1ra-835/2021 — art. 287 al. 2 lit. b CP

1ra-835/2021 — art. 287 al. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-835/2021

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

17 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Cobzac Elena și Toma Nadejda

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

avocatul Bulbuc Boris în numele inculpatului Scoropada Gheorghe și de către avocatul

Șteliman Serghei în numele inculpatului Mura Nicolae, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Orhei, sediul Central din 20 februarie 2020 și a deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2020, în cauza penală

privindu-i pe

Mura Nicolae Xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în Xxxxx;

Scoropada Gheorghe Xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Nicolae a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.

(2) lit. b) Cod penal și i s-a aplicat pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 2

(doi) ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu

închisoarea stabilită lui Mura Nicolae prin prezenta sentință, s-a suspendat condiționat

pe o perioadă de probațiune de 1 (unu) an.

În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, în perioada de probațiune

condamnatul Mura Nicolae, a fost obligat să nu-și schimbe domiciliul și/sau reședința

fără consimțămîntul organului competent.

Scoropada Gheorghe a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și i s-a aplicat pedeapsă sub formă de închisoare

pe termen de 2 (doi) ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

1

În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu

închisoarea stabilită lui Scoropada Gheorghe prin prezenta sentință, s-a suspendat

condiționat pe o perioadă de probațiune de 1 (unu) an.

În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, în perioada de probațiune

condamnatul Scoropada Gheorghe, s-a obligat să nu-și schimbe domiciliul și/sau

reședința fără consimțămîntul organului competent.

S-a încasat în mod solidar, de la Mura Nicolae, Scoropada Gheorghe și Pojar

Vladimir în beneficiul bugetului de stat, pentru efectuarea expertizelor medico-legale,

cheltuielile de judecată, în sumă de 1 280,00 (una mie două sute optzeci,00) lei. În rest

cerința acuzatorului de stat cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată a fost

respinsă.

1.1. Prin aceeași sentință a fost condamnat și Pojar Vladimir, hotărîrea în privința

căruia cu recurs ordinar nu se contestă.

Vladimir, Scoropada Gheorghe și altă persoană în privința căreia cauza a fost

disjungată, la data de 05.08.2017, aproximativ la ora 23:00, aflîndu-se în s. Piatra, r.

Orhei, conștientizînd caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și urmările

prejudiciabile care puteau surveni, acționînd din motive huliganice pentru a-și

demonstra superioritatea față de alți membri ai societății, avînd scopul încălcării ordinii

publice, dînd dovadă de o lipsă totală de respect față de normele unanim recunoscute

de conviețuire în societate, demonstrativ, a inițiat cu Mîndru Ion, Cogîlnicean Mihail

și Lungu Ion, un conflict verbal, în cadrul căruia a folosit în adresa acestuia cuvinte

necenzurate, prin care i-a lezat onoarea și demnitatea, după care continuîndu-și

intențiile sale criminale, demonstrînd ignoranță față de ordinea publică, încălcînd-o

grosolan, împreună cu Pojar Vladimir, Scoropada Gheorghe și o persoană în privința

căreia cauza a fost disjungată, a aplicat violența fizică față de Cogîlnicean Mihail,

manifestată prin lovirea cu pumnii și picioarele în diferite regiuni ale corpului,

cauzîndu-i conform raportului de expertiză medico-legală 244/D din 07.10.2017,

vătămare corporală neînsemnată.

Scoropada Gheorghe, de comun acord cu Pojar Vladimir, Mura Nicolae și altă

persoană în privința căreia cauza a fost disjungată, la data de 05.08.2017, aproximativ

la ora 23:00, aflîndu-se în s. Piatra, r. Orhei, conștientizînd caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale și urmărire prejudiciabile care puteau surveni, acționînd din motive

huliganice pentru a-și demonstra superioritatea față de alți membri ai societății, avînd

scopul încălcării ordinii publice, dînd dovadă de o lipsă totală de respect față de

normele unanim recunoscute de convețuire în societate, demonstrativ, a inițiat cu

Mîndru Ion, Cogîlnicean Mihail și Lungu Ion, un conflict verbal, în cadrul căruia a

folosit în adresa acestuia cuvinte necenzurate, prin care i-a lezat onoarea și demnitatea,

după care continuîndu-și intențiile sale criminale, demonstrînd ignoranță față de

ordinea publică, încălcînd-o grosolan, împreună cu Pojar Vladimir, Mura Nicolae și o

persoană în privința căreia cauza a fost disjungată, a aplicat violența fizică față de

Cogîlnicean Mihail, manifestată prin lovirea cu pumnii și picioarele în diferite regiuni

2

ale corpului, cauzîndu-i conform raportului de expertiză medico-legală 244/D din

07.10.2017.

Astfel, Mura Nicolae și Scoropada Gheorghe, prin acțiunile sale intenționate au

comis infracțiunea de huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan

ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, precum și acțiuni

care, prin conținutul lor, se deosebesc prin obrăznicie deosebită, săvîrșită de două sau

mai multe persoane.

inculpatului Scoropada Gheorghe și avocatul Șteliman Serghei în numele inculpatului

Mura Nicolae, prin care au solicitat casarea sentinței Judecătoriei Orhei, sediul Central

din 20 februarie 2020 și pronunțarea unei noi sentințe prin care inculpații Mura Nicolae

și Scoropada Gheorghe să fie achitați pe motiv că lipsesc în acțiunile ultimilor faptul

infracțiunii.

au fost respinse ca nefondate apelul avocatului Bulbuc Boris în numele inculpatului

Scoropada Gheorghe și apelul avocatului Șteliman Serghei în numele inculpatului

Mura Nicolae și menținută sentința.

