1ra-620/2021 — art. 264 alin. 4; art. 266; art. 192-1 alin. 1 CP

1ra-620/2021 — art. 264 alin. 4; art. 266; art. 192-1 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-675/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

24 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,

examinând admisibilitatea recursului ordinar prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 octombrie 2020, declarat în

propria cauza penală de către inculpatul

Gurmeza Sergiu XXXXX, născut XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 09.08.2019 până la 02.06.2020;

Instanța de apel de la 23.06.2020 până la 07.10.2020;

Instanța de recurs de la 18.12.2020 până la 24.03.2021.

a c o n s t a t a t :

inculpatul Gurmeza Sergiu a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. pe art. 264 alin. (4) Cod penal, coroborat cu art. 3641 alin. (8) Cod

procedură penală, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen

de 4 ani, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport; pe art. 266 Cod

penal, coroborat cu art. 3641 alin. (8) Cod procedură penală, i-a fost stabilită

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 an; pe art. 1921 alin. (1) Cod

pena, coroborat cu art. 3641 alin. (8) Cod procedură penală, i-a fost stabilită

pedeapsa sub formă închisoare pe un termen de 1 an.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, definitiv spre executare, fiindu-i stabilită pedeapsa

de cinci ani închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu anularea

dreptului de a conduce mijloace de transport, termenul pedepsei principale fiindu-

i redus în temeiul art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală cu 117 zile, cu

suspendarea condiționată a pedepsei, în temeiul art. 90 Cod penal, pe o perioadă

1

de probațiune de 5 ani, în care să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul

organului competent.

S-a dispus încasarea de la Gurmeza Sergiu în beneficiul succesorului părții

vătămate Dumbravan Vasile prejudiciul moral în sumă de 500 000 lei, iar în

beneficiul statului suma de 3 524 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

21.06.2019, în jurul orei 23:00, inculpatul Gurmeza Sergiu fiind în stare de ebrietate

alcoolică, aflându-se pe teritoriul SC ,,Adelun Logistics” SRL din str. Troian, 25

mun. Bălți, având intenția răpirii fără scop de însușire a mijlocului de transport de

model ”Mercedes Sprinter 308CDI” cu n/î XXXXX, folosindu-se de ocazia, că nu

este observat de nimeni și de faptul, că deținea cheile de la autovehiculul indicat

supra, fără permisiunea proprietarului, a pornit motorul mijlocului de transport,

părăsind parcarea și deplasându-se pe centura de ocolire a mun. Bălți, a comis

accident rutier în urma cărui fapt a pricinuit deteriorări autovehiculului, cauzând

astfel SC ,,Adelun Logistics” SRL o daună materială în sumă totală de 309 000 lei,

acțiuni ce i-au fost încadrate la art. 1921 alin. (1) Cod penal cu calificativele: răpirea

mijlocului de transport fără scop de însușire.

Urmare a răpirii în seara de 21.06.2019, în jurul orelor 23:00 a mijlocul de

transport de model ,,Mercedes Sprinter 308 CDI” cu număr de înmatriculare XXXX

și deplasându-se pe partea carosabilă a traseului R-6 (centura de ocolire a mun.

Bălți) km.132+105m .în stare de ebrietate alcoolică și fără permis de conducere a

mijloacelor de transport, încălcând regulile circulației rutiere și dând dovadă de

sine încredere exagerată prin conducerea ne adecvată a automobilului nominalizat,

a ieșit pe acostamentul din dreapta a traseului indicat, tamponându-l cu partea din

față pe pietonul Dumbravan Vasile, care se deplasa pe acostamentul drept al

traseului în aceeași direcție de mers, în urma cărui fapt acesta a decedat, fiindu-i

cauzate conform raportului de expertiză judiciară nr. 201910D0341 din 23.07.2019,

leziuni corporale sub formă de traumatism cranio-cerebral acut închis-excoriații,

plăgi contuză și echimoză față, hemoragii a țesuturilor moi epicraniene, hemoragie

subarahnoidiană; fractura vertebrei cervicale C1 cu lezarea totală a măduvei spinale

și dishicență; fractură închisă a oaselor gambei stângi, produse prin acțiunea

traumatică cu obiect (-e) contondent (-e), în timpul și circumstanțele indicate în

ordonanță (accident rutier prin tamponare), fiind periculoase pentru viață și în baza

acestui criteriu fiind calificate ca vătămare gravă, decesul lui Dumbravan Vasile

survenind în rezultatul leziunilor corporale grave, periculoase pentru viață, de mai

sus descrise, având cu ele legătură cauzală directă.

