ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție

Sursă originală

CSJ 11.03.2021

1ra-181/2021 — art.187 alin.2 lit. b, f CP

HOTĂRÂRE

11.03.2021

Pe scurt

Instanță: Curtea Supremă de Justiție
Obiect: art.187 alin.2 lit. b, f CP
Temei legal: articolul 427 alin.1 pct. 5, 6, 8,10, 12 CPP

RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

1ra-181/2021 — art.187 alin.2 lit. b, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-181/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

10 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg, de către

avocatul Burduja Victoria în numele inculpatului Ciumac Alexandr și de

către avocatul Farniev Arcadie cu inculpatul Mitrea Alexandru, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 iunie 2020 și

sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 18 aprilie 2019, în cauza

penală în privința lui,

Ciumac Alexandr XXXXX, născut la

XXXXX.

Mitrea Alexandru XXXXX, născut la

XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 25.07.2017 – 18.04.2019

instanța de apel: 18.05.2019 – 24.06.2020

instanța de recurs: 03.09.2020 – 10.02.2021

A C O N S T A T A T :

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 18 aprilie

2019, Ciumac Alexandr și Mitrea Alexandru au fost recunoscuți vinovați în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin.(2) lit. b) și f) Cod penal și în

baza acestei Legi, au fost condamnați la închisoare pe un termen a câte - 5

ani pentru fiecare.

Conform art.90 Cod penal, pedeapsa aplicată sub formă de închisoare

lui Ciumac Alexandr și Mitrea Alexandru a fost suspendată pe un termen a

câte - 5 ani pentru fiecare, cu obligația să nu-și schimbe domiciliul fără

permisiunea organelor competente și să nu frecventeze localurile de

agrement.

Termenul executării pedepsei urmând a fi calculat din momentul

definitivării sentinței.

Măsura preventivă - obligarea de a nu părăsi țara aplicată lui Ciumac

Alexandr și liberarea provizorie sub control judiciar aplicată lui Mitrea

Alexandru, s-a încetat de drept.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

În sentință, prima instanță a constatat că, la data de 20 iunie 2017, în

perioada de timp de la ora 04:30 min., până la 04:45 min., Ciumac Alexandr,

în comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Mitrea Alexandru, având

scopul însușirii bunurilor altei persoane, în timp ce se afla în preajma

blocului locativ, situat în mun. Chișinău, str. XXXXX, în mod deschis a

sustras de la Căldare Ion telefonul mobil de model „Huawei” la prețul de

4000 lei, în care se afla cartela SIM cu nr. XXXXX. După care cu bunul sustras

au părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzând astfel părții vătămate Căldare

Ion daune materiale în proporții considerabile în valoarea totală de 4000 lei.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Ciumac Alexandr și Mitrea

Alexandru au comis infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod

penal, individualizată prin „jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei

persoane, săvârșită de două persoane, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile”

Sentința a fost atacată cu apeluri de către:

- procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Buiucani, Belîi

Grigorie, prin care a solicitat casare parțială a sentinței și pronunțarea unei

noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care lui

Ciumac Alexandr și lui Mitrea Alexandru, recunoscuți vinovați de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.187 alin. (2) lit. b) și f) Cod penal, să

le fie numită pedeapsa de 6 ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis;

- avocatul Farniev Arcadie în numele inculpatului Mitrea Alexandru,

prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi decizii cu recalificarea acțiunilor inculpatului Mitrea Alexandru și

încadrarea juridică corectă a acestora conform prevederilor art. 187 alin.(1)

Cod penal, încetarea cauzei penale în privința inculpatului Mitrea

Alexandru pe motivul împăcării părților;

- avocatul Burduja Victoria în numele inculpatului Ciumac Alexandr,

prin care a solicitat casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care Ciumac Alexandr să fie

achitat, pe motiv că, în acțiunile acestuia nu s-a constatat existenta faptei

infracțiunii.

3.1. În motivarea cererii de apel, procurorul a menționat că:

- pedeapsa aplicată inculpaților Ciumac Alexandr și Mitrea Alexandru

de către instanța de judecată este prea ușoară, datorită pericolului social

sporit al infracțiunii săvârșite de către inculpați, însă instanța nu a ținut cont

de scopul pedepsei care primordial trebuie să restabilească echitatea socială

și să prevină săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea condamnaților cât

și a altor persoane. Suspendarea condiționată a executării pedepsei, va duce

la încurajarea pe viitor a săvârșirii infracțiunilor similare și de către alte

persoane;

- inculpații nu au recunoscut vina în cadrul procesului penal, nu a avut

nici-o remușcare, nici nu le era rușine pentru fapta săvârșită;

- aplicarea pedepsei suspensive este posibilă, când persoana a

recunoscut vina, în realitate se căiește de cele comise, conștientizând

greșeala sa, deoarece anume aceasta este primul și cel mai important pas

spre corectare. Însă, în condiții când persoana consideră că a procedat corect,

nerecunoscând vina, societatea este obligată să-l sancționeze efectiv;

- inculpații, în cadrul judecării cauzei, au încercat să inducă instanța de

judecată în eroare prin faptul că Mitrea Alexandru a inventat o versiune

precum că el singur a săvârșit fapta fără implicarea în aceasta a lui Ciumac

Alexandr. Acest fapt demonstrează nivelul de conștientizare de către

inculpați a faptei săvârșite, precum și nerespectat absolut fată de sistemul de

justiție.

- în cadrul examinării acestei cauze penale nu au fost stabilite careva

motive care ar concluziona că nu este rațional ca inculpații Ciumac Alexandr

și Mitrea Alexandru să-i fie aplicată pedeapsa proporțională;

- pedeapsa stabilită inculpaților, este neîntemeiată și individualizată

contrar prevederilor art. 61 Cod Penal, nu-și va atinge scopul de corectare a

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din

partea lui cât și din partea altor persoane.

3.2. În motivarea cererii de apel, avocatul Farniev Arcadie în numele

inculpatului Mitrea Alexandru a menționat că:

- instanța de judecată urma a cerceta și a da o apreciere tuturor

probelor fi argumentelor expuse de către părți pe parcursul judecării cauzei,

inclusiv cele invocate de partea apărării. Însă cu părere de rău, prima

instanță nu s-a expus asupra tuturor argumentelor invocate de partea

apărării în cadrul judecării cauzei, ci s-a limitat doar la reeditarea

circumstanțelor expuse de acuzatorul de stat în rechizitoriu și l-a expunerea

declarațiilor martorilor făcute în cadrul ședințelor judiciare, fără a oferi o

analiza amplă și a le da apreciere acestora;

- pe parcursul examinării cauzei penale de învinuire a inculpatului

Mitrea Alexandru de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin.(2) lit.

b) și f) Cod penal, partea acuzării nu a prezentat nici o probă directă și

incontestabilă, care ar dovedi faptul că inculpatul Ciumac Alexandr, ar fi

participat la comiterea infracțiunii, sau faptul că între inculpați a fost o

înțelegere prealabilă, nici unul din martorii audiați în cadrul ședințelor de

judecată, nefiind martori oculari, nu au putut confirma cu certitudine

complicitatea inculpaților la comiterea infracțiunii, poziția acuzării și a

instanței de judecată fiind bazată doar pe presupuneri;

- absolut nici o probă invocată de prima instanță nu dovedește

vinovăția inculpatului Mitrea Alexandru în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 187 alin (2) Cod penal, ba dimpotrivă acestea urmează a fi interpretate

în favoarea acestuia, deoarece confirmă repetat poziția inculpatului că

infracțiunea a fost comisă de către acesta spontan fără înțelegere prealabilă

cu inculpatul Ciumac Alexandr;

- instanța nu a dat nici o apreciere probelor prezentate de către partea

apărării și atrage atenția asupra faptului că instanței de judecată i-a fost

prezentată recipisa din 02.07.2017 scrisă personal de parte vătămată conform

căreia ultima declară că prejudiciul material neconsiderabil pentru aceasta i-

a fost reparat precum și prejudiciul moral de asemenea a fost reparat, astfel

încă din data de 02.07.2017, partea vătămată s-a împăcat cu învinuitul Mitrea

Alexandru, l-a iertat pe acesta și careva pretenții față de acesta nu are. În

aceiași ordine de idei, indică că la data de 16.04.2019 partea vătămată Căldări

Ion, a depus la Judecătoria mun. Chișinău sediul Buiucani o cerere prin care

a solicitat să fie reluată cercetarea judecătorească, deoarece pe parcursul

examinării cauzei nu a fost pe teritoriul Republicii Moldova și nu s-a putut

prezenta pentru a fi audit, astfel revenind în luna aprilie a anului 2019

dorește să-și expună poziția sa asupra cauzei penale în instanța de judecată.

