1ra-835/2021 — art. 287 al. 2 lit. b CP

Prima instanță: 16.11.2017 – 20.02.2020;

Instanța de apel : 11.03.2020 – 17.11.2020;

Instanța de recurs ordinar : 27.01.2021 – 17.03.2021. Asupra admisibilității recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, A C O N S T A T A T : 1. Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Central din 20 februarie 2020, Mura Nicolae a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și i s-a aplicat pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 2 (doi) ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea stabilită lui Mura Nicolae prin prezenta sentință, s-a suspendat condiționat pe o perioadă de probațiune de 1 (unu) an. În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, în perioada de probațiune condamnatul Mura Nicolae, a fost obligat să nu-și schimbe domiciliul și/sau reședința fără consimțămîntul organului competent. Scoropada Gheorghe a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și i s-a aplicat pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 2 (doi) ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. 1 În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea stabilită lui Scoropada Gheorghe prin prezenta sentință, s-a suspendat condiționat pe o perioadă de probațiune de 1 (unu) an. În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, în perioada de probațiune condamnatul Scoropada Gheorghe, s-a obligat să nu-și schimbe domiciliul și/sau reședința fără consimțămîntul organului competent. S-a încasat în mod solidar, de la Mura Nicolae, Scoropada Gheorghe și Pojar Vladimir în beneficiul bugetului de stat, pentru efectuarea expertizelor medico-legale, cheltuielile de judecată, în sumă de 1 280,00 (una mie două sute optzeci,00) lei. În rest cerința acuzatorului de stat cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată a fost respinsă. 1.1. Prin aceeași sentință a fost condamnat și Pojar Vladimir, hotărîrea în privința căruia cu recurs ordinar nu se contestă. 2. Potrivit sentinței s-a constatat că, Mura Nicolae, de comun acord cu Pojar Vladimir, Scoropada Gheorghe și altă persoană în privința căreia cauza a fost disjungată, la data de 05.08.2017, aproximativ la ora 23:00, aflîndu-se în s. Piatra, r. Orhei, conștientizînd caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și urmările prejudiciabile care puteau surveni, acționînd din motive huliganice pentru a-și demonstra superioritatea față de alți membri ai societății, avînd scopul încălcării ordinii publice, dînd dovadă de o lipsă totală de respect față de normele unanim recunoscute de conviețuire în societate, demonstrativ, a inițiat cu Mîndru Ion, Cogîlnicean Mihail și Lungu Ion, un conflict verbal, în cadrul căruia a folosit în adresa acestuia cuvinte necenzurate, prin care i-a lezat onoarea și demnitatea, după care continuîndu-și intențiile sale criminale, demonstrînd ignoranță față de ordinea publică, încălcînd-o grosolan, împreună cu Pojar Vladimir, Scoropada Gheorghe și o persoană în privința căreia cauza a fost disjungată, a aplicat violența fizică față de Cogîlnicean Mihail, manifestată prin lovirea cu pumnii și picioarele în diferite regiuni ale corpului, cauzîndu-i conform raportului de expertiză medico-legală 244/D din 07.10.2017, vătămare corporală neînsemnată. Scoropada Gheorghe, de comun acord cu Pojar Vladimir, Mura Nicolae și altă persoană în privința căreia cauza a fost disjungată, la data de 05.08.2017, aproximativ la ora 23:00, aflîndu-se în s. Piatra, r. Orhei, conștientizînd caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și urmărire prejudiciabile care puteau surveni, acționînd din motive huliganice pentru a-și demonstra superioritatea față de alți membri ai societății, avînd scopul încălcării ordinii publice, dînd dovadă de o lipsă totală de respect față de normele unanim recunoscute de convețuire în societate, demonstrativ, a inițiat cu Mîndru Ion, Cogîlnicean Mihail și Lungu Ion, un conflict verbal, în cadrul căruia a folosit în adresa acestuia cuvinte necenzurate, prin care i-a lezat onoarea și demnitatea, după care continuîndu-și intențiile sale criminale, demonstrînd ignoranță față de ordinea publică, încălcînd-o grosolan, împreună cu Pojar Vladimir, Mura Nicolae și o persoană în privința căreia cauza a fost disjungată, a aplicat violența fizică față de Cogîlnicean Mihail, manifestată prin lovirea cu pumnii și picioarele în diferite regiuni 2 ale corpului, cauzîndu-i conform raportului de expertiză medico-legală 244/D din 07.10.2017. Astfel, Mura Nicolae și Scoropada Gheorghe, prin acțiunile sale intenționate au comis infracțiunea de huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, precum și acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc prin obrăznicie deosebită, săvîrșită de două sau mai multe persoane. 3. Împotriva sentinței au declarat apeluri avocatul Bulbuc Boris în numele inculpatului Scoropada Gheorghe și avocatul Șteliman Serghei în numele inculpatului Mura Nicolae, prin care au solicitat casarea sentinței Judecătoriei Orhei, sediul Central din 20 februarie 2020 și pronunțarea unei noi sentințe prin care inculpații Mura Nicolae și Scoropada Gheorghe să fie achitați pe motiv că lipsesc în acțiunile ultimilor faptul infracțiunii.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2020, au fost respinse ca nefondate apelul avocatului Bulbuc Boris în numele inculpatului Scoropada Gheorghe și apelul avocatului Șteliman Serghei în numele inculpatului Mura Nicolae și menținută sentința. 