Totodată, conform raportului de expertiză judiciară nr.

201906P0315/201902D1382 din 08.07.2019 în proba de sânge, prezentată pe numele

2

lui Gurmeza Sergiu s-a depistat alcool etilic în cantitate de 3, 10 %, echivalent a 3,10

g/l, iar din punct de vedere teoretic, Gurmeza Sergiu în momentul stopării

automobilului, la 21.06.2019 pe la orele 23 35, putea avea o concentrație de alcool

etilic în sânge de circa 3,32%, echivalent a 3,32g/l.

Urmare a ilegalităților comise de către Gurmeza Sergiu, au fost încălcat

Regulamentul Circulației Rutiere R.Moldova aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr. 357 din 13.05. 2009 (în vigoare din 13.07.2009) și anume: pct. 2 din RCR conform

căruia „În Republica Moldova vehiculele se conduc pe partea dreaptă a

carosabilului în sensul de mers”;pct. 7 din RCR conform căruia ”acostamentul este

fâșie laterală cuprinsă între limita carosabilului și marginea platformei drumului”,

iar „bandă de circulație - spațiu longitudinal al carosabilului, delimitat sau nu prin

marcaje rutiere, având o lățime corespunzătoare pentru circulația cu ușurință a

unui șir de vehicule, altele decât vehiculele care se deplasează pe două roți”; pct. 10

alin.(1) lit. a), b) din RCR, conform căruia „Persoana care conduce un vehicul trebuie

să fie aptă din punct de vedere psihofiziologic și medical și să posede cunoștințe și

să execute cerințele Regulamentului Circulației Rutiere, precum și să posede

dexteritatea necesară de a conduce în siguranță vehiculul pe drum”; pct. 14 lit. a)

din RCR, conform căruia „Conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă

vehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe

contraindicate, sub influența preparatelor medicamentoase care provoacă

reducerea reacției, fiind bolnav, traumatizat sau într-o stare avansată de oboseală

de natură să-i afecteze capacitatea de conducere”; pct. 15 din RCR, conform căruia

„Organizarea și dirijarea traficului rutier se efectuează prin intermediul mijloacelor

de semnalizare rutieră (indicatoare rutiere, marcaje rutiere, semafoare), precum și

de către agenții de circulație. Mijloacele de semnalizare rutieră, precum și semnalele

agentului de circulație prevăzute la alineatul precedent din prezentul punct sunt

menționate în anexe, care fac parte integrantă din prezentul Regulament.”; pct. 40

alin.(5) din RCR potrivit căruia” În cazul în care carosabilul are o bandă (sau benzi)

cu circulație reversibilă, la intrarea pe acest drum conducătorul trebuie să conducă

vehiculul pe banda extremă din dreapta”; pct. 42 alin.(1), (2), (3) din RCR potrivit

căruia ,,Determinarea benzilor de circulație se efectuează prin marcaj sau/și

indicatoarele rutiere 5.37.1 - 5.41.3, iar în lipsa acestora - de către conducătorii

vehiculelor, ținând cont de lățimea carosabilului, gabaritele vehiculelor și

intervalele de siguranță necesare. Intrarea pe banda extremă stângă destinată

circulației în sens opus este interzisă”; pct. 45 alin.(1) din RCR potrivit căruia

,,conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză

stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce

influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să

3

prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile

încărcăturii; d) situația rutieră, iar în cazul în care în limita vizibilității apar

obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar

să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului”; pct. 45 alin.(2) din

RCR potrivit căruia ,,conducătorul în cazul în care în limita vizibilității apar

obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar

să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului”, acțiuni ce i-au fost

încadrate la art. 264 alin. (4) Cod penal cu calificativele: încălcarea regulilor de

securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana

care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul

unei persoane, săvârșită în stare de ebrietate; fiind în stare de ebrietate alcoolică,

după ce la 21 iunie 2019, în jurul orelor 23:00, a răpit mijlocul de transport de model

