1ra-245/2021 — Art. 264 alin. 4 CP

Prin sentința Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești din 04 iulie 2019, cauza fiind judecată în procedura prevăzută la art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul Cuculer Gheorghi XXXXX a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (4) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 5 (cinci) ani. Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Condrea Anatolie a fost admisă, cu dispunerea încasării din contul inculpatului Cuculer Gheorghi a prejudiciului material în mărime de 1 500 (una mie cinci sute) lei și a prejudiciului moral în mărime de 500 (cinci sute) lei. Acțiunea civilă înaintată de către Zastavnițchii Vladislav, reprezentantul părții vătămate SRL „OROM-IMEXPO” mun. Chișinău, privind încasarea prejudiciului material în mărime de 288 899 (două sute optzeci și opt mii opt sute nouăzeci și nouă) lei, a fost admisă în principiu, urmând ca asupra acesteia să se expună instanța de judecată în ordinea procedurii civile. 1 Demersul procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare formate prin efectuarea expertizelor judiciare în mărime de 38 239 (treizeci și opt mii două sute treizeci și nouă) lei a fost respins ca nefondat. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Pentru a pronunța sentința adoptată, prima instanță a constatat că Cuculer Gheorghi XXXXX la data de 05 mai 2018, aproximativ la orele 23.30, fiind în stare de ebrietate și dispunând de permis de conducere cu nr. 086400097, eliberat pe numele lui la data de 21.08.2008 de către organele competente a Republicii Moldova, care-i oferea dreptul de a conduce mijloace de transport de categoriile A, В și C, fiind conducătorul automobilului de marca Mercedes ML 400 CDI, cu numere de înregistrare a Republicii Bulgaria H 6319 BB, care se afla în stare tehnică bună, se deplasa cu о viteza mare care depășea limita de viteză admisibilă pe timp de noapte, spre strada Sovetscaia Armia, or. Vulcănești desemnat ca drum fără prioritate, transportând în salon în calitate de pasager pe cet. Leovan Cristina Serghei, născută în anul 1995. În timp ce conducea automobilul în direcția menționată, Cuculer Gheorghi încălcând prevederile de la pct. 3) lit. b) subpct. 1), subpct. 10), lit. h), i); pct. 11), lit. a), g); pct. 14), lit. a), b); pct. 25), subpct. 1) și 2); pct. 26); pct. 28), lit. a), b), d) subpct. 1); pct. 45), lit. a) subpct. 1); pct. 47), subpct. 2) pct. 59) din Regulamentul Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009, precum și prin încălcarea prevederilor lit. c) art. 3; art. 18 lit. a), b), art. 33 și art. 61 din Legea privind securitatea circulației rutiere nr. 131-XVI din 07.06.2007 (Republicat in Monitorul Oficial nr. 11-21/6 din 23.01.2015, Monitorul Oficial nr. 103-106/443 din 20.07.2007), nu a ținut cont de condițiile rutiere și fără a avea o viteză de mișcare, care i-ar fi permis să păstreze un control permanent al automobilului, nu a asigurat securitatea circulației rutiere, și continuând sa se deplaseze cu о viteza care depășea limitele vitezei admisibile, și aflându-se în raza semnului prioritar „cedează trecerea”, „avertizare trecere pentru pietoni” și a marcajului orizontal a drumului sub forma de linii albe, care desemna trecerea pentru pietoni și care informează participanții la traficul rutier despre apropierea de о porțiune de drum cu pericol sporit. În mod grosolan, Cuculer Gheorghi a ignorant aceste marcaje rutiere și în continuare, ieșind la intersectia străzilor Jucovschii și Sovetscaia Armia din or. Vulcănești, unde nu s-a ispravit cu conducerea automobilului său, s-a tamponat cu camionul de mare tonaj marca DAF, cu numere de înregistrare OR BR 928, care era condus de șoferul Condrea Anatolie XXXXX, născut în anul 1965, care în acest timp se deplasa cu transportul menționat pe strada Jucovschii Vulcănești, desemnat ca drum principal. În rezultatul accidentului rutier, pasagerului Leovan Cristina i-au fost cauzate leziuni corporale, periculoase pentru viață și sănătate, din cauza cărora ea a intrat în comă, șoferului Cuculer Gheorghi i-au fost cauzate leziuni corporale grave, iar șoferului Condrea Anatolie i-au fost cauzate leziuni corporale de gravitate medie, motiv din care 2 toate trei persoane peste о perioadă anumită de timp au fost internate la IMPS SR Vulcănești, pentru a li se acorda ajutorul medical necesar. Ulterior, pasagerul Leovan Cristina XXXXX, născută la XXXXX, în urma leziunilor corporale primite, care în cumulul lor au format leziuni cauzate în urma accidentului rutier care a avut loc, și care constituiau leziuni corporale periculoase pentru viața și sănătatea ei, nu și-a revenit și a decedat. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Cuculer Gheorghi, a comis infracțiunea prevăzută la art. 264 alin. (4) Cod penal – „ încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, săvârșită în stare de ebrietate și care a cauzat decesul unei persoane”.