Cerere pe care instanța de judecată a ignorat-o în totalmente și nu s-a expus

asupra acesteia în nici un mod;

- soluția oferită de prima instanță, nu se întemeiază pe probe

pertinente, concludente și veridice care ar dovedi cu certitudine vinovăția

inculpatului Mitrea Alexandru în săvârșirea infracțiunii incriminate,

bazându-se doar pe presupuneri, iar orice dubiu urma a fi interpretat în

favoarea inculpatului. în acest sens, reieșind din prevederile art. 8 alin. (3)

CPP toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile

prezentului cod, se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului,

inculpatului. Aprecierile circumstanțelor de fapt, dar și de drept expuse în

sentința primei instanțe sunt eronate.

3.3. În motivarea cererii de apel, avocatul Burduja Victoria în numele

inculpatului Ciumac Alexandr a menționat că:

- martorii audiați în cadrul cercetării judecătorești, nu au furnizat

instanței de judecată suficientă informație, pentru a confirma vinovăția

inculpatului Ciumac Alexandr de săvârșirea infracțiunii. Martorul Diaconu

Ion a informat instanța vis-a-vis de faptul că, a participat la reținerea

inculpaților și a observat că Mitrea Alexandru aflându-se pe bancheta din

spate a automobilului a pus telefonul mobil sustras sub bancheta din față a

automobilului, precum și a explicat că, toate persoanele se aflau în stare de

ebrietate. Martorul Popovici Petru nu a comunicat instanței de judecata

careva fapte relevante, deoarece la momentul săvârșirii infracțiunii, era deja

plecat, iar despre evenimentele produse ulterior le cunoaște doar din auzite.

Martorul Vizitiu XXXXX și martorul Afanasie Alexandru nu sunt martorii

oculari și au informat instanța de judecată, doar despre evenimentele

produse după săvârșirea infracțiunii;

- declarațiile acestora doar confirmă prezența lui Ciumac Alexandr la

servirea băuturilor, însă nu confirmă poziția acuzatorului privind săvârșirea

unei infracțiuni prin participație, însuși inculpatul Ciumac Alexandr nu

neaga prezența sa la terasa din str. Alba Iulia 5/2 unde în seara zilei de

20.06.2017 a servit băuturi cu Mitrea Alexandru și Căldare Ion;

- nu este clară poziția și soluția instanței de fond de a examina cauza

penală fără audierea pârtii vătămate, ori aceasta fiind unica probă pe care își

întemeiază acuzarea ambele capete de învinuire. Pe altfel, fiind audiați

martorii nici unul din ei nu au putut confirma, că Ciumac Alexandr a sustras

în mod deschis telefonul mobil, ori acestea au declarat că, cunosc despre cele

întâmplate doar din spusele părții vătămate;

- în condițiile procesuale, când partea vătămată Căldare Ion a oferit cel

puțin 3 declarații contrare, unica posibilitate de a stabili ce acțiuni reale au

fost întreprinse de fiecare inculpat, rolul acestora în săvârșirea infracțiunii,

precum si a exclude dubiile si presupunerile era strict necesar audierea părții

vătămate. La data de 16 aprilie 2019, partea vătămată a formulat o cerere

prin care solicita audierea sa în cadrul cercetării judecătorești, instanța de

fond era obligată de a dispune reluarea cercetării judecătorești, în scopul

audierii acestuia si a exclude orice dubii. Însuși partea vătămată în cadrul

efectuării confruntării a declarata că, era în stare de ebrietate și telefonul i-a

fost sustras doar de Mitrea Alexandru. Inculpatul Ciumac Alexandr se afla

la masă și nu vedea cele întâmplate;

- în lipsa altor probe decât audierea acestor 4 martori, învinuirea adusă

inculpatului este una formală fiind lipsită de dovezi. Indică apărătorul că

partea vătămată în ședința de judecată a instanție de fond nu s-a prezentat,

asigurarea prezentei acesteia nu a fost realizată de partea acuzării, chiar și în

urma dispunerii aducerii silite;

- declarațiile date în calitate de parte vătămată de la etapa de urmărire

penală, deși au fost verificate prin citire în cadrul cercetării judecătorești de

către procuror, nu pot sta la baza unei condamnări.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 iunie

2020, au fost respinse ca nefondate, apelurile declarate de către procurorul

în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Buiucani, Belîi Grigorie, de către

avocatul Farniev Arcadie în numele inculpatului Mitrea Alexandru și de

către avocatul Burduja Victoria în numele inculpatului Ciumac Alexandr, cu

menținerea fără modificări a sentinței contestate.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, la

pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de

fapt și de drept, just a ajuns la concluzia că, inculpații Mitrea Alexandru și

Ciumac Alexandr au săvârșit infracțiunea prevăzute de art. 187 alin.(2) lit.

b), f) Cod penal, după indicii calificativi – jaf, adică sustragerea deschisă a

bunurilor altei persoane, săvârșită de două persoane, cu cauzarea de daune

în proporții considerabile.

Instanța de apel a constatat că prima instanță nu a comis careva erori

de fapt care ar impune casarea sentinței adoptate în partea recunoașterii

vinovăției inculpaților în comiterea acțiunilor infracționale, stabilirea și

individualizarea pedepsei.

Instanța de apel a considerat că afirmațiile inculpaților privind

nevinovăție sa, reprezintă opinia subiectivă, or, prima instanță în sentința

corect și justificat și-a motivat soluția sub aspectul recunoașterii vinovăției

inculpații Mitrea Alexandru și Ciumac Alexandr în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.187 alin.(2) lit. b), f) Cod penal, luând în considerație

probele administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate

în ședința de judecată la prezenta cauză penală, cu respectarea prevederilor

art. 100 al. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art.

101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității,

concludenței, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine

toate aspectele de fapt și de drept, și ajungând la concluzia corectă cu privire

la vinovăția inculpaților în comiterea faptei și prezența în acțiunile

inculpaților a elementelor infracțiunii de jaf.

Examinând probatorul administrat, instanța de apel a considerat

dovedită în afara dubiilor rezonabile vina inculpaților Mitrea Alexandru și

Ciumac Alexandr, pe deplin prin următoarea sistemă de probe pertinente,

concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile

martorului Diaconu Ion date în ședința primei instanțe; declarațiile martorului

Afanasie Alexandru date în ședința primei instanțe; declarațiile martorului Vizitiu

Alexandru date în ședința primei instanțe; declarațiile martorului Popovici Petru

date în ședința primei instanțe; înștiințarea ”902” din 20.06.2017, conform cărei la

data de 20.06.2017 ora 05:00 min., Căldare Ion a solicitat poliția la magazinul

alimentar din str. Alba Iulia nr.5/2, unde a avut loc un furt de telefon mobil (f.d.5);

procesul-verbal de sesizare despre săvârșirea sau pregătirea pentru săvârșirea

infracțiunii din 20.06.2017 (f.d.6); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 20

iunie 2017 (f.d.7-10); procesul-verbal de examinare a obiectului din 20 iunie

2017(f.d.11); procesul-verbal de audiere a părții vătămate din 20.06.2017 și

procesul-verbal de audiere suplimentară a părții vătămate din 22.06.2017 (f.d.14,19-

20); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 20.06.2017 (f.d.33-34);

procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 20.06.2017 (f.d.33-34); procesul-

verbal de confruntare din 23.06.2017 (f.d.55-56); procesul-verbal de confruntare din

23.06.2017 (f.d.57-58).

Instanța de apel, examinând probatorul întemeiat a considerat

dovedită indubitabil vina inculpaților Mitrea Alexandru și Ciumac Alexandr

în comiterea jafului, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane,

săvârșită de două persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile,

acțiunile lor just au fost calificate în temeiul art.187 alin.(2) lit. b), f) Cod

Penal, iar personalitatea acestora susceptibilă supusă răspunderii penale.

Instanța de apel audiind participanții la proces, examinând materialul

probator prezentat de procuror prin prisma argumentelor apelurilor,

consideră dovedit în afara dubiilor rezonabile faptul că, la data de 20 iunie

2017, în perioada de timp de la ora 04:30 min., până la 04:45 min., Ciumac

Alexandr, în comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Mitrea Alexandru,

având scopul însușirii bunurilor altei persoane, în timp ce se afla în preajma

blocului locativ, situat în mun. Chișinău, str. Alba Iulia 5/2, în mod deschis

a sustras de la Căldare Ion telefonul mobil de model „Huawei” la prețul de

4000 lei, în care se afla cartela SIM cu nr. XXXXX. După care cu bunul sustras

au părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzând astfel părții vătămate Căldare

Ion daune materiale în proporții considerabile în valoarea totală de 4000 lei.

