1ra-324/2021 — art. 190 alin.2 lit. b CP

1ra-324/2021 — art. 190 alin.2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.1ra-324/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

10 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie și Cobzac Elena,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Istratii Vasile în numele inculpaților Hiloti Valentin și Iașciuc Igor, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 iunie 2020, în

cauza penală în privința lui

Hiloti Valentin xxxx

Iașciuc Igor xxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 21.05.2019 – 02.03.2020;

Instanța de apel: 07.05.2020 – 30.06.2020;

Instanța de recurs: 17.10.2020 – 10.02.2021.

a c o n s t a t a t :

recunoscuți vinovați și condamnați:

Hiloti Valentin în baza art.190 alin.(2) lit. b) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de а exercita activitate

privind administrarea bunurilor și sumelor bănești pe un termen de 2 ani.

Iașciuc Igor în baza art.190 alin.(2) lit. b) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de а exercita activitate

privind administrarea bunurilor și sumelor bănești pe un termen de 2 ani.

În baza art.90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pentru

perioada de probațiune de 3 ani.

A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Bureico Anna și

dispusă încasarea în mod solidar în beneficiul acesteia de la Hiloti Valentin și Iașciuc

Igor, suma de 700 euro sau echivalentul lor bănesc în valută națională calculat la

momentul executării, cu titlu de prejudiciul moral și suma de 4 000 lei sub formă de

1

cheltuielilor de asistență juridică.

S-a încasat de la Hiloti Valentin în beneficiul părții vătămate Bureico Anna

prejudiciul moral în sumă de 5 000 lei.

S-a încasat de la Iașciuc Igor în beneficiul părții vătămate Bureico Anna

prejudiciul moral în sumă de 5 000 lei.

acționând prin înțelegere prealabilă și împreună cu Iașciuc Igor, a.n.xxxx, ambii locuitori

ai or. Edineț, manifestând un comportament viclean având scopul de a dobândi ilicit

bunurile altei persoane prin înșelăciune și inducere în eroare a unei persoane, prin

prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase în privința calității substanțiale a

obiectului, sub pretextul vânzării apartamentului amplasat în mun. Xxxx intenționat,

știind cu certitudine că nu are dreptul de a-l înstrăina, acesta fiind deja vândut cet. Rusnac

Igor, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.6811 din 26.06.2018, au plasat un

anunț pe pagina web 999.md, în rezultatul cărui fapt, prezentându-se drept proprietarul

apartamentului, au obținut la data de 06.08.2018 de la cet. Bureico Anna, a.n. xxxx, suma

de 500 euro echivalentul a 9 565,65 lei, însușind-o sub pretextul plății în avans pentru

apartament.

Continuându-și acțiunile sale criminale, având aceeași intenție unică prelungită

Hiloti Valentin, a.n.xxxx, acționând prin înțelegere prealabilă și împreună cu Iașciuc Igor,

a.n.xxxx la data de 07.08.2018 sub pretextul plății în avans pentru apartamentul

menționat supra, au mai obținut și însușit de la Bureico Anna suma de 3 900 lei,

echivalentul a 200 euro, cauzându-i părții vătămate o daună materială considerabilă, în

sumă de 700 euro, echivalentul a 13 373,87 lei.

Iașciuc Igor, acționând prin înțelegere prealabilă și împreună cu Hiloti Valentin,

a.n.1980, ambii locuitori ai or. Edineț, manifestând un comportament viclean, având

scopul de a dobândi ilicit bunurile altei persoane prin înșelăciune și inducere în eroare a

unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase în privința calității

substanțiale a obiectului, sub pretextul vânzării apartamentului amplasat în mun. Edineț,

str. xxxx intenționat, știind cu certitudine că nu are dreptul de al înstrăina, acesta fiind

deja vândut cet. Rusnac Igor, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.6811 din

26.06.2018, au plasat un anunț pe pagina web 999.md, în rezultatul cărui fapt,

prezentându-se drept proprietarul apartamentului, au obținut la data de 06.08.2018 de la

cet. Bureico Anna, a.n. xxxx, suma de 500 euro echivalentul a 9 565,65 lei, însușind-o

sub pretextul plății în avans pentru apartament.