4.1. În motivarea soluției date instanța de apel a menționat că la pronunțarea sentinței instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că Mura Nicolae și Scoropada Gheorghe au săvârșit infracțiunea imputată lor. Astfel, necătînd la faptul că inculpații Mura Nicolae și Scoropoda Gheorghe nu au recunoscut vina în șăvîrșirea infracțiunii imputate, audiind participanții la proces, analizând cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, instanța de fond corect a ajuns la concluzia că, învinuirea adusă inculpaților în săvîrșirea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, și-a găsit confirmarea în ședința de judecată, fapt ce se dovedește și prin următoarele probe ale cauzei penale: declarațiile părții vătămate Cogîlnicean Mihail, martorului Lungu Irina, martorului Mîndru Mariana, martorului Lungu Ion, martorului Mîndru Ion, cît și prin raportul de expertiză medico-legală nr. 244/D de la 07.10.2017, unde s-a stabilit vătămări corporale neînsemnate la Cogîlnicean Mihail. Instanța de apel a considerat că atât în cadrul examinării cauzei în cadrul urmăririi penale cât și-n cadrul examinării cauzei în instanța de fond vina inculpaților Mura Nicolae și Scoropada Gheorghe a fost pe deplin dovedită, iar acțiunile acestora corect au fost încadrate în baza art.287 alin.(2), lit. b) Cod penal după indicii calificativi: „huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, care prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită, săvîrșită de două persoane”. Cu referire la argumentele apelanților precum că în acțiunile inculpaților lipsesc elementele componenței infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, instanța de apel a constatat că inculpații au venit cu un scop și prin intenție directă, cu 3 aplicarea violenței asupra persoanelor; acțiuni care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de opunerea de rezistență violentă față de partea vătămată care curmă actele huliganice; acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită și dovedesc faptele huliganice ale inculpaților Mura Nicolae și Scoropada Gheorghe. Instanța de apel a menționat că din speță, rezultă că inculpații Mura Nicolae și Scoropada Gheorghe au acționat în comun, având intenția unică de a încălca grosolan ordinea publică cu aplicarea violenței asupra părții vătămate Cogîlnicean Mihail. Instanța de apel a considerat că instanța de judecată a ținut cont, la stabilirea categoriei și a măsurii de pedeapsă inculpaților Mura Nicolae și Scoropada Gheorghe, de toate circumstanțele reale și personale privind individualizarea pedepsei, și anume: de caracterul prejudiciabil al infracțiunii, de personalitatea dânșilor, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării lor, de persoana inculpatului - că sunt fără antecedente penale, de comportamentul acestora de până la comiterea infracțiunii și după aceea. Instanța de apel a conchis că în conformitate cu art. 76 Cod penal, circumstanțe atenuante în privința inculpaților nu au fost reținute, și conformitate cu art. 77 Cod penal, ca circumstanțe agravante nu a fost stabilite. Ce ține de personalitatea inculpatului Scoropada Gheorghe instanța de fond a constatat că la locul de trai se caracterizează negativ, la evidența medicului narcolog și psihiatru se află, anterior nu a fost judecat. Ce ține de personalitatea inculpatului Mura Nicolae, acesta la locul de trai se caracterizează satisfăcător, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, anterior nu a fost judecat Instanța de apel a considerat că sancțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal (în vigoare la data comiterii), prevede aplicarea pedepsei sub formă de amendă în mărime de la 750 la 1350 unități convenționale sau cu închisoare de pînă la 5 ani. Astfel, instanța de fond conducându-se de principiile generale de stabilire a pedepsei consfințite de art. 61 alin. (2), 75 Cod penal, reieșind din caracterul infracțiunii, care potrivit prevederilor art. 16 Cod penal, face parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave (art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal), reieșind din criteriile de individualizare a pedepsei penale analizate supra, instanța de judecată a considerat necesar în privința inculpatului Scoropada Gheorghe și Mura Nicolae, pentru comiterea infracțiunii prevăzute art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, a aplica o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Instanța de apel a conchis că sentința de condamnare cu aplicarea în privința inculpaților pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, a pedepsei sub formă de 2 (doi) ani închisoare, în prezenta cauză penală va avea un efect preventiv atât pentru inculpați, cât și pentru alte persoane predispuse la comiterea unor astfel de infracțiuni și va constitui o garanție și o asigurare că drepturile și libertățile consfințite în Constituția Republicii Moldova și alte legi ale statului sunt apărate, iar violarea lor este contracarată și pedepsită în conformitate cu legea. 4 Instanța de apel a menționat că în conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1), (2) și (6) Cod penal dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvârșite din imprudență, instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând în hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă. În acest caz, instanța de fond a dispus neexecutarea pedepsei aplicate dacă, în perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă pe care l-a fixat, condamnatul nu va săvârși o nouă infracțiune și, prin comportare exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. Controlul asupra comportării celor condamnați cu suspendarea condiționată a executării pedepsei îl exercită organele competente, iar asupra comportării militarilor - comandamentul militar respective. Perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă se stabilește de instanța de judecată în limitele de la 1 an la 5 ani. Astfel, instanța de fond corect a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de probațiune, în situația în care condamnatul va fi obligat permanent să-și adapteze comportamentul la obligațiile impuse de către instanță, poate fi asimilată unei pedepse, iar prin urmare reeducarea condamnatului ar putea fi mai efectivă, iar scopul prevenției speciale și inclusiv al celei generale ar putea fi atins și în condițiile descrise anterior. În speță, s-a menționat că inculpații s-au împăcat cu partea vătămată, aceasta nu are careva pretenții de ordin material sau moral. De asemenea partea vătămată i-a iertat pe inculpați și a solicitat aplicarea unei pedepse mai blînde față de ei. Astfel, reieșind