4.1. În motivarea soluției date instanța de apel a menționat că la pronunțarea

sentinței instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just

a ajuns la concluzia că Mura Nicolae și Scoropada Gheorghe au săvârșit infracțiunea

imputată lor.

Astfel, necătînd la faptul că inculpații Mura Nicolae și Scoropoda Gheorghe nu au

recunoscut vina în șăvîrșirea infracțiunii imputate, audiind participanții la proces,

analizând cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, instanța de fond

corect a ajuns la concluzia că, învinuirea adusă inculpaților în săvîrșirea infracțiunii

prevăzute la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, și-a găsit confirmarea în ședința de

judecată, fapt ce se dovedește și prin următoarele probe ale cauzei penale: declarațiile

părții vătămate Cogîlnicean Mihail, martorului Lungu Irina, martorului Mîndru

Mariana, martorului Lungu Ion, martorului Mîndru Ion, cît și prin raportul de expertiză

medico-legală nr. 244/D de la 07.10.2017, unde s-a stabilit vătămări corporale

neînsemnate la Cogîlnicean Mihail.

Instanța de apel a considerat că atât în cadrul examinării cauzei în cadrul urmăririi

penale cât și-n cadrul examinării cauzei în instanța de fond vina inculpaților Mura

Nicolae și Scoropada Gheorghe a fost pe deplin dovedită, iar acțiunile acestora corect

au fost încadrate în baza art.287 alin.(2), lit. b) Cod penal după indicii calificativi:

„huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, care prin conținutul lor se

deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită, săvîrșită de două persoane”.

Cu referire la argumentele apelanților precum că în acțiunile inculpaților lipsesc

elementele componenței infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal,

instanța de apel a constatat că inculpații au venit cu un scop și prin intenție directă, cu

3

aplicarea violenței asupra persoanelor; acțiuni care încalcă grosolan ordinea publică,

însoțite de opunerea de rezistență violentă față de partea vătămată care curmă actele

huliganice; acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau

obrăznicie deosebită și dovedesc faptele huliganice ale inculpaților Mura Nicolae și

Scoropada Gheorghe.

Instanța de apel a menționat că din speță, rezultă că inculpații Mura Nicolae și

Scoropada Gheorghe au acționat în comun, având intenția unică de a încălca grosolan

ordinea publică cu aplicarea violenței asupra părții vătămate Cogîlnicean Mihail.

Instanța de apel a considerat că instanța de judecată a ținut cont, la stabilirea

categoriei și a măsurii de pedeapsă inculpaților Mura Nicolae și Scoropada Gheorghe,

de toate circumstanțele reale și personale privind individualizarea pedepsei, și anume:

de caracterul prejudiciabil al infracțiunii, de personalitatea dânșilor, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării lor, de persoana inculpatului - că sunt

fără antecedente penale, de comportamentul acestora de până la comiterea infracțiunii

și după aceea.

Instanța de apel a conchis că în conformitate cu art. 76 Cod penal, circumstanțe

atenuante în privința inculpaților nu au fost reținute, și conformitate cu art. 77 Cod

penal, ca circumstanțe agravante nu a fost stabilite.

Ce ține de personalitatea inculpatului Scoropada Gheorghe instanța de fond a

constatat că la locul de trai se caracterizează negativ, la evidența medicului narcolog și

psihiatru se află, anterior nu a fost judecat. Ce ține de personalitatea inculpatului Mura

Nicolae, acesta la locul de trai se caracterizează satisfăcător, la evidența medicului

narcolog și psihiatru nu se află, anterior nu a fost judecat

Instanța de apel a considerat că sancțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod

penal (în vigoare la data comiterii), prevede aplicarea pedepsei sub formă de amendă

în mărime de la 750 la 1350 unități convenționale sau cu închisoare de pînă la 5 ani.

Astfel, instanța de fond conducându-se de principiile generale de stabilire a

pedepsei consfințite de art. 61 alin. (2), 75 Cod penal, reieșind din caracterul

infracțiunii, care potrivit prevederilor art. 16 Cod penal, face parte din categoria

infracțiunilor mai puțin grave (art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal), reieșind din criteriile

de individualizare a pedepsei penale analizate supra, instanța de judecată a considerat

necesar în privința inculpatului Scoropada Gheorghe și Mura Nicolae, pentru comiterea

infracțiunii prevăzute art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, a aplica o pedeapsă de 2 (doi)

ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Instanța de apel a conchis că sentința de condamnare cu aplicarea în privința

inculpaților pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod

penal, a pedepsei sub formă de 2 (doi) ani închisoare, în prezenta cauză penală va avea

un efect preventiv atât pentru inculpați, cât și pentru alte persoane predispuse la

comiterea unor astfel de infracțiuni și va constitui o garanție și o asigurare că drepturile

și libertățile consfințite în Constituția Republicii Moldova și alte legi ale statului sunt

apărate, iar violarea lor este contracarată și pedepsită în conformitate cu legea.

4

Instanța de apel a menționat că în conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1), (2)

și (6) Cod penal dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5

ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile

săvârșite din imprudență, instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și

de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute

pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei

aplicate vinovatului, indicând în hotărâre motivele condamnării cu suspendare

condiționată a executării pedepsei și perioada de probațiune sau, după caz, termenul de

probă.