Continuându-și acțiunile sale criminale, având aceeași intenție unică prelungită

Iașciuc Igor, a.n.xxxx acționând prin înțelegere prealabilă și împreună cu Hiloti Valentin,

a.n. xxxx la data de 07.08.2018 sub pretextul plății în avans pentru apartamentul

menționat supra, au mai obținut și însușit de la Bureico Anna suma de 3 900 lei,

echivalentul a 200 euro, cauzându-i părții vătămate o daună materială considerabilă, în

sumă totală de 700 euro, echivalentul a 13 373,87 lei.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima

instanța a reținut în drept, că faptele inculpaților întrunesc elementele constitutive ale

2

infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(2) lit. b) Cod penal.

contestat cu apel sentința, solicitând casarea integrală a acesteia, acesteia cu pronunțarea

unei noi hotărâri de achitare, deoarece fapta inculpaților nu întrunește elementele

infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(2) lit. b) Cod penal.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, acțiunile inculpaților Hiloti Valentin și

Iașciuc Igor nu întrunesc elementele atât a laturii obiective cât și a laturii subiective a

infracțiunii incriminate, prevăzute de art.190 alin.(2) lit. b) Cod penal. Actul ilicit indicat

în ordonanțele de punere sub învinuire precum că Hiloti Valentin acționând prin

înțelegere prealabilă și împreună cu Iașciuc Igor, manifestând un comportament viclean,

având scop de a dobândi ilicit bunurile altei persoane, prin înșelăciune și inducerea în

eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase în privința

calității substanțiale a obiectului, sub pretextul vânzării apartamentului amplasat în mun.

xxxx, intenționat știind cu certitudine că nu are dreptul de al înstrăina acesta fiind deja

vândut lui Rusnac Igor, în baza contractului de vânzare cumpărare nr. 6811 din

26.06.2018, au plasat un anunț pe pagina www999 md, în rezultatul cărui fapt

prezentându-se drept proprietarul apartamentului, au obținut la 06.08.2018 de la cet.

Bureico Anna suma de 500 euro, apoi la 07.08.2018 suma de 200 euro în total suma de

700 euro echivalentul a 13 373,87 lei, pe care i-au însușit cauzând părții vătămate o

daună materială considerabilă, consideră că nu și-a găsit confirmare și nu a fost dovedită

prin probele administrate pe procesul penal în cauză.

Astfel, a susținut avocatul apelant că, la 26.06.2018 Hiloti Valentin a semnat

contractul de vânzare cumpărare nr.6811, în fața notarului Nimerenco Silvia, însă, acest

act juridic nu a fost încheiat cu intenția de a produce efecte juridice, ci ca un act juridic

fictiv, fapt pentru care a și depus în instanță de judecată Hiloti Valentin o cerere să fie

dispus declararea nulității contractului dat.

În susținerea celor indicate avocatul a menționat că, Hiloti Valentin a împrumutat

de la Rusnac Igor suma de 3 500 euro la 10% dobânda lunară pe un termen scurt de 1-2

luni. Rusnac Igor ca împrumutător ca și orice persoană fizică sau juridică a solicitat

garanții pentru restituirea împrumutului și această garanție s-a manifestat prin încheierea

contractului de vânzare cumpărare, deoarece un contract de ipotecă imobiliară poate

garanta doar un contract de împrumut încheiat în scris, iar Rusnac a declarat în fața

notarului și lui Hiloti Valentin că el nu poate accepta încheierea contractului de împrumut

și ipotecă imobiliară pentru a nu avea probleme cu Inspectoratul Fiscal și Poliția.

În acest context, concluzia instanței precum că inculpații Hiloti Valentin și Iașciuc

Igor prin comportamentul viclean și dolosiv au dobândit de la Bureico Anna suma de 700

euro prin prezentarea cu bună știință a informației mincinoase privitor la proprietarul

apartamentului și că ei au cunoscut că Hiloti Valentin nu mai este proprietarul

apartamentului și vor fi în imposibilitate de a realiza promisiunea de a-i vinde

apartamentul este eronată.