din cumulul circumstanțelor enunțate, instanța de judecată a apreciat că executarea efectivă a pedepsei stabilite inculpaților Mura Nicolae și Scoropada Gheorghe pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, nu este rațională, iar suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de probațiune ar avea un impact mai eficient în atingerea scopurilor pedepsei penale. În concluzie, având în vedere termenul pedepsei de 2 ani închisoare stabilit inculpaților Mura Nicolae și Scoropada Gheorghe pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, instanța de apel a conchis că suspendarea executării pedepsei cu închisoarea, pe o perioada de probațiune de 1 (un) an, cu stabilirea obligației de a nu schimba domiciliul fără acordul organului competent și cu acordarea posibilității acestora, ca în perioada de probațiune, prin comportare exemplară și muncă cinstită, să îndreptățească încrederea ce le-a fost acordată, va oferi o mai bună protecție intereselor societății și va evita consecințele negative ale izolării de societate și a plasării în mediul penitenciar. 5 Astfel, instanța de apel a conchis că pedeapsa numită lui Mura Nicolae și Scoropada Gheorghe este legală și întemeiată, proporțională faptelor comise, cât și circumstanțelor reale și personale, corect constatate de către instanța de fond, sentința fiind legală și întemeiată, iar apelurile avocatului Bulbuc Boris în numele inculpatului Scoropada Gheorghe și avocatului Șteliman Serghei în numele inculpatului Mura Nicolae sunt nefondate și au fost respinse.

Hotărîrile judecătorești sunt atacate cu recursuri ordinare de către : 5.1. - avocatul Bulbuc Boris în numele inculpatului Scoropada Gheorghe, prin care indicînd temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea hotărîrilor atacate, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care Scoropada Gheorghe să fie achitat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, din motivul lipsei în acțiunile lui a faptului infracțiunii. În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat motive similare ca și în cererea de apel (f. d. 153-156, vol. II), suplimentar invocînd că : - instanța de apel nu a efectuat o analiză a declarațiilor martorilor oculari care toți au relatat că nu au văzut ca Scoropada Gheorghe să participe la conflict; - deși în apel a fost efectuată o analiză a probelor anexate la materialele dosarului, instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor din apelul depus; - nici instanța de fond și nici instanța de apel nu a identificat care au fost acțiunile fiecărui inculpat și care erau nemijlocit acțiunile lui Scoropada Gheorghe care să-i convingă că ultimul a săvîrșit infracțiunea sau de ce ele sînt în coautorat sau huliganice, sau ce anume a făcut Scoropada Gheorghe, lucru ce urma de identificat atît în motivarea hotărîrii cît și în soluția sa. 5.2. avocatul Șteliman Serghei în numele inculpatului Mura Nicolae, prin care indicînd temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 8), 12), 15) Cod de procedură penală, a solicitat casarea hotărîrilor atacate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei decizii noi, prin care Mura Nicolae să fie achitat pe motiv că fapta lui nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii. În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat motive similare ca și în cererea de apel (f.d. 157-159, vol. II), suplimentar invocînd că : -nici instanța de fond și nici de apel nu a dat nici o apreciere declarațiilor martorilor Lungu Irina și Mîndru Ion, precum și a părții vătămate Cogîlnicean Mihail, care au declarat expres că Mura Nicolae nu a participat la infracțiune. Aceste declarații au creat mai mult ca dubii în ceea ce privește veridicitatea declarațiilor martorului Mîndru Mariana, care doar a presupus că Mura Nicolae putea și el să participe la bătaie. Totuși instanța de fond și cea de apel au ignorat declarațiile martorilor Lungu Irina și Mîndru Ion și a părții vătămate Cogîlnicean Mihail și au dat preferință presupunerilor expuse de martorul Mîndru Mariana, or ea nu a putut afirma cu certitudine că Mura Nicolae a participat la bătaie, ci doar a spus că „îi pare că putea să participe și el”; - s-a constatat că Mura Nicolae doar s-a aflat la locul faptei, ceea ce nu constituie nicidecum infracțiune de huliganism; 6 - în acțiunile lui Mura Nicolae nu au fost întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) Cod penal, însă necătînd la aceasta el a fost recunoscut vinovat în comiterea acestei infracțiuni. Deci, persistă temei de recurs prevăzut de art. 427 alin.(l) pct. 8) Cod de procedură penală; - în consecință, constatîndu-se faptul că Mura Nicolae nu a participat la bătaie, nu a instigat pe nimeni la aceasta și nici în alt mod nu a contribuit la comiterea infracțiunii, el nu a comis nici o infracțiune și urma să aibă calitate de martor, necătînd la ce a fost condamnat. Astfel, fapta lui Mura Nicolae, care a constat în aceea că el s-a aflat la locul comiterii infracțiunii de către alte persoane, i s-a dat o încadrare juridică greșită - temei de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală; - aceste argumente au fost indicate în cererea de apel, însă instanța de apel a omis să se expună în privința lor, limitîndu-se la reiterarea argumentelor instanței de fond și la mențiunea că aprecierea instanței de fond ar fi una corectă. Sub acest aspect urmează de evidențiat că instanța de apel are obligația de a se expune asupra argumentelor invocate în cererea de apel, pentru ca apelantul să aibă convingerea că ele au fost de către instanță analizate și apreciate; - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apel, fiind prezent temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală; - instanța de apel, prin faptul că nu s-a expus asupra argumentelor din cererea de apel, a admis o încălcare similară a dreptului fundamental la un proces echitabil, garantat de art. 6 alin. (1) al Convenției Europene, persistînd astfel temeiul de recurs, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 15) Cod de procedură penală.

