1re-53/2021 — art. 313 CPP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 313 CPP
- Temei legal
- art. 453 CPP
1re-53/2021 — art. 313 CPP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1re-53/2021
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
03 martie 2021 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte: Iurie Diaconu
Judecători: Liliana Catan
Ion Guzun
a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în
principiu a recursului în anulare declarat de către condamnatul Grecu Iurie, prin care
se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 decembrie
2020,
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 22.01.2018 – 12.02.2018;
Instanța de recurs: 02.03.2018 – 04.04.2018;
(de revizuire) 20.11.2020- 08.12.2020;
Instanța de recurs în anulare:08.02.2021 – 03.03.2021.
c o n s t a t ă:
La data de 13.12.2017, Iurie Grecu a depus plângere în Procuratura r-nul
Glodeni pe faptul unor acțiuni ilegale comise în privința lui în timpul reținerii în
perioada 12 iulie 2017-14 iulie 2017 în cadrul IP Glodeni.
Prin ordonanța procurorului în Procuratura r-nul Glodeni, Ion Crișciuc din data
de 28.12.2017, s-a dispus neînceperea urmăririi penale cu clasarea procesului penal
în temeiul art.286 Cod de procedură penală.
Prin ordonanța din 09.01.2018 emisă de către procurorul șef-interimar al
Procuraturii r-nul Glodeni, Ion Covalciuc, s-a dispus respingerea plângerii lui Iurie
Grecu, ca fiind neîntemeiată, cu menținerea în vigoare a ordonanței de neîncepere a
urmăririi penale cu clasarea procesului penal.
La data de 22.01.2018 petiționarul Iurie Grecu s-a adresat în instanța de
judecată cu plângere în conformitate cu art. 313 Cod de procedură penală, prin care
a solicitat obligarea procurorului să lichideze încălcările drepturilor omului comise
în privința lui Iurie Grecu.
În argumentarea plângerii, petiționarul a indicat că procurorul s-a expus
superficial pe marginea plângerii, critic și neobiectiv a dat apreciere probelor, în
special raportul făcut de avocatul poporului Lilian Tudosan, Alexandru Zubco, nu
a fost examinată plângerea complet și obiectiv sub prisma tuturor aspectelor, ceia
ce a dus la concluzii pripite și eronate. Iar prin prisma jurisprudenței Curții
Europene, ineficiența investigației constituie o violare a articolelor 3,6 CEDO. În
astfel de circumstanțe consideră că statul riscă să fie condamnat.
1
Prin încheierea Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni din 12.02.2018, s-a
admis plângerea înaintată de Iurie Grecu. S-au declarat nule ordonanțele din
28.12.2017 de neîncepere a urmărire penală cu clasarea procesului penal, emisă de
către procurorul Ion Crișciuc și din 09.01.2018 de respingere a plângeri depusă
împotriva ordonanței din 28.12.2017, emisă de către procuror, șef interimar al
procuraturii r-nul Glodeni, Ion Covalciuc. S-a obligat procurorii Ion Crișciuc și Ion
Covalciuc în limitele competențelor atribuite prin lege să efectueze control
suplimentar și să lichideze toate încălcările drepturilor și libertăților lui Iurie Grecu
admise pe parcursul examinări acestui caz.
Instanța a reținut că procurorul nu a examinat cauza sub toate aspectele,
complet și obiectiv și nu a asigurat petiționarului deplină exercitare a drepturilor
sale, după cum prevede art.10,19,58 Cod de procedură penală, art.20 din Constituție
și art.6 CEDO. Astfel, petiționarul Iurie Grecu nu a fost audiat pe marginea
pretențiilor pe care le-a înaintat în plângerea sa, nu i-a fost oferită posibilitatea de a-
și argumenta poziția în legătură cu situația creată și de a prezenta probe.
Nefiind de acord cu încheierea instanței, procurorul a atacat-o cu recurs,
solicitând admiterea cererii de recurs cu casarea încheierii Judecătoriei Drochia
sediul Glodeni din 12.02.2018.
În argumentarea recursului recurentul a invocat că instanța de fond la data de
12.02.2018, a mai admis o plângere-completare a petiționarului, pe care o consideră
ca fiind tardivă. Totodată, acuzatorul de stat a indicată că judecătorul de instrucție
nu este în drept să-și asume obligațiile organului de urmărire penală, urmând doar
să se pronunțe asupra argumentelor invocate în plângere.