Totodată, apărătorul a relatat că Hiloti Valentin nu a cunoscut că el nu mai este

proprietarul apartamentului amplasat în mun. Xxxx deoarece el a asemănat contractul de

3

vânzare cumpărare ca o garanție de întoarcere a împrumutului și nu a cunoscut că Rusnac

Igor a înregistrat dreptul de proprietate la cadastru și el nu mai este proprietar de iure al

apartamentului și a continuat să locuiască în acest apartament până ce noul proprietar

Potapii Tudor nu a schimbat lacătul de la ușă de la intrare și folosindu-se de funcția sa de

colaborator al poliției la forțat să părăsească locuința sa, deși conform pct.3 din contractul

nr.6811, este stipulat că predarea imobilului a avut loc până la autentificarea contractului.

Rusnac Igor în această tranzacție a avut un comportament viclean care s-a manifestat prin

aceia că el la negocierea condițiilor acordării împrumutului în sumă de 3 500 euro prin

înșelăciunea precum că la restituirea împrumutului vor rezilia contractul de vânzare

cumpărare la notar, l-a convins pe Hiloti să accepte aceste condiții, despre acest fapt s-a

discutat inclusiv în fața notarului Nimerenco Silvia, care în instanța de judecată a

recunoscut că la încheierea contractului ea a fost întrebată de Hiloti Valentin dacă pot

rezilia peste o perioadă contractul de vânzare cumpărare.

În altă ordine de idei, apelantul a notat că, Rusnac Igor a recunoscut în ședința de

judecată că are nevoie de bani și a fost de acord cu condițiile sale, inclusiv cu cea de a-i

scrii o recipisă precum că a primit suma de 5 000 euro pentru apartament. Mai mult ca

atât Hiloti Valentin chiar dacă ar fi cunoscut că el nu mai este proprietar al

apartamentului pe care intenționa să-l înstrăineze lui Bureico Anna în conformitate cu

art.358 alin.(2), (3) Cod civil, dacă la data când trebuia să se transmită sau să se

constituie dreptul de care se dispune prin act transmițătorul nu este titularul acestui drept,

actul juridic este valabil, el fiind obligat să asigure efectul juridic al transmiterii sau

constituirii dreptului de către titularul său în folosul dobânditorului. Martorul Rusnac Igor

în ședința de judecată a declarat că este dispus să vândă apartamentul oricărei persoane,

iar în procesul negocierilor Bureico Anna s-a refuzat de a mai procura apartamentul în

cauză prin urmare suma de 700 euro poate fi interpretată ca o arvună.

Iar, Hiloti Valentin nu a avut nici înțelegere cu Iașciuc Igor de a însuși de la

Bureico Anna suma de 700 euro deoarece de fapt ei nici nu au însușit acești bani, dar în

ziua transmiterii 06.08.2018 și respectiv la 07.08.2018 după ce i-au primit de la Bureico

Anna, imediat în aceiași zi i-au transmis lui Rusnac Igor cu titlu de dobândă la contractul

de împrumut de 3500 euro. Matematic făcând calculul 3500 euro suma împrumutului la

10% lunar = 350 euro / 2 luni termenul de împrumut = 700 euro.

În continuare a indicat că, Rusnac Igor în ședința de judecată a recunoscut că a

primit de la Hiloti Valentin suma de 700 euro însă a declarat că acești bani au fost pentru

chiria de la 26.06.2018 data încheierii contractului până la 07.08.2018 data achitării

sumei. Aceste declarații sunt aberante nu corespund realității. Dacă săfie admisă situația

că Hiloti Valentin a cunoscut că Rusnac Igor a înregistrat dreptul de proprietate asupra

apartamentului, atunci cu ce scop Hiloti Valentin i-a transmis peste 42 zile lui Rusnac

Igor suma de 700 euro.

În conformitate cu art.190 alin.(1) Cod penal, escrocheria, adică dobândirea ilicită

a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin

prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte

adevărate, în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților (în cazul în

4

care identitatea acestora este motivul determinat al încheierii actului juridic) actului

juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea acestuia este determinată de comportamentul

dolosiv sau viclean care a produs daune considerabile.