Pe marginea recursurilor a declarat referință procurorul prin care a solicitat inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate, din motiv că instanța de apel a examinat cauza penală de învinuire a lui Scoropada Gheorghe și Mura Nicolae în strictă conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală, indicînd în procesul penal al ședinței de judecată, probele cercetate.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art.432 alin. (2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au declarat recursuri ordinare în termen. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. 7 7.1. Cu privire la recursul declarat de către avocatul Bulbuc Boris în numele inculpatului Scoropada Gheorghe. Autorul recursului invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Verificînd legalitatea hotărîrii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, invocînd în acest context următoarele. Colegiul penal raportînd temeiurile invocate de recurent în recurs cu textul deciziei instanței de apel consideră că în speța examinată de către instanța de apel n-au fost admise erorile de drept sub aspectele invocate de avocat, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate, deoarece decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, decizia atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul avocatului Bulbuc Boris și apelul avocatului Șteliman Serghei, fără a fi identificate neclaritățile specificate de recurent, în legătură cu ce nu se constată prezența temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Autorul recursului consideră că „nu s-a dovedit faptul comiterii infracțiunii imputate, nefiind întrunite elementele infracțiunii”. La acest capitol, Colegiul penal menționează că, sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acțiuni și prejudiciu). Colegiul penal constată că prima instanță corect a stabilit că inculpații Scoropada Gheorghe și Mura Nicolae au comis infracțiunea prevăzută de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, după indicii calificativi, „huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, precum și acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc prin obrăznicie deosebită, săvîrșită de două sau mai multe persoane”. Colegiul penal menționează că prezența în acțiunile inculpatului Scoropada Gheorghe atît a elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal, cît și a celor care caracterizează latura subiectivă a acestei infracțiuni, au fost demonstrate prin probele descrise în decizia instanței de apel, acumulate la faza urmăririi penale și examinate în cadrul ședințelor de judecată. Decizia instanței de apel este legală și motivată, fiind în corespundere cu 8 probele cercetate, apreciate conform art. 101 Cod de procedură penală. Instanța de apel întemeiat a constatat, că Scoropada Gheorghe și Mura Nicolae, au comis act de huliganism, or s-a stabilit cu certitudine că ambii inculpați atît Scoropada Gheorghe și Mura Nicolae au aplicat în loc public părții vătămate Cogîlnicean Mihail lovituri cu pumnii și picioarele în diferite regiuni ale corpului, cauzîndu-i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 244/D din 07 octombrie 2017, vătămări corporale neînsemnate. Astfel, instanța de apel întemeiat a apreciat critic declarațiile inculpatului Scoropada Gheorghe, care se combat prin cumulul de probe cercetate în cadrul instanțelor judecătorești inferioare, inclusiv și prin declarațiile părții vătămate Cogîlnicean Mihail, care fiind audiat și preîntîmpinat de răspundere penală, a dat declarații sub jurămînt, declarațiile căruia sunt neschimbate pe tot parcursul procesului penal și care se confirmă și prin alte probe existente la dosar. Or, partea vătămată a confirmat că „a început o bătaie că nu se mai înțelegea nimic. La poartă era Vasile Pojar, Vladimir Pojar, Scoropada Gheorghe, Mura Nicolae și încă un băiat înalt, numele/prenumele nu îl cunoaște, dar îl cunoaște vizual”. În asemenea circumstanțe, instanța de apel întemeiat a stabilit că în acțiunile inculpatului Scoropada Gheorghe, sunt prezente elementele infracțiunii de huliganism prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, or, acțiunile inculpatului au fost manifestate în loc public, în satul Piatra, raionul Orhei, infracțiune comisă împreună cu inculpatul Mura Nicolae, iar aplicarea violenței este probată prin raportul de expertiză medico-legală nr. 244/D din 07 octombrie 2017, potrivit căruia la Cogîlnicean Mihail s-a constatat echimoze și edem al țesuturilor moi pe cap, față și ambele brațe; excoriații pe față, torace și abdomen; edem al țesuturilor moi pe cap, care au fost provocate de la acțiunea traumatică a unui obiect contondent, dur, posibil prin lovituri repetate, într-un interval de timp de scurtă durată și mai puțin probabil puteau fi produse desinestătător prin cădere sau prin alt mod, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămare neînsemnată. Prin urmare, este nefondat argumentul recurentului privind lipsa elementelor infracțiunii. Faptul că inculpatul Scoropada Gheorghe a comis infracțiunea imputată este probată prin declarațiile părții vătămate Cogîlnicean Mihail (f.d.75, vol. II), martorilor Mîndru Ion (f.d.76, vol. II) și Lungu Ion (f.d.77, vol. II) date în cadrul ședinței instanței