În acest caz, instanța de fond a dispus neexecutarea pedepsei aplicate dacă, în

perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă pe care l-a fixat, condamnatul

nu va săvârși o nouă infracțiune și, prin comportare exemplară și muncă cinstită, va

îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. Controlul asupra comportării celor condamnați

cu suspendarea condiționată a executării pedepsei îl exercită organele competente, iar

asupra comportării militarilor - comandamentul militar respective. Perioada de

probațiune sau, după caz, termenul de probă se stabilește de instanța de judecată în

limitele de la 1 an la 5 ani.

Astfel, instanța de fond corect a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei pe o perioadă de probațiune, în situația în care condamnatul va fi obligat

permanent să-și adapteze comportamentul la obligațiile impuse de către instanță, poate

fi asimilată unei pedepse, iar prin urmare reeducarea condamnatului ar putea fi mai

efectivă, iar scopul prevenției speciale și inclusiv al celei generale ar putea fi atins și în

condițiile descrise anterior.

În speță, s-a menționat că inculpații s-au împăcat cu partea vătămată, aceasta nu are

careva pretenții de ordin material sau moral. De asemenea partea vătămată i-a iertat pe

inculpați și a solicitat aplicarea unei pedepse mai blînde față de ei.

Astfel, reieșind din cumulul circumstanțelor enunțate, instanța de judecată a

apreciat că executarea efectivă a pedepsei stabilite inculpaților Mura Nicolae și

Scoropada Gheorghe pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b)

Cod penal, nu este rațională, iar suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o

perioadă de probațiune ar avea un impact mai eficient în atingerea scopurilor pedepsei

penale.

În concluzie, având în vedere termenul pedepsei de 2 ani închisoare stabilit

inculpaților Mura Nicolae și Scoropada Gheorghe pentru comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, instanța de apel a conchis că

suspendarea executării pedepsei cu închisoarea, pe o perioada de probațiune de 1 (un)

an, cu stabilirea obligației de a nu schimba domiciliul fără acordul organului competent

și cu acordarea posibilității acestora, ca în perioada de probațiune, prin comportare

exemplară și muncă cinstită, să îndreptățească încrederea ce le-a fost acordată, va oferi

o mai bună protecție intereselor societății și va evita consecințele negative ale izolării

de societate și a plasării în mediul penitenciar.

5

Astfel, instanța de apel a conchis că pedeapsa numită lui Mura Nicolae și Scoropada

Gheorghe este legală și întemeiată, proporțională faptelor comise, cât și

circumstanțelor reale și personale, corect constatate de către instanța de fond, sentința

fiind legală și întemeiată, iar apelurile avocatului Bulbuc Boris în numele inculpatului

Scoropada Gheorghe și avocatului Șteliman Serghei în numele inculpatului Mura

Nicolae sunt nefondate și au fost respinse.

5.1. - avocatul Bulbuc Boris în numele inculpatului Scoropada Gheorghe, prin care

indicînd temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală, a

solicitat casarea hotărîrilor atacate, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care Scoropada

Gheorghe să fie achitat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b)

Cod penal, din motivul lipsei în acțiunile lui a faptului infracțiunii.

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat motive similare ca și în cererea

de apel (f. d. 153-156, vol. II), suplimentar invocînd că :

- instanța de apel nu a efectuat o analiză a declarațiilor martorilor oculari care toți

au relatat că nu au văzut ca Scoropada Gheorghe să participe la conflict;

- deși în apel a fost efectuată o analiză a probelor anexate la materialele dosarului,

instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor din apelul depus;

- nici instanța de fond și nici instanța de apel nu a identificat care au fost acțiunile

fiecărui inculpat și care erau nemijlocit acțiunile lui Scoropada Gheorghe care să-i

convingă că ultimul a săvîrșit infracțiunea sau de ce ele sînt în coautorat sau huliganice,

sau ce anume a făcut Scoropada Gheorghe, lucru ce urma de identificat atît în motivarea

hotărîrii cît și în soluția sa.

5.2. avocatul Șteliman Serghei în numele inculpatului Mura Nicolae, prin care

indicînd temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 8), 12), 15) Cod de procedură

penală, a solicitat casarea hotărîrilor atacate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

decizii noi, prin care Mura Nicolae să fie achitat pe motiv că fapta lui nu întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii.

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat motive similare ca și în cererea

de apel (f.d. 157-159, vol. II), suplimentar invocînd că :

-nici instanța de fond și nici de apel nu a dat nici o apreciere declarațiilor martorilor

Lungu Irina și Mîndru Ion, precum și a părții vătămate Cogîlnicean Mihail, care au

declarat expres că Mura Nicolae nu a participat la infracțiune. Aceste declarații au creat

mai mult ca dubii în ceea ce privește veridicitatea declarațiilor martorului Mîndru

Mariana, care doar a presupus că Mura Nicolae putea și el să participe la bătaie. Totuși

instanța de fond și cea de apel au ignorat declarațiile martorilor Lungu Irina și Mîndru

Ion și a părții vătămate Cogîlnicean Mihail și au dat preferință presupunerilor expuse

de martorul Mîndru Mariana, or ea nu a putut afirma cu certitudine că Mura Nicolae a

participat la bătaie, ci doar a spus că „îi pare că putea să participe și el”;

- s-a constatat că Mura Nicolae doar s-a aflat la locul faptei, ceea ce nu constituie

nicidecum infracțiune de huliganism;

6

- în acțiunile lui Mura Nicolae nu au fost întrunite elementele infracțiunii prevăzute

de art. 287 alin. (2) Cod penal, însă necătînd la aceasta el a fost recunoscut vinovat în

comiterea acestei infracțiuni. Deci, persistă temei de recurs prevăzut de art. 427 alin.(l)

pct. 8) Cod de procedură penală;