Totodată instanța de apel a conchis că, întreaga sistemă de probe

examinate mai sus și apreciată de către instanța de apel prin prisma

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, coroborează între ele și

demonstrează, incontestabil, vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii

incriminate, care este confirmată prin cumulul de probe cercetate,

enumerate mai sus, ce coroborează între ele și careva divergențe între

declarațiile martorilor, părții vătămate și probele scrise care ar trezi dubii,

nu sunt reținute.

Nerecunoașterea vinei de către inculpați, instanța de apel a apreciat-o

ca o metodă de apărare și un drept de a nu se auto incrimina garantat de art.

66 Cod de procedură penală și art. 6 CEDO, or, persoana care pe parcursul

procesului penal are calitatea procesuală de inculpat nu poate fi urmărit

pentru depunerea declarațiilor false sau refuzul de a face declarații și nu

poate fi calificate ca circumstanță agravantă la stabilirea pedepsei penale.

Raportând circumstanțele menționate, instanța de apel a remarcat că

în speță s-a dovedit existența laturii obiective a infracțiunii de jaf, astfel că în

acest sens, se rețin declarațiile părții vătămate Căldare Ion, care în cadrul

urmăririi penale a relatat că la data de 20.06.2017, aproximativ la orele 01:00

min., la magazinul 24/24 din str. Alba Iulia 5/2. s-au apropiat două persoane

necunoscute, unul mai corpolent, iar altul mai slab, cu care a consumat bere.

In timp ce dorea să plece, băiatul mai corpolent i-a cerut telefonul să facă un

apel. Persoana dată se afla în fața sa, la distanța de 1 metru, iar a doua

persoană se afla la distanța de 2-3 metri în partea dreaptă de la el. În timp ce

scotea telefonul din buzunar, persoana mai corpolentă, i-a smuls telefonul

din mână și îndată a fugit la deal spre str. I. Pelivan. Persoana mai slabă a

văzut că a fost deposedat de telefon, iar în timp ce i-a fost smuls telefonul

din mână persoana mai corpolentă a strigat la al doilea să fugă, după care

ambii au fugit în aceiași direcție.

Declarațiile părții vătămate Căldare Ion, instanța de apel le-a apreciat

ca fiind veridice, or, acestea coroborează cu declarațiile martorilor audiați în

cadrul cercetării judecătorești. Astfel, după ce partea vătămată Căldare Ion

a fost deposedată de telefon, aceasta a telefonat la serviciul „902” și a

înștiințat despre fapta comisă, prin urmare la fața locului s-au prezentat la

caz, martorii Diaconu Ion și Afanasie Alexandru. În acest sens, ambii

martorii - Diaconu Ion și Afanasie Alexandru, au relatat în cadrul cercetării

judecătorești că, privind informația „902”, și ajungând la fața locului, au

început patrularea sectorului adiacent împreună cu partea vătămată.

Ajungând, în curtea blocului locativ nr. 17/3 din str. Ion Pelivan au observat

un taxi, în salonul căruia pe bancheta din spate se aflau două persoane de

gen masculin. Victima care a recunoscut persoanele ca fiind cele care i-au

sustras telefonul mobil. Partea vătămată a recunoscut telefonul ca fiind al

său. La fel, în susținerea acuzației aduse inculpaților, se reține și declarațiile

martorului Vizitiu Alexandru, care a relatat că, activând în calitate de

taximetrist, a primit chemare pe str. Ion Pelivan, unde au urcat două

persoane de gen masculin, care i-au spus că pleacă la Karaoke. La un

moment, s-a apropiat un echipaj de patrulare, din care a ieșit un băiat și s-a

uitat la pasageri, recunoscându-i ca fiind indivizii care l-au bătut și i-au

sustras telefonul mobil. După percheziționarea pasagerilor, cu acordul său a

fost percheziționat automobilul, în care sub fotoliul din față a pasagerului s-

a găsit un telefon, și băiatul care a recunoscut pasagerii a spus că este

telefonul lui. Astfel, că potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului

din 20 iunie 2017, rezultă că, în automobilul cu n/î XXXXX, a fost depistat

telefonul de model “Huawei”, care aparține părții vătămate Căldare Ion.

Instanța de apel a reținut că în urma acțiunilor inculpaților Mitrea

Alexandru Tudor și Ciumac Alexandr Anatolii a avut loc o fapta

prejudiciabilă, manifestată prin acțiunea de luare ilegală și gratuită a

telefonului de model „Huwaei” ce aparține părții vătămate Căldare Ion, iar

în urma acestei acțiuni, partea vătămată a suportat un prejudiciu

patrimonial, prin urmare există o legătura de cauzalitate dintre fapta

prejudiciabilă și urmările prejudiciabile. Totodată, instanța de apel ține să

menționeze că fapta a avut loc în mod deschis, bunul sustras a avut loc în

prezența părții vătămate, or, partea vătămată a declarat că, băiatul mai

corpolent i-a cerut telefonul să facă un apel, iar în timp ce îl scotea din

buzunar, persoana mai corpolentă, i-a smuls telefonul din mînă și îndată a

fugit împreună cu persoana mai slabă.

Instanța de apel a considerat neîntemeiată afirmația avocatului

precum că, inculpatul Ciumac Alexandr, nu a participat la comiterea

infracțiunii, or, în acest sens, Colegiul penal mai întîi de toate, reține că, în

cadrul ședinței instanței de apel, inculpatul Mitrea Alexandru Tudor a

recunoscut vina. Mai mult ca atît, conform procesului-verbal de confruntare

din 23.06.2017, se constată că în cadrul efectuării confruntării între Căldare

Ion și Mitrea Alexandru, ultimul și-a recunoscut vina în comiterea

infracțiunii incriminate unde partea vătămată a confirmat că Mitrea A. i-a

smuls telefonul mobil din mîină și împreună cu cealaltă persoană au fugit în

direcția str. Pelivan, mun. Chișinău, dînsul strigând după ei

Deși, inculpatul Ciumac Alexandr a negat fapta incriminată, instanța

de apel a considerat că fapta a fost comisă prin înțelegere prealabilă, or, din

declarațiile părții vătămate Căldare Ion rezultă evident că, cînd inculpatul

Mitrea Alexandru a smuls telefonul din mîna părții vătămate, inculpatul

Ciumac Alexandr se afla în acel moment la 2-3 metri de ei și a văzut totul,

iar la strigătul lui Mitrea Alexandru, ambii au fugit într-o direcție. Mai mult

ca atît, ambii inculpați au fost depistați de către martorii Diaconu Ion și

Afanasie Alexandru, pe str. I.Pelivan, într-un taxi, în care sub fotoliul din

față a pasagerului a și fost găsit telefonul părții vătămate, fapt ce denotă că

între aceștia a existat un comun acord.

Totodată, instanța de apel a remarcat că nu corespunde adevărului

faptul menționat de inculpatul Ciumac Alexandr în ședința instanței de apel

precum că, a plecat de la fața locului deoarece a văzut că o plecat Mitrea

Alexandru, iar informația precum că a plecat de la locul incidentului

împreună cu Mitrea Alexandru, nu este corectă. Or, acesta afirmație

contravine declarației părții vătămate, care a indicat că ambii inculpații au

fugit într-o direcție, și declarațiilor martorului Vizitiu Alexandru, care fiind

taximetrist, a primit chemare pe str. Ion Pelivan, unde au urcat două

persoane de gen masculin, care i-au spus că pleacă la Karaoke, aceștia fiind

inculpații.

A reiterat instanța de apel că infracțiunea de jaf este o infracțiune

materială. Ea se consideră consumată din momentul în care făptuitorul

obține posibilitatea reală de a se folosi sau a dispune de bunurile altuia la

propria sa dorință. Latura subiectivă a infracțiunii de jaf se manifestă, în

primul rând, prin vinovăție sub formă de intenție directă. La calificare, este

obligatorie stabilirea scopului special - a scopului de cupiditate. Subiectul

faptei infracționale analizate este persoana fizică responsabilă care la

momentul săvârșirii infracțiunii a atins vârsta de 14 ani.

În acest sens, instanța de apel a menționat că în speță, este dovedită

integral prezența în acțiunile inculpaților a laturii subiective, or, aceștia au

sustras în mod deschis bunul părții vătămate anume în scop de cupiditate,

în situația în care, bunul a fost ridicat din taxiul, doar după ce inculpații au

fot depistați de către martorii Diaconu Ion și Afanasie Alexandru. În

circumstanțele descrise, instanța de fond a dat o apreciere obiectivă

ansamblului de probe prezentate de acuzatorul de stat și a constatat în mod

întemeiat că a fost dovedită indubitabil comiterea infracțiunii de jaf de către

Ciumac Alexandr și Mitrea Alexandru, astfel încât Colegiul Penal, verificând

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate a primei instanțe, constată că nu

sunt temeiuri de implicare a instanței de apel în sentința primei instanțe în

vederea casării acesteia, motiv pentru care respinge ca fiind nefondate

apelurile declarate, menținând hotărârea atacată fără modificări.

