1ra-123/2021 — art.287 alin.2,lit b CP

1ra-123/2021 — art.287 alin.2,lit b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-123/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

03 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Căpățînă Ion în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 25 mai 2020, în cauza penală în privința lui

Rudi Gheorghe xxxxx, născut la xxxxx xxxx,

domiciliat în xxxxx, str. xxxxxxxxx

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță:12.08.2019 – 17.02.2020;

Instanța de apel: 11.03.2020-25.05.2020;

Instanța de recurs: 10.08.2020 –03.02.2021.

A C O N S T A T A T:

2020, cauza fiind examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de

procedură penală, Rudi Gheorghe a fost recunoscut vinovat în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2), lit. b) Cod Penal al RM.

În conformitate cu art. 55 Cod Penal al RM, inculpatul Rudi

Gheorghe s-a liberat de răspundere penală pentru comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (2), lit. b) Cod Penal al RM, cu atragerea acestuia

la răspundere contravențională.

Procesul penal în cauza penală privind învinuirea lui Rudi

Gheorghe Feodor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2),

lit. b) Cod Penal al RM a fost încetat.

Rudi Gheorghe a fost atras la răspundere contravențională și i s-a

aplicat sancțiunea sub formă de amendă în mărime de 150 (una sută

cincizeci) unități convenționale, ceea ce constituie la momentul comiterii

faptei suma de 7 500 (șapte mii cinci sute) lei.

1

aprilie 2019, aproximativ la ora 22:00, Rudi Gheorghe urmărind scopul de

încălcare grosolană a ordinii publice, în urma unei înțelegeri prealabile cu

încă două persoane în privința cărora a fost disjunsă cauza penală, într-o

procedură separată, în timp ce se aflau pe str. xxxxx din mun. Orhei, în

apropiere de căminul Colegiului pedagogic din Orhei, dând dovadă de

necuviință și neobrăzare, încălcând grosolan ordinea publică, prin

manifestarea unei bravuri și a unei forțe grosolane, exprimând o vădită

lipsă de respect față de societate, manifestată prin neglijarea premeditată

a conduitei și liniștii în societate și printr-un cinism și o obrăznicie

deosebită, în timp ce cet. Bargan Alexandru și minorul xxxxxx se aflau în

automobilul de model „Seat Ibiza”, cu n/î „xxx xxx”, care era parcat, iar

minorul xxxxxxx se afla lângă același automobil, i-au atacat pe aceștia,

aplicând mai multe lovituri cu pumnii și picioarele în diferite regiuni ale

corpului cet. Bargan Alexandru și minorilor xxxxxx și xxxxxx, precum și

în automobil, amenințându-i cu aplicarea violenței fizice, acțiuni care au

fost săvârșite în loc public.

Astfel, acțiunile lui Rudi Gheorghe au fost calificate în baza art. 287

alin. (2), lit. b) Cod penal, și anume „huliganism, adică acțiunile intenționate

care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra

persoanelor săvârșit de mai multe persoane”.

Procuratura raionului Orhei, Dodon Svetlana prin care a solicitat

admiterea apelului, casarea sentinței, și pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatului Rudi

Gheorghe să-i fie stabilită pedeapsa penală sub formă de închisoare pe un

termen de 1 (unu) an și 6 (șase) luni și cu aplicarea art. 90 Cod Penal să fie

suspendată condiționat executarea pedepsei pe un termen de probă de 1

(unu) an.

În motivarea cerințelor sale, apelantul a menționat că:

- instanța de fond în mod eronat a ajuns la concluzia că corectarea

inculpatului Rudi Gheorghe este posibilă fără a fi supus răspunderii

penale reieșind numai din datele despre persoana inculpatului precum

„caracteristica și comportamentul” și că acesta este „la prima abatere de la

lege”, „a recunoscut vina”, „se căiește sincer de cele comise”, fără a lua în

considerație că pe parcursul examinării cauzei nu au fost stabilite toate

condițiile necesare pentru a-i fi atenuată răspunderea, cu liberarea

acestuia de răspundere penală și tragerea la răspundere contravențională;