- în consecință, constatîndu-se faptul că Mura Nicolae nu a participat la bătaie, nu

a instigat pe nimeni la aceasta și nici în alt mod nu a contribuit la comiterea infracțiunii,

el nu a comis nici o infracțiune și urma să aibă calitate de martor, necătînd la ce a fost

condamnat. Astfel, fapta lui Mura Nicolae, care a constat în aceea că el s-a aflat la locul

comiterii infracțiunii de către alte persoane, i s-a dat o încadrare juridică greșită - temei

de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală;

- aceste argumente au fost indicate în cererea de apel, însă instanța de apel a omis

să se expună în privința lor, limitîndu-se la reiterarea argumentelor instanței de fond și

la mențiunea că aprecierea instanței de fond ar fi una corectă. Sub acest aspect urmează

de evidențiat că instanța de apel are obligația de a se expune asupra argumentelor

invocate în cererea de apel, pentru ca apelantul să aibă convingerea că ele au fost de

către instanță analizate și apreciate;

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apel, fiind prezent

temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală;

- instanța de apel, prin faptul că nu s-a expus asupra argumentelor din cererea de

apel, a admis o încălcare similară a dreptului fundamental la un proces echitabil,

garantat de art. 6 alin. (1) al Convenției Europene, persistînd astfel temeiul de recurs,

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 15) Cod de procedură penală.

inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate, din motiv că instanța de apel a

examinat cauza penală de învinuire a lui Scoropada Gheorghe și Mura Nicolae în strictă

conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală, indicînd în procesul

penal al ședinței de judecată, probele cercetate.

cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea

acestora, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art.432 alin. (2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care

se constată că este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor

pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării

deciziei.

În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au declarat

recursuri ordinare în termen.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură

penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent.

7

7.1. Cu privire la recursul declarat de către avocatul Bulbuc Boris în numele

inculpatului Scoropada Gheorghe.

Autorul recursului invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură

penală, potrivit cărora hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau nu au fost întrunite elementele

infracțiunii.

Verificînd legalitatea hotărîrii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că

temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor

cauzei, invocînd în acest context următoarele.

Colegiul penal raportînd temeiurile invocate de recurent în recurs cu textul deciziei

instanței de apel consideră că în speța examinată de către instanța de apel n-au fost

admise erorile de drept sub aspectele invocate de avocat, care ar servi drept temei de

implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate, deoarece decizia

instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind

legală și întemeiată, decizia atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul avocatului

Bulbuc Boris și apelul avocatului Șteliman Serghei, fără a fi identificate neclaritățile

specificate de recurent, în legătură cu ce nu se constată prezența temeiului prevăzut de

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Autorul recursului consideră că „nu s-a dovedit faptul comiterii infracțiunii

imputate, nefiind întrunite elementele infracțiunii”.

La acest capitol, Colegiul penal menționează că, sub aspectul situației de

„neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri cînd s-a produs

condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura

obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acțiuni și prejudiciu).

Colegiul penal constată că prima instanță corect a stabilit că inculpații Scoropada

Gheorghe și Mura Nicolae au comis infracțiunea prevăzută de art.287 alin.(2) lit. b)

Cod penal, după indicii calificativi, „huliganismul, adică acțiunile intenționate care

încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei,

precum și acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc prin obrăznicie deosebită,

săvîrșită de două sau mai multe persoane”.

Colegiul penal menționează că prezența în acțiunile inculpatului Scoropada

Gheorghe atît a elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii

prevăzute la art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal, cît și a celor care caracterizează

latura subiectivă a acestei infracțiuni, au fost demonstrate prin probele descrise în

decizia instanței de apel, acumulate la faza urmăririi penale și examinate în cadrul

ședințelor de judecată.

Decizia instanței de apel este legală și motivată, fiind în corespundere cu

8

probele cercetate, apreciate conform art. 101 Cod de procedură penală. Instanța de

apel întemeiat a constatat, că Scoropada Gheorghe și Mura Nicolae, au comis act

de huliganism, or s-a stabilit cu certitudine că ambii inculpați atît Scoropada

Gheorghe și Mura Nicolae au aplicat în loc public părții vătămate Cogîlnicean

Mihail lovituri cu pumnii și picioarele în diferite regiuni ale corpului, cauzîndu-i

conform raportului de expertiză medico-legală nr. 244/D din 07 octombrie 2017,

vătămări corporale neînsemnate.

Astfel, instanța de apel întemeiat a apreciat critic declarațiile inculpatului

Scoropada Gheorghe, care se combat prin cumulul de probe cercetate în cadrul

instanțelor judecătorești inferioare, inclusiv și prin declarațiile părții vătămate

Cogîlnicean Mihail, care fiind audiat și preîntîmpinat de răspundere penală, a dat

declarații sub jurămînt, declarațiile căruia sunt neschimbate pe tot parcursul procesului

penal și care se confirmă și prin alte probe existente la dosar. Or, partea vătămată a

confirmat că „a început o bătaie că nu se mai înțelegea nimic. La poartă era Vasile

Pojar, Vladimir Pojar, Scoropada Gheorghe, Mura Nicolae și încă un băiat înalt,

numele/prenumele nu îl cunoaște, dar îl cunoaște vizual”.