de fond, care sânt logice și convingătoare și, care nu au fost schimbate pe parcursul cercetării infracțiunii date. Totodată, argumentul avocatului Bulbuc Boris precum că „din cele relatate de Pojar Vladimir denotă faptul că Scoropada Gheorghe nu a participat la conflict sau altercații sau careva acțiuni de huliganism” Colegiul penal îl consideră neîntemeiat, or potrivit declarațiilor acestuia, acesta a declarat că „în acea seară era servit și că momentele petrecute la masă le ține minte însă după ce a fost lovit nu ține minte. La fel, și băieții din mașină nu îi ține minte, deoarece s-a așezat pe bancheta din față și totodată era noapte”. Prin urmare, în ședința de judecată a primei instanțe nu a fost reținut nici un temei, de a considera drept neveridice declarațiile părții vătămate și a martorilor privitor la identitatea persoanelor care au comis infracțiunea 9 și acțiunile acestora. Argumentul recurentului precum că „nici instanța de fond și nici instanța de apel nu a identificat care au fost acțiunile fiecărui inculpat și care erau nemijlocit acțiunile lui Scoropada Gheorghe care să-i convingă că ultimul a săvîrșit infracțiunea sau de ce ele sînt în coautorat sau huliganice, sau ce anume a făcut Scoropada Gheorghe, lucru ce urma de identificat atît în motivarea hotărîrii cît și în soluția sa”, Colegiul penal conchide că este unul neîntemeiat și declarativ, or instanța de apel just și întemeiat s-a expus asupra acestui motiv, și anume că „acțiunile inculpaților se caracterizează, în primul rând, prin intenție directă, motivele acestei infracțiuni care sunt motive huliganice. Făcînd referire la doctrina penală, esența motivelor huliganice constă în atitudinea profund disprețuitoare a făptuitorului față de întreaga societate, față de ordinea publică, în dorința lui de a se confrunta cu opinia publică, cu normele etice, de a-și etala sfidarea celor din jur, „superioritatea” lui, de a-și manifesta bravura euforică mai frecvent specifică ebrietății, forța brutală. Astfel inculpații Scoropada Gheorghe și Mura Nicolae la data de 05.08.2017, aproximativ la ora 23:00, aflîndu-se în s. Piatra, r. Orhei, au inițiat cu Mîndru Ion, Cogălnicean Mihail și Lungu Ion, un conflict verbal, în cadrul căruia a folosit în adresa acestuia cuvinte necenzurate, prin care i-a lezat onoarea și demnitatea, după care continuîndu-și intențiile sale criminale, demonstrînd ignoranță față de ordinea publică, încălcînd-o grosolan, au aplicat violența fizică față de Cogîlnicean Mihail, manifestată prin lovirea cu pumnii și picioarele în diferite regiuni ale corpului, cauzîndu-i conform raportului de expertiză medico-legală 244/D din 07.10.2017, vătămare corporală neînsemnată. În asemenea circumstanțe, rezultă că inculpații urmează a fi recunoscuți ca având calitatea de coautori, acționând cu intenție directă asupra părții vătămate, deci vorbim de coautorat sub aspect subiectiv. Totodată, suntem în prezența coautoratului și sub aspect obiectiv, deoarece fiecare din inculpați a realizat latura obiectivă a infracțiunii prin acțiunile sale, atentând asupra acelorași valori sociale ocrotite de lege. Din speță, rezultă că inculpații Mura Nicolae și Scoropada Gheorghe au acționat în comun, având intenția unică de a încălca grosolan ordinea publică cu aplicarea violenței asupra părții vătămate Cogîlniceanu Mihail”(f.d. 212-213, vol. II). Instanța de recurs, fără a reitera întreaga motivare a instanței de apel, pe care și-o însușește sub aspectul stării de fapt și de drept reținute, conchide asupra legalității și temeiniciei concluziilor instanțelor judecătorești inferioare, care au constatat existența faptei și vinovăției inculpatului Scoropada Gheorghe în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal - „huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, precum și acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc prin obrăznicie deosebită, săvârșită de două sau mai multe persoane”. Astfel, instanța de apel s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și de drept relevante și și-a motivat concluziile prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării 10 reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ceea ce contrazic argumentele aduse de recurent că inculpatul Scoropada Gheorghe nu a comis infracțiunea imputată. Prin urmare, se constată că au fost respectate prevederile art.101 Cod de procedură penală. Colegiul penal consideră relevant de a specifica că, argumentele invocate de recurent în cererea sa de recurs au constituit obiect de examinare la judecarea cauzei în instanța de apel, așa cum este indicat și în pct. 4.1. din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs o consideră legală și argumentată, însușind argumentele ei, reiterarea cărora nu mai este necesară (cauza CtEDO, Rebai și alții c. Franței, din 25.02.1997, nr. 26561/95). Complementar, Colegiul menționează că temeiul invocat de recurent, privind modul de apreciere a probelor, nu se încadrează în cele prevăzute de art.427 alin.(1) Cod de procedură penală. Aprecierea probelor de către instanțele de fond poate să fie recunoscută ca o eroare gravă de fapt și reținută de instanța de recurs, doar în cazul unor expuneri denaturate - ce nu corespund conținutului faptic a probelor, sau neluarea în considerare a acestora. Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiurile invocate de recurent prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului depus de către avocatul Bulbuc Boris în numele inculpatului Scoropada Gheorghe. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat. 7.2. Cu privire la recursul declarat de către avocatul Șteliman Serghei în numele inculpatului Mura Nicolae. Potrivit conținutului recursului, recurentul invocă un prim temei de drept pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care prevede, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel atunci când: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel. Colegiul penal raportînd temeiul invocat de recurent în recurs cu textul deciziei instanței de apel consideră că în speța examinată de către instanța de apel n-au fost admise erorile de drept sub aspectele invocate de avocatul Șteliman Serghei, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate, deoarece decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile avocaților Bulbuc Boris și Șteliman Serghei în numele inculpaților, fără a fi identificate neclaritățile specificate de recurent, în legătură cu ce nu se constată prezența temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. La fel, avocatul în cererea de recurs critică soluția instanței de apel, invocînd că nu sunt probe pentru a constata că inculpatul Mura Nicolae a comis infracțiunea 11 imputată lui, temei ce se întrevede în pct. 8 alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Analizând temeiul dat în raport cu motivele invocate în recursul declarat, Colegiul penal constată că acesta nu și-a găsit confirmare. După cum rezultă din conținutul recursului declarat de avocatul Șteliman Serghei în numele inculpatului Mura Nicolae, autorul acestuia nu este de acord cu condamnarea inculpatului pe art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, considerând că lipsesc probe care ar confirma vinovăția lui în săvârșirea infracțiunii imputate, solicitând să fie achitat inculpatul Mura Nicolae, pe motiv că în acțiunile lui lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii imputate, nefiind dovedită vinovăția inculpatului în comiterea faptei incriminate. La acest capitol Colegiul penal menționează că, sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea). Colegiul penal constată că, instanța de apel, judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele prezentate de părți, a cercetat materialele administrate de organul de urmărire penală, pe care le-a apreciat în mod obiectiv, ce au format convingerea instanței că vinovăția inculpatului Mura Nicolae în săvîrșirea infracțiunii imputate a fost dovedită integral. Instanța de apel, respectând prevederile art.414 Cod de procedură penală, a supus unei verificări minuțioase toate probele administrate în cauză, le-a dat o apreciere justă, din punct de vedere al pertinenței și concludenții, și a conchis asupra vinovăției lui Mura Nicolae în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. Din conținutul deciziei rezultă că această concluzie a fost bazată pe cumulul de probe cercetate în ședința instanței de apel, inclusiv declarațiile părții vătămate Cogîlnicean Mihail, martorilor Lungu Irina, Mîndru Mariana, Lungu Ion, Mîndru Ion, precum și pe probele scrise, care au fost obiectiv apreciate, analizate conform prevederilor art.101 Cod de procedură penală (f.d. 209-212, vol. II). Probele indicate sunt detaliat descrise în decizia instanței de apel, care au fost examinate complet și obiectiv, fiind corect apreciate de instanța de apel, nu prezintă temei de îndoială și direct indică la comiterea de către inculpatul Mura Nicolae a infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, vinovăția căruia a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc. Astfel, în cauză au fost stabilite toate elementele componente ale infracțiunii imputate inculpatului Mura Nicolae, inclusiv vinovăția acestuia, iar argumentele recurentului, precum că faptele inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, sunt neîntemeiate și contravin actelor 12 cauzei, instanța de apel și-a motivat eficient soluția, respingînd versiunea apărării privind nevinovăția inculpatului. Argumentele apărării precum că, „însăși partea vătămată și martorul Mîndru Ion au declarat că Mura Nicolae nu a lovit pe nimeni. Același lucru reiese din declarațiile martorului Lungu Irina”, Colegiul penal le consideră neîntemeiate și declarative, care nu au un careva suport și contravin probelor cercetate în cadrul procesului penal și sunt invocate cu scopul de a evita răspunderea penală a inculpatului Mura Nicolae pentru infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, și nu sunt unicele probe care dovedesc nevinovăția acestuia, or, potrivit declarațiilor părții vătămate audiată, date sub jurămînt, fiind avertizată de răspundere penală, conform art. 313 Cod penal, care au fost aceleași pe tot parcursul judecării cauzei, aceasta a declarat că: „… s-a apropiat o mașină la poartă…, după care a început o bătaie că nu se mai înțelegea nimic. Pojar Vasile, Pojar Vladimir, Scoropada Gheorghe, Mura Nicolae și încă un băiat înalt, numele nu îl cunoaște, doar îl cunoaște vizual. Nu l-a văzut cine l-a lovit de la