Cu referire la faptul pretins precum că, instanța nu a dat nici o

apreciere recipisei din 02.07.2017 scrisă personal de parte vătămată conform

căreia ultima declară că prejudiciul material nu este considerabil, s-a împăcat

cu învinuitul Mitrea Alexandru, l-a iertat și careva pretenții față de acesta nu

are, în acest sens, instanța de apel a reținut că, faptul dat, joacă rol important

la individualizarea pedepsei, însă la caz, nu pot fi recalificate acțiunile

inculpatului Mitrea Alexandru în baza art.187 alin.(1) Cod penal, de vreme

ce, deși partea vătămată prin cerere din 02.07.2017 a indicat că prejudiciul

nu este unul considerabil, în cadrul cercetării judecătorești, prin probe

pertinente și concludente, s-a confirmat integral că infracțiunea a fost comisă

de Mitrea Alexandru și Ciumac Alexandr, adică de două persoane, indice

calificativ prevăzut la alin.(2) al art.187 Cod penal, fapt ce denotă că acțiunile

inculpaților au fost încadrate juridic corect și legal. Tot în acest context, nu

poate fi încetat procesul penal pe împăcarea părților, de vreme ce, inculpatul

Mitrea Alexandru a comis o infracțiune gravă prin prisma art.16 Cod penal,

iar împăcare este actul de înlăturare a răspunderii penale doar pentru o

infracțiune ușoară sau mai puțin gravă.

Cu privire la cererea părții vătămate de reluare a cercetării

judecătorești, instanța de apel a menționat că, cauza penală a fost examinată

în lipsa părții vătămate Căldare Ion, care s-a aflat peste hotarele țării.

Conform procesului-verbal al ședinței de judecată din 19.93.2019, instanța

de fond a dispus amânarea deliberării și pronunțarea sentinței pentru data

de 18.04.2019. La data de 16.04.2019, în cancelaria instanței a fost înregistrată

cererea părții vătămate Căldare Ion privind reluarea cercetării judecătorești,

solicitând audierea sa. Deși, din materialele cauzei, nu se constată că instanța

de judecată a soluționat cererea respectivă, instanța de apel a reținut că

partea vătămată nu a indicat în cerere careva motive plauzibile de reluarea

cercetării judecătorești, atât timp, cât în cadrul urmăririi penale între partea

vătămată și inculpați au fost efectuare confruntări, iar părțile la cel moment

au susținut pozițiile sale

Instanța de apel la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului

pedepsei inculpaților Mitrea Alexandru și Ciumac Alexandr a ținut cont de

prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78 Cod penal, de gravitatea infracțiunii

săvârșite, care se atribuie la categoria infracțiunilor grave prin prisma

prevederilor art. 16 Cod penal, de faptul că infracțiunea a fost săvârșită din

intenție, de personalitatea inculpaților care anterior nu au fost condamnați,

de starea familiară, precum și faptul că bunul a fost restituite părții vătămate.

Așa dar, Colegiul Penal, efectuând o analiză complexă a circumstanțelor

cauzei și a personalității inculpaților, urmărind în acest sens

comportamentul lor în viața socială, precum și cel din înainte și după

săvârșirea infracțiunii incriminate, consideră că în coraport cu fapta comisă,

urmările prejudiciabile ale faptei și personalitatea inculpaților, constată că

corijarea și reeducarea acestora este posibilă doar cu aplicarea unei pedepse

sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu suspendarea executării

pedepsei în temeiul art.90 Cod penal, pe un termen de probațiune de 5 ani

în privința ambilor inculpați.

În concluzie, instanța de apel a statuat că pedeapsa stabilită de către

instanța de fond cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, suspendând

condiționat executarea pedepsei, este echitabilă, întrucât este capabilă de a

contribui la realizarea scopurilor ale pedepsei penale, cum ar fi restabilirea

echității sociale, corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât de către condamnat, precum și de alte persoane. Practica

judiciară demonstrează că o pedeapsă prea aspră generează apariția unor

sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce

poate duce la consecințe contrare scopului urmărit. De asemenea, o

pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici

pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni.

Instanța de apel a considerat că anume această pedeapsă este echitabilă

și suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și

intereselor statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiunea comisă

de către inculpați, iar pedeapsă stabilită inculpaților este aptă de a îndeplini

funcțiile și de a realiza scopul în contextul gradului de pericol social a faptei

comise de inculpați, cât și personalitatea inculpaților. La caz, este inoportun

de a fi admisă solicitarea acuzatorului de stat privind aplicarea unei pedepse

de 6 ani închisoare, în privința la fiecare inculpat, de vreme ce, la adoptarea

soluției, s-a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de persoana celor vinovați, care anterior nu au fost atrași la

răspundere penală, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea

Decizia instanței de apel, a fost atacată cu recursuri ordinare de către:

- procurorul în procuratura de circumscripței Chișinău, Popov Oleg,

prin care invocând ca temei pentru recurs ordinar prevederile art. 427

alin.(1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială a

deciziei în partea în care a fost respins ca nefundat apelul procurorului, cu

remiterea în această parte a cauzei la rejudecare și menținerea deciziei în

partea respingerii cererilor de apel declarate de către avocatul Farniev

Arcadie în numele inculpatului Mitrea Alexandru și de către avocatul

Burduja Victoria în numele inculpatului Ciumac Alexandr;

- avocatul Burduja Victoria în numele inculpatului Ciumac Alexandr,

prin care invocând ca temei pentru recurs ordinar prevederile art. 427

alin.(1) pct. 5), 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea totală a deciziei

și sentinței, cu emiterea unei noi hotărâri prin care Ciumac Alexandru să fie

achitat, pe motiv că nu au fost întrunite elementele infracțiunii în acțiunile

acestuia;

- avocatul Farniev Arcadie în numele inculpatului Mitrea Alexandru,

prin care invocând ca temei pentru recurs ordinar prevederile art. 427

alin.(1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei și

sentinței în privința lui Mitrea Alexandru, cu dispunerea rejudecării cauzei

în prima instanță de către un alt complet de judecată.

5.1. În motivarea recursului ordinar, procurorul a menționat că:

- instanța de apel, judecând în fapt și în drept cererea de apel a

procurorului, nu s-a expus motivat asupra tuturor argumentelor invocate,

urmare a cărui fapt a admis erori de drept cu privire la individualizarea

pedepsei închisorii numite în sarcina inculpaților Ciumac Alexandr și Mitrea

Alexandru dar și a alegerii modalității de executare a acestei pedepse;

- instanța de apel nu s-a pronunțat motivat asupra argumentelor

invocate în acest sens de către apelant, solidarizându-se pe această

dimensiune cu soluția dată de către instanța de fond, or, aceasta urma să

motiveze în partea descriptivă a deciziei recurate referitor la identitatea

criteriilor care au determinat-o să constate că argumentele procurorului

apelant privind individualizarea pedepsei penale numite inculpaților ar fi

nefondate;

- expunerea contradictorie atât asupra chestiunilor abordate de către

procurorul apelant în cererea sa de apel cât și asupra chestiunilor reținute de

către instanța de fond echivalează cu nerezolvarea fondului apelului iar

hotărârea respectivă nu corespunde criteriilor de legalitate, inclusiv din

punct de vedere a întocmirii unui act judiciar;

- instanța de apel urma să intervină în vederea resoluționării sentinței

contestate în situația în care a constatat că o anumită circumstanță –

împrejurare de fapt care trebuia pusă de către instanța de fond la baza

individualizării pedepsei penale însă a fost pusă la baza individualizării

modalității de executare a acelei pedepse sau după caz invers;

- nici instanța de fond și nici cea de apel, la individualizarea pedepsei

penale în privința ambilor inculpați nu au ținut cont de faptul că inculpatul

Mitrea Alexandru a recunoscut parțial vinovăția și a recuperat dauna

materială și morală cauzată părții vătămate prin săvârșirea infracțiunii iar

inculpatul Ciumac Alexandr nu a recunoscut vinovăția în săvârșirea

infracțiunii pentru care a fost condamnat și nu a participat la remedierea

daunelor cauzate părții vătămate;

- instanța de fond a încălcat modalitatea de individualizare a pedepsei

penale reglementată în normele dispozițiilor art.61 și 75 Cod penal, tălmăcită

de către instanța judiciară națională supremă în hotărârile sale explicative și

recomandări, iar instanța de apel nu a intervenit în vederea corectării acestei

erori grave de drept;

