1re-5/21 — art. 264-1 alin. 1 CP

1re-5/21 — art. 264-1 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1re-5/21

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

20 ianuarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Boico Victor

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat

de către condamnatul Voica Ion, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 10 iunie 2020, în cauza penală în privința lui

Voica Ion XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul de examinare:

prima instanță: 03.10.2019 – 16.12.2019

instanța de recurs: 21.01.2020 – 10.06.2020

instanța de recurs în anulare: 10.08.2020 – 20.01.2021

A C O N S T A T A T :

16 decembrie 2019, examinând cauza pe baza probelor administrate la faza de

urmărire penală, în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală,

Voica Ion a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 2641 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunității pe un termen de 135 (una sută treizeci și

cinci) ore, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

A fost dispusă încasarea de la Voica Ion în beneficiul statului suma de

116 (una sută șaisprezece), 05 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Voica Ion, deținând permis de conducere, la data de 04.08.2019,

intenționat a condus automobilul de model „XXXXX”, cu numerele de

înmatriculare XXXXX, în XXXXX, s. XXXXX până la ora aproximativ 22:05, când

a fost stopat de către colaboratorii de poliție și fiind supus verificării, s-a

stabilit că la Voica Ion sunt prezente simptome evidente de folosire a

băuturilor alcoolice, fapt confirmat prin rezultatele testării alcoolscopice care

denotă concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat ca fiind de 0,34 mg/l,

1

ceea ce constituie conform art. 13412 alin. (3) Cod penal stare de ebrietate

alcoolică cu grad avansat.

numele inculpatului Voica Ion prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță prin care a aplica inculpatului Voica Ion prevederile

art. 79 Cod penal, prin neaplicarea pedepsei complementare obligatorie.

3.1. În motivarea recursului, avocatul a menționat că:

- în baza cumulului de probe acumulate de organul de urmărire penală,

a circumstanțelor în care s-a produs infracțiunea, precum și a circumstanțelor

atenuante cum ar fi: săvârșirea pentru prima data a unei infracțiuni mai puțin

grave, conlucrarea cu organul de urmărire penală, recunoașterea vinovăției,

precum și căința sinceră în cele săvârșite, cu aplicarea prevederilor art. 79

Cod penal, în privința inculpatului Voica Ion urmează a fi exclusă pedeapsa

complementară;

- inculpatul are la întreținere un copil minor, iar permisul de conducere

îi este necesar pentru a putea întreține familia, inclusiv gândindu-se să plece

peste hotare să muncească ca șofer;

- inculpatul Voica Ion nu ar fi săvârșit infracțiunea dacă nu ar fi trebuit

să transporte o persoană în vârstă, bolnavă, care avea nevoie să-și

administreze medicamentele;

- inculpatul este caracterizat pozitiv, cazierul contravențional la fel este

curat, ceea ce poate fi reținute ca circumstanțe atenuante. Circumstanțe

agravante nu există. În plus, fiecărui om urmează să i se acorde o șansă.

10 iunie 2020, recursul declarat de avocatul Savițchi Pavel în numele

inculpatului Voica Ion a fost respins ca nefondat, menținând hotărârea atacată

fără modificări.

4.1. În motivarea soluției emise, instanța de recurs a menționat că,

prima instanță cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată

prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenții, utilității și veridicității

raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a

stabilit o corectă situație de fapt, oferind faptelor reținute în sarcina

inculpatului Voica Ion încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art. 2641

alin. (1) Cod Penal - conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate,

adică conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu

grad avansat.

Instanța de recurs verificând legalitatea individualizării pedepsei penale

în privința inculpatului Voica Ion a constatat că prima instanță a acordat

deplină eficiență prevederilor art. 6, 7, 61, 75 Cod penal, a ținut cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui

2

vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală,

de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,

precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Inculpatul Voica Ion a

recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, a solicitat examinarea

cauzei penale în procedură simplificată, sincer s-a căit de cele comise.

După caracterul și gradul prejudiciabil, infracțiunea prevăzută de

art. 2641 alin. (1) Cod penal, se califică ca infracțiune „ușoară”, pentru care

legea penală reglementează sancțiunea sub formă de „muncă neremunerată în

folosul comunității de la 200 la 240 de ore, cu anularea dreptului de a conduce

mijloace de transport”.

În conformitate cu art. 76 Cod penal, în privința inculpatului Voica Ion,

cu titlu de circumstanțe atenuante prima instanță a stabilit - săvârșirea pentru

prima data a unei infracțiuni ușoare, iar potrivit art. 77 Cod penal, careva

circumstanțe agravante nu au fost reținute.

Din materialele cauzei penale a fost reținut că inculpatul Voica Ion

anterior nu a fost judecat (f. d. 28), nu se află la evidența medicului narcolog

sau psihiatru (f. d. 34), se caracterizează pozitiv la locul de trai (f. d. 29).

