1ra-15/2021 — art. 187 alin.2 lit. b, f, CP

1ra-15/2021 — art. 187 alin.2 lit. b, f, CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-15/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

02 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Bejenaru Iurie

a judecat, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul

în Procuratura de circumscripție Chișinău, Bradu Valentina, prin care

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30

octombrie 2019, în cauza penală în privința lui,

Stratila Vadim xxxxx, născut la xxxxxxx, originar

și domiciliat în r-nul xxxxxx, s. xxxxxxx

Stratila Fiodor xxxxxx, născut la xxxxxx, originar

și domiciliat în r-nul xxxxxxxxx, s. xxxxxxxx

Dragulean Gheorghe xxxxxxx, născut la xxxxxxx,

originar și domiciliat în r-nul xxxxxx, s. xxxxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 27.06.2016-04.07.2019;

instanța de apel: 01.08.2019 – 30.10.2019;

instanța de recurs ordinar: 31.01.2020 – 02.02.2021.

A C O N S T A T A T:

Stratila Vadim, Stratila Fiodor și Dragulean Gheorghe au fost recunoscuți

vinovați în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2), lit. lit. b), f)

Cod Penal și condamnați în baza acestei Legi la o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 5 ani și 6 luni, fiecăruia, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip semiînchis, fără amendă.

Vadim, Stratila Fiodor și Dragulean Gheorghe în perioada de timp de la 30

decembrie 2015 până la 26 februarie 2016, nefiind posibil a fi stabilite zilele

concrete, de către organul de urmărire penală, împreună, în urma unei

înțelegeri prealabile, având intenția sustragerii în mod deschis a bunurilor

altor persoane, în prezența paznicului Botnari Nina, prin amenințarea

1

acesteia cu răfuială fizică în cazul dacă aceasta va apela la organele de drept

sau va comunica cuiva despre acest fapt, au sustras în mod deschis de la

stâna de oi a cet. Nedelschi Dumitru, situată în apropierea s. Țareuca, r-nul

Rezina, 23 de iezi, cu costul de 500 lei fiecare, 12 rațe cu costul de 150 lei,

flecare, 18 ondatre cu costul de 600 lei fiecare și 4 gâște cu costul de 200 lei

fiecare, prin ce i-au cauzat proprietarului Nedelschi Dumitru, un prejudiciu

material considerabil în sumă totală de 24900 lei.

Acțiunile lui Stratila Vadim, Stratila Fiodor și Dragulean Gheorghe au

fost calificate în baza art. art. 187 alin. (2), lit. lit. b), f) Cod Penal, adică „ jaful,

adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, comis de două sau mai multe

persoane, cu cauzarea unei daune în proporții considerabile”

Dumitru în numele inculpaților Stratila Vadim și Stratila Fiodor prin care a

solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpații

Stratila Vadim și Stratila Fiodor să fie achitați.

În motivarea cerințelor sale apelantul a invocat că:

- acuzarea urma să cerceteze detaliat și să verifice detaliat cazul dat, cu

atât mai mult declarațiile martorului Botnari Nina, nu sunt clare, detaliate,

se contrazic la descrierea tuturor aspectelor necesare și nu se pot afla la baza

învinuirii. În acest sens, la 04 aprilie 2016 și la 20 aprilie 2016 apărarea a

depus demers cu solicitarea efectuării unor acțiuni procesuale suplimentare,

care prin ordonanța procurorului Zgardan Gheorghe din 19 aprilie 2016 s-

au admis parțial, fără a fi efectuate verificarea declarațiilor acestui martor.

Astfel nici instanța de judecată nu a dat apreciere demersurilor înaintate

privitor la încălcările comise de organul de urmărire penală, fapt ce atestă că

prin sentință nu au fost cercetate toate aspectele cazului. Cu referire la

declarațiile celorlalți martori, declarațiile lor nu au confirmat faptul că

inculpații au comis crima.

- la rândul său nici organul de urmărire penală, nici procurorul nu a

prezentat conform legislației, confirmarea costului a unui animal, precum s-

a menționat că toate animalele erau mici, se luau câte 10-12 iezi, 5 capre, prin

certificat eliberat de către un organ abilitat de apreciere a valorii, ci s-a bazat

numai pe valoarea declarativă a părților cointeresate.