- instanța de apel nu a dat deplină eficiență prevederilor art.61 Cod

penal potrivit cărora pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală

și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului. Pedeapsa are drept

scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și

a altor persoane;

- instanța de apel a ignorat în cazul numirii pedepsei penale

inculpaților Ciumac Alexandr și Mitrea Alexandru și prevederile art.75 Cod

penal potrivit cărora, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei

infracțiuni se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în partea specială

a Cod penal și în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale a acestui

cod;

- modalitatea de executare a pedepsei închisorii aleasă de către instanța

de fond (prin suspendarea condiționată a executării ei) în privința inculpaților

Ciumac Alexandr și Mitrea Alexandru și acceptată de către cea de apel nu

este în acord cu principiul proporționalității având în vedere fapta săvârșită,

impactul social al ei, personalitatea inculpaților și comportamentul acestora

în timpul și după consumarea evenimentului prejudiciabil;

- instanța de fond nu a indicat circumstanțele care ar constata cu

certitudine că corectarea inculpaților Ciumac Alexandr și Mitrea Alexandru

este posibilă fără izolarea lor de societate, limitându-se doar la enumerarea

circumstanțelor săvârșirii infracțiunii, fără a aprecia la modul cuvenit

pericolul social al infracțiunii comise, iar instanța de apel, insuficient și-a

motivat soluția în partea ce ține de respingerea argumentelor din apelul

procurorului și menținerea soluției date de către instanța de fond fără

modificări;

- instanțele de fond și apel nu au valorificat efectiv în cazul procesului

logico-juridic de individualizare a modalității de executare a pedepsei

închisorii de către inculpații Ciumac Alexandr și Mitea Alexandru faptul că

respectivii nu au fost sinceri pe tot parcursul procesului penal, devreme ce

au încercat să inducă în eroare atât organul de urmărire penală cil și

instanțele de fond și apel despre circumstanțele intrării în posesie a bunului

părții vătămate, prin inventarea unei versiuni care contravine probelor

administrate de către organul de urmărire penală dar si logicii firești a

lucrurilor;

- Ciumac Alexandr și Mitea Alexandru nu au conștientizat pericolul

social pe care îl prezintă fapta lor, nu se căiesc sincer și în condițiile

respective nu poate beneficia de indulgența instanțelor de judecată

împuternicite de a le numi pedeapsa penală;

- la examinarea cererii de apel formulate de către procuror, instanța de

apel urma să țină cont de comportamentul inculpaților la etapa de judecare

a cauzei în instanța de fond și apel, reținând în acest sens că inculpații, în

special Ciumac Alexandr au ignorat citările repetitive de a compărea în fața

autorității judecătorești, eschivându-se intenționat de la judecarea cauzei

penale, motiv pentru care cel puțin în instanța de apel, inculpatul Ciumac

Alexandr a fost supus aducerii silite;

- instanța de apel, devreme ce s-a solidarizat cu soluția dată de către

instanța de fond pe dimensiunea individualizării modalității de executare

de către inculpații Ciumac Alexandr și Mitrea Alexandru a pedepsei

închisorii, era obligata să argumenteze motivat privind împrejurările care o

fac să creadă că inculpații nu v-or recidiva și în corelație cu care date despre

persoana vinovaților ele servesc temei pentru aplicarea art.90 Cod penal;

- așa cum rezultă din textul părții descriptive a sentinței, instanța de

fond a pus unele și aceleași circumstanțe de fapt atât la baza individualizării

pedepsei penale numite în sarcina inculpaților Ciumac Alexandr și Mitrea

Alexandru cât și la baza individualizării/alegerii modalității de executare a

acestor pedepse.

5.2. În motivarea recursului ordinar, avocatul Burduja Victoria în

numele inculpatului Ciumac Alexandr a menționat că:

- sub aspect procesual, atât instanța de fond, cât și instanța de apel, au

admis erori procesuale, fiind dispusă examinarea cauzei penale în lipsa

părții vătămate Căldare Ion;

- instanța nu a ținut cont de prevederile art.323 alin.(2) Cod de

procedură penală, potrivit cărora judecarea cauzei în prima instanță și

instanța de apel se desfășoară cu participarea părții vătămate sau a

reprezentantului ei;

- în cadrul examinării cauzei, partea vătămată a solicitat audierea sa pe

marginea învinuirii aduse inculpaților Mitrea Alexandru și Ciumac

Alexandr, în acest sens fiind depusă cerere;

- părții vătămate i-a fost lezat dreptul la un proces echitabil, fiindu-i

îngrădită posibilitatea de a depune obiecție și cereri la prezentarea

materialelor și finisarea urmăririi penale, inclusiv și în proces la ședințele

judiciare;

- nu este clară poziția și soluția instanței de fond și de apel, privind

examinarea cauzei penale fără audierea părții vătămate, ori aceasta fiind

unica probă pe care își întemeiază acuzarea învinuirea. De altfel, fiind

audiați martorii nici unul din ci nu au putut confirma, că Ciumac A. a sustras

în mod deschis telefonul mobil, ori acestea au declarat că, cunosc despre cele

întâmplate doar din spusele părții vătămate;

- pe parcursul urmăririi penale nu au fost audiați martorii oculari,

prezenți în momentul săvârșirii infracțiunii, astfel că, învinuirea adusă lui

Ciumac Alexandr este bazată doar pe presupuneri. Martorii audiați în cadrul

cercetării judecătorești, nu au furnizat instanței de judecată suficientă

informație, pentru a confirma vinovăția inculpatului Ciumac A. de

săvârșirea infracțiunii. Declarațiile martorilor doar confirmă prezența lui

Ciumac Alexandr la servirea băuturilor, însă nu confirmă poziția

acuzatorului privind săvârșirea unei infracțiuni prin participație. Însuși

inculpatul Ciumac Alexandr nu neagă prezența sa la terasa din str. Alba Iulia

5/2 unde în seara zilei de 20.06.2017 a servit băuturi cu Mitrea Alexandru și

Căldare Ion;

- în condițiile în care partea vătămată Căldare Ion a oferit (cel puțin) 3

declarații contrare, unica posibilitate de a stabili ce acțiuni reale au fost

întreprinse de flecare inculpat, rolul acestora în săvârșirea infracțiunii,

precum și a exclude dubiile și presupunerile era strict necesar audierea părții

vătămate;

- la data de 16 aprilie 2019, partea vătămată a formulat o cerere prin

care solicita audierea sa în cadrul cercetării judecătorești, instanța de fond

era obligată de a dispune reluarea cercetării judecătorești, în scopul audierii

acestuia și a exclude orice dubii. Însuși partea vătămată în cadrul efectuării

confruntării a declarata că, era în stare de ebrietate și telefonul i-a fost sustras

doar de Mitrea A. Inculpatul Ciumac Al. se afla la masă și nu vedea cele

întâmplat;

- în lipsa altor probe decât audierea celor 4 martori, învinuirea adusă

inculpatului este una formală fiind lipsită de dovezi;

- partea vătămată în ședința de judecată a instanței de fond nu s-a

prezentat, asigurarea prezentei acesteia nu a fost realizată de partea acuzării,

chiar și în urma dispunerii aducerii silite. Astfel, declarațiile date în calitate

de parte vătămată de la etapa de urmărire penală, deși au fost verificate prin

citire în cadrul cercetării judecătorești de către procuror, nu pot sta la baza

unei condamnări;

- în lumina celor enunțate și prin prisma altor lacune admise de

organul de urmărire penală, apărarea insistă asupra faptului că, pe tot

parcursul procesului penal, autoritățile statului nici nu au încercat să

elucideze aspectele ce țin de existența sau lipsa legăturii cauzale dintre fapta

inculpatului și consecințele survenite;

- probele cercetate nu indică cert și direct că, Ciumac A. a comis faptele

incriminate prin participație, iar numai declarațiile incipiente ale părții

vătămate, prin care îl incriminează pe Ciumac Alexandr, în lipsa altor probe,

nu sunt suficiente pentru a concluziona vinovăția univocă a acestuia;

- probele aduse în acuzarea lui Ciumac Alexandr nu sunt concludente

și pertinente, urmând ca inculpatul să fie achitat pe motivul că fapta acestuia

nu conține elementele constitutive ale infracțiunii de jaf. Or, o sentință de

condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri, toate îndoielile apărute și

care nu pot fi înlăturate, se tratează în favoarea inculpatului. Vinovăția

persoanei în săvârșirea faptei se consideră dovedită numai în cazul când

instanța de judecată, călăuzindu-se de principiul prezumției nevinovăției,

cercetând nemijlocit toate probele prezentate, a dat răspuns la toate

chestiunile prevăzute în art.385 Cod de procedură penală.