2

- infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2), lit. b) Cod Penal comisă

de către Rudi Gheorghe prezintă un grad prejudiciabil sporit în raport cu

alte infracțiuni din grupul celor care au același caracter prejudiciabil,

deoarece acțiunile lui Rudi Gheorghe au fost îndreptate spre încălcarea

grosolană a ordinii publice, spre manifestarea unei bravuri și a unei forțe

grosolane, prin care s-a exprimat o vădită lipsă de respect față de societate,

manifestată prin neglijarea premeditată a conduitei și liniștii în societate,

cu un cinism și o obrăznicie deosebită, dând dovadă de necuviință și

neobrăzare și cu aplicarea violenței asupra a trei persoane, dintre care

două erau minore, acțiunile lui Rudi Gherghe fiind săvârșite pe str. Vasile

Lupu din mun. Orhei, în apropiere de căminul Colegiului pedagogic din

Orhei, în prezența mai multor persoane;

- astfel inculpatul, manifestându-și bravura grosolană, nu a ținut cont,

în timpul comiterii acțiunilor huliganice, prin folosirea violenței asupra

persoanelor și bunurilor ce aparțin persoanei, de consecințele care ar fi

putut surveni în rezultatul comiterii faptei în astfel de circumstanțe, și

anume de o posibilă afectare a personalității în ceea ce privește formarea

și adoptarea poziției corecte și cuviincioase față de viață și de relațiile

sociale cu privire la ordinea publică, integritatea corporală, sănătatea,

libertatea psihică și morală a persoanei, precum și integritatea, substanța

și potențialul de utilizare a bunurilor, fapte care au ajuns la cunoștința

publicului, față de care s-a manifestat o lipsă totală de respect;

- nu s-a luat în considerație nici faptul că infracțiunea a fost săvârșită

de către inculpatul Rudi Gheorghe fără motiv, fapt care scoate în evidență

gradul de pericol social al inculpatului, care urmează a fi luat în vedere la

individualizarea pedepsei;

- inculpatul nu a contribuit în nici un fel la descoperirea infracțiunii și

nici la stabilirea adevărului, având în vedere că la audierea lui în calitate

de bănuit, acesta nu a recunoscut vina de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 287 alin. (2), lit. b) Cod Penal, și abia după ce au fost administrate

toate probele suficiente pentru înaintarea învinuirii, la înaintarea acuzării,

acesta a recunoscut vina de comiterea infracțiunii incriminate, iar în

ședință de judecată, a solicitat ca judecata să fie efectuată în baza probelor

administrate la urmărirea penală, în urma cărui fapt Rudi Gheorghe urma

a beneficia doar de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă

prevăzute de lege în cazul aplicării pedepsei cu închisoarea, ori de

reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul

pedepsei cu amendă, și nu de liberare de răspundere penală și atragere la

3

răspundere contravențională, pentru care necesita să întrunească anumite

condiții;

- a fost insuficientă examinarea cauzei în procedură simplificată

solicitată de inculpat, pentru a putea fi stabilit de către instanță că în cazul

inculpatului Rudi Gheorghe au fost întrunite toate criteriile pentru a putea

beneficia de liberare de răspundere penală, conform art. 55 Cod Penal și

atragerea lui la răspundere contravențională;

- mai mult ca atât repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune, nu

a fost confirmată în vreun fel pe parcursul examinării cauzei în instanța

de judecată;

- din declarațiile date de partea vătămată Bargan Alexandru la

urmărirea penală, reiese că i-a fost pricinuit un prejudiciu material în

sumă de 8 000 lei, fapt care a fost confirmat de pătimit și în una din

ședințele de judecată la care a fost prezent;

- la pronunțarea sentinței de liberare de răsputere penală a lui Rudi

Gheorghe în ce privește comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.

(2), lit. b) Cod Penal și atragerea lui la răspundere contravențională,

instanța nu a luat în considerație acest fapt, ci doar s-a rezumat la faptul

că partea vătămată Bargan Alexandru nu a înaintat o acțiune civilă,

circumstanță care nu exclude întru totul faptul că partea vătămată Bargan

Alexandru nu ar avea careva pretenții materiale față de inculpat, mai ales

că în ultima ședință de judecată partea vătămată Bargan Alexandru nu a

fost prezent și nu a avut posibilitate de a se expune asupra acestui fapt;

- reieșind din împrejurările săvârșirii infracțiunii și din gradul

prejudiciabil sporit al faptei comise, personalitatea inculpatului, liberarea

de răspundere penală a inculpatului de către prima instanță este

neechitabilă și nejustificată;

2020, a fost admis apelul declarat de către procurorul în Procuratura

raionului Orhei, Dodon Svetlana împotriva sentinței Judecătoriei Orhei,

sediul Central din 17 februarie 2020, casând total sentința nominalizată,

inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) CPP al RM și pronunțată o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Rudi

Gheorghe a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (2), lit. b) Cod Penal al RM, fiind-ui stabilită o pedeapsă sub

formă de amendă în mărime de 500 (cinci sute) unități convenționale, ce

constituie 25000 (douăzeci și cinci mii) lei.