,,Mercedes Sprinter 308CDI” cu n/î XXXXX, ne fiind documentat cu permis de

conducere ce i-ar acorda dreptul de a conduce mijloace de transport, în aceiași zi la

orele 23:20, aflându-se la volanul automobilului de model ,,Mercedes Sprinter

308CDI” cu n/î XXXXX și deplasându-se pe partea carosabilă a traseului R-6

(centura de ocolire a mun. Bălți km.132+105m.), încălcând regulile circulației

rutiere, dând dovadă de sine încredere exagerată și conducând automobilul

neadecvat din cauza stării de ebrietate alcoolice, a ieșit pe acostamentul de dreapta

a traseului indicat, iar drept urmare a tamponat cu partea din față a automobilului

condus, pietonul Dumbravan Vasile, care se deplasa pe acostamentul drept al

traseului în aceeași direcție de mers, iar urmare a accidentului comis, Dumbravan

Vasile a decedat.

Astfel, după comiterea accidentului rutier indicat supra, Gurmeza Sergiu a

părăsit locul accidentului, fiind stopat mijlocul de transport condus de acesta, de

către alți participanți ai traficului rutier la o distanță de 430 metri de la locul

producerii accidentului rutier, prin ce a încălcat Regulamentul Circulației Rutiere

R. Moldova aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13.05. 2009 (în vigoare

din 13.07.2009) și anume: pct. 12 alin. (1) lit. a) din RCR, conform căruia „1)

Conducătorul de vehicul implicat într-un accident în traficul rutier este obligat: a)

să oprească imediat vehiculul semnalizându-l în conformitate cu punctul 37

subpunctul 1) litera a) sau subpunctul 2) din prezentul Regulament; b) să nu

schimbe poziția vehiculului și a obiectelor de pe carosabil provenite ca urmare a

accidentului în traficul rutier, cu excepția cazurilor prevăzute în subpunctul 1)

literele c) și d) din prezentul punct; c) să acorde primul ajutor, să cheme ambulanța

în cazul în care în accident au fost cauzate traumatisme persoanelor, iar dacă aceasta

nu este posibil sau în cazurile de urgență - să asigure transportarea persoanei

traumatizate la cea mai apropiată unitate medicală cu un vehicul de ocazie ori cu

4

propriul vehicul, să declare la unitatea medicală identitatea sa, prezentând

permisul de conducere sau alt act, precum și certificatul de înmatriculare a

vehiculului, ulterior să revină la locul accidentului; d) să elibereze carosabilul

deplasând vehiculul pe acostament ori cât mai aproape de bordura trotuarului,

atunci când în urma accidentului nu sânt persoane decedate și/sau traumatizate, iar

prezența pe carosabil a vehiculului implicat în accident face dificil sau blochează

traficul rutier; e) să marcheze locul inițial al vehiculului, obiectelor ce țin de accident

și a persoanei traumatizate, dacă se impune schimbarea poziției acestora pentru

acordarea primului ajutor, transportarea persoanei traumatizate cu propriul

vehicul la unitatea medicală sau pentru eliberarea carosabilului; f) să asigure, pe cât

posibil, păstrarea urmelor, precum și ocolirea locului accidentului; g) să anunțe

despre accident poliția și să rămână pe loc până la sosirea polițiștilor, respectivele

acțiuni fiindu-i încadrate la la art. 266 Cod penal cu calificativele: părăsirea locului

accidentului rutier de către persoana care conducea mijlocul de transport și care a

încălcat regulile de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de

transport, dacă aceasta a provocat urmările indicate la art. 264 alin. (3) și (5) Cod

penal.

parțială a acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri în partea

stabilirii pedepsei penale, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

să fie excluse prevederile art. 90 Cod penal, din motivul caracterului ei

neproporțional în raport cu faptele comise și urmările survenite soldate cu decesul

persoanei, suspendarea condiționată a cărei nu-și va atinge scopul restabilirii

echității sociale prin satisfacție efectivă a suferințelor suportate de către succesorii

victimei, la fel ca și corectarea celui vinovat, cu prevenirea comiterii de către el sau

alte persoane a unor fapte analogice, mai cu seamă ținându-se cont de eschivarea

lui de la fața locului și comiterea faptei în stare de ebrietate alcoolică.

