1re-9/2021 — art. 324 alin. 4 CP

Dosarul nr. 1re-9/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

03 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 iulie 2020, de către

condamnatul Mariniuc Vitalie, în cauza penală privindu-l pe

Mariniuc Vitalie xxxxxxx, născut la xxxxxxxx,

originar și domiciliat în or. xxxxx, str.

xxxxxxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 30.10.2019 – 26.12.2019;

Instanța de recurs: 23.01.2020-07.07.2020;

Instanța de recurs: 22.08.2020 –03.02.2021.

A C O N S T A T A T:

2019, Mariniuc Vitalie a fost recunoscut vinovat în săvîrșirea infracțiunii

prevăzute de art.324 alin.(4) Cod Penal și în baza acestei Legi i s-a aplicat

pedeapsa penală sub formă de amendă în mărime a 400 (patru sute) unități

convenționale, fără privarea de dreptul de a ocupa funcții publice sau de a

exercita anumită activitate.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Vitalie, activând în funcția de inspector superior al Direcției Control Fiscal

Operativ nr.1 al Direcției Generale Administrare Fiscală Nord, numit în

funcția respectivă în baza ordinului xxxxx din xxxxxxx al șefului Serviciului

Fiscal de Stat, acționând intenționat și din interes material, fiind permanent

abilitat în instituția nominalizată de stat cu anumite drepturi și obligații în

vederea exercitării funcției publice de execuție prevăzute de fișa postului

de serviciu, inclusiv cu atribuția de documentare sub toate aspectele,

obiectivă, imparțială și în termeni rezonabili a faptelor cu privire la

1

încălcarea Codului Contravențional și Codului Fiscal de către persoane

fizice și juridice, în strictă conformitate cu actele normative în vigoare, fiind

în acest mod în conformitate cu prevederile art.123 alin.(2) Cod penal,

persoană publică, acceptînd concomitent benevol restricțiile impuse de

prevederile Legii integrității nr.82 din 25.05.2017 pentru a nu comite acțiuni

ce pot conduce la folosirea situației de serviciu și a autorității sale în interese

personale, de grup sau alte interese decît cele de serviciu, contrar

obligațiilor și interdicțiilor impuse de funcția deținută, acționînd în mod

intenționat și din interes material, a comis infracțiune de corupere pasivă

în următoarele circumstanțe:

Astfel, Mariniuc Vasile începând cu a doua jumătatea a zilei de

04.09.2019, având în procedura sa de exercitare Decizia privind inițierea

controlului nr. xxxxxxx din xxxxxx la Întreprinderea Individuală ,,ROPOT”

amplasat în or. xxxxxx, str. xxxxxxxx, efectuând împreună cu colegul său

xxxxxxx xxxxx, un control neplanificat prealabil la fața locului prin metoda

verificării operative și constatând nepredarea premeditată, de către

vânzătoarea Ropot Tatiana, a bonului de casă în valoare de 66 lei, prin ce

au fost încălcate prevederile Hotărârii Guvernului nr.141 din 27.02.2019,

faptă prevăzută de art. 2931 alin.(4) Cod contravențional, pasibilă de

pedeapsă cu amendă în mărime de la 18 la 42 unități contravenționale (de

la 900 până la 2100 lei), acționând în mod intenționat și din interes material,

după depistarea mai multor încălcări ale Codului Contravențional și

Codului Fiscal la agentul economic respectiv, cum ar fi depistarea

„existenței excedentului de mijloace bănești în caseta (sertarul) pentru bani a

mașinii de casă și control”, contravenție prevăzută de art. 2931 alin. (5) Cod

contravențional, sub pretextul adoptării unei decizii favorabile

administratorului ÎI „Ropot” Ropot Boris și aplicării unei amenzi mai

blânde doar pentru o încălcarea stabilită în cadrul controlului fiscal, a

pretins de la Ropot Boris, bunuri sub formă de valori valutare ce nu i se

cuvin și anume suma de 2000 lei, precizând că suma de bani menționată,

urmează a fi transmisă a câte 1000 lei pentru fiecare angajat implicat la

efectuarea controlului, pentru a nu îndeplini acțiuni ce țin de obligațiile sale

de serviciu, exprimate prin nedocumentarea obiectivă a încălcărilor

stabilite și în consecință stabilirea unei amenzi minime, doar pentru o

singură încălcare, bani pe care i-a primit personal de la Ropot Boris la

04.09.2019 aproximativ la orele 16:30 în preajma magazinului alimentar

ÎI,,Gurschii Jemciujin” amplasat în or. xxxxxx, str. xxxxxxxx fapt după care

la ora 16:35 a fost reținut de către colaboratorii DGT Nord a Centrului

Național Anticorupție.