În asemenea circumstanțe, instanța de apel întemeiat a stabilit că în acțiunile

inculpatului Scoropada Gheorghe, sunt prezente elementele infracțiunii de huliganism

prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, or, acțiunile inculpatului au fost

manifestate în loc public, în satul Piatra, raionul Orhei, infracțiune comisă împreună

cu inculpatul Mura Nicolae, iar aplicarea violenței este probată prin raportul de

expertiză medico-legală nr. 244/D din 07 octombrie 2017, potrivit căruia la

Cogîlnicean Mihail s-a constatat echimoze și edem al țesuturilor moi pe cap, față și

ambele brațe; excoriații pe față, torace și abdomen; edem al țesuturilor moi pe cap, care

au fost provocate de la acțiunea traumatică a unui obiect contondent, dur, posibil prin

lovituri repetate, într-un interval de timp de scurtă durată și mai puțin probabil puteau

fi produse desinestătător prin cădere sau prin alt mod, posibil în timpul și

circumstanțele indicate și se califică ca vătămare neînsemnată. Prin urmare, este

nefondat argumentul recurentului privind lipsa elementelor infracțiunii.

Faptul că inculpatul Scoropada Gheorghe a comis infracțiunea imputată este

probată prin declarațiile părții vătămate Cogîlnicean Mihail (f.d.75, vol. II), martorilor

Mîndru Ion (f.d.76, vol. II) și Lungu Ion (f.d.77, vol. II) date în cadrul ședinței instanței

de fond, care sânt logice și convingătoare și, care nu au fost schimbate pe parcursul

cercetării infracțiunii date. Totodată, argumentul avocatului Bulbuc Boris precum că

„din cele relatate de Pojar Vladimir denotă faptul că Scoropada Gheorghe nu a

participat la conflict sau altercații sau careva acțiuni de huliganism” Colegiul penal

îl consideră neîntemeiat, or potrivit declarațiilor acestuia, acesta a declarat că „în acea

seară era servit și că momentele petrecute la masă le ține minte însă după ce a fost

lovit nu ține minte. La fel, și băieții din mașină nu îi ține minte, deoarece s-a așezat pe

bancheta din față și totodată era noapte”. Prin urmare, în ședința de judecată a primei

instanțe nu a fost reținut nici un temei, de a considera drept neveridice declarațiile părții

vătămate și a martorilor privitor la identitatea persoanelor care au comis infracțiunea

9

și acțiunile acestora.

Argumentul recurentului precum că „nici instanța de fond și nici instanța de apel

nu a identificat care au fost acțiunile fiecărui inculpat și care erau nemijlocit acțiunile

lui Scoropada Gheorghe care să-i convingă că ultimul a săvîrșit infracțiunea sau de

ce ele sînt în coautorat sau huliganice, sau ce anume a făcut Scoropada Gheorghe,

lucru ce urma de identificat atît în motivarea hotărîrii cît și în soluția sa”, Colegiul

penal conchide că este unul neîntemeiat și declarativ, or instanța de apel just și

întemeiat s-a expus asupra acestui motiv, și anume că „acțiunile inculpaților se

caracterizează, în primul rând, prin intenție directă, motivele acestei infracțiuni care

sunt motive huliganice. Făcînd referire la doctrina penală, esența motivelor huliganice

constă în atitudinea profund disprețuitoare a făptuitorului față de întreaga societate,

față de ordinea publică, în dorința lui de a se confrunta cu opinia publică, cu normele

etice, de a-și etala sfidarea celor din jur, „superioritatea” lui, de a-și manifesta

bravura euforică mai frecvent specifică ebrietății, forța brutală. Astfel inculpații

Scoropada Gheorghe și Mura Nicolae la data de 05.08.2017, aproximativ la ora 23:00,

aflîndu-se în s. Piatra, r. Orhei, au inițiat cu Mîndru Ion, Cogălnicean Mihail și Lungu

Ion, un conflict verbal, în cadrul căruia a folosit în adresa acestuia cuvinte

necenzurate, prin care i-a lezat onoarea și demnitatea, după care continuîndu-și

intențiile sale criminale, demonstrînd ignoranță față de ordinea publică, încălcînd-o

grosolan, au aplicat violența fizică față de Cogîlnicean Mihail, manifestată prin

lovirea cu pumnii și picioarele în diferite regiuni ale corpului, cauzîndu-i conform

raportului de expertiză medico-legală 244/D din 07.10.2017, vătămare corporală

neînsemnată. În asemenea circumstanțe, rezultă că inculpații urmează a fi recunoscuți

ca având calitatea de coautori, acționând cu intenție directă asupra părții vătămate,

deci vorbim de coautorat sub aspect subiectiv. Totodată, suntem în prezența

coautoratului și sub aspect obiectiv, deoarece fiecare din inculpați a realizat latura

obiectivă a infracțiunii prin acțiunile sale, atentând asupra acelorași valori sociale

ocrotite de lege. Din speță, rezultă că inculpații Mura Nicolae și Scoropada Gheorghe

au acționat în comun, având intenția unică de a încălca grosolan ordinea publică cu

aplicarea violenței asupra părții vătămate Cogîlniceanu Mihail”(f.d. 212-213, vol. II).

Instanța de recurs, fără a reitera întreaga motivare a instanței de apel, pe care și-o

însușește sub aspectul stării de fapt și de drept reținute, conchide asupra legalității și

temeiniciei concluziilor instanțelor judecătorești inferioare, care au constatat existența

faptei și vinovăției inculpatului Scoropada Gheorghe în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal - „huliganismul, adică acțiunile

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței

asupra persoanei, precum și acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc prin

obrăznicie deosebită, săvârșită de două sau mai multe persoane”.

Astfel, instanța de apel s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și de drept

relevante și și-a motivat concluziile prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora

le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării

10

reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ceea ce contrazic

argumentele aduse de recurent că inculpatul Scoropada Gheorghe nu a comis

infracțiunea imputată. Prin urmare, se constată că au fost respectate prevederile art.101

Cod de procedură penală.