În această conjunctură a subliniat că, oare autorii infracțiunilor de escrocherie

semnează recipise ce confirmă primirea banilor, prezintă victimei extrasul din Registrul

bunurilor imobile, Cartea de imobil, înaintează acțiuni în instanța de judecată pentru

declararea nulității actului juridic, plângeri la poliție pentru atragerea la răspundere

penală pentru escrocherie etc. Hiloti singur este victimă a acțiunilor de escrocherie din

partea lui Chișcă Alexandru și Glușco Ivan pe epizodul de procurare a autoturismului de

la compania de leasing, iar apoi de deposedare de apartamentul moștenit de la părinții săi

și însușire a sumei de 700 euro comis de Rusnac Igor. Până în prezent din data depunerii

plângerii din 9 august 2018 când a aflat Hiloti că el a fost victimă a escrocheriei) pentru

atragerea la răspundere penală pentru escrocherie și până la 28 ianuarie 2020 pe acest caz

nu a fost primită o hotărâre. În conformitate cu art.8 alin.(2) și (3) din Cod de procedură

penală, nimeni nu este obligat să dovedească nevinovăția sa. Concluziile despre vinovăția

persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în

probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se interpretează

în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului.

apelul declarat a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări.

În motivarea soluției sale, instanța de apel a menționat că, judecând cauza penală

instanța de fond în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală a

respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv

circumstanțele cauzei, a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere

al pertinenței, concludentei, utilității, veridicității, și din punct de vedere al coroborării

lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpaților Hiloti Valentin și Iașciuc

Igor în comiterea infracțiunii incriminate, constatând și reținând în acțiunile acesteia

comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(2) lit. b) Cod penal.

Instanța de apel în vedere menținerii sentinței de condamnare în coroborare cu

probele materiale din dosar a reținut și declarațiile părții vătămate a martorilor Rusnac

Igor, Uvarov Anna și Nemerenco Silvia care au fost date sub jurământ și corespund în

totalitate cu circumstanțele de fapt din speță, ce demonstrează dincolo de orice dubii

vinovăția inculpaților.

Referitor la alegațiile indicate în cerere de apel privind nevinovăția inculpaților,

din motiv că lipsesc elementele infracțiuni incriminate și anume latura obiectivă și

subiectivă, instanța de apel a menționat că această poziție este una declarativă care vine

în contradicție cu probatoriul acumulat, având drept scop eschivarea de la răspunderea

penală, or, din probele administrate este evident faptul, că inculpații Hiloti Valentin și

Iașciuc Igor, prin înșelăciune și inducere în eroare, au dobândit ilicit mijloace bănești de

la partea vătămată Bureico Anna.

În contextul dat, instanța de apel a făcut o analiză amplă a elementelor constitutive

a infracțiuni prevăzută de art.190 alin.(2) lit. b) Cod penal, care este incriminată

5

inculpaților Hiloti Valentin și Iașciuc Igor și a notat că:

Obiect juridic nemijlocit al infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(2) lit. b) Cod

penal, reprezintă relațiile sociale a căror existență și bună desfășurare sunt protejate de

legislația ce reglementează relațiile patrimoniale.

Latura obiectivă a infracțiunii de escrocherie incriminată de alin.(2) art.190 Cod

penal, are o structură complexă, fapta prejudiciabilă a inculpatului se manifestă prin două

acțiuni – dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane și realizarea acestei acțiuni prin

înșelăciune sau abuz de încredere. Faptele prejudiciabile nominalizate se soldează cu

prejudiciul adus victimei infracțiunii sub forma prejudiciului patrimonial. O condiție

indispensabilă este legătura de cauzalitate dintre fapta comisă de inculpat și urmările

negative suportate de victimă.

Prin înșelăciune, în cazul din speță, se înțelege dezinformarea conștientă a

victimei, care constă în prezentarea vădit falsă a realității. Astfel, inculpații Hiloti

Valentin și Iașciuc Igor, prezentând ca proprietar a bunului imobil pe Hiloti Valentin, au

ascuns faptul că bunul imobil fiind deja vândut, aparține altei persoane, adică lui Igor

Rusnac și au pretins suma avansului pentru încheierea tranzacției de vânzare – cumpărare

a acestui bun imobil.