- instanța de judecată este valabil sesizată și respectiv este în drept să

judece cauza, cu condiția că ordonața de punere sub învinuire și rechizitoriul

să cuprindă, printre altele, informații despre fapta incriminată persoanei în

privința căreia s-a efectuat urmărirea penală, adică formularea învinuirii

unde să fie indicat data, ora și modul de săvârșire a infracțiunii și

consecințele ei etc. Pe cauza dată nu s-a stabilit nici data, nici mijloacele

2

concrete și nici valoarea lor în așa numita sustragere a bunurilor. În

asemenea circumstanțe, pentru apărare nu este clar cum urma să-și

pregătească apărarea;

- martorul Botnari Nina nu poate argumenta oarecare presiune,

amenințare, spre exemplu: (f.d. 191 - proces-verbal de confruntare), răspuns

la întrebarea nr. 13 „cu varga”; (f.d. 194 - proces-verbal de confruntare),

răspuns la întrebarea dacă a fost amenințată cu cuțitul ,,Vadim, acțiuni în

direcția/privința mea cu cuțitul nu a făcut, doar mi-l arăta”, tot aici ultimul a

răspuns la întrebare dacă l-a telefonat pe Stratila Vadim – „L-am telefonat

după ce a fost după iezi, i-am întrebat ce mai face”, context în care nu poate

fi vorba despre amenințare, or, faptul amenințării cu răfuială fizică, declarat

de martora Botnari Nina nu poate fi reținut, pentru că legea penală prevede

anumite circumstanțe pentru amenințare și în special: „amenințarea să fie

reală, persoana să se află în imposibilitatea de a face denunț, perioada de timp

restrânsă”. Pe cazul în expus în speță, Botnari Nina nu s-a aflat în atare

circumstanțe, prin urmare amenințarea cu răfuială fizică pe cazul din speță

nu este demonstrat;

- declarațiile părții vătămate Nedelschi Dumitru potrivit cărora în

decembrie 2015, ar fi ieșit microbuzul de model „Ford”, care aparține lui

Stratila Vadim, de pe teritoriul stânei și că ar fi aflat ulterior de la Botnari

Nina că în microbuz atunci ar fi fost capre de la stână. Instanța de judecată

menționează că ele nu pot fi puse la îndoială, fiind confirmate și de către

însuși Stratila Vadim care a relatat că s-a dus ca să o i-a pe Botnari Nina, a

luat-o și a ieșit la șoseaua principală, Nedelschi Dumitru i-a oprit cu mâna,

însă Nina i-a spus ca să nu oprească, deoarece o va bate. O concluzie complet

greșită, din motiv că aceste presupuneri ale părții vătămate nu au fost

confirmate de Botnari Nina în instanța de judecată, ci doar confirmat faptul

că Stratila Vadim nu numai că nu o amenința și nu-i provoca presiune

psihică, ci și o apăra pe Botnari Nina, de agresiunea din partea lui Nedelschi

Dumitru;

- mai mult ca atât, s-a luat în considerație faptul, că Nedelschi Dumitru

(proprietarul animalelor), a declarat că l-a văzul pe Stratila Vadim cu

microbuzul. Însă, acest fapt, începând cu prima declarație dată, inculpatul

nu a ascuns că a fost la stână, dar a motivat că relațiile între el și Botnari Nina

erau de ordin amoros, prietenos și nu de altul. Atunci după ce a fost

menționat că peste 30-40 minute s-au întors înapoi (s-a plimbat cu Stratila

Vadim cu microbuzul, a fost la cafea la ,,Lukoil”), Botnari Nina a avut

posibilitatea să se plângă, iar Nedelischi Dumitru să numere animalele și dă

depună plângere la poliție pentru furt, fapt ce nu a avut loc;

3

- în cadrul urmăririi penale urma să fie verificat, care au fost condițiile

de alimentare a Botnari Ninei pentru această perioada de timp, reieșind din

faptul lipsei părinților, modului de trai, a fost sau nu pusă în situația

justificării în așa mod a dispariției animalelor în alte condiții;