2

în Oficiul Nord al Procuraturii Anticorupție, Pasat Igor, prin care solicită

admiterea cererii de recurs, casarea sentinței Judecătoriei Drochia (sediul

Glodeni) din 26.12.2019, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

Mariniuc Vitalie să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.324 alin.(4) Cod penal și în baza acestei Legi să-i fie numită

pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 1000 unități convenționale,

cu privarea de dreptul, de a ocupa funcții publice în instituțiile publice de

Stat pe un termen de 2 ani, iar coprurile delicte de păstrat în continuare la

materialele cauzei penale.

În motivarea cerințelor sale, recurentul a invocat că:

- instanța de judecată la individualizarea pedepsei în cazul din speță

urma să aplice în privința lui Mariniuc Vitalie pedeapsa complementară

obligatorie, or, la momentul comiterii instanțiunii inculpatul era persoană

ce deține funcție publică, iar caracterul infracțiunii comise în timpul

obligațiunilor de serviciu și anume cel de cupiditate, de a intra în posesia

unei recompense ce nu i se cuvine pentru a nu îndeplini acțiuni în

exercitarea funcțiilor sale, a adus atingere imaginii Serviciului Fiscal de

Stat.

- în cazul infracțiunilor de corupție și conexe corupției noțiunea

”gravitatea infracțiunii săvîrșite” la individualizarea pedepsei trebuie de

înțeles în sensul că aceste infracțiuni comparativ cu alte categorii de

infracțiuni, prezintă pericol însemnat și grav pentru societate, deoarece se

manifestă în structurile autorităților statului, a puterii sau serviciilor

publice, care discreditează și compromit activitatea acestora. Reieșind din

circumstanțele realitate, precum și faptul că prin acțiunile infracționale

inculpatul a adus atingere gravă imaginii Serviciului Fiscal de Stat, al

Republicii Moldova, conchide în privința necesității aplicării de către

instanța de judecată a pedepsei complementare.

- atât în cadrul urmăririi penale cît și în cadrul examinării cauzei penale

în instanța de judecată nu au fost constatate circumstanțe atenuante

excepționale de natură să fie înlăturată pedeapsa complementară

obligatorie, unica circumstanță atenuantă fiind comiterea pentru prima

dată a unei infracțiuni ușoare, însă circumtanțe excepționale la caz nu au

fost identificate. În sensul dat remarcă prevederile Hotărîrii Explicative a

Plenului CSJ nr.8 din 11.11.2013 ”cu privire la unele chestiuni ce vizează

individualizarea pedepsei penale”. La caz a mai menționat că aceleași

circumstanțe atenuante au stat la baza aplicării pedepsei cu amendă în

limita minimă și aplicării art.79 Cod penal, astfel aeclorași circumstanțe

3

acordîndu-se dubla valență. Recurentul a mai atras atenție și asupra

faptului că în dispozitivul sentinței instanța nu a menționat în baza cărei

norme a înlăturat pedeapsa complementară obligatiorie.

07 iulie 2020 a fost admis apelul declarat de către procurorul în Oficiul Nord

al Procuraturii Anticorupție, Pasat Igor, fiind casată parțial sentința

Judecătoriei Drochia (sediul Glodeni) din 26.12.2019 în partea stabilirii

pedepsei complementare, și pronunțată în această latură o nouă hotărâre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Mariniuc Vitalie

xxxxxxxx, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art.324 alin.(4) Cod penal, a fost privat de dreptul de a ocupa funcții publice

în instituțiile publice de Stat pe un termen de 2 ani.

4.1.Pentru a decide astfel, instanța de recurs a reținut că, poziția adoptată

de prima instanță, pe marginea neaplicării pedepsei complementare, este

una pripită, în condițiile în care a fost dată o supraapreciere circumstanțelor

atenuante existente în cauza examinată, or, art. 324 alin. (4) Cod penal

determină obligativitatea aplicării pedepsei complementare în cazul

stabilirii pedepsei pentru comiterea infracțiunii sancționate de acest articol.

