1re-9/2021 — Art. 324 alin. 4 CP

Prin sentința Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni din 26 decembrie 2019, Mariniuc Vitalie a fost recunoscut vinovat în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.324 alin.(4) Cod Penal și în baza acestei Legi i s-a aplicat pedeapsa penală sub formă de amendă în mărime a 400 (patru sute) unități convenționale, fără privarea de dreptul de a ocupa funcții publice sau de a exercita anumită activitate. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță, a constat că, Mariniuc Vitalie, activând în funcția de inspector superior al Direcției Control Fiscal Operativ nr.1 al Direcției Generale Administrare Fiscală Nord, numit în funcția respectivă în baza ordinului xxxxx din xxxxxxx al șefului Serviciului Fiscal de Stat, acționând intenționat și din interes material, fiind permanent abilitat în instituția nominalizată de stat cu anumite drepturi și obligații în vederea exercitării funcției publice de execuție prevăzute de fișa postului de serviciu, inclusiv cu atribuția de documentare sub toate aspectele, obiectivă, imparțială și în termeni rezonabili a faptelor cu privire la 1 încălcarea Codului Contravențional și Codului Fiscal de către persoane fizice și juridice, în strictă conformitate cu actele normative în vigoare, fiind în acest mod în conformitate cu prevederile art.123 alin.(2) Cod penal, persoană publică, acceptînd concomitent benevol restricțiile impuse de prevederile Legii integrității nr.82 din 25.05.2017 pentru a nu comite acțiuni ce pot conduce la folosirea situației de serviciu și a autorității sale în interese personale, de grup sau alte interese decît cele de serviciu, contrar obligațiilor și interdicțiilor impuse de funcția deținută, acționînd în mod intenționat și din interes material, a comis infracțiune de corupere pasivă în următoarele circumstanțe: Astfel, Mariniuc Vasile începând cu a doua jumătatea a zilei de 04.09.2019, având în procedura sa de exercitare Decizia privind inițierea controlului nr. xxxxxxx din xxxxxx la Întreprinderea Individuală ,,ROPOT” amplasat în or. xxxxxx, str. xxxxxxxx, efectuând împreună cu colegul său xxxxxxx xxxxx, un control neplanificat prealabil la fața locului prin metoda verificării operative și constatând nepredarea premeditată, de către vânzătoarea Ropot Tatiana, a bonului de casă în valoare de 66 lei, prin ce au fost încălcate prevederile Hotărârii Guvernului nr.141 din 27.02.2019, faptă prevăzută de art. 2931 alin.(4) Cod contravențional, pasibilă de pedeapsă cu amendă în mărime de la 18 la 42 unități contravenționale (de la 900 până la 2100 lei), acționând în mod intenționat și din interes material, după depistarea mai multor încălcări ale Codului Contravențional și Codului Fiscal la agentul economic respectiv, cum ar fi depistarea „existenței excedentului de mijloace bănești în caseta (sertarul) pentru bani a mașinii de casă și control”, contravenție prevăzută de art. 2931 alin. (5) Cod contravențional, sub pretextul adoptării unei decizii favorabile administratorului ÎI „Ropot” Ropot Boris și aplicării unei amenzi mai blânde doar pentru o încălcarea stabilită în cadrul controlului fiscal, a pretins de la Ropot Boris, bunuri sub formă de valori valutare ce nu i se cuvin și anume suma de 2000 lei, precizând că suma de bani menționată, urmează a fi transmisă a câte 1000 lei pentru fiecare angajat implicat la efectuarea controlului, pentru a nu îndeplini acțiuni ce țin de obligațiile sale de serviciu, exprimate prin nedocumentarea obiectivă a încălcărilor stabilite și în consecință stabilirea unei amenzi minime, doar pentru o singură încălcare, bani pe care i-a primit personal de la Ropot Boris la 04.09.2019 aproximativ la orele 16:30 în preajma magazinului alimentar ÎI,,Gurschii Jemciujin” amplasat în or. xxxxxx, str. xxxxxxxx fapt după care la ora 16:35 a fost reținut de către colaboratorii DGT Nord a Centrului Național Anticorupție. 2