Instanța de recurs a notat că pedeapsa complementară sub formă de

„anularea dreptului de a conduce mijloace de transport” este prevăzută de lege

și este obligatorie, iar careva circumstanțe excepționale în privința

inculpatului Voica Ion nu au fost constatate.

Circumstanțele invocate de avocatul Pavel Savițchi ce țin de faptul că

inculpatul Voica Ion a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată, a

recunoscut vina și sincer s-a căit de cele comise, a comis pentru prima dată o

infracțiune ușoară, a conlucrat cu organul de urmărire penală, instanța de

recurs le-a apreciat că acestea nu pot fi reținute ca fiind „excepționale”, or, deși

prevederile aliniatului (11) art. 79 Cod penal, menționează despre faptul că,

poate fi considerată excepțională atât o circumstanță atenuantă, cât și un

cumul de asemenea circumstanțe legate de situațiile menționate la alin. (1),

totuși instanța de judecată urmează să aprecieze în fiecare caz aparte, în

dependență de întregul ansamblu de circumstanțe ale speței, dacă acestor

circumstanțe urmează a le fi conferit un statut „excepțional”.

La fel, instanța de recurs a reținut că nu poate fi acordat un caracter

„excepțional” nici circumstanțelor ce țin de faptul că inculpatul are la

întreținere un copil minor, iar permisul de conducere îi este necesar pentru a

putea întreține familia, inclusiv gândindu-se să plece peste hotare să

muncească ca șofer, întrucât aceste circumstanțe, în esența lor, nu au trăsături

ieșite din comun, or, inculpatul Voica Ion nu este privat de libertate, are

capacitățile fizice și psihice necesare pentru a se încadra în câmpul muncii

pentru a-și întreține financiar familia.

3

Inculpatul Voica Ion a condus intenționat automobilul de model

„XXXXX”, cu numărul de înmatriculare XXXXX, în stare de ebrietate alcoolică

cu grad avansat, iar careva circumstanțe care ar micșora esențial gravitatea

faptei și a consecințelor ei, instanța de recurs nu a stabilit, or, argumentele

recurentului precum că inculpatul Voica Ion nu ar fi săvârșit infracțiunea dacă

nu ar fi trebuit să transporte o persoană în vârstă, bolnavă, care avea nevoie

să-și administreze medicamentele, la caz sunt lipsite de pertinență, deoarece

acestea nu constituie o cauză care înlătură caracterul penal al faptei.

Totodată instanța de recurs a evidențiat că legiuitorul a înăsprit

sancțiunea pentru comiterea infracțiunii de „conducerea mijlocului de

transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat”, și anume prin

substituirea pedepsei complementare sub formă de „în ambele cazuri cu

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de la 3 la 5

ani” cu pedeapsa complementară „anularea dreptului de a conduce mijloace de

transport”, tocmai pentru responsabilizarea participanților la trafic, în

vederea conformării la prevederile normelor de siguranță rutieră, precum și

în vederea neadmiterii derogării de la normele stabilite, manifestate inclusiv

prin conducerea vehiculului în stare de ebrietate.

Respectiv, instanța de recurs trebuie să analizeze cu o deosebită atenție

circumstanțele cauzei, care caracterizează pe de o parte modalitatea și

împrejurările comiterii faptei prejudiciabile, iar pe de altă parte

personalitatea inculpatului care a comis-o, astfel încât să fie convinsă că

într-adevăr în speță sunt prezente „circumstanțe excepționale” în sensul art. 79

Cod penal, iar în temeiul acestora, excluderea pedepsei complementare

obligatorie - „anularea dreptului de a conduce mijloace de transport” este

necesară și este în acord cu scopul pedepsei penale de restabilirea echității

sociale, corectarea și resocializarea inculpatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor

persoane, respectiv atestându-se aplicarea corectă a pedepsei inculpatului

Voica Ion, care va atinge scopul pedepsei penale prevăzut de art. 61 Cod penal.

Voica Ion, a declarat recurs în anulare prin care a solicitat casarea parțială a

deciziei instanței de recurs, în partea stabilirii pedepsei, cu aplicarea în

privința ultimului a prevederilor art. 79 Cod penal, prin neaplicarea pedepsei

complimentare obligatorii.

În motivarea recursului, condamnatul a menționat că are la întreținere

un copil minor și unul major, iar permisul de conducere îi este necesar pentru

a putea întreține familia.

declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra

inadmisibilității acestuia, din următoarele considerente.