Totodată, instanța de recurs a remarcat că, nu sunt constatate

circumstanțe care ar determina neaplicarea pedepsei complementare în

privința inculpatului Mariniuc Vitalie. Or, pentru aplicarea art.78 alin.(2),

art.79 alin.(1) Cod penal, în împrejurările în care s-a desfășurat fapta

prejudiciabilă sau în datele privind personalitatea infractorului trebuie să

existe careva circumstanțe, particularități, situații sau stări ale lucrurilor,

care ar reprezenta ceva deosebit, ieșit din comun sau care ar constitui

excepție de la starea lor obișnuită, de la personalitatea inculpatului. Prin

aceste afirmații, nu este negat faptul existenței cărorva circumstanțe

atenuante, însă privite prin spectrul capacității de diminuare a pericolului

adus valorilor juridice ocrotite de art.324 Cod penal, circumstanțele

atenuante existente nu pot fi reținute ca circumstanțe excepționale, care să

determine neaplicarea pedepsei complementare – privarea de dreptul de a

ocupa anumite funcții publice sau de a exercita o anumită activitate pe un

termen de până la 5 ani, în privința inculpatului Mariniuc Vitalie.

condamnatul Mariniuc Vitalie, care a invocat prevederile art. 427 alin.(1)

pct. 10) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei Curții de Apel

Bălți din 07 iulie 2020, și menținerea sentinței primei instanțe, menționând

că aplicarea pedepsei complementare este neîntemeiată, fiind necesar de a

lua în considerație argumentele primei instanțe în acest sens.

4

baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Potrivit art.456 alin.(1) și art.432 alin.(2) pct.1) Cod de procedură

penală, Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului în anulare

înaintat, în cazul în care se constată că acesta nu îndeplinește cerințele de

conținut. În textul art.455 alin.(2) Cod de procedură penală, se specifică

căror cerințe trebuie să corespundă cererea de recurs în anulare, în special

conținutul acesteia.

Norma procesuală reglementează obligația recurentului de a aduce în

textul recursului argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea

temeiurilor prevăzute în art.453 Cod de procedură penală.

În speță, din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că,

recurentul solicită casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 07 iulie 2020, și

menținerea sentinței primei instanțe, menționând că aplicarea pedepsei

complementare este neîntemeiată, fiind necesar de a lua în considerație

argumentele primei instanțe în acest sens, însă nu a invocat nici un temei

din cele prevăzute de art.453 Cod de procedură penală.

Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare, în scopul

reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un

viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea

atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează

Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii, iar alin.(2) al

aceluiași articol prevede că recursul în anulare este inadmisibil, dacă nu se

întemeiază pe temeiurile prevăzute în prezentul articol sau este declarat

repetat.

Potrivit art.6 pct.44) Cod de procedură penală, viciu fundamental în

cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, se

consideră încălcarea esențială a drepturilor și libertăților garantate de

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii

Moldova și de alte legi naționale.

În aceste condiții, Colegiul penal reține faptul că, criticile formulate de

către recurent în recursul în anulare declarat, au format obiect de examinare

la judecarea cauzei penale în instanța de fond, care, ulterior au fost

verificate de către instanța de recurs, asupra cărora aceasta s-a expus printr-

o hotărâre motivată și argumentată, inclusiv asupra tuturor capetelor de

cerere invocate de recurent.

5

Astfel, Colegiul penal conchide că, recurentul nu invocă circumstanțe

concrete, considerate a fi relevante pentru dispunerea rejudecării cauzei și

nu motivează în ce constă viciul fundamental admis de instanțele ierarhic

inferioare la judecarea cauzei în privința lui, cu indicarea normelor legale

care prevăd drepturile și libertățile pretinse a fi esențial încălcate,

denumirea acestor drepturi și libertăți, esența încălcărilor respective

raportată la normele procesual penale și la alte legi naționale, convenții și

tratate internaționale, modul și măsura în care încălcările presupuse ar fi

afectat hotărârea atacată, omițându-se integral argumentarea ilegalității

hotărârii contestate în acest sens.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că, recursul

în anulare nu conține temeiurile prevăzute în alin. (1) art. 453 Cod de

procedură penală, Colegiul penal conchide inadmisibilitatea acestuia, pe

motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut.

1), Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către condamnatul

Mariniuc Vitalie, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți

din 07 iulie 2020 în cauza penală privindu-l pe Mariniuc Vitalie xxxxxx,

deoarece recursul nu îndeplinește cerințele de conținut.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 05 martie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

6