3.1. Nefiind de acord cu sentința a declarat apel succesorul părții vătămate

Dumbravan Vasile, care la fel a solicitat înăsprirea pedepsei penale prin executarea

ei reală cu închisoare și anularea dreptului de a conduce mijloace de transport,

reieșind din gravitatea faptei, pericolul ei social sporit și urmările survenite soldate

cu decesul feciorului său, în rezultatul căruia a suferit un impact psihoemoțional

puternic, intensificându-se mai cu seamă în situația în care S. Gurmeza a rămas la

liberate, ceea ce determină caracterul nejustificat a pedepsei numite, izolarea lui de

societate fiind proporțională faptelor comise pentru a exclude pe viitor comiterea

de noi fapte de același gen.

2020, apelurile procurorului și succesorului părții vătămate Dumbravan Vasile

5

declarate împotriva sentinței au fost admise, casată parțial sentința în latura

stabilirii pedepse penale și pronunțarea în această parte a unei hotărâri noi, potrivit

modului, stabilit pentru prima instanță, după cum urmează.

,,Gurmeza Sergiu XXXXX se consideră condamnat: pe art. 264 alin. (4) Cod penal

și prin coroborare cu art. 3641 alin. (8) Cod procedură penală la 4 ani închisoare, cu anularea

dreptului de a conduce mijloace de transport; pe art. 266 Cod penal și prin coroborare cu

art. 3641 alin. (8) Cod procedură penală la 1 an și 4 luni închisoare; pe art. 1921 alin. (1)

Cod penal și prin coroborare cu art. 3641 alin. (8) Cod procedură penală - 1 an închisoare.

În corespundere cu art. 84 alin. (1) Cod penal pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate, definitiv spre executare, fiindu-i stabilită pedeapsa de

6 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu anularea dreptului de a

conduce mijloace de transport”.

În rest s-a dispus menținerea dispozițiilor sentinței atacate.

4.1. În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a conchis că, soluționând

chestiunea cu privire la vinovăția inculpatului, de jure și de facto, instanța de fond

corect a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatului în cele imputate, or, acest

fapt a fost confirmat în totalitate de cumulul de probe administrat în respectiva

cauză penală.

Mai mult, instanța de apel a subliniat că, sentința nu a fost atacată în această

parte, fiind atacată doar în partea stabilirii pedepsei penale.

Astfel, instanța de apel ținând cont de multitudinea circumstanțelor care

descriu infracțiunea imputată inculpatului a conchis că prima instanță irațional a

dispus suspendarea executării pedepsei, în acest sens găsind veridice și aplicabile

argumentele invocate în apelurile declarate.

La acest capitol, instanța de apel a menționat că, deși legea nu îngrădește

libertatea instanței de judecată de a-și forma convingerea cu privire la posibilitatea

făptuitorului de a se îndrepta fără executarea efectivă a pedepsei, totuși legea obligă

instanța să-și motiveze hotărârea de suspendare condiționată a executării pedepsei,

indicând precis acele motive pe care s-a întemeiat convingerea ei.

Astfel, dispunând aplicabilitatea la caz a dispozițiilor art. 90 Cod penal,

instanța de fond nu a luat în considerare că, infracțiunea prevăzută de art. 264 alin.

(4) Cod penal, pentru care Gurmeza Sergiu este condamnat, a fost comisă în cumul

cu alte două infracțiuni, cea de răpire a mijlocului de transport și părăsire

intenționată a locului accidentului rutier, neglijând cerințele legii, care în final au și

adus la impactul rutier, în prezența împrejurărilor de fapt a cauzei, care au

influențat la comiterea accidentului rutier, cum ar fi starea de ebrietate alcoolică ce

a influențat comportamentul manifestat de inculpat, ne acordarea ajutorului

medical și părăsirea locului accidentului rutier, ca agravante a celor trei

6

componente de infracțiuni, care dezvăluie caracterul infracțional al acțiunilor

comise de el.