Colegiul penal consideră relevant de a specifica că, argumentele invocate de

recurent în cererea sa de recurs au constituit obiect de examinare la judecarea cauzei în

instanța de apel, așa cum este indicat și în pct. 4.1. din prezenta decizie, soluție pe care

instanța de recurs o consideră legală și argumentată, însușind argumentele ei, reiterarea

cărora nu mai este necesară (cauza CtEDO, Rebai și alții c. Franței, din 25.02.1997,

nr. 26561/95).

Complementar, Colegiul menționează că temeiul invocat de recurent, privind

modul de apreciere a probelor, nu se încadrează în cele prevăzute de art.427 alin.(1)

Cod de procedură penală. Aprecierea probelor de către instanțele de fond poate să fie

recunoscută ca o eroare gravă de fapt și reținută de instanța de recurs, doar în cazul

unor expuneri denaturate - ce nu corespund conținutului faptic a probelor, sau neluarea

în considerare a acestora.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiurile invocate de

recurent prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, nu și-au

găsit confirmare la examinarea recursului depus de către avocatul Bulbuc Boris în

numele inculpatului Scoropada Gheorghe. Astfel de erori de drept în speța examinată

nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursul

urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.

7.2. Cu privire la recursul declarat de către avocatul Șteliman Serghei în numele

inculpatului Mura Nicolae.

Potrivit conținutului recursului, recurentul invocă un prim temei de drept pct.6)

alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care prevede, că hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel atunci când: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Colegiul penal raportînd temeiul invocat de recurent în recurs cu textul deciziei

instanței de apel consideră că în speța examinată de către instanța de apel n-au fost

admise erorile de drept sub aspectele invocate de avocatul Șteliman Serghei, care ar

servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate,

deoarece decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură

penală, ea fiind legală și întemeiată, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apelurile avocaților Bulbuc Boris și Șteliman Serghei în numele

inculpaților, fără a fi identificate neclaritățile specificate de recurent, în legătură cu ce

nu se constată prezența temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală.

La fel, avocatul în cererea de recurs critică soluția instanței de apel, invocînd că

nu sunt probe pentru a constata că inculpatul Mura Nicolae a comis infracțiunea

11

imputată lui, temei ce se întrevede în pct. 8 alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când nu au fost întrunite

elementele infracțiunii.

Analizând temeiul dat în raport cu motivele invocate în recursul declarat, Colegiul

penal constată că acesta nu și-a găsit confirmare.

După cum rezultă din conținutul recursului declarat de avocatul Șteliman Serghei

în numele inculpatului Mura Nicolae, autorul acestuia nu este de acord cu condamnarea

inculpatului pe art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, considerând că lipsesc probe care ar

confirma vinovăția lui în săvârșirea infracțiunii imputate, solicitând să fie achitat

inculpatul Mura Nicolae, pe motiv că în acțiunile lui lipsesc elementele constitutive ale

infracțiunii imputate, nefiind dovedită vinovăția inculpatului în comiterea faptei

incriminate.

La acest capitol Colegiul penal menționează că, sub aspectul situației de

„neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs

condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura

obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).

Colegiul penal constată că, instanța de apel, judecând cauza, a cercetat nemijlocit,

sub toate aspectele probele prezentate de părți, a cercetat materialele administrate de

organul de urmărire penală, pe care le-a apreciat în mod obiectiv, ce au format

convingerea instanței că vinovăția inculpatului Mura Nicolae în săvîrșirea infracțiunii

imputate a fost dovedită integral.

Instanța de apel, respectând prevederile art.414 Cod de procedură penală, a supus

unei verificări minuțioase toate probele administrate în cauză, le-a dat o apreciere justă,

din punct de vedere al pertinenței și concludenții, și a conchis asupra vinovăției lui

Mura Nicolae în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Din conținutul deciziei rezultă că această concluzie a fost bazată pe cumulul de

probe cercetate în ședința instanței de apel, inclusiv declarațiile părții vătămate

Cogîlnicean Mihail, martorilor Lungu Irina, Mîndru Mariana, Lungu Ion, Mîndru Ion,

precum și pe probele scrise, care au fost obiectiv apreciate, analizate conform

prevederilor art.101 Cod de procedură penală (f.d. 209-212, vol. II).

Probele indicate sunt detaliat descrise în decizia instanței de apel, care au fost

examinate complet și obiectiv, fiind corect apreciate de instanța de apel, nu prezintă

temei de îndoială și direct indică la comiterea de către inculpatul Mura Nicolae a

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, vinovăția căruia a fost

dovedită cu certitudine și fără echivoc.

Astfel, în cauză au fost stabilite toate elementele componente ale infracțiunii

imputate inculpatului Mura Nicolae, inclusiv vinovăția acestuia, iar argumentele

recurentului, precum că faptele inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, sunt neîntemeiate și contravin actelor

12

cauzei, instanța de apel și-a motivat eficient soluția, respingînd versiunea apărării

privind nevinovăția inculpatului.