Nefiind de acord cu sentința pronunțată împotriva acesteia au declarat apeluri: 3.1. Procurorul Turceac Alexandr, care a solicitat casarea parțială a acesteia, și anume în latura penală, în partea stabilirii pedepsei și în latura civilă, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care, lui Cuculer Gheorghi să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani. La fel, să fie admis demersul privind încasarea cheltuielilor judiciare în mărime de 38 239 lei din contul inculpatului și tot din contul acestuia să fie încasate 10 000 lei în beneficiul lui Leovan Elena, succesorul părții vătămate, Leovan Cristina, cu titlu de cheltuieli pentru serviciile de asistență juridică prestate. În susținerea motivelor invocate în cererea de apel, partea acuzării a menționat că pedeapsa stabilită inculpatului de către prima instanță este una prea blândă, deoarece caracterul și gradul de periculozitate al infracțiunii comise de către inculpat este unul sporit, întrucât fapta comisă de cel din urmă s-a soldat cu decesul unei persoane. Prin urmare, consideră apelantul că o pedeapsă non privativă de libertate nu își va atinge scopul în cazul lui Cuculer Gheorghi, și anume cel de reeducare și corijare a comportamentului său samovolnic. De asemenea, au fost invocate prevederile art. 227 Cod de procedură penală, pe care apelantul le consideră concludente în soluționarea chestiunilor privind cheltuielile de judecată, dar care incorect au fost neglijate de către prima instanță, din moment ce au fost administrate probe suficiente în demonstrarea existenței unora asemenea cheltuieli sub forma efectuării unor expertize absolut necesare investigării cazului. La fel, s-a mai invocat că Leovan Elena a fost recunoscută drept succesor al părții vătămate, Leovan Cristina, în cadrul cercetării judecătorești, însă din motive necunoscute, prima instanță nu s-a expus asupra demersului privind încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 10 000 lei din contul inculpatului în beneficiul acesteia. 3.2. Avocatul Dumitran Ignat în interesele lui Leovan Elena, succesorul părții vătămate, Leovan Cristina, care a solicitat casarea sentinței în partea stabilirii prevederilor art. 90 3 Cod penal în privința inculpatului Cuculer Gheorghi și admiterea acțiunii civile privind încasarea din contul inculpatului în beneficiul lui Leovan Elena a sumei de 10 000 lei, cu titlu de cheltuieli pentru serviciile de asistență juridică prestate. În susținerea apelului declarat, s-a invocat faptul că prima instanță nu a indicat în sentința adoptată care au fost acele circumstanțe ce au determinat-o să aplice în privința inculpatului prevederile art. 90 Cod penal, or acesta din urmă a comis o infracțiune în stare de ebrietate alcoolică, care s-a soldat cu decesul persoanei, iar după comiterea faptei s-a eschivat de la tragerea răspunderii penale și nici nu a demonstrat careva remușcări față de rudele părții vătămate. Subsidiar, consideră apelantul că, deși în cadrul cercetării judecătorești a fost prezentat bonul privind prestarea serviciilor de asistență juridică în sumă de 10 000 lei, instanța a omis să se expună asupra acestora la pronunțarea sentinței.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 25 mai 2020 apelurile declarate au fost admise, cu casarea parțială a sentinței în latura penală și în latura civilă, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: Lui Cuculer Gheorghi XXXXX recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (4) Cod penal, i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, cu executare în penitenciar de tip deschis. S-a dispus încasarea din contul lui Cuculer Gheorghi a sumei de 38 239 (treizeci și opt mii două sute treizeci și nouă) lei, cu titlu de cheltuieli judiciare formate din efectuarea expertizelor judiciare, în beneficiul statului. S-a dispus încasare sumei de 10 000 (zece mii) lei din contul lui Cuculer Gheorghi în beneficiul lui Leovan Elena, succesor al părții vătămate, Leovan Cristina, cu titlu de cheltuieli pentru serviciile de asistență juridică prestate. În rest, sentința a fost menținută fără modificări.