spate, era o persoană înaltă, a căzut jos și l-au lovit cu picioarele pe toată suprafața corpului…, … nu a atras atenție cine pe cine se lovea și cîte lovituri au tras fiecare, deoarece totul era haos, strigau…”. Totodată, martorul Mîndru Mariana a declarat că: „… în jurul orelor 22:00 la poartă venise o mașină, în scurt timp s-a auzit un zgomot mare la poartă, au ieșit afară, au observat că poarta era scoasă, tatăl ei socru, Cogîlnicean Mihail era jos la pămînt, iar pe soțul ei Mîndru Mihail îl loveau… la întrebarea instanței aceasta a declarat că din sala de ședințe l-a recunoscut pe băiatul cel mai înalt, adică pe Mura Nicolae, și că acesta lovea mai mult în soțul ei…”. Totodată, Colegiul penal reține contradictoriu argumentul inculpatului precum că Mura Nicolae nu a participat la bătaie, nu a instigat pe nimeni la aceasta și nici în alt mod nu a contribuit la comiterea infracțiunii, el nu a comis nici o infracțiune și urma să aibă calitatea de martor, necătînd la ce a fost condamnat, or acest argument a fost verificat și motivat respins de instanța de apel în pct.15-19 din decizie, fiind excluse orice dubii privind vinovăția inculpatului în comiterea huliganismului de către inculpatul Mura Nicolae. Colegiul penal reține, că instanța de apel, întemeiat a dat apreciere critică declarațiilor inculpatului, considerîndu-le drept intenția acestuia de a se eschiva de răspundere penală, or, acestea au fost combătute prin cumulul de probe cercetate în ședința de judecată, fiind apreciate toate probele coroborate în ansamblu din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor. Prin urmare, concluziile și motivările instanțelor judecătorești inferioare referitor la vinovăția inculpatului Mura Nicolae sunt legale și întemeiate. Colegiul penal mai reține că versiunea apărării și declarațiile inculpatului precum că, acesta n-a comis infracțiunea imputată sunt nefondate și se combat prin probele cercetate și apreciate în instanța de judecată și în special prin raportul de expertiză medico-legală nr. 244/D din 07 octombrie 2017 (f. d. 35-36, vol. I) conform căruia: „la partea vătămată Cogîlnicean Mihail au fost depistate vătămări corporale neînsemnate sub formă de echimoze și edem al țesuturilor moi pe cap, față și ambele brațe, 13 excoriații pe față, torace și abdomen, edem al țesuturilor moi pe cap, care au fost provocate de la acțiuni traumatice a unui obiect contondent dur, posibil prin lovituri repetate, într-un interval de timp scurt, mai puțin probabil putea fi provocat de sine stătător prin cădere sau prin alt mod posibil”. Mai mult, Colegiul penal nu reține ca întemeiate declarațiile inculpatului Mura Nicolae, precum că, nu recunoaște vinovăția deoarece nu a comis infracțiunea incriminată prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, acestea fiind considerate ca o metodă de apărare și ascundere a realității, deoarece aceste declarații vin în contradicție cu starea lucrurilor de fapt cât și probele existente la dosar, inclusiv cu depozițiile părții vătămate și a martorilor, apreciindu-le ca fiind veridice, deoarece sunt consecvente, se completează reciproc, date sub jurământ, fiind avertizați de răspundere penală pentru declarații false, iar temei de a nu crede acestor declarații instanța de judecată nu are, mai mult ca atât, declarațiile lor fiind confirmate prin probelele materiale, care se completează reciproc. De asemenea, instanța de apel a reținut că, pe parcursul judecării cauzei penale nu s-au constatat circumstanțe, care ar putea provoca dubii în veridicitatea declarațiilor martorilor audiați, deoarece în cadrul urmăririi penale și în cadrul cercetării judecătorești aceștia au dat aceleași declarații, din care motiv Colegiul penal nu reține ca plauzibile argumentele invocate de avocatul Șteliman Serghei, precum că, inculpatul Mura Nicolae urmează a fi achitat. Colegiul penal reține că, instanța de apel s-a expus pe larg asupra argumentelor invocate în instanța de apel de către apărătorii inculpaților, aplicând legislația pertinentă speței, cu interpretarea justă a ei, recursul, în situația respectivă, este declarativ și contravine faptelor cauzei, stabilite și expuse exhaustiv, și analizate corespunzător de către instanța de apel, conform art.414 Cod de procedură penală, care s-a pronunțat argumentat și detaliat asupra lor. Argumentele recurentului nu-și găsesc suport în situația de drept statuată în cauză, dat fiind că instanța de apel a respectat prevederile normelor penale și procesual penale, pronunțând o decizie legală și întemeiată. Consecvent, Colegiul penal menționează că reiterarea de către instanța de recurs a alegațiilor instanței de apel în partea contestată de către recurent, în contextul expus, este inoportună or, Colegiul penal le consideră legale și întemeiate. În sensul celor invocate, Colegiul penal va ține seama și de jurisprudența CEDO, și nu va impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele de fond, dat fiind că, în cazul în care acestea și- au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârea CtEDO Garcia Ruis vs Spania din 21 ianuarie 1999, 30544/96, Helle vs Finlanda din 19 decembrie 1997), din care motiv, fără a reitera întreaga motivare a instanțelor de fond, pe care și-o însușește sub aspectul 14 stării de fapt