Sentința primei instanțe a fost contestată cu recurs de către procurorul în Oficiul Nord al Procuraturii Anticorupție, Pasat Igor, prin care solicită admiterea cererii de recurs, casarea sentinței Judecătoriei Drochia (sediul Glodeni) din 26.12.2019, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Mariniuc Vitalie să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.324 alin.(4) Cod penal și în baza acestei Legi să-i fie numită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 1000 unități convenționale, cu privarea de dreptul, de a ocupa funcții publice în instituțiile publice de Stat pe un termen de 2 ani, iar coprurile delicte de păstrat în continuare la materialele cauzei penale. În motivarea cerințelor sale, recurentul a invocat că: - instanța de judecată la individualizarea pedepsei în cazul din speță urma să aplice în privința lui Mariniuc Vitalie pedeapsa complementară obligatorie, or, la momentul comiterii instanțiunii inculpatul era persoană ce deține funcție publică, iar caracterul infracțiunii comise în timpul obligațiunilor de serviciu și anume cel de cupiditate, de a intra în posesia unei recompense ce nu i se cuvine pentru a nu îndeplini acțiuni în exercitarea funcțiilor sale, a adus atingere imaginii Serviciului Fiscal de Stat. - în cazul infracțiunilor de corupție și conexe corupției noțiunea ”gravitatea infracțiunii săvîrșite” la individualizarea pedepsei trebuie de înțeles în sensul că aceste infracțiuni comparativ cu alte categorii de infracțiuni, prezintă pericol însemnat și grav pentru societate, deoarece se manifestă în structurile autorităților statului, a puterii sau serviciilor publice, care discreditează și compromit activitatea acestora. Reieșind din circumstanțele realitate, precum și faptul că prin acțiunile infracționale inculpatul a adus atingere gravă imaginii Serviciului Fiscal de Stat, al Republicii Moldova, conchide în privința necesității aplicării de către instanța de judecată a pedepsei complementare. - atât în cadrul urmăririi penale cît și în cadrul examinării cauzei penale în instanța de judecată nu au fost constatate circumstanțe atenuante excepționale de natură să fie înlăturată pedeapsa complementară obligatorie, unica circumstanță atenuantă fiind comiterea pentru prima dată a unei infracțiuni ușoare, însă circumtanțe excepționale la caz nu au fost identificate. În sensul dat remarcă prevederile Hotărîrii Explicative a Plenului CSJ nr.8 din 11.11.2013 ”cu privire la unele chestiuni ce vizează individualizarea pedepsei penale”. La caz a mai menționat că aceleași circumstanțe atenuante au stat la baza aplicării pedepsei cu amendă în limita minimă și aplicării art.79 Cod penal, astfel aeclorași circumstanțe 3 acordîndu-se dubla valență. Recurentul a mai atras atenție și asupra faptului că în dispozitivul sentinței instanța nu a menționat în baza cărei norme a înlăturat pedeapsa complementară obligatiorie.

Prin decizia irevocabilă a Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 iulie 2020 a fost admis apelul declarat de către procurorul în Oficiul Nord al Procuraturii Anticorupție, Pasat Igor, fiind casată parțial sentința Judecătoriei Drochia (sediul Glodeni) din 26.12.2019 în partea stabilirii pedepsei complementare, și pronunțată în această latură o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Mariniuc Vitalie xxxxxxxx, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.324 alin.(4) Cod penal, a fost privat de dreptul de a ocupa funcții publice în instituțiile publice de Stat pe un termen de 2 ani. 4.1.Pentru a decide astfel, instanța de recurs a reținut că, poziția adoptată de prima instanță, pe marginea neaplicării pedepsei complementare, este una pripită, în condițiile în care a fost dată o supraapreciere circumstanțelor atenuante existente în cauza examinată, or, art. 324 alin. (4) Cod penal determină obligativitatea aplicării pedepsei complementare în cazul stabilirii pedepsei pentru comiterea infracțiunii sancționate de acest articol. Totodată, instanța de recurs a remarcat că, nu sunt constatate circumstanțe care ar determina neaplicarea pedepsei complementare în privința inculpatului Mariniuc Vitalie. Or, pentru aplicarea art.78 alin.(2), art.79 alin.(1) Cod penal, în împrejurările în care s-a desfășurat fapta prejudiciabilă sau în datele privind personalitatea infractorului trebuie să existe careva circumstanțe, particularități, situații sau stări ale lucrurilor, care ar reprezenta ceva deosebit, ieșit din comun sau care ar constitui excepție de la starea lor obișnuită, de la personalitatea inculpatului. Prin aceste afirmații, nu este negat faptul existenței cărorva circumstanțe atenuante, însă privite prin spectrul capacității de diminuare a pericolului adus valorilor juridice ocrotite de art.324 Cod penal, circumstanțele atenuante existente nu pot fi reținute ca circumstanțe excepționale, care să determine neaplicarea pedepsei complementare – privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani, în privința inculpatului Mariniuc Vitalie.

