetrantă a toracelui pe stânga cu leziunea
pulmonului, pneumo hemotorax deschis pe stânga, hemoragie stopată, șoc traumatic
gradul I, pneumonie bilaterală inferioară, care s-a produs prin mecanism de lovire cu
obiect tăietor-înțepător, posibil în circumstanțele descrise, pot data din 18.12.2019, au
condiționat pericol pentru viață și se califică ca vătămare corporală gravă periculoasă
pentru viață.
Procurorul a contestat cu apel sentința solicitând casarea parțială a acesteia,
în latura penală în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei
noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Gîncu Valerii să
fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.151 alin.(1) Cod
penal, cu aplicarea acestuia a pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani,
cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
În motivarea apelului a invocat că, instanța de fond just a stabilit
circumstanțele cauzei și corect a calificat acțiunile inculpatului, însă neîntemeiat a
aplicat o pedeapsă prea blândă. Acuzarea a atenționat asupra faptului că, infracțiunea
imputată inculpatului este una gravă, care prezintă un pericol social sporit, fiind
îndreptată asupra vieții persoanei, inculpatul anterior a mai fost condamnat pentru o
infracțiune săvârșită cu intenție, nu este căsătorit, nu este angajat în câmpul muncii,
nu are careva persoane la întreținere, nu suferă de careva maladii.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 10 noiembrie 2020,
a fost respins apelul procurorului ca nefondat, cu menținerea sentinței.
4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a indicat că, starea de fapt reținută și
de drept apreciată concordă cu probele administrate și examinate în ședință de
judecată, instanța just încadrând acțiunile inculpatului Gîncu Valerii în baza art.151
alin.(1) Cod penal, după indicii calificativi: „Vătămarea intenționată gravă a
integrității corporale sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață”.
Instanța de apel a statuat că, vinovăția inculpatului Gîncu Valerii în comiterea
infracțiunii incriminate pe deplin a fost stabilită prin probele administrate pe dosar în
faza de urmărire penală, acestea fiind acceptate și de către inculpat prin cererea
depusă până la începerea cercetării judecătorești, cererea fiind acceptată de instanța
de fond prin încheierea protocolară din 07.08.2020..
4.2. Instanța de apel examinând cauza a ajuns la concluzia că, pedeapsa
aplicată lui Gîncu Valerii de către prima instanță este adecvată și nu contravine
prevederilor legii, dat fiind faptul că sancțiunea art.151 alin.(1) Cod penal, prevede ca
pedeapsă închisoare de la 5 la 10 ani.
În acest sens, instanța de apel a menționat că prima instanță constatând ca fiind
dovedită fapta penală comisă de către inculpat, ținând cont de prevederile legale a
art.art.61, 75 Cod penal și de faptul că acesta se caracterizează satisfăcător la locul de
trai, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, nu este la prima abatere de
la legea penală, a recunoscut vina, i-a stabilit inculpatului Gîncu Valerii pedeapsa în
limitele sancțiunii art.151 alin.(1) Cod penal, măsura de pedeapsă stabilită de instanță
fiind adecvată faptei comise de el, fiind totodată respectate și prevederile legale a
art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală.
Prin urmare, instanța de apel a invocat că, la numirea mărimii și formei
pedepsei în privința inculpatului Gîncu Valerii, prima instanță corect a ținut seama de
2
prevederile art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală M, care prevede aplicarea
pedepsei în cazul judecării cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire
penală, de criteriile generale de individualizare a pedepsei penale, ce țin de gravitatea
faptei penale, urmările prejudiciabile, motivul săvârșirii infracțiunii, persoana
inculpatului, recunoașterea faptei și căința sinceră a acestuia, comportamentul
inculpatului în cursul procesului penal, atitudinea societății față de pedeapsa penală
ce urmează a fi stabilită inculpatului pentru fapta săvârșită, corect ajungând la
concluzia că corectarea și reeducarea lui Gîncu Valerii este posibilă doar cu izolarea
acestuia de societate, apreciind o astfel de pedeapsă ca una echitabilă pentru fapta
comisă.