și de drept reținute, conchide asupra existenței faptei și vinovăției inculpatului Mura Nicolae. În aceste condiții, Colegiul penal, consideră că n-a fost constatată prezența în speța examinată a erorilor de drept, ce ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate. La fel, în recursul declarat, se mai invocă ca temei de casare a hotărîrilor judecătorești și art.427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală - faptei săvîrșite i s- a dat o încadrare juridică greșită. Colegiul penal conchide că temeiul dat nu s-a confirmat în prezenta cauză, deoarece instanța de apel corect a încadrat juridic acțiunile comise de către Mura Nicolae, în baza învinuirii înaintate de procuror. Toate probele prezentate și cercetate în mod legal au indicat la confirmarea comiterii infracțiunii ce i se impută, expuse clar în rechizitoriu. Astfel, instanța de apel s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și de drept relevante și și-a motivat concluziile în baza cumulului de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ceea ce contrazic argumentul adus de recurent precum că „fapta lui Mura Nicolae, care a constat în aceea că el s-a aflat la locul comiterii infracțiunii de către alte persoane, i s-a dat o încadrare juridică greșită”. Or, prima instanță întemeiat a ajuns la concluzia vinovăției inculpatului Mura Nicolae conform învinuirii din rechizitoriu, încadrînd corect acțiunile acestuia în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal. Astfel, verificînd legalitatea și temeinicia sentinței în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, conform argumentelor din apeluri, instanța de apel întemeiat a ajuns la concluzia menținerii sentinței, decizia fiind una legală și motivată. În ceea ce privește argumentele recurentului prin care acesta critică aprecierea probelor, Colegiul penal le consideră neîntemeiate și menționează că constituie opinia subiectivă a avocatului, deoarece fiecare probă existentă la prezenta cauză penală a fost apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, temei de a casa decizia instanței de apel în acest sens nu există. Instanța de recurs ordinar va respinge și celelalte argumente expuse de către partea apărării în susținerea recursului înaintat, or, Colegiul penal atestă că, instanțele nu sunt obligate să ofere un răspuns detaliat la fiecare argument avansat de părți, iar extinderea la care se aplică această obligație de a prezenta motive poate să varieze în dependență de caracterul deciziei și circumstanțele cauzei. În deplin acord cu cele enunțate supra, Colegiul penal reiterează că, nu pot fi reținute ca fiind plauzibile argumentele apărării privind achitarea inculpatului Mura Nicolae, or de către instanțele judecătorești inferioare au fost cercetare în ansamblu probele, verificate în ședința instanței de apel, fiind analizate în ansamblu prin prisma 15 art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al coroborării lor. Astfel, instanța de fond a argumentat deplin poziția adoptată, cât din punct de vedere a cercetării în ansamblu a circumstanțelor cauzei, atât și din punct de vedere a prevederilor legale. În general, argumentele aduse de către avocatul Șteliman Serghei, în cererea de recurs au făcut obiectul cercetării în prima instanță și în instanța de apel și nu și-au găsit confirmarea, decizia instanței de apel fiind una legală, motivată și întemeiată. Cu privire la temeiul invocat de recurent prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 15) Cod de procedură penală, potrivit căruia instanța de judecată internațională, prin hotărîre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această cauză, Colegiul îl consideră neîntemeiat și menționează că recurentul l-a invocat pur declarativ fără a-l descrie detaliat. Colegiul penal nu acceptă nici motivele invocate în recursul ordinar cu privire la încălcarea prevederilor art.6 CEDO cu referire la ignorarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, a prevederilor art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, considerându-le declarative și nerelevante pentru speța dată, decizia instanței de apel fiind corect motivată. Prin urmare, Colegiul penal conchide că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale prescrise la art. 414 - 418 Cod de procedură penală, impunându-se în consecință inadmisibilitatea recursului ordinar declarat la caz, ca fiind vădit neîntemeiat. 7.3. Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiurile invocate de recurenți, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursurilor depuse de către avocatul Bulbuc Boris în numele inculpatului Scoropada Gheorghe și de către avocatul Șteliman Serghei în numele inculpatului Mura Nicolae. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursurile urmează a fi declarate inadmisibile ca fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Bulbuc Boris în numele inculpatului Scoropada Gheorghe și de către avocatul Șteliman Serghei în numele inculpatului Mura Nicolae, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2020, în cauza penală privindu-i pe Mura Nicolae Xxxxx și Scoropada Gheorghe Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 15 aprilie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Cobzac Elena Toma Nadejda 16