Argumentele apărării precum că, „însăși partea vătămată și martorul Mîndru Ion

au declarat că Mura Nicolae nu a lovit pe nimeni. Același lucru reiese din declarațiile

martorului Lungu Irina”, Colegiul penal le consideră neîntemeiate și declarative, care

nu au un careva suport și contravin probelor cercetate în cadrul procesului penal și sunt

invocate cu scopul de a evita răspunderea penală a inculpatului Mura Nicolae pentru

infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, și nu sunt unicele probe

care dovedesc nevinovăția acestuia, or, potrivit declarațiilor părții vătămate audiată,

date sub jurămînt, fiind avertizată de răspundere penală, conform art. 313 Cod penal,

care au fost aceleași pe tot parcursul judecării cauzei, aceasta a declarat că: „… s-a

apropiat o mașină la poartă…, după care a început o bătaie că nu se mai înțelegea

nimic. Pojar Vasile, Pojar Vladimir, Scoropada Gheorghe, Mura Nicolae și încă un

băiat înalt, numele nu îl cunoaște, doar îl cunoaște vizual. Nu l-a văzut cine l-a lovit

de la spate, era o persoană înaltă, a căzut jos și l-au lovit cu picioarele pe toată

suprafața corpului…, … nu a atras atenție cine pe cine se lovea și cîte lovituri au tras

fiecare, deoarece totul era haos, strigau…”. Totodată, martorul Mîndru Mariana a

declarat că: „… în jurul orelor 22:00 la poartă venise o mașină, în scurt timp s-a auzit

un zgomot mare la poartă, au ieșit afară, au observat că poarta era scoasă, tatăl ei

socru, Cogîlnicean Mihail era jos la pămînt, iar pe soțul ei Mîndru Mihail îl loveau…

la întrebarea instanței aceasta a declarat că din sala de ședințe l-a recunoscut pe

băiatul cel mai înalt, adică pe Mura Nicolae, și că acesta lovea mai mult în soțul ei…”.

Totodată, Colegiul penal reține contradictoriu argumentul inculpatului precum că

Mura Nicolae nu a participat la bătaie, nu a instigat pe nimeni la aceasta și nici în alt

mod nu a contribuit la comiterea infracțiunii, el nu a comis nici o infracțiune și urma

să aibă calitatea de martor, necătînd la ce a fost condamnat, or acest argument a fost

verificat și motivat respins de instanța de apel în pct.15-19 din decizie, fiind excluse

orice dubii privind vinovăția inculpatului în comiterea huliganismului de către

inculpatul Mura Nicolae.

Colegiul penal reține, că instanța de apel, întemeiat a dat apreciere critică

declarațiilor inculpatului, considerîndu-le drept intenția acestuia de a se eschiva de

răspundere penală, or, acestea au fost combătute prin cumulul de probe cercetate în

ședința de judecată, fiind apreciate toate probele coroborate în ansamblu din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor.

Prin urmare, concluziile și motivările instanțelor judecătorești inferioare referitor

la vinovăția inculpatului Mura Nicolae sunt legale și întemeiate.

Colegiul penal mai reține că versiunea apărării și declarațiile inculpatului precum

că, acesta n-a comis infracțiunea imputată sunt nefondate și se combat prin probele

cercetate și apreciate în instanța de judecată și în special prin raportul de expertiză

medico-legală nr. 244/D din 07 octombrie 2017 (f. d. 35-36, vol. I) conform căruia: „la

partea vătămată Cogîlnicean Mihail au fost depistate vătămări corporale neînsemnate

sub formă de echimoze și edem al țesuturilor moi pe cap, față și ambele brațe,

13

excoriații pe față, torace și abdomen, edem al țesuturilor moi pe cap, care au fost

provocate de la acțiuni traumatice a unui obiect contondent dur, posibil prin lovituri

repetate, într-un interval de timp scurt, mai puțin probabil putea fi provocat de sine

stătător prin cădere sau prin alt mod posibil”.

Mai mult, Colegiul penal nu reține ca întemeiate declarațiile inculpatului Mura

Nicolae, precum că, nu recunoaște vinovăția deoarece nu a comis infracțiunea

incriminată prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, acestea fiind considerate ca

o metodă de apărare și ascundere a realității, deoarece aceste declarații vin în

contradicție cu starea lucrurilor de fapt cât și probele existente la dosar, inclusiv cu

depozițiile părții vătămate și a martorilor, apreciindu-le ca fiind veridice, deoarece sunt

consecvente, se completează reciproc, date sub jurământ, fiind avertizați de răspundere

penală pentru declarații false, iar temei de a nu crede acestor declarații instanța de

judecată nu are, mai mult ca atât, declarațiile lor fiind confirmate prin probelele

materiale, care se completează reciproc.

De asemenea, instanța de apel a reținut că, pe parcursul judecării cauzei penale nu

s-au constatat circumstanțe, care ar putea provoca dubii în veridicitatea declarațiilor

martorilor audiați, deoarece în cadrul urmăririi penale și în cadrul cercetării

judecătorești aceștia au dat aceleași declarații, din care motiv Colegiul penal nu reține

ca plauzibile argumentele invocate de avocatul Șteliman Serghei, precum că, inculpatul

Mura Nicolae urmează a fi achitat.

Colegiul penal reține că, instanța de apel s-a expus pe larg asupra argumentelor

invocate în instanța de apel de către apărătorii inculpaților, aplicând legislația

pertinentă speței, cu interpretarea justă a ei, recursul, în situația respectivă, este

declarativ și contravine faptelor cauzei, stabilite și expuse exhaustiv, și analizate

corespunzător de către instanța de apel, conform art.414 Cod de procedură penală, care

s-a pronunțat argumentat și detaliat asupra lor.

Argumentele recurentului nu-și găsesc suport în situația de drept statuată în cauză,

dat fiind că instanța de apel a respectat prevederile normelor penale și procesual penale,

pronunțând o decizie legală și întemeiată.

Consecvent, Colegiul penal menționează că reiterarea de către instanța de recurs

a alegațiilor instanței de apel în partea contestată de către recurent, în contextul expus,

este inoportună or, Colegiul penal le consideră legale și întemeiate.