5.3. În motivarea recursului ordinar, avocatul Farniev Arcadie în

numele inculpatului Mitrea Alexandru a menționat că:

- instanța de apel nu a îndeplinit strictele prevederi ale legii, precum și

explicațiile date de către Plenul Curții Supreme de Justiție la pct. 14 al

Hotărârii nr. 22 din 12 decembrie 2005 „Cu privire la practica judecării

cauzelor penale în ordine de apel”, iar, ne pronunțarea instanței de apel

asupra tuturor motivelor invocate echivalează cu nerezolvarea fondului

apelului;

- instanța de judecată a dat o apreciere incorectă probelor prezentate

de acuzare și nu a apreciat multilateral și obiectiv probele administrate, care

în cumul dovedesc cu certitudine poziția inculpatului în comiterea

infracțiunii încriminate, ori nu s-a expus asupra tuturor motivelor indicate

în apelul avocatului;

- instanța de apel nu s-a expus, nu a cercetat și nu a apreciat la justa

valoare următoarele probe expuse în apelul avocatului care dovedesc cu

certitudine nevinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate;

- instanța de apel în motivarea deciziei sale, invocând analiza probelor

cercetate, a făcut referire doar la declarațiile părții vătămate date la

urmărirea penală și a martorilor care nu au fost prezenți la momentul

comiterii infracțiunii, fiind colaboratori ai poliției intervenind după

solicitarea părții vătămate, ignorând în totalitate prevederile art. 389 Cod de

procedură penală, sentința de condamnarea se adoptă numai în condiția în

care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea

infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța

de judecată. Sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri sau,

în mod exclusiv ori în principal, pe declarațiile martorilor;

- analizând probele administrate și cercetate pe caz a stabilit cu

certitudine că nu sunt prezente careva probe ce ar confirma vinovăția

inculpatului în săvârșirea infracțiunii, motivarea instanței de apel reprezintă

doar niște versiuni din oficiu înaintate de către instanță în defavoarea

inculpatului, care nu au nici un suport probatoriu, deoarece vina lui Mitrea

Alexandru nu este dovedită decât parțial interpretativ prin depozițiile părții

vătămate audiate la etapa de urmărire penală. Urmează de atras atenția

asupra faptului că declarațiile părții vătămate din ziua incidentului și cele

date ulterior sunt contradictorii între ele;

- instanța de apel nu s-a expus, nu a cercetat și nu a apreciat la justa

valoare probele expuse în apelul avocatului care dovedesc că acțiunile

inculpatului Mitrea Alexandru nu au fost încadrate juridic corect;

- pentru a încadra acțiunile inculpatului Mitrea Alexandru în baza art.

187 alin. (2) Cod penal, instanța de apel urma să demonstreze prin careva

probe că, între inculpatul Mitrea Alexandr și inculpatul Ciumac Alexandr a

fost careva înțelegere prealabilă și totodată să fie clar stabilite care anume

acțiuni sau inacțiuni ale lui Ciumac Alexandr constituie elementele

infracțiunii încriminate, totodată să fie probat că, în urma acțiunilor

inculpatului Mitrea Alexandru, părții vătămate Căldare Ion i-a fost cauzat

un prejudiciu material considerabil, de alt fel să confirme existența

elementelor infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) Cod penal, deoarece

din materiale cauzei penale rezultă că infracțiunea a fost comisă de către

inculpatul Mitrea Alexandru de unul singur cu cauzarea unui prejudiciu

material ne considerabil părții vătămate astfel încadrarea juridică corectă a

acțiunilor inculpatului Mitrea Alexandru urma să fie făcută conform

semnelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (1) Cod

penal, din ce rezultă că prin sentința și decizia atacată faptelor săvârșite de

inculpatul Mitrea Alexandru li s-a dat o încadrare juridică greșită;

- instanța de apel a dat prioritate nefondată probelor acuzării în

detrimentul probelor apărării care demonstrează că acțiunile lui Mitrea

Alexandru nu întrunesc elementele infracțiunii încriminate, respectiv care

stabilesc adevărul;

- instanța de apel neîntemeiat a dispus începerea și finisarea cercetării

judecătorești atât timp cât partea vătămată a fost în imposibilitate de a se

prezenta la ședințele de judecată.

Referință asupra recursurilor declarate nu a fost depusă.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare

declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează

inadmisibilitatea acestora din următoarele considerente:

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în

drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că

argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate.

Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 din

Codul de procedură penală.

Din conținutul recursurilor ordinare declarate de către procurorul în

procuratura de circumscripței Chișinău, Popov Oleg, de către avocatul

Burduja Victoria în numele inculpatului Ciumac Alexandr, și de către

avocatul Farniev Arcadie în numele inculpatului Mitrea Alexandru, se

evidențiază semnalarea temeiurilor pentru recurs prevăzute la art. 427 alin.

(1) pct. 5), 6), 8), 10) și 12) Cod de procedură penală și anume cazurile când:

cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei

părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a

înștiința instanța despre această imposibilitate; instanța de apel nu sa

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și decizia nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția; nu au fost întrunite elementele

infracțiunii; s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale;

faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul

penal reține că temeiurile invocate de recurenți și motivele specificate în

susținerea acestora, nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei,

din următoarele considerente.

În privința temeiului de recurs invocat de avocatul Burduja Victoria în

numele inculpatului Ciumac Alexandr, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod

de procedură penală, precum că instanțele de fond au judecat cauza în

absența părții vătămate Căldare Ion, și nu au ținut cont de prevederile art.

332 alin.(2) Cod de procedură penală, Colegiul penal atestă că a fost invocat

eronat, or, prima instanță prin încheiere protocolară a dispus în temeiul art.

371 Cod de procedură penală, începerea examinării cauzei penale în lipsa

părții vătămate care se afla peste hotarele țării (f.d.63 vol. II), iar instanța de apel,

audiind opinia participanților la proces, a dispus examinarea cauzei în

absența părții vătămate Căldare Ion, în privința căruia a fost executată

procedura citării legale fapt confirmat prin avizele de recepție anexate la

materialele cauzei, care s-au întors cu mențiunea „nereclamat”(f.d.95-98, 124-

125, vol. II).

Referitor la temeiul pentru recurs invocat de către procurorul în procuratura

de circumscripței Chișinău, Popov Oleg și de către avocatul Farniev Arcadie în

numele inculpatului Mitrea Alexandru, prin prisma pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, Colegiul penal menționează că în cauza supusă judecării

sunt aplicabile atunci când instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor

motivelor invocate în apel și nu s-a motivat întemeiat hotărârea

judecătorească.

Colegiul penal respinge ca nefondate alegațiile recurenților în această

parte și reiterează că invocarea unor pretinse erori admise la etapa judecării

cauzei de instanța de apel, urmează a fi precedate de o motivare

corespunzătoare privind esența acestora și indicarea expresă a

circumstanțelor cauzei cărora sunt subsecvente.

Verificând hotărârea atacată, Colegiul penal apreciază că aceasta

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe

care instanța de apel le-a expus în hotărârea adoptată, echivalează cu o

motivare conformă rigorilor și exigențelor impuse de art. 6 CEDO.

De asemenea, instanța de recurs în prezenta speță nu acceptă criticile

recurenților, precum că hotărârea instanței de apel este una nemotivată și

ilegală, semnalându-se astfel nerespectarea cerințelor art. 414 alin. (1) Cod

de procedură penală, care prevăd că instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate

de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror

probe noi prezentate instanței de apel.

Tot aici, urmează de menționat, că motivarea hotărârii este un proces

de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în

mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt

valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt

menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale,

adică așa cum s-a procedat, de altfel, în cauza dată. Instanța de apel fiind

investită cu o situație de fapt, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești,

a expus situația de fapt reținută în cauză și a concluzionat corect de a

menține sentința primei instanțe ca fiind legală și întemeiată.

Prin urmare, contrar celor invocate de către recurenți, Colegiul penal

verificând lucrările dosarului remarcă că, instanța de apel a examinat cauza

sub toate aspectele, complet și obiectiv, a cercetat suplimentar materialele

cauzei în ședința instanței de apel, cu consemnarea lor în procesul verbal al

ședinței de judecată, adoptând în consecință o soluție argumentată privind

respingerea apelurilor declarate de către procurorul în procuratura de

circumscripței Chișinău, Popov Oleg, și de către avocatul Farniev Arcadie în

numele inculpatului Mitrea Alexandru, ca fiind nefondate, cu menținerea

sentinței, fără modificări.

Tot la acest capitol, instanța de recurs reține că, așa cum rezultă din

textul deciziei atacate, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate

cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, respectiv

hotărârea cuprinde temeiurile de fapt și de drept ce au dus, la caz, la

respingerea apelurilor declarate și cu menținerea sentinței primei instanțe.