Pentru a pronunța soluția adoptată pe caz, instanța de apel a subliniat că la numirea tipului și termenului de pedeapsă instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Reieșind din materialele cauzei, instanța de apel a remarcat că la stabilirea unei modalități de executare a pedepsei non privative de libertate lui Cuculer Gheorghi, prima instanță nu a luat în considerare gradul pericolului social al acțiunilor inculpatului, precum și datele despre personalitatea acestuia. În această ordine de idei, s-a constatat că inculpatul Cuculer Gheorghi nu se află la evidența medicului psihiatru și neurolog (f.d. 14-16, vol. II), se caracterizează pozitiv, anterior nu a fost condamnat, însă a fost tras la răspundere contravențională pentru 4 comiterea faptelor ilicite ce țin de domeniul circulației rutiere (f.d. 53, 54, vol. I; f.d. 18, 22, vol. II; f.d. 203-204, vol. III). Totodată, inculpatul nu a restituit părții vătămate prejudiciul cauzat, ceea ce la rândul său vorbește despre indiferența lui față de infracțiunea comisă și sentimentul de nesancționare. Mai mult de atât, potrivit deciziei Curții de Apel Comrat din 19 februarie 2020 a fost admis demersul procurorului privind anunțarea în căutare a inculpatului Cuculer Gheorghi XXXXX. Pe lângă acestea, instanța de apel a constatat ca inculpatul Cuculer Gheorghi nu s- a prezentat in instanța de apel, din care considerent a fost anunțat în căutare (f.d. 138, vol. IV). Iar conform datelor din baza de date ACCES, inculpatul a plecat peste hotarele Republicii Moldova la data de 02.11.2019 (f.d. 137, vol. IV), ceea ce denotă că inculpatul nu s-a căit de cele comise și tinde să se eschiveze de la răspunderea penală pentru fapta comisă. Ținând cont de circumstanțele expuse supra, instanța de apel a conchis că la caz, lipsesc circumstanțele prevăzute de art. 76 Cod penal, care atenuează răspunderea inculpatului, și având în vedere personalitatea inculpatului Cuculer Gheorghi, comportamentul post infracțional al acestuia, că infracțiunea a fost comisă în stare de ebrietate alcoolică, se impune stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare, fără aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal în privința celui din urmă. La fel, instanța de apel a menționat că prima instanță nefondat a ajuns la concluzia de a respinge demersul procurorului privind încasarea din contul lui Cuculer Gheorghi în beneficiul statutului a cheltuielilor de judecată suportate în cadrul desfășurării urmăririi penale, reieșind din următoarele circumstanțe. Conform art. 227 alin (1) Cod de procedură penală, cheltuieli judiciare sânt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal. Conform art. 227 alin. (2) pct. 5) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare cuprind sumele cheltuite pentru restituirea contravalorii obiectelor deteriorate sau nimicite in procesul de efectuare a expertizei judiciare sau de reconstituire a faptei. Contrar prevederilor legale stipulate supra, prima instanță, soluționând chestiunea ce ține de încasarea cheltuielilor de judecată în prezenta cauză penală, a motivat respingerea demersului înaintat de procuror prin aceea că cheltuielile judiciare urmau a fi suportate în mod obligatoriu de către stat în scopul dobândirii probelor pe cauză și a înaintării învinuirii. Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia de a admite demersul privind încasarea cheltuielilor judiciare din contul inculpatului, reieșind din stipulările legale reflectate mai sus. 5 La fel, instanța de apel a considerat ca fiind întemeiat și demersul avocatului în interesele lui Leovan Elena, succesor al părții vătămate Leovan Cristina privind încasarea de la inculpat a cheltuielilor de judecată ce țin de acordarea asistenței juridice reieșind din următoarele considerente. La stabilire sumei pentru încasarea cheltuielilor de acordare a asistenței juridice, instanța de judecată urmează să țină cont de realitatea, necesitatea și rezonabilitatea lor. Din materialele cauzei a fost stabilit că între avocatul Dumitran I. și succesorul părții vătămate, Leovan E. a fost încheiat un contract de acordare a asistenței juridice și eliberat un bon, în acest sens, cu seria PL nr. 777656 din 16 noiembrie 2018 (f.d. 25, vol. IV), din continuțul căruia rezultă că Leovan Elena a achitat avocatului Dumitran I. suma în mărime de 10 000 lei pentru reprezentarea intereselor ei la examinarea cauzei penale in privința lui Cuculer Gheorghi. Având în vedere cele constatate mai sus, instanța de apel a considerat că cerințele apelantului sânt fondate în sensul dat, motiv din care de la inculpat a fost dispusă încasarea cheltuielilor de judecată în beneficiul succesorului părții vătămate, Leovan Elena, în sumă de 10 000 lei, care este о sumă reală, necesară și rezonabilă.