- microbuzul inculpatului Stratila Vadim s-a aflat la parcarea IP Rezina,

aproximativ o (una) lună, motiv care nu a împiedicat organul de urmărire

penală de a efectua o cercetare a lui, adăugător în urma percheziției petrecute

nu s-a cercetat nici celelalte unități de transport ce aparțineau inculpaților,

fapt necesar cu scopul de a confirma sau infirma acțiunile inculpaților, dar

și pentru a verifica declarațiile martorei Botnari Nina, luând în considerație

divergența lor;

- cu referire la proba invocată de procuror – proces-verbal de

examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice (f.d. 59) ale inculpaților

pentru perioada când se învinuiesc de comiterea faptei de sustragere,

instanța de judecată greșit a reținut că din procesul-verbal de examinare a

descifrărilor convorbirilor telefonice ale inculpaților, reies coincidențe în ce

privește timpul și locul aflării telefoanelor mobile ale inculpaților în raza de

acțiune a unei sau a unor anumite antene de emisie/recepție, or concluziile

deduse în acest sens la faza de urmărire penală sunt greșite;

- pagina 57 al dosarului confirmă că relațiile între ei nu erau

dușmănoase, prin convorbirile telefonice între Stratila Vadim nr. xxxxxxxxxx

și Botnari Nina cu nr. xxxxxxxxx care au avut loc în perioadă de pe 14

februarie 2016 până pe 29 februarie 2016, unde Stratila Vadim se afla în raza

locului de trai, iar sunetele erau reciproce;

- cu referire la descrierea convorbirilor telefonice ale inculpatului

Stratila Fiodor, doar se observă faptul dublării sunetelor începând cu ora

11:05:01 și până la ora 12:08:06. În acest interval de timp el se mișcă cu o

viteză colosală de la Rezina spre Chipeșca și înapoi aproximativ 38.6 km de

la orele 12.06.34 până la 12.08.06 adică în 2 minute. La fel, ulterior se observă

circulația lui Stratila Fiodor de la ora 14.50.17 până la ora 15.09.28 parcurge

două drumuri de la Chipeșca la Rezina și înapoi la Chipeșea, în total

aproximativ 86 km în aproximativ 19 minute;

- reieșind din materialele cauzei acumulate de către ofițerul de

urmărire penală pe lot parcursul urmăririi penale declarațiile martorului

Botnari Nina, procesul-verbal de audiere a martorei Botnari Nina din

17martie 2016, procesele verbale de confruntare în declarațiile Botnari Nina,

figurează următoarele zile (în care potrivit declarațiilor au avut loc actele de

jaf): 30 februarie 2015 ora 23:00, ianuarie 2016, sfârșitul lui ianuarie 2016, 19

februarie 2016 și 25 februarie 2016 potrivit interceptărilor telefonice,

4

inculpații nu s-au aflat în raza raionului Rezina, deja nu coincide cu

declarațiile în judecată că au avut loc 5 episoade de jaf.

3.1 La fel, sentinței nominalizată a fost atacată cu apel de către

inculpatul Dragulean Gheorghe prin care a solicitat admiterea apelului,

casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță prin care inculpatul Dragulean Gheorghe învinuit în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2), lit. lit. b), f) Cod Penal

să fie achitat, pe motiv că nu a săvârșit fapta ce i se incriminează.

În motivarea cerințelor sale apelantul a invocat că:

- prima instanță a pus la baza sentinței în exclusivitate declarațiile

martorei Botnari Nina neglijând celelalte probe care vin în contradicție cu

aceste declarații. Instanța n-a dat nici o apreciere faptului că declarațiile

martorei Botnari Nina, pe tot parcursul cercetării cauzei începând cu

declarațiile făcute în cadrul urmăririi penale și terminând cu cele date în

cadrul cercetărilor judecătorești sunt diferite, expunerile sunt necoerente,

martora dă aprecieri contradictorii la diferite etape a cercetării cauzei;

-necătând la totalitatea contradictorialități din declarațiile date de către

martorul Botnari Nina - instanța a ajuns la concluzia că: „declarațiile

martorului Botnari Nina care a făcut declarații sub jurământ constituie o

probă certă care indică la faptul că inculpații au săvârșit crima dată”, însăși

faptul că această martoră de fiecare dată începând cu faza urmăririi penale

și finalizând cu cercetarea judecătorească, de fiecare dată declara diferit deja

e o dovadă că aceasta declară fals și de fiecare dată se încurcă în declararea

circumstanțelor legate de dispariția animalelor din stâna ce-i aparține lui

Nedelschi Dumitru;