În acest sens, Colegiul penal atestă, că la soluționarea cauzei instanța

de apel, judecând cauza a ținut cont de prevederile art. 99-101, 414 Cod de

procedură penală, a verificat și a cercetat probele sub toate aspectele,

apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității

lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, și întemeiat a

ajuns la concluzia că prima instanță în sentință corect și justificat și-a motivat

soluția sub aspectul recunoașterii vinovăției inculpaților Mitrea Alexandru

și Ciumac Alexandr în comiterea infracțiunii prevăzute de art.187 alin.(2) lit.

b), f) Cod penal, luând în considerație probele administrate legal de către

organul de urmărire penală și cercetate în ședința de judecată la prezenta

cauză penală, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură

penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală,

din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și

coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de

drept, și ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpaților în

comiterea faptei și prezența în acțiunile inculpaților a elementelor

infracțiunii de jaf.

Colegiul penal reține că, în recursurile declarate recurenții critică în

bună parte hotărârea instanței de apel, prin prisma faptului că nu au fost

apreciate la justa valoare probele prezentate de către părți. Însă, verificând

temeinicia deciziei adoptate de către instanța de apel, Colegiul consideră că

criticile menționate nu și-au găsit confirmarea la caz, deoarece în urma

analizei hotărârii contestate, atât cumulul de probe prezentate de către

partea acuzării, cât și cele prezentate de către partea apărării, toate au fost

apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală.

Totodată, raportat la criticile recurenților, Colegiul penal reiterează că

aceștia se referă în principal la chestiunea de apreciere a probelor. Prin

urmare, reieșind din analiza textuală a recursurilor ordinare declarate, se

constată că autorii acestora expun conținutul unor probe cercetate de

instanțele de fond, după care în cele din urmă conchid că acestea constituie

un ansamblu probator indubitabil prin care se confirmă nevinovăția

inculpaților în comiterea infracțiunilor imputate.

Elocvent în acest sens, se impune precizarea că aprecierea probelor este

unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece

întregul volum de muncă depus de către organele de urmărire penală,

instanțele judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția

ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima

convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, iar

convingerea intimă se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în

ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că

probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența,

veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblu lor sunt

apreciate din punct de vedere al coroborării acestora.

Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate

fi invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează că la

etapa judecării recursului nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu

dă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt,

decât cea constatată de instanțele ierarhic inferioare, aceasta fiind atributul

exclusiv al instanțelor de fond.

Din aceste considerente, Colegiul penal nu va analiza și verifica

probele administrate în cauză, deoarece în speța deferită judecării nu s-a

constatat discrepanța între cele reținute de instanța de apel și conținutul real

al probelor sau ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință

pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o redă.

De asemenea, instanța de recurs în prezenta speță nu acceptă criticile

avocatului Farniev Arcadie, precum că careva probe incontestabile, precum

că inculpatul Mitrea Alexandru a săvârșit infracțiunea imputată, la dosar

lipsesc cu desăvârșire, or, instanțele de fond, analizând în ansamblu probele

cauzei penale date prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct

de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării lor, corect

au încadrat juridic acțiunile inculpatului Mitrea Alexandru în baza art. 187

alin.(2) lit. b), f) Cod penal.

Totodată, instanța de recurs respinge și alegațiile procurorului,

precum că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel și decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția în partea individualizării pedepsei în privința

inuculpaților. Totuși, verificând lucrările dosarului, Colegiul penal atestă că,

instanța de apel a motivat cu suficientă amplitudine soluția adoptată în

prezenta speță.

Colegiul penal menționează că, instanța de apel, investită cu o situație

de fapt, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, s-a expus suficient în

partea individualizării pedepsei și modului de executare a acesteia, astfel

încât concluziile sale să conțină raționamente întemeiate asupra pedepsei

aplicate inculpaților Ciumac Alexandr și Mitrea Alexandru.

Instanța de recurs reține că, așa cum rezultă din textul deciziei atacate,

instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417

alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, respectiv hotărârea cuprinde

temeiurile de fapt și de drept ce au dus, la caz, la respingerea apelurilor ca

nefondate cu menținerea sentinței fără modificări.

La acest capitol, Colegiul penal apreciază ca fiind nefondate alegațiile

recurenților în această parte și reiterează că invocarea unor pretinse erori

admise la etapa judecării cauzei de instanța de apel, urmează a fi precedate

de o motivare corespunzătoare privind esența acestora și indicarea expresă

a circumstanțelor cauzei cărora sunt subsecvente.

Verificând hotărârea atacată, Colegiul penal apreciază că aceasta

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe

care instanța de apel le-a expus în hotărârea adoptată, echivalează cu o

motivare conformă rigorilor și exigențelor impuse de art. 6 CEDO.

Așadar, Colegiul penal consideră că în cauza dată, nu și-au găsit

confirmarea temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, invocat de către recurenți.

În continuare, Colegiul penal reține că, avocatul Burduja Victoria în numele

inculpatului Ciumac Alexandr și avocatul Farniev Arcadie în numele inculpatului

Mitrea Alexandru, invocă incidența în prezenta speță, a temeiului de casare

prevăzut la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume că nu au

fost întrunite elementele infracțiunii, temei care este aplicabil atunci când nu a

fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii,

nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele

infracțiunii, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele

atenuante și agravante ale infracțiunii.

În argumentarea recursurilor declarate prin prisma temeiului de

recurs nominalizat mai sus, în opinia recurenților probele administrate în

ședințele instanțelor de fond nu demonstrează vinovăția inculpaților

Ciumac Alexandr și Mitrea Alexandru în cele incriminate acestora, urmând

ca aceștia să fie achitați.

Reieșind din materialele dosarului se constată, că inculpații Ciumac

Alexandr și Mitrea Alexandru au fost recunoscuți vinovați și condamnați în

baza art. 187 alin.(2) lit. b), f) Cod penal.

În prezenta speță, instanța de recurs consideră, că instanța de apel

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv

cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, astfel just

ajungând la concluzia privind vinovăția inculpaților în cele ce i se

incriminează.

Conform art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a

infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între

semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii,

prevăzute de norma penală.

Opozant criticilor invocate de recurenți, precum că în acțiunile

inculpaților nu se regăsesc elementele constitutive ale infracțiunilor

imputate, Colegiul penal menționează, că instanța de apel a descris clar

constatarea vinovăției inculpaților, care a fost probată integral prin

mijloacele de probă prezentate de către procuror care au fost apreciate de

instanță ca fiind pertinente, concludente, utile și veridice, coroborează între

ele, acestea fiind cercetate în ședința judiciară a instanței de apel, consemnate

în procesul verbal și analizate de către instanța de apel în motivarea soluției

adoptate.

Colegiul penal reține că, instanțele de fond au examinat și au reținut

probele ce confirmă participarea lui Ciumac Alexandr și Mitrea Alexandru

la săvârșirea infracțiunii de jaf săvârșită în privința lui Căldare Ion, acestea

fiind supuse cercetării și consemnate în procesul-verbal al ședinței de

judecată, menționate și în conținutul deciziei adoptate.

Astfel, analizând circumstanțele și materialele cauzei, în raport cu

argumentele expuse de recurenți prin prisma temeiului invocat pentru

recurs, Colegiul consideră că, în prezenta speță criticile acestora sânt

neîntemeiate, deoarece instanțele de fond și-au motivate suficient și amplu

concluzia privind vinovăția inculpaților Ciumac Alexandr și Mitrea

Alexandru în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin.(2) lit. b), f)

Cod penal, totodată corect fiind aplicate la caz și prevederile art. 90 Cod

penal.

Instanța de apel, contrar criticilor expuse în recursuri, a constatat și

reținut starea de fapt și de drept, motivând desfășurat concluziile sale,

inclusive referitor la prezența elementelor constitutive ale infracțiunilor

imputate.

Criticile recurenților, precum că instanțele de fond în sentința de

condamnare a lui Ciumac Alexandr și Mitrea Alexandru nu dețin nici o

probă care ar demonstra vinovăția acestora, sunt neîntemeiate, deoarece

reieșind din conținutul hotărârilor adoptate la caz, instanțele de fond au

cercetat cumulul de probe ce dovedesc comiterea infracțiunilor săvârșite de

inculpați, consemnându-le și în procesul verbal al ședințelor de judecată.

Colegiul penal reține că, deși, în prezenta cauză supusă judecării, au

fost administrate un șir de probe indirecte în coraport cu cele directe, potrivit

considerentelor teoretice și jurisprudenței, în cazul dacă există două sau mai

multe probe indirecte, acestea ar putea fundamenta o hotărâre de

condamnare, dacă din înlănțuirea lor logică rezultă o concluzie univocă

referitoare la vinovăția inculpaților, fapt incident și în prezenta speță.