În sensul celor invocate, Colegiul penal va ține seama și de jurisprudența CEDO,

și nu va impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând

cu prisosință soluția dată de instanțele de fond, dat fiind că, în cazul în care acestea și-

au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau

infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de

recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua

motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârea CtEDO Garcia Ruis vs Spania din 21

ianuarie 1999, 30544/96, Helle vs Finlanda din 19 decembrie 1997), din care motiv,

fără a reitera întreaga motivare a instanțelor de fond, pe care și-o însușește sub aspectul

14

stării de fapt și de drept reținute, conchide asupra existenței faptei și vinovăției

inculpatului Mura Nicolae.

În aceste condiții, Colegiul penal, consideră că n-a fost constatată prezența în speța

examinată a erorilor de drept, ce ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs

în sensul casării deciziei contestate.

La fel, în recursul declarat, se mai invocă ca temei de casare a hotărîrilor

judecătorești și art.427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală - faptei săvîrșite i s-

a dat o încadrare juridică greșită.

Colegiul penal conchide că temeiul dat nu s-a confirmat în prezenta cauză, deoarece

instanța de apel corect a încadrat juridic acțiunile comise de către Mura Nicolae, în

baza învinuirii înaintate de procuror.

Toate probele prezentate și cercetate în mod legal au indicat la confirmarea

comiterii infracțiunii ce i se impută, expuse clar în rechizitoriu.

Astfel, instanța de apel s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și de drept

relevante și și-a motivat concluziile în baza cumulului de probe administrate în cauză,

cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art.101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și

coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ceea

ce contrazic argumentul adus de recurent precum că „fapta lui Mura Nicolae, care a

constat în aceea că el s-a aflat la locul comiterii infracțiunii de către alte persoane, i

s-a dat o încadrare juridică greșită”. Or, prima instanță întemeiat a ajuns la concluzia

vinovăției inculpatului Mura Nicolae conform învinuirii din rechizitoriu, încadrînd

corect acțiunile acestuia în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal. Astfel, verificînd

legalitatea și temeinicia sentinței în baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din cauza penală, conform argumentelor din apeluri, instanța de

apel întemeiat a ajuns la concluzia menținerii sentinței, decizia fiind una legală și

motivată.

În ceea ce privește argumentele recurentului prin care acesta critică aprecierea

probelor, Colegiul penal le consideră neîntemeiate și menționează că constituie opinia

subiectivă a avocatului, deoarece fiecare probă existentă la prezenta cauză penală a fost

apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar

toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, temei de a casa

decizia instanței de apel în acest sens nu există.

Instanța de recurs ordinar va respinge și celelalte argumente expuse de către partea

apărării în susținerea recursului înaintat, or, Colegiul penal atestă că, instanțele nu sunt

obligate să ofere un răspuns detaliat la fiecare argument avansat de părți, iar extinderea

la care se aplică această obligație de a prezenta motive poate să varieze în dependență

de caracterul deciziei și circumstanțele cauzei.

În deplin acord cu cele enunțate supra, Colegiul penal reiterează că, nu pot fi

reținute ca fiind plauzibile argumentele apărării privind achitarea inculpatului Mura

Nicolae, or de către instanțele judecătorești inferioare au fost cercetare în ansamblu

probele, verificate în ședința instanței de apel, fiind analizate în ansamblu prin prisma

15

art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al coroborării lor. Astfel, instanța

de fond a argumentat deplin poziția adoptată, cât din punct de vedere a cercetării în

ansamblu a circumstanțelor cauzei, atât și din punct de vedere a prevederilor legale.

În general, argumentele aduse de către avocatul Șteliman Serghei, în cererea de

recurs au făcut obiectul cercetării în prima instanță și în instanța de apel și nu și-au

găsit confirmarea, decizia instanței de apel fiind una legală, motivată și întemeiată.

Cu privire la temeiul invocat de recurent prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 15) Cod

de procedură penală, potrivit căruia instanța de judecată internațională, prin hotărîre

pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților

omului care poate fi reparată și în această cauză, Colegiul îl consideră neîntemeiat și

menționează că recurentul l-a invocat pur declarativ fără a-l descrie detaliat.

Colegiul penal nu acceptă nici motivele invocate în recursul ordinar cu privire la

încălcarea prevederilor art.6 CEDO cu referire la ignorarea jurisprudenței Curții

Europene a Drepturilor Omului, a prevederilor art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală,

considerându-le declarative și nerelevante pentru speța dată, decizia instanței de apel

fiind corect motivată.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că, la judecarea cauzei în ordine de apel,

instanța a respectat prevederile legale prescrise la art. 414 - 418 Cod de procedură

penală, impunându-se în consecință inadmisibilitatea recursului ordinar declarat la caz,

ca fiind vădit neîntemeiat.

7.3. Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiurile invocate de

recurenți, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursurilor depuse de către avocatul

Bulbuc Boris în numele inculpatului Scoropada Gheorghe și de către avocatul Șteliman

Serghei în numele inculpatului Mura Nicolae. Astfel de erori de drept în speța

examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar

recursurile urmează a fi declarate inadmisibile ca fiind vădit neîntemeiate.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Bulbuc Boris în

numele inculpatului Scoropada Gheorghe și de către avocatul Șteliman Serghei în

numele inculpatului Mura Nicolae, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 17 noiembrie 2020, în cauza penală privindu-i pe Mura Nicolae

Xxxxx și Scoropada Gheorghe Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 15 aprilie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Toma Nadejda

16