4

4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că prima instanță,

nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 6, 7, 61, 75 Cod Penal,

respectiv, nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, ceea ce a dus la

aplicarea eronată a prevederilor art. 55 Cod Penal în privința inculpatului

Rudi Gheorghe.

Subsecvent, instanța de apel a remarcat că, în contextul în care partea

vătămată Bargan Alexandru a indicat la faza urmăririi penale că

prejudiciul cauzat prin infracțiune de către inculpatul Rudi Gheorghe

constituie suma de 8 000 lei, iar inculpatul a indicat în ședința de judecată

că nu a reparat prejudiciul cauzat, se atestă că una din condițiile obligatorii

pentru aplicarea prevederilor art. 55 Cod Penal „repararea prejudiciului

cauzat prin infracțiune” în speța dată nu este întrunită.

Referitor la poziția expusă de către prima instanță precum că

corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă în condițiile liberării de

răspundere penală cu atragerea la răspundere contravențională, instanța

de apel, în baza materialelor administrate la cauza penală a constat

contrariul, or, recunoașterea vinovăției și căința sinceră manifestată de

inculpatul Rudi Gheorghe nu poate echivala cu constatarea faptului că,

corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă în condițiile liberării de

răspundere penală, dat fiind faptul că, acest fapt urmează a fi constatat în

coraport cu toate datele din dosarul penal.

Cu referire la solicitarea acuzatorului de stat privind aplicarea în

privința inculpatului Rudi Gheorghe a pedepsei penale sub formă de

închisoare pe un termen de 1 (unu) an și 6 (șase) luni și cu aplicarea art. 90

Cod Penal să fie suspendată condiționat executarea pedepsei pe un termen

de probă de 1 (unu) an, instanța de apel a precizat că o astfel de pedeapsă

este prea aspră și inechitabilă în raport cu personalitatea inculpatului, care

anterior nu a fost judecat, a comis pentru prima dată o infracțiune mai

puțin gravă, a recunoscut vina în comiterea infracțiunii și s-a căit sincer de

cele comise, iar careva circumstanțe agravante în privința acestuia nu au

fost reținute.

fost atacată cu recurs ordinar, de către avocatul Căpățînă Ion în numele

inculpatului, invocând prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6), 10), 11) Cod de

procedură penală, menționând că hotărârea atacată nu cuprinde motivele

5

pe care se întemeiază soluția, în partea ce ține de individualizarea

pedepsei stabilite inculpatului, ordine în care, există o cauză de înlăturare

a răspunderii penale.

În motivarea recursului depus, recurentul a invocat că:

- prima instanță corect a apreciat alegațiile părții acuzării, cu privire la

insuficiența măsurilor prevăzute de norma contravențională pentru

corectarea și reeducarea inculpatului, or, caracteristica si comportamentul

inculpatului în viziunea instanței, denotă conștientizarea celor comise,

dânsul fiind la prima abatere de la lege, nu a fost atras anterior nici măcar

la răspundere contravențională, a recunoscut din start vina si a contribuit

activ la descoperirea infracțiunii, se căieste sincer de cele comise, astfel că

aplicarea răspunderii penale în cazul de fată ar fi neechitabilă, urmând a-

i fi acordată o șansă pentru a dovedi că comportamentul infracțional

realizat a fost o greșeală, care în viitor nu se va repeta;

- instanța de apel și-a motivat decizia adoptată prin faptul că, partea

vătămată deși nu a înaintat careva pretenții civile, a declarat că față de

Rudi Gheorghe nu are careva pretenții atît materiale cît și morale, a spus

că prejudiciul cauzat prin acesată infracțiune este de 8000 lei și că încă pîna

la momentul de față nu a fost reparat. Mai mult decât atât, partea vătămată

expres în cadrul urmării penală a scris cerere prin care solcită de a nu fi

recunoscută ca parte civilă, deoarece față de Rudi Gheorghe nu are careva

pretenții.

declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta

este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422

Cod de procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen. Potrivit

dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de

consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care

constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor

stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod

obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

6

La caz, Colegiul penal reține că, recurentul a indicat ca temeiuri

pentru declararea recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6),

pct. 10), 11) Cod de procedură penală, în sensul că hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în partea ce ține de

individualizarea pedepsei stabilite inculpatului, ordine în care, există o

cauză de înlăturare a răspunderii penale.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul

penal reține că temeiurile și motivele invocate de recurenți nu s-au

confirmat în urma cercetării materialelor, or, la judecarea apelului

declarat, instanța de recurs a constatat că, instanța de apel a examinat

cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă

în partea individualizării pedepsei în privința lui Rudi Gheorghe în

limitele sancțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în

recursul ordinar, se atestă că instanța de apel legal și întemeiat a constatat

și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind pedeapsa aplicată

inculpatului Rudi Gheorghe, în strictă conformitate cu prevederile

normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, just și

argumentat a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, art. 3641 Cod

de procedură penală, conform cărora persoanei recunoscute vinovate de

săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în

strictă conformitate cu dispozițiile legii.

În acest context, Colegiul penal relevă că, pedeapsa are drept scop

restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât

și a altor persoane. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța

de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață

ale familiei acestuia. Inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor

indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor

administrate în faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu o

treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu

muncă neremunerată în folosul comunității.

Colegiul penal consideră neîntemeiat argumentul recurentului

precum că „în privința inculpatului este posibilă aplicarea prevederilor

art. 55 alin. (1) Cod penal”, deoarece conform prevederilor art. 55 Cod

penal „ persoana care a săvîrșit pentru prima oară o infracțiune ușoară sau mai

puțin gravă, cu excepția infracțiunilor prevăzute la art. 1811 , 256, 303, 314, art.

7

326 alin. (1) și (11 ), art. 327 alin. (1), art. 328 alin. (1), art. 332 alin. (1), art.

333 alin. (1), art. 334 alin. (1) și (2), art. 335 alin. (1) și art. 3351 alin. (1), poate

fi liberată de răspundere penală și trasă la răspundere contravențională în cazurile

în care și-a recunoscut vina, a reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune și s-a

constatat că corectarea ei este posibilă fără a fi supusă răspunderii penale”.

În acest sens, Colegiul penal conchide că, legiuitorul a lăsat la discreția

instanței posibilitatea liberării de răspundere penală și tragerea la

răspundere contravențională a persoanei vinovate de săvârșirea unei

infracțiuni, ținându-se cont de toate circumstanțele cauzei, această normă

neurmând a fi înțeleasă ca o obligație a instanței de judecată.

În continuitatea ideilor expuse, Colegiul penal atestă, că Rudi

Gheorghe a omis să repare prejudiciul cauzat prin fapta infracțională

comisă. Astfel, Colegiul penal conchide asupra imposibilității aplicării art.

55 din Codul penal, or, pentru aplicarea normei precitate sunt necesare

întrunirea cumulativă a anumitor condiții, cum ar fi: „…și-a recunoscut

vina, a reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune, și s-a constatat că

corectarea ei este posibilă fără a fi supusă răspunderii penale”

În aceste condiții Colegiul penal notează ca fiind cert faptul că prin

infracțiunea comisă de către Rudi Gheorghe a fost cauzat un prejudiciu,

iar argumentul recurentului precum că „partea vătămată expres în cadrul

urmării penală a scris cerere prin care solicită de a nu fi recunoscută ca

parte civilă, deoarece față de Rudi Gheorghe nu are careva pretenții”, nu

exclude faptul adresării acesteia în instanța de judecată pentru

revendicarea drepturilor prevăzute de art. 221 alin. (5) Cod de

procedură penală

Subsidiar, Colegiul penal consideră corecte concluziile instanțelor de

fond referitoare la neaplicarea în privința inculpatului Rudi Gheorghe a

prevederilor art. 55 Cod penal, concluzii pe care Colegiul penal, le acceptă

și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care

în pct. 37 a hotărârii sale în cauza „Albert vs. România”din 16.02.2010,

statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze

deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61),

cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă,

fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt

mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Astfel, Colegiul penal consideră concluziile expuse pe larg de către

instanța de apel în decizia sa fiind juste, lipsind temeiuri de fapt și de drept

care ar genera intervenția instanței ierarhic superioare, în sensul casării

hotărârii judecătorești adoptate de instanța de apel, recursul urmând a fi

declarat inadmisibil ca vădit neîntemeiat.

8

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Căpățînă Ion în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 25 mai 2020, în cauza penală în privința lui

Rudi Gheorghe xxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 05 martie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

9