Având în vedere și jurisprudența constantă a Colegiului penal al Curții

Supreme de Justiție, se reține că regula generală desprinsă din dispozițiile

art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că la etapa de judecare a

recursului ordinar instanța de recurs verifică erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, în baza temeiurilor stipulate expres de norma

respectivă, dar nu apreciază sau face o reapreciere a stării de fapt reținute în

speță.

Referitor la temeiul pentru recurs prevăzut la pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală invocat de către procuror, potrivit căruia hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, în cazul în care s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale, Colegiul penal constată lipsa în

recursul declarat a oricărei motivații desfășurate, precum și lipsa

argumentelor concrete, esențiale la caz, care în viziunea recurentului a-r

vicia hotărârea contestată.

Analizând acest temei în raport cu motivele invocate în recursul

declarat, Colegiul penal constată că acesta nu și-a găsit confirmare.

Colegiul reține că autorul recursului este de acord cu starea de fapt

stabilită de către instanțele de judecată, însă critică hotărârile instanțelor

judecătorești referitor la pedeapsa aplicată.

Instanța de recurs consideră că motivele invocate de către recurent la

acest capitol sunt lipsite de temei legal.

Astfel, Colegiul penal relevă că, persoanei recunoscute vinovate de

săvârșirea unei infracțiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în

limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată.

Totodată, conform art. 75 alin. (1) Cod penal, la stabilirea categoriei și

termenului pedepsei instanța de judecată are obligația să țină cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea,

de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,

precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Pedeapsa are drept scop și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât

din partea inculpatului, cât și a altor persoane. Ca măsură de constrângere,

pedeapsa are pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, în

ce privește comportamentul făptuitorului. Pe de altă parte, pedeapsa și

modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizată în așa fel, încât

inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în

viitor a săvârșirii unor fapte similare. Chestiunea de individualizare a

pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor

circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse

în limitele prevăzute de lege.

Subsecvent, instanța de recurs reține că instanțele de judecată au dat

deplină eficiență prevederilor art. 61 și 75 Cod penal, ținând cont de toate

circumstanțele cauzei, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de persoana inculpaților, de comportamentul acestora de până și

după săvârșirea infracțiunii, care anterior nu au fost trași la răspundere

penală, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea,

de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatei,

precum și de condițiile de viață ale familiei acestora.

Colegiul penal remarcă că recursul repetă textul apelului, argumentele

expuse de recurent fiind anterior invocate în apel, iar instanța de apel,

examinându-le în ansamblu, le-a dat o apreciere corespunzătoare, conform

art. 414 Cod de procedură penală, pronunțându-se argumentat și detaliat

asupra lor, a indicat temeiurile de fapt și de drept care au dus la emiterea

respectivei soluții, precum și motivele adoptării ei, decizia instanței de apel

în partea contestată fiind bine argumentată, motivată, legală și întemeiată,

iar Colegiul penal nu a constatat existența vreunei erori care ar afecta

legalitatea hotărârii judecătorești contestate, în această parte.

Astfel, Colegiul penal a stabilit că cumulul de probe cercetat și analizat

în cauza deferită judecării, circumstanțele stabilite în prezenta speță, au fost

deplin cercetate de instanța de apel ce i-a permis de astfel de a ajunge la

concluzia că acțiunile inculpaților Ciumac Alexandr și Mitrea Alexandru

întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod

penal, iar soluția de menținere a sentinței primei instanțe este una corectă,

respectiv decizia atacată corespunde tuturor prevederilor legii de procedură

penală, este legală și motivată, fiind apreciat just probatoriul administrat,

indicând motive clare pe care și-a întemeiat hotărârea emisă.

Din conținutul recursului declarant de către procuror instanța de

recurs atestă că, acesta își expune dezacordul în partea individualizării

modului de executare a pedepsei cu închisoare, considerând că în privința

inculpaților nu pot fi aplicate prevederile art. 90 Cod penal, adică

suspendarea condiționată a întregului termen de pedeapsă cu închisoare.

Opozant argumentelor invocate de recurent în susținerea poziției sale

de neaplicare la caz a prevederilor art. 90 Cod penal, Colegiul penal

analizând hotărârea judecătorească atacată sub aspectul menționat, în raport

cu circumstanțele stabilite în prezenta cauză consideră că, soluția instanțelor

de fond în latura stabilirii pedepsei și modului de executare a acesteia sunt

întemeiate, la adoptarea căreia s-a ținut cont în deplină măsură de dispoziția

alin. (1) art. 75 Cod penal, ce prevede că persoanei recunoscute vinovate de

săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate

în Partea Specială a prezentului Cod și în strictă conformitate cu dispozițiile

Părții Generale a Codului penal.

În continuarea concluziilor sale, instanța de recurs menționează că,

prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele

stabilite de lege, de care sunt obligate să se conducă instanțele de judecată la

aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte.

Instanțelor de judecată, legea penală le acordă o posibilitate largă de aplicare

în practică a principiului individualizării pedepsei penale, luând în

considerație caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite,

persoana celui vinovat, circumstanțele ce atenuează sau agravează

răspunderea, ținând cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Deci, Colegiul menționează că, persoanei declarate vinovate trebuie să

i se aplice o pedeapsă, echitabilă, adică în limitele sancțiunii legii în baza

căreia persoana a fost condamnată, iar după caz, instanța este în drept de a

aplica și prevederile Părții Generale a Codului penal, inclusiv și ale art. 90

Cod penal, în cazul în care nu sunt careva impedimente.

Condițiile privind acordarea suspendării condiționate a executării

pedepsei prevăzute de art. 90 Cod penal se referă la: pedeapsa aplicată și

natura infracțiunii, circumstanțele cauzei și persoana infractorului,

aprecierea instanței că scopul poate fi atins și fără executarea acesteia.

Astfel, reieșind din conținutul hotărârii contestate, Colegiul penal

consideră că, atât prima instanță, cât și instanța de apel întemeiat au

concluzionat despre posibilitatea aplicării prevederilor art. 90 Cod penal față

de inculpați, notând faptul că anterior nu au fost condamnați, au restituit

părții vătămate bunul sustras, inculpatul Mitrea Alexandru a restituit părții

vătămate prejudiciul moral, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu

se află, se caracterizează satisfăcător. Toate împrejurările menționate au

permis instanțelor de fond de a da dovadă de clemență față de inculpați,

evitându-se, astfel, neajunsurile pe care le poate atrage contactul cu mediul

din penitenciar, stabilindu-le în cele din urmă o perioadă de probațiune,

astfel încât vinovații să-și facă concluziile respective și să fie atins scopul legii

penale.

Colegiul penal apreciază ca fiind eronată și invocarea temeiului pentru recurs

stipulat la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, de către avocatul

Farniev Arcadie în numele inculpatului Mitrea Alexandru, precum că faptei

săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, întrucât din materialele cauzei se

atestă că atât la etapa urmăririi penale cât și judecarea cauzei în primă

instanță și în apel, partea apărării nu a invocat careva erori cu privire la

încadrarea greșită a faptei inculpatului.

Astfel, potrivit art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, temeiurile

pentru recurs menționate la alin.(1) pot fi invocate doar în cazul în care au

fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel, iar la caz

instanța de apel nu a recalificat acțiunile inculpatului, însă a menținut

sentința primei instanțe prin care inculpatul Mitrea Alexandru a fost

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin.(2) lit.

b), f) Cod penal.

Colegiul penal reține că, în recursul declarat avocatul Farniev Arcadie

în numele inculpatului Mitrea Alexandru critică în bună parte hotărârea

instanței de apel, prin prisma faptului că nu au fost apreciate la justa valoare

probele prezentate de către partea apărării, în opinia căruia acestea dovedesc

nevinovăția inculpatului Mitrea Alexandru în cele incriminate lui. Însă,

verificând temeinicia deciziei adoptate de către instanța de apel, Colegiul

penal consideră că criticile menționate nu și-au găsit confirmarea la caz,

deoarece în urma analizei hotărârii contestate, atât cumulul de probe

prezentate de către partea acuzării, cât și cele prezentate de către partea

apărării, toate au fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură

penală.

Totodată, raportat la criticile recurentului, Colegiul penal reiterează că

aceștia se referă în principiu la chestiunea de apreciere a probelor. Prin

urmare, reieșind din analiza textuală a recursului ordinar declarat, se

constată că autorul acestuia expune conținutul unor probe cercetate de

instanțele de fond, după care în cele din urmă conchide că acestea constituie

un ansamblu probator indubitabil prin care se confirmă nevinovăția

inculpatului Mirea Alexandru în comiterea infracțiunii imputate.