Decizia instanței de recurs, a fost atacată cu recurs în anulare, de către condamnatul Mariniuc Vitalie, care a invocat prevederile art. 427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 07 iulie 2020, și menținerea sentinței primei instanțe, menționând că aplicarea pedepsei complementare este neîntemeiată, fiind necesar de a lua în considerație argumentele primei instanțe în acest sens. 4

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare, pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art.456 alin.(1) și art.432 alin.(2) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului în anulare înaintat, în cazul în care se constată că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut. În textul art.455 alin.(2) Cod de procedură penală, se specifică căror cerințe trebuie să corespundă cererea de recurs în anulare, în special conținutul acesteia. Norma procesuală reglementează obligația recurentului de a aduce în textul recursului argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute în art.453 Cod de procedură penală. În speță, din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că, recurentul solicită casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 07 iulie 2020, și menținerea sentinței primei instanțe, menționând că aplicarea pedepsei complementare este neîntemeiată, fiind necesar de a lua în considerație argumentele primei instanțe în acest sens, însă nu a invocat nici un temei din cele prevăzute de art.453 Cod de procedură penală. Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare, în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii, iar alin.(2) al aceluiași articol prevede că recursul în anulare este inadmisibil, dacă nu se întemeiază pe temeiurile prevăzute în prezentul articol sau este declarat repetat. Potrivit art.6 pct.44) Cod de procedură penală, viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, se consideră încălcarea esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale. În aceste condiții, Colegiul penal reține faptul că, criticile formulate de către recurent în recursul în anulare declarat, au format obiect de examinare la judecarea cauzei penale în instanța de fond, care, ulterior au fost verificate de către instanța de recurs, asupra cărora aceasta s-a expus printr- o hotărâre motivată și argumentată, inclusiv asupra tuturor capetelor de cerere invocate de recurent. 5 Astfel, Colegiul penal conchide că, recurentul nu invocă circumstanțe concrete, considerate a fi relevante pentru dispunerea rejudecării cauzei și nu motivează în ce constă viciul fundamental admis de instanțele ierarhic inferioare la judecarea cauzei în privința lui, cu indicarea normelor legale care prevăd drepturile și libertățile pretinse a fi esențial încălcate, denumirea acestor drepturi și libertăți, esența încălcărilor respective raportată la normele procesual penale și la alte legi naționale, convenții și tratate internaționale, modul și măsura în care încălcările presupuse ar fi afectat hotărârea atacată, omițându-se integral argumentarea ilegalității hotărârii contestate în acest sens. Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că, recursul în anulare nu conține temeiurile prevăzute în alin. (1) art. 453 Cod de procedură penală, Colegiul penal conchide inadmisibilitatea acestuia, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut.

În conformitate cu art. 456 alin. (1), 431 alin. (2), 432 alin. (1), (2) pct. 1), Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către condamnatul Mariniuc Vitalie, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 iulie 2020 în cauza penală privindu-l pe Mariniuc Vitalie xxxxxx, deoarece recursul nu îndeplinește cerințele de conținut. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 05 martie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda 6