În final, instanța de apel a conchis că în circumstanțele stabilite nu este temei
de a considera pedeapsa stabilită inculpatului Gîncu Valerii ca fiind una blândă, iar
argumentele aduse în apel, la caz nu pot servi drept temei pentru agravarea pedepsei
inculpatului.
Avocatul Cepoi Ina în numele inculpatului, a contestat cu recurs ordinar
decizia, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri.
În motivarea cerințelor sale a invocat că, temei de declarare a recursului îl
constituie art.art.429 alin.(1), 430 lit. a), 431 alin.(1), 432 alin.(1) și (4) Cod de
procedură civilă. Totodată, a reținut că se consideră că normele de drept material au
fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească a interpretat
în mod eronat legea.
A enunțat că, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate în alin.(3) constituie
temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau
au ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de
recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost
arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
A relevat că, potrivit normelor citate supra se constată ilegalitatea deciziei
instanței de apel, manifestată prin ipoteza normei juridice pusă la baza hotărârii
contestate și circumstanțele de fapt a cauzei se constată o neconcordanță.
Consideră că, este evident că instanța de apel a trecut în mod superficial asupra
circumstanțelor cauzei, fără a intra în esență și a da apreciere cuvenită pretențiilor
formulate în prezentul litigiu în raport cu materialul probator și normele de drept ce
reglementează acest aspect.
Asupra recursului declarat, a prezentat referință procurorul, care s-a expus
pentru inadmisibilitatea acestuia, deoarece nu corespunde cerințelor de formă și de
conținut.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta urmează a fi declarat
inadmisibil din următoarele considerente.
Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.1) Cod de procedură penală, instanța de
recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă
inadmisibilitatea acestuia dacă nu corespunde cerințelor de formă și conținut.
3
Reieșind din conținutul materialelor dosarului, instanța de recurs atestă faptul
că, prin decizia Colegiului penal Curții de Apel Bălți din 10 noiembrie 2020, a fost
respins ca nefondat apelul acuzatorului de stat, cu menținerea sentinței.
Potrivit recursului, apărarea își exprimă dezacordul cu decizia instanței de apel,
însă în susținerea poziției nu indică careva argumente concrete cu privire la
ilegalitatea hotărârilor judecătorești adoptate în raport cu temeiurile de drept
prevăzute de art.427 alin.(1) Cod de procedură penală.
Or, potrivit art.430 pct.5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să
conțină conținutul și motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate
și solicitările recurentului, cu indicarea temeiurilor prevăzute în art.427 invocate în
recurs și în ce constă problema de drept de importanță generală abordată în cauza
dată.
Mai mult, Colegiul penal reține că apărarea în susținerea poziției a folosit
interpretări doctrinare neraportate la circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei,
întemeindu-și apelul declarat pe norme juridice de procedură civilă.
Suplimentar, Colegiul penal în temeiul prevederilor art.420 alin.(4) Cod de
procedură penală, reține că partea apărării este decăzută de dreptul de a exercita calea
de atac – recursul ordinar, or, nici inculpatul și nici avocatul său nu au folosit calea de
atac – apelul, iar situația inculpatului prin decizia instanței de apel nu s-a înrăutățit.
Prin urmare, ținând cont de cele enunțate, Colegiul penal constată că recursul
declarat de către apărare urmează a fi declarat inadmisibil, din motiv că nu
corespunde cerințelor de formă și de conținut.
În corespundere cu art.432 alin.(1), (2) pct.1) Cod de procedură penală,
Colegiul penal
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Cepoi Ina în numele
inculpatului Gîncu Valerii, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți
din 10 noiembrie 2020, în cauza penală în privința lui Gîncu Valerii xxx, deoarece nu
corespunde cerințelor de formă și de conținut.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 29 aprilie 2021.
Președinte /semnătura/ Timofti Vladimir
Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie
/semnătura/ Toma Nadejda
4