Prin dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, în contextul infracțiunii de

escrocherie, în cazul din speță, consta în transmiterea benevolă infractorilor Hiloti

Valentin și Iașciuc Igor de către victima Bureico Anna a sume de 500 euro și 200 euro,

sub influenta înșelăciunii. Dobândirea ilicită se dovedește prin luarea ilegală și gratuită a

surselor bănești de către inculpați din posesia părții vătămate care a cauzat un prejudiciu

patrimonial efectiv acesteia săvârșită în scop de cupiditate, fapt confirmat prin

declarațiile părții vătămate și probele materiale nominalizate în speță.

Subiect al infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(2) Cod penal, este persoana fizică

care la momentul comiterii infracțiunii are împlinită vârsta de 14 ani, în acest sens

dictează și norma prevăzută de art.21 alin.(2) Cod penal.

Latura subiectivă a infracțiunii date se caracterizează prin vinovăția lui în formă de

intenție directă, cu scop de cupiditate. Solicitarea și primirea sumei de 500 euro și ulterior

încă 200 euro ca formă a avansului la vânzarea – cumpărarea bunului imobil, de către

inculpați, este calificat ca escrocherie, întrucât inculpații nu dispuneau de dreptul de

proprietate asupra acestui bun imobil. În acest sens se invocă contractului de vânzare-

cumpărare, încheiat la data de 26.06.2018 între Hiloti Valentin și Rusnac Igor, precum și

extrasul din Registrul Bunurilor Imobile.

Instanța de apel a respins ca irelevante argumentele apărării precum că, acțiunile

inculpaților nu întrunesc elementele laturii obiective cât și a laturii subiective a

infracțiunii incriminate dat fiind că, inculpați Hiloti Valentin a împrumutat de la Rusnac

Igor suma de 3500 euro la 10% dobândă lunară pe un termen scurs de 1-2 luni nu

urmează a fi reținut, or, materialele cauzei demonstrează contrariul. Este de menționat că,

între inculpatul Hiloti Valentin și proprietarul bunului imobil, a fost încheiat un singur

contract, și anume contractul de vânzare – cumpărare a bunului imobil, alte tranzacții nu

au fost prezentate.

6

La fel, instanța de apel a respins ca irelevante argumentele apărării precum că,

inculpații Hiloti Valentin și Iașciuc Igor nu au avut înțelegere prealabilă de a însuși suma

de 700 euro de la partea vătămată, deoarece suma în cauză inculpații i-au transmis-o lui

Rusnac Igor. În acest sens a menționat că, infracțiunea de escrocherie este o infracțiune

materială. Ea se consideră consumată din momentul în care făptuitorul obține

posibilitatea reală de a se folosi sau dispune de bunurile victimei la propria sa dorință.

În sinteză celor relatate supra, fiind verificat legalitatea hotărârii atacate sub

aspectele relatate în cererea de apel, instanța de apel a reținut că temeiurile invocate de

apărare nu și-au găsit confirmare în cauza dată. Starea de fapt reținută și de drept

apreciată de către instanța de fond, concordă cu circumstanțele stabilite și probele

administrate.

temeiul art.427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, a contestat cu recurs decizia

adoptată, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, deoarece

fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(2) lit. b)

Cod penal.

În motivarea recursului declarat, autorul acestuia invocă argumente similare celor

menționate în cererea de apel (pct.3 din prezenta decizie).

partea apărării, menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit

neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

materialele din dosarul cauzei, Colegiul penal consideră că recursul urmează a fi declarat

inadmisibil din următoarele considerente.

Conform art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței

de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată

că este vădit neîntemeiat.

Potrivit textului recursului, recurentul invocă ca temei de casare a deciziei

instanței de apel - art.427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, care stipulează că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel, în cazurile în care nu au fost întrunite elementele

infracțiunii.

Sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele

cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei

infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).