Deși, componența infracțiuni prevăzută de art. 264 alin. (4) Cod penal, este

comisă din imprudență, totuși face parte din categoria infracțiunilor grave, pentru

care legiuitorul a prevăzut în exclusivitate pedeapsa închisorii; iar cea ușoară

prevăzută de art. 266 Cod penal și cea mai puțin gravă prevăzută de art. 1921 alin.

(1) Cod penal, manifestându-se printr-o intenție directă, prin care făptuitorul și-a

manifestat atitudinea față de urmările impactului survenit și valorile sociale lezate

de el, care sunt ocrotite de norma materială.

Respectiv, deliberând asupra categoriei și termenului pedepsei penale

inculpatului Gurmeza Sergiu, instanța de apel aținut cont de dispozițiile art. 61 Cod

penal ce dezvăluie scopul pedepsei penale, cum ar fi: restabilirea echității sociale prin

crearea la succesorului părții vătămate a încrederii, că drepturile și garanțiile ocrotite de

legea penală, i-au fost respectate și asigurate într-un proces penal contradictoriu, sub

aspectul protecției acordate de către organele statale, ce au dispus condamnarea

făptuitorului pentru acțiunile ilegale soldate cu decesul feciorului său, în rezultatul căruia

le-au fost create suferințe enorme, care după caz, nu mai pot fi recuperate, cu acordarea

satisfacției morale de la faptul, că acțiunile ilicite a făptuitorului nu au fost tolerate într-o

societate democratică, numindu-i inculpatului o pedeapsă proporțională în raport cu

gravitatea faptei comise și urmările survenite, urmârind în acest sens educarea lui și pentru

prevenirea continuării activității criminale.

De rând cu aceasta, dispozițiile art. 75 Cod penal reglementează criteriile

generale de individualizare a pedepsei penale, care în speță rezultă din gravitatea

faptei comise ce face parte din categoria infracțiunilor grave ce atentează la valoarea

primordială protejată de legea penală - viața și sănătatea persoanei, garantate de

art. 2 CEDO și Constituția RM.

Astfel, instanța de apel a subliniat că, inculpatul Gurmeza Sergiu nu este la

prima abatere de lege, anterior fiind condamnat pentru fapte analogice (f.d. 107,

vol. 1), pedeapsă care însă nu l-a făcut să conștientizeze caracterul infracțional al

faptei, continuându-și din nou activitatea criminală prin comiterea de noi fapte

antisociale pasibile răspunderii penale, împrejurări ce prin sine determină efectul

preventiv serios al pedepsii închisorii ce urmează a-i fi stabilită, constituind-o

garanție de restabilire a echității sociale și o asigurare, că drepturile și libertățile

consfințite în Constituția RM și alte legi, sunt apărate, violarea lor fiind contracarată

și pedepsită.

Respectiv, întru atingerea scopului pedepsei penale de restabilire a echității

sociale, corectarea celui vinovat, precum și prevenirea comiterii atât de către

inculpat, cât și de către alte persoane a faptelor penale de același gen, instanța de

7

apel prin admiterea cerințelor formulate de apelanți, a dispus înăsprirea pedepsei

penale, prin excluderea prevederilor art. 90 Cod penal, cu aplicarea celei

complimentare, ca una obligatorie în cazul infracțiunilor prevăzute de art. 264 alin.

(4) Cod penal, întru excluderea manifestării în continuare a aceluiași comportament

de neglijare a restricțiilor impuse de lege, precum și a practicii vicioase de sine

încredere în rândurile infractorilor.

De rând cu aceasta, instanța de apel a indicat că, pretinsa întreținere a trei copii

minori, manifestarea consimțământului de a achita prejudiciul cauzat prin

infracțiune, care de altfel este o obligație pe care o are față de părțile vătămate în

vederea restabilirii echității sociale și a echilibrului dintre faptele comise și urmările

survenite, în raport cu fapta comisă de către Gurmeza Sergiu, nu constitui temei

pentru aplicabilitatea la caz a prevederilor art. 90 Cod penal.

Ținând cont de faptul, că sentința nu a fost atacată în latura aplicării art. 385

alin. (5) Cod procedură penală, prin reducerea pedepsei penale cu 117 zile pentru

perioada detenției preventive a lui Gurmeza Sergiu în condiții contrare art. 3 al

Convenției, în această latură instanța de apel nu s-a expus, păstrând-o neschimbată.