Nefiind de acord cu decizia pronunțată, împotriva acesteia declară recurs ordinar avocatul Zamfir Pavel în numele inculpatului Cuculer Gheorghi, care invocând drept temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței. În susținerea recursului declarat, avocatul Zamfir Pavel a evidențiat următoarele motive: - la stabilirea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (4) Cod penal, instanța de apel nu face absolut nici о referință la probele care dovedesc culpabilitatea lui Cuculer Gheorghi, ci doar enumeră și constată soarta mijloacelor de probă, stabilite în sentința primei instanțe; - afirmă recurentul că la materialele cauzei nu sânt probe concludente care să dovedească starea de ebrietate alcoolică a inculpatului la momentul comiterii infracțiunii, și din acest considerent încadrarea juridică a faptei inculpatului este total greșită, fiind incorect reținute semnele calificative ale componenței prevăzute la alin. (4) art. 264 Cod penal; - consideră că încasarea cheltuielilor judiciare din contul inculpatului, dispusă de către instanța de apel, este în contradicție cu prevederile art. 227, 143 alin. (1) Cod de procedură penală, care prevăd expres din ce sânt constituite cheltuielile judiciare și cazurile în care expertiza se dispune și se efectuează în mod obligatoriu. Astfel, în cazurile când expertiza și examinarea medicală a fost dispusă de către organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată la solicitarea procurorului, plățile necesare pentru efectuarea expertizei vor fi achitate din contul mijloacelor bănești ale statului, dar nu a ale inculpatului, după cum pledează partea acuzării; 6 - mai menționează recurentul că instanța de apel nu a motivat pe deplin pedepasa definitivă stabilită inculpatului și excluderea prevederilor art. 90 Cod penal, fiind indusă în eroare de faptul că acesta din urmă se eschivează de la răspunderea penală prin plecarea peste hotarele țării. Acest fapt nu poate fi reținut în detrimentul inculpatului, deoarece Cuculer Gheorghi din toamna anului 2019 s-a aflat la tratament, fiind nevoit să se deplaseze peste hotare pentru a fi supus unui curs îndelungat de tratament (inclusiv intervenție chirurgicală), având intenția de a reveni în Republica Moldova, însă din motivul instituirii perioadei de carantină (15 martie 2020 - 31 mai 2020), acesta a fost în imposibilitate să se prezinte la ședintele de judecată. 6.1. Procurorul și avocatul Dumitran Ignat în interesele lui Leovan Elena, succesorul părții vătămate, Leovan Cristina, au depus referință privind opinia lor asupra recursului ordinar declarat, solicitând inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Unul din motivele invocate în recurusul declarat se referă la faptul că instanța de apel, la judecarea cauzei, nu a cercetat probele care dovedesc vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (4) Cod penal. În sensul dat, Colegiul penal reamintește că, în cazul în care cauza a fost judecată în baza art. 3641 Cod de procedură penală, împotriva sentinței adoptate de prima instanță, părțile pot exercita calea de atac apelul, de regulă, sub aspectul individualizării pedepsei, inculpatul neputând renunța la opțiunea de a fi judecat potrivit procedurii simplificate. În situația aplicării de către prima instanță a dispozițiilor art. 3641 Cod de procedură penală, instanța de apel este obligată să verifice în principiu îndeplinirea cerințelor dispozițiilor art. 3641 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală și nu poate reține o altă situație de fapt și o altă încadrare juridică decît cea reținută în rechizitoriu și de către prima instanță. Acestea fiind constatate, Colegiul penal susține că instanța de apel nu a comis nici o eroare procesuală la judecarea cauzei în ordine de apel, or specificul procedurii simplificate prevăzute la art. 3641 Cod de procedură penală, permite instanței de apel de a se implica în latura penală, doar sub aspectul individualizării pedepsei, cercetarea judecătorească constituind o etapă a judecării cauzei în procedură generală. În aceeași ordine de idei, instanța de recurs apreciază critic motivul prin care se invocă o încadrare juridică greșită a faptei inculpatului prin reținerea în sarcina sa a semnului calificativ „stare de ebrietate”, și aceasta deoarece, potrivit materialelor cauzei, avocatul Zamfir Pavel, a participat în calitate de apărător al inculpatului la judecarea 7 cauzei în fond și prin