Prin urmare, temeiul, la care se face trimitere în recurs, nu este aplicabil în speța

examinată din punctul de vedere al prezenței erorii de drept, care ar determina necesitatea

casării hotărârii pronunțate de către instanța de apel în cauza lui Hiloti Valentin și Iașciuc

Igor.

Or, temeiul invocat include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde

7

elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora

s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă

circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Din conținutul hotărârii recurate

rezultă că instanța de apel corect a constatat fapta și circumstanțele săvârșirii de către

Hiloti Valentin și Iașciuc Igor a infracțiunii de - escrocherie, adică dobândirea ilicită a

bunurilor altei persoane prin înșelăciune și inducerea în eroare a unei persoane, prin

prezentarea, ca adevărată a unei fapte mincinoase, în privința calității substanțiale a

obiectului, care a produs daune considerabile, săvârșite de două persoane, descriindu-le

în partea descriptivă, ulterior motivându-se concluzia de vinovăție a acestora.

Din textul recursului rezultă, că inculpatul critică hotărârea instanței de apel,

invocând aceleași argumente identice ce au fost invocate în cererea de apel și examinate

minuțios de către instanța de apel.

Astfel, instanța de recurs reiterează, că argumentele invocate de către inculpat au

fost invocate și în instanța de apel cărora le-a fost dat o apreciere justă, fiind argumentate

atât în fapt, cât și în drept și descrise minuțios la pct. 4 al prezentei decizii.

Totodată, din materialele dosarului rezultă, că instanța de apel la judecarea cauzei,

a ținut cont în deplină măsură de prevederile art.101 Cod de procedură penală, a cercetat

sub toate aspectele probele administrate de părți, le-a verificat minuțios, dându-le o

apreciere justă, prin prisma pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, care în

ansamblul lor au confirmat vinovăția inculpatului, în săvârșirea infracțiunii imputate.

În opinia Colegiului penal, instanța de apel, întemeiat a considerat declarațiile

inculpaților privind nerecunoașterea vinovăției în săvârșirea infracțiunii prevăzute art.190

alin.(2) lit. b) Cod penal, ca fiind combătute prin materialele cauzei și anume prin

cumulul de probe, menționat la pct.4 al prezentei decizii, în esență, instanța de recurs

consideră, că pe parcursul procesului penal în cauză au fost administrate suficiente probe,

ce dovedesc vinovăția inculpaților privind săvârșirea infracțiunii imputate.

Deci, Colegiul penal statuează că, instanța de apel s-a expus asupra tuturor

argumentelor, elucidând faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei,

pătrunzând în esența problemei de fapt și de drept, cercetând amănunțit aspectele

învinuirii înaintate și a apreciat conform prevederilor art.101 Cod de procedură penală

fiecare probă, iar în concluziile sale a motivat admiterea probelor.

Astfel, Colegiul penal reține, că nu se constată prezenta a careva dubii privind

nevinovăția inculpatului, în săvârșirea acțiunilor incriminate lui.

Rezumând cele menționate mai sus, Colegiul penal apreciază că, situația de fapt a

fost stabilită de instanța de apel în urma analizei coroborate a întregului ansamblu

probator administrat, încadrarea juridică dată faptelor este justă și corespund situației de

fapt reținute, în mod corect apreciind că sunt îndeplinite în cauză condițiile tragerii la

răspundere penală a inculpatului sub aspectul infracțiunii reținute în sarcina lui.

În aceste condiții, instanța de recurs conchide că, n-a fost constatată prezența în

speța examinată a careva erori de drept, ce ar servi drept temei de implicare a instanței de

recurs în sensul casării hotărârilor contestate.

Având ca reper cele menționate, Colegiul penal va decide inadmisibilitatea

8

recursului ordinar declarat de către avocatul Istratii Vasile în numele inculpaților Hiloti

Valentin și Iașciuc Igor, ca fiind vădit neîntemeiat.

penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Istratii Vasile în

numele inculpaților Hiloti Valentin și Iașciuc Igor, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 30 iunie 2020, în cauza penală în privința lui Hiloti Valentin xxxx

și Iașciuc Igor xxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 25 martie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

9