în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) și 16) Cod de procedură penală solicită

casarea parțială a acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri în latura pedepsei după

cum urmează: Lui Gurmeza Sergiu să îi fie stabilită pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 5 ani și prin aplicarea prevederilor art. 901 Cod penal să

fie condamnat cu suspendarea parțială a executării pedepsei penale cu închisoarea,

pedeapsa de 2 ani și 5 luni să fie executată în penitenciar de tip semiînchis, iar partea

neexecutată de 2 ani și 6 luni să fie suspendată condiționat, iar în baza art. 385 alin.

(5) Cod de procedură penală, să-i fie redus termenul pedepsei penale cu 234 zile,

perioada deținerii în arest din 22 iunie 2019 până la 17 octombrie 2019.

În motivarea celor solicitate, recurentul susține că pedeapsa aplicată de către

instanța de apel este una prea aspră, or, instanța de apel urma să ia în calcul că

partea vătămată a menționat că nu are pretenții față de inculpat, ultimul a

recunoscut vina în cele imputate și se căiește sincer de cele comise, are la întreținere

3 copii minori, iar mama acestora este invalid de gr. II, acesta fiind unicul

întreținător.

De asemenea, recurentul indică dezacordul cu încheierea emisă de către

Colegiul penal al Curții de Apel Bălți din 28 octombrie 2020, or, prin această

încheiere instanța a modificat partea descriptivă a deciziei nu doar a corectat erorile

materiale.

raport cu materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în

8

referință, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele

considerente.

Din textul recursului rezultă că, recurentul este de acord cu starea de fapt

stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor

săvârșite de către acesta și din aceste considerente, instanța de recurs nu se va

expune asupra acestor aspecte, însă recurentul își exprimă dezacordul cu pedeapsa

aplicată, astfel semnalând temeiul de casare stipulat de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod

de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de către instanțele de fond, în

cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Însă, instanța de recurs consideră că, pedeapsa individualizată inculpatului,

corespunde atât principiului proporționalității, cât și scopului pedepsei penale.

Astfel, Colegiul penal remarcă că, argumentele recurentului privind stabilirea

categoriei și termenului pedepsei penale, sunt nefondate, or, persoanei recunoscute

vinovate de săvârșirea unei infracțiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă,

în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată.

Totodată, conform art. 75 alin. (1) Cod penal, la stabilirea categoriei și

termenului pedepsei instanța de judecată are obligația să țină cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile

de viață ale familiei acestuia.

Pedeapsa are drept scop și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din

partea inculpatului, cât și a altor persoane.

Ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă scopul său represiv și o

finalitate de exemplaritate, în ce privește comportamentul făptuitorului. Pe de altă

parte, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizată în așa

fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea

în viitor a săvârșirii unor fapte similare.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare

a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea

unei pedepse în limitele prevăzute de lege.

Astfel, instanța de recurs reține că, instanța de apel a dat deplină eficiență

prevederilor art. 61 și 75 Cod penal, ținând cont de toate circumstanțele cauzei, de

gravitatea infracțiunilor săvârșite care se atribuie la categoria infracțiunilor grave și

mai puțin grave, de motivul inculpatului, de persoana acestuia care a comis nu

pentru prima dată o infracțiune, a recunoscut vina și se căiește sincer, are la

întreținere a trei copii minori, a manifestat consimțământului de a achita prejudiciul

9

cauzat prin infracțiune, corect a conchis că corijarea acestuia poate avea loc doar

prin stabilirea unei pedepse sub formă de 6 ani închisoare.

Colegiul penal reamintește că, stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei

de către instanța de judecată într-un caz concret, se face în raport cu gravitatea

infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după

următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și

mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și

gravitatea rezultatului produs sau a altor consecințe ale infracțiunii, motivul

săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, conduita după săvârșirea faptei și în cursul

procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătatea, situația familială

și socială etc.

De asemenea, Colegiul penal indică că, chestiunea de individualizare a

pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise

faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute

de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat

inculpatul.