urmare, a avut o posibilitate reală să invoce acest fapt, însă, în detrimentul acestei împrejurări, recurentul a solicitat prin demers (f.d. 28, vol. IV) judecarea cauzei în baza art. 3641 Cod de procedură penală, care în cadrul aceleiași ședințe de judecată a fost admis. Mai mult de atât, la etapa susținerilor verbale, avocatul Zamfir Pavel a afirmat că „…încadrarea juridică a faptei este una corectă.” (f.d. 29, vol. IV). Așadar, instanța de recurs respinge ca nefondat argumentul dat, având în vedere că, în cauza dată, această circumstanță urma a fi invocată și soluționată la faza judecării cauzei în fond, până a fi dispusă judecarea cauzei în baza art. 3641 Cod de procedură penală. Cât privește dezacordul recurentului privind încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare survenite în urma efectuării expertizelor judiciare, Colegiul penal menționează că potrivit art. 229 alin. (2) Cod de procedură penală „Instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistență juridică garantată de stat, atunci cînd aceasta o cer interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare.” Deci, din reglementarea dată rezultă că obligarea condamnatului de a recupera cheltuielile judiciare este o prerogativă a instanței de judecată, care este obligată de a stabili situația materială a inculpatului, și doar atunci să hotărască dacă este posibil de a încasa aceste sume din contul inculpatului. La caz, se atestă că instanța de apel corect a ajuns la concluzia de a dispune încasarea chetuielilor judiciare din contul inculpatului, stabilind că acesta se află peste hotare, este apt de muncă și că situația materială îi permite de a plăti aceste cheltuieli (f.d. 178, verso, vol. IV). Reieșind din textul cererii de recurs, avocatul Zamfir Pavel susține că inculpatul a părăsit hotarele țării, având un motiv întemeiat, dar nu cu scopul de a se eschiva de la răspunderea penală, după cum susține instanța de apel în hotărârea adoptată. În acest sens, la cererea de recurs au fost anexate certificate care, în viziunea recurentului confirmă faptul că inculpatul s-a aflat în Italia pentru a efectua un tratament rezultat în urma accidentului produs în cauza penală dată. Analizând conținutul certificatelor vizate, Colegiul penal constată că cauza efectuării investigațiilor medicale pe numele lui Cuculer Gheorghi este un accident stradal, unde inculpatul deplasându-se pe o bicicletă a fost tamponat de către o persoană care conducea o motocicletă (f.d. 25, vol. V). Astfel, rezultă că tratamentul la care a fost supus inculpatul în Italia nu are legătură de cauzalitate cu accidentul rutier produs în prezenta cauză penală, după cum se afirmă în cererea de recurs, și din aceste considerente, Colegiul penal apreciază critic 8 poziția recurentului de a îndreptăți conduita inculpatului Cuculer Gheorghi pe perioada judecării cauzei în ordine de apel. Totodată, Colegiul penal susține că instanța de apel corect a decis să excludă prevederile art. 90 Cod penal în privința inculpatului, reținând în acest sens următoarele circumstanțe: anterior acesta a fost tras la răspundere contravențională pentru comiterea contravențiilor ce țin de domeniul circulației rutiere; gravitatea faptei comise, care s-a soldat cu decesul unei persoane; eschivarea de la răspundere penală; nu a restituit succesorului părții vătămate prejudiciul cauzat (f.d. 222-233, vol. IV). Mai mult, instanța de recurs reamintește că aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, nu reprezintă o pedeapsă aparte și nu poate fi apreciată ca fiind o pedeapsă blândă sau aspră, aceasta reprezintă o modalitate de executare a pedepsei, care poate fi stabilită în urma individualizării pedepsei. În cele din urmă, pedeapsa stabilită inculpatului Cuculer Gheorghi este în limite legale, echitabilă și proporțională faptei comise. Astfel, Colegiul penal constată că, argumentele invocate de către recurent nu și-au găsit confirmare și din aceste motive se impune soluția inadmisibilității recursului de pe rol, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, d e c i d e : inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Zamfir Pavel în numele inculpatului Cuculer Gheorghi, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 25 mai 2020, în cauza penală în privința lui Cuculer Gheorghi XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 01 aprilie 2021. Președinte Iurie Diaconu Judecători Ion Guzun Liliana Catan 9