4

Potrivit dispozițiilor art. 456 Cod de procedură penală, recursul în

anulare este supus unei verificări prealabile judecării în fond a acestuia, astfel

că, instanța de recurs este obligată să îndeplinească actele procedurale

preparatorii și să examineze admisibilitatea în principiu a recursului în

anulare în conformitate cu prevederile art. 431 și 432 Cod de procedură

penală, care se aplică în mod corespunzător.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de judecată, fără citarea părților, este în

drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că

este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, raportat la

prevederile art. 6 pct. 44) ale aceluiași Cod, art. 4§2 al Protocolului nr. 7 al

Convenției Europene a Drepturilor Omului, hotărârile irevocabile pot fi

atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la

judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental din cadrul procedurii

precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a

Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre

depunerea cererii.

Prevederile pct. 44) art. 6 Cod de procedură penală determină ca viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea

pronunțată o încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii

Moldova și de alte legi naționale.

Reieșind din prevederile legale menționate, Colegiul reiterează că una

din cerințele esențiale la declararea recursului în anulare este motivarea

acestuia din punct de vedere al prezenței erorii de drept, comise la judecarea

cauzei, ce cade sub incidența noțiunii de viciu fundamental în cadrul

procedurii precedente, care a afectat hotărârea atacată.

Analizând argumentele expuse în conținutul recursului în anulare, prin

care se susține necesitatea aplicării prevederilor art. 79 Cod penal, Colegiul

penal atestă că acestea sunt identice celor din cererea de recurs, care au

constituit obiect de examinare în instanța de recurs și asupra cărora instanța

s-a expus prin aprecieri clare și complete, corect menționând faptul că

circumstanțele invocate de avocatul Pavel Savițchi ce țin de faptul că

inculpatul Voica Ion a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată, a

recunoscut vina și sincer s-a căit de cele comise, a comis pentru prima dată o

infracțiune ușoară, a conlucrat cu organul de urmărire penală, nu pot fi

reținute ca fiind „excepționale”, or, deși prevederile aliniatului (11) art. 79 Cod

penal, menționează despre faptul că, poate fi considerată excepțională atât o

5

circumstanță atenuantă, cât și un cumul de asemenea circumstanțe legate de

situațiile menționate la alin. (1), instanța de judecată urmează să aprecieze în

fiecare caz aparte, în dependență de întregul ansamblu de circumstanțe ale

speței, dacă acestor circumstanțe urmează a le fi conferit un statut

„excepțional”.

În concluzie Colegiul penal statuează că în cauza deferită judecății,

instanța de recurs nu au admis careva erori sau vicii de procedură pentru a fi

necesară intervenția instanței de recurs în anulare în vederea remedierii

acestora.

Totodată, Colegiul penal evidențiază că dreptul la un proces echitabil,

consfințit în art. 6 din Convenție, coroborat cu accesul liber la justiție și

prezumția nevinovăției - drepturi fundamentale prevăzute în art. art. 20, 21

din Constituție, enunță și preeminența principiului supremației dreptului.

Unul din elementele fundamentale ale preeminenței principiului supremației

dreptului este garantarea securității raporturilor juridice, care înseamnă, că o

soluție definitivă a oricărui litigiu, inclusiv de natură penală, nu trebuie

rediscutată.

Acest principiu insistă asupra faptului că nici o parte în proces nu este în

drept să solicite reluarea procesului de judecată în scopul unei noi soluționări

a cauzei după ce hotărârea a devenit definitivă și irevocabilă, excepție făcând

doar temeiurile stricte prevăzute de lege.

În speță, hotărârea atacată nu este afectată de viciu fundamental și a

căpătat putere de lucru judecat (res judicata pro veritate habetur), ce produce

o cauză de împiedicare a pornirii, continuării, judecării cauzei penale ori

redeschiderii acesteia.

De asemenea, se menționează că principiul securității raporturilor

juridice, consfințit în articolul 6 din Convenție, cere inter alia ca, atunci când

instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor

să nu mai poată fi pusă în discuție (hotărârea Brumărescu vs România din

28 octombrie 1999).

Mai mult ca atât, potrivit dispozițiilor art. 4§2 din Protocolul 7 CEDO,

redeschiderea procesului, conform legii și procedurii penale a statului

respectiv, poate fi efectuată, dacă fapte noi ori recent descoperite sau un viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente sunt de natură să afecteze

hotărârea pronunțată.

La caz, instanța de recurs în anulare constată, că hotărârea contestată

nu este afectată de nici un viciu fundamental, fiind conformă prevederilor

legale și această hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă

capătă putere de lucru judecat, ce produce o cauză de împiedicare a pornirii,

continuării, judecării cauzei penale ori redeschiderii acesteia.

6

Colegiul penal constată că la examinarea prezentului recurs în anulare,

nu s-au constatat erori de drept comise de către instanța de recurs, ce ar

indica la existența unui viciu fundamental în cauză și ar afecta hotărârea

irevocabilă, fapt ce impune inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de

către condamnat, ca fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către condamnatul

Voica Ion XXXXX împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 10 iunie 2020, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 05 martie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Boico Victor

7