De asemenea, instanța de fond a dat apreciere incorectă a poziției invocate de
petiționar cu privire la faptul că acesta nu a fost audiat, acestuia nu i-a fost oferită
posibilitate de a-și argumenta poziția în legătura cu situația pe cauză. Menționând că
la procesul penal cu nr.12cr-1-2017 din 13.12.2017 sunt prezente acte ce confirmă
recuzarea lui Iurie Grecu depusă în Procuratura r-nul Glodeni, prin care
acesta înaintează recuzarea procurorului Ion Crișciuc și refuză să dea declarații pe
marginea plângerii sale depuse în procesul penal. Tot în cadrul examinării aceluiași
proces penal există un alt raport prin care procurorul Ion Crișciuc invocă faptul
prezentei lui Grecu Iurie în biroul său de serviciu la data de 28.12.2017 și nedorința
lui să depună careva declarații, refuz categoric, invocând faptul dezacordului său cu
examinarea plângerii sale depuse de către Procuratura r-nul Glodeni.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 aprilie 2018, a
fost respins ca neîntemeiat recursul, cu menținerea încheierii fără modificări.
4.1 În motivarea soluției instanța a precizat că, judecătorul de instrucție corect
a dat apreciere acțiunilor întreprinse de organul de urmărire penală și corect a admis
plângerea înaintată de Grecu Iurie. După cum s-a atestat din materialele cauzei și
anume sesizarea și cererea de recuzare a procurorului în Procuratura Glodeni, Ion
Covalciuc, înaintată de Grecu Iurie, nu s-a confirmat poziția acuzatorului de
2
stat precum că Grecu Iurie refuza de a face careva declarații pe cauză (f.d.11;16
din Petiția R1 nr.12cr-1-2017), în acest aspect instanța de recurs a apreciat critic
argumentele acuzatorului de stat.
Instanța a considerat corectă și argumentată poziția instanței de fond privind
admiterea plângerii înaintate de Grecu Iurie și remiterea materialului la un control
suplimentar, în care urmează a fi audiat Grecu Iurie și lichidate toate încălcările
admise asupra drepturilor și libertăților lui Grecu Iurie.
4.2 Decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 aprilie 2018, în
temeiul art. 466 alin. (4) și (5) Cod de procedură penală, a devenit irevocabilă la data
pronunțării.
La data de 12.11.2020 în adresa instanței de recurs a parvenit cererea de
revizuire a deciziei Curții de Apel Bălți depusă de către Grecu Iurie, prin care a
solicitat admiterea integrală a cererii de revizuire fiind reexaminată cauza pe
marginea plângerilor depuse în ordinea art. 313 CPP, fiind dată o apreciere justă,
completă și motivată referitor la Raportul Membrilor Oficiului Avocatului
Poporului, Secția Prevenirea Torturii din 17.08.2017.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 decembrie 2020,
cererea de revizuire înaintată de Grecu Iurie împotriva deciziei Curții de Apel Bălți
din 04.04.2018, examinate în ordinea art. 313 Cod de procedură penală, s-a respins
ca fiind nefondată.
Împotriva deciziei Curții de Apel petiționarul Grecu Iurie a declarat recurs
în anulare, solicitând casarea deciziilor Curții de Apel Bălți, cu rejudecarea cauzei
și pronunțarea unei noi hotărâri cu respectarea drepturilor și libertăților
fundamentale, prevăzute și garantate de normele legale.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat
inadmisibil din următoarele considerente.
Potrivit art. 452 Cod de procedură penală, Procurorul General și adjuncții lui,
persoanele menționate la art. 401 alin. (1) pct. 2) și 3), precum și în numele acestor
persoane, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de
Justiție recurs în anulare împotriva hotărârii judecătorești irevocabile, după
epuizarea căilor ordinare de atac.
Art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile irevocabile
pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la
judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii
precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor
Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii, iar
conform alin. (2) al aceluiași articol, recursul în anulare este inadmisibil dacă nu se
întemeiază pe temeiurile prevăzute în prezentul articol sau este declarat repetat.
Cerințele pentru cererea de recurs în anulare sunt prevăzute la art. 455 Cod de
procedură penală, una din ele fiind specificată la alin (2) pct. 7) din art. menționat,
3
conform căreia cererea trebuie să cuprindă conținutul și motivele recursului în
anulare cu menționarea cazurilor prevăzute la art. 453 și argumentele admiterii sau
respingerii recursului.
Analizând dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată, rezultă că
recursul în anulare este o cale extraordinară de atac care se utilizează în scopul
reparării erorilor de drept, comise la judecarea cauzei în cazul în care un viciu
fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată.
Din conținutul recursului nu se vede ce eroare de drept, comisă de instanțe la
judecarea cauzei date, urmează a fi reparată și care viciu fundamental în cadrul
procedurii precedente a afectat hotărârea atacată.
Astfel, conform art. 453 alin (2), 456 alin. (l) și art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de
procedură penală, recursul în anulare declarat de Grecu Iurie este inadmisibil
deoarece nu se întemeiază pe temeiurile prevăzute în alin (1) al aceluiași articol și,
deci, nu îndeplinește cerințele de conținut.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (2), art. 432 alin. (2) pct. 1), art.
453, 456 Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e :
Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către condamnatul Grecu
Iurie, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 decembrie
2020, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut.
Decizia este irevocabilă, pronunțată la 09 martie 2021.
Președinte: Iurie Diaconu
Judecători: Liliana Catan
Ion Guzun
4