Totodată, Colegiul penal menționează că, este prerogativa instanței de

judecată să aprecieze că, scopul pedepsei poate fi atins cu sau fără executarea

efectivă a acesteia, or, instanța de judecată ținând cont de circumstanțele cauzei și

de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să

execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării

pedepsei aplicate vinovatului, indicând neapărat în hotărâre motivele condamnării

cu suspendare condiționată a executării pedepsei și perioada de probațiune sau,

după caz, termenul de probă.

Astfel, Colegiul penal indică că, în formarea convingerii, instanța de apel a

ținut cont de totalitatea condițiilor expres prevăzute de lege, inclusiv, de întreaga

conduită a inculpatului înainte de săvârșirea faptei, după săvârșirea faptei, în

timpul judecății, precum și alte aspecte ce privesc personalitatea infractorului,

bazându-se pe materialele cauzei administrate în cadrul cercetării judecătorești.

Mai mult decât atât, Colegiul penal susține poziția instanței de apel care în

partea descriptivă a deciziei motivat a indicat de ce aplicarea unei pedepse

neprivativă de libertate nu va atinge scopul pedepsei penale prevăzut de art. 61 Cod

penal, și anume ,,(…) inculpatul Gurmeza Sergiu nu este la prima abatere de lege, anterior

fiind condamnat pentru fapte analogice (f.d. 107, vol. 1), pedeapsă care însă nu l-a făcut să

conștientizeze caracterul infracțional al faptei, continuându-și din nou activitatea criminală

prin comiterea de noi fapte antisociale pasibile răspunderii penale, împrejurări ce prin sine

determină efectul preventiv serios al pedepsii închisorii” (vezi pct. 4.1. din prezenta

decizie).

10

În prezența circumstanțelor descrise, Colegiul penal consideră legală concluzia

instanței de apel referitor la pedeapsa aplicată inculpatului care este proporțională

faptelor comise de către inculpat.

Mai mult decât atât, după cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul

penal constată că, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu art. 417

alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de

drept care au dus la pronunțarea deciziei recurate, or, în fapt, decizia instanței de

apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și

întemeiată, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei

reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că verificând hotărârea atacată

în raport cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, temeiuri de

casare a acesteia nu s-au stabilit.

Cu referire la temeiul invocat de către recurent precum că, instanța de apel a

admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței, temei incident pct. 6) al

alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, și anume, prin faptul că motivarea

deciziei este una neclară în partea stabilirii pedepsei penale, Colegiul penal îl

respinge ca fiind neîntemeiat, or, ținând cont de cele menționate mai sus este cert

că instanțele ierarhic inferioare au indicat cu suficientă claritate motivele pe care și-

au întemeiat deciziile, respectând principiile unui proces echitabil.

Cu referire la temeiul stipulat la pct. 16) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, Colegiul penal remarcă că. inculpatul nu motivează recursul în acest sens

fără a face referire la o hotărâre de aplicare a aceleiași norme date anterior de către

Curtea Supremă de Justiție care să contravină soluției date de către instanța de apel

prin decizia din 07 octombrie 2020.

De asemenea, Colegiul penal respinge ca fiind neîntemeiată alegația

inculpatului precum că, prin încheierea emisă de către Colegiul penal al Curții de

Apel Bălți din 28 octombrie 2020, instanța a modificat partea descriptivă a deciziei

nu doar a corectat erorile materiale, or, instanța de apel conducându-se de

prevederile art. 249 Cod de procedură penală, just a corectat eroarea materială,

dispunând reducerea cu 117 zile a termenului pedepsei penale de 6 ani.

Mai mult decât atât, acest calcul a fost indicat și în dispozitivul deciziei, cu care

apărarea a fost de acord, în această parte nefiind atacată sentința.

Prin urmare, instanța de recurs ordinar conchide că, nu s-au comis erorile de

drept prevăzută în pct. 6), 10) și 16) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, la

care face referință recurentul, deci nu persistă temei de casare a soluției adoptate,

pedeapsa stabilită inculpatului fiind în conformitate cu legea și în limitele acesteia,

decizia fiind una motivată din care considerente se impune inadmisibilitatea

recursului ordinar, ca fiind vădit neîntemeiat.

11

Colegiul penal,

d e c i d e :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 07 octombrie 2020, de către inculpatul Gurmeza

Sergiu XXXXX, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 21 aprilie 2021.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

12