- instanța conștientizând faptul că nu se admite condamnarea

persoanei doar în baza declarației unei persoane cu calitate de martor, a

încercat să-și motiveze decizia sa în coroborare cu alte probe în special cu

rezultatele interceptărilor telefonice;

- faptul că telefonul inculpatului Dragulean Gheorghe periodic a fost

deservit de unele antene de emisie/recepție care deservesc inclusiv și raionul

Rezina - nu este o dovadă că el a fost la stâna lui Nedelschi Dumitru în aceste

perioade și nici nu este o dovadă despre localizarea concretă a telefonului în

momentul interceptărilor telefonice. O dată ce instanța își întemeiază

sentința pe această probă și o recunoaște ca probă la dosar - era obligată să

stabilească până la urmă dacă aceste perioade coincid cu ziua când au avut

loc sustragerile de animale din această stână (dacă se admite că într-adevăr

au avut loc aceste sustrageri) și dacă potrivit acestei probe el s-a aflat sau nu

în aceiași perioadă cu ceilalți inculpați în raza stânei. Astfel, instanța cel

puțin n-a făcut comparație între datele cu descifrările telefonice din procesul-

5

verbal de examinare a obiectului din 09.04.2016 (f.d. 61) și din raportul

ofițerului de investigații al SII a IP Rezina Nazaria Vladimir (f.d. 56-58),

potrivit cărora se ajunge la concluzia că: „în perioada 30.12.2015-17.03.2016

inculpatul Dragulean Gheorghe a fost în teritoriul r-lui Rezina pe data de

02.01.2016 orele 20:45-22:28 și pe data de 11.01.2016 orele 21:40-22:01, la

moment ce Stratila Vadim potrivit acestui raport: „în raza raionului Rezina

s-a aflat la data de 02.01.2016 între orele 02:20-11:37. Aceasta este unica zi

care coincide la ambii că telefoanele inculpaților s-au aflat sub acoperirea

antenelor de emisie/recepție din raza ce deservește și raionul Rezina, numai

că ambii au fost în perioade absolut diferite: inculpatul Dragulean Gheorghe

între orele 20:45-22:28 iar Stratilă Vadim între orele 02:20-11:37. Mai mult,

potrivit acestor probe, inculpații pe acest dosar nici în una din zilele din

perioada 30.12.2015-17.03.2019 nu s-au aflat împreună în raza raionului

Rezina. Prin urmare se demonstrează că inculpatul Dragulean Gheorghe

împreună cu Stratilă Vadim la stână împreună în perioada dată nu a fost

niciodată;

- în același context: reieșind din materialele cauzei acumulate la faza

urmăririi penale de către ofițerul de urmărire penală și în special: pe tot

parcursul urmăririi penale, martora Botnari Nina, dând declarații în fața

ofițerului de urmărire penală, în materialele cauzei: procesul-verbal de

audiere a martorei Botnari Nina din 17.03.2016, procesele-verbale de

confruntare în declarațiile Botnari Nina, figurează următoarele zile (în care

potrivit declarațiilor ei au avut loc actele de jaf): 30.12.2015 ora 23:00, ianuarie

2016, sfârșitul lui ianuarie 2016, 19.02.2016 și 25.02.2016 - potrivit

interceptărilor telefonice, nici în una din aceste zile inculpatul nu s-a aflat în

raza raionului Rezina:

- luând în coroborare declarațiile martorului Botnari Nina și procesul-

verbal de interceptare telefonică, se demonstrează că martora dată a dat

declarații false pe întreaga cercetare a cauzei penale: începând cu faza

urmăririi penale și finalizând cu declarațiile în cadrul cercetării

judecătorești. Aceasta acțiuni ale martorei sunt explicabile, pentru că în

cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit că Botnari Nina, provine dintr-o

familie social-vulnerabilă, s-a angajat chiar și dacă neoficial (la stână pentru

posibilitatea de a primi mâncare și locuință, fapt confirmat de către partea

vătămată Nedelschi Dumitru). Mai mult, martora dată în cea mai mare parte

a anului se afla de una singură la stână având sub stăpânire deplină bunurile

din stână practic fără supravegherea cuiva, fapt confirmat de către

proprietarul stânei Dumitru Nedelschi. Prin urmare, aceasta având

necesitate de bani, nu este exclus că anume ea sustrăgea animalele și le

vindea, de altfel cum se explică faptul că tocmai peste circa 3 luni, după ce

6

proprietarul stânei a observat lipsa animalelor i-a povestit despre așa

numitul jaf al animalelor. Faptul amenințării cu răfuială fizică, declarat de

martora Botnari Nina - nu poate fi reținut, pentru că legea penală prevede

anumite circumstanțe pentru amenințare și în special: „amenințarea să fie

reală, persoana să se afle în imposibilitate de a face denunț, perioada de timp

restrânsă - pe cazul în speță Botnari Nina nu s-a aflat în atare circumstanțe,

prin urmare amenințarea cu răfuială fizică pe cazul din speță - la fel nu se

demonstrează;

- instanța nu a dat apreciere nici omisiunilor procedurale admise de

către organul de urmărire penală. Instanța de judecată este valabil sesizată

și respectiv este în drept să judece cauza, cu condiția că ordonanța de punere

sub învinuire și rechizitoriul să cuprindă printre altele, informații despre

fapta incriminată persoanei în privința căreia s-a efectuat urmărirea penală,

adică formularea învinuirii cu indicarea datei, locului, mijloacelor, modului

de săvârșire a infracțiunii și consecințele ei etc. Pe cauza dată nu s-a stabilit

nici data, nici mijloacele concrete și nici valoarea lor în așa numită sustragere

a bunurilor. În asemenea circumstanțe și pentru inculpat nu este clar cum

urma să-și pregătească apărarea, în cazul dat trebuia să demonstreze practic

în fiecare zi începând cu 31.12.2015 și terminând cu 26.02.2016 (ceea ce fapt

prin art. 8 Cod de procedură penală ține de competența organului de

urmărire penală) unde s-a aflat și cu ce s-a ocupat;

- la materialele cauzei lipsesc probe prin care s-ar confirma că partea

vătămată dispunea de așa animale și în ce număr; lipsesc acte legale

confirmative despre valoarea reală ale acestora: la moment ce din diferite

acte procedurale - atât numărul animalelor, cât specificarea rasei diferă, spre

exemplu: în procesul-verbal de audiere a martorei Botnari Nina din

17.03.2016: acesta declară că în perioada respectivă au fost sustrase: 8 rațe și

10 nutrii, apoi 4 rațe, apoi 4 gâște și 8 nutrii, apoi 10 iezi, apoi 7 iezi, iar deja

în instanța de judecată, martorul declară: ,,în total băieții au luat de la stână

12 capre, 10 iezi, 7 iezi, 6 iezi, 12 rațe, 19 nutri, 4 gâște”. Adică urma să se facă

diferență între „capră” și „ied”. Învinuirea însă a fost adusă doar în baza

declarațiilor părții vătămate, care este parte interesată pe dosar.

octombrie 2019, au fost admise apelurile declarate de către de către avocatul

Lefter Dumitru în numele inculpaților Stratila Vadim și Stratila Fiodor și de

către inculpatul Dragulean Gheorghe, casată parțial sentința Judecătoriei

Orhei, sediul Rezina din 4 iulie 2019, inclusiv din oficiu, și pronunțată o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care, Stratila

Vadim, Stratila Fiodor și Dragulean Gheorghe au fost recunoscuți vinovați

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2), lit. lit. b), f) Cod Penal,

7

fiindu-le aplică o pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani,

fără amendă, fiecăruia, iar în conformitate cu art. 90 alin. (6) Cod Penal al

RM, inculpaților Stratila Vadim, Stratila Fiodor, Dragulean Gheorghe li s-a

suspendat condiționat executarea pedepsei cu închisoare pe un termen de

probațiune de 3 ani, fiecăruia, aceștia din urmă fiind obligați ca în termenul

stabilit să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul organului

competent. În rest sentința Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 4 iulie 2019,

a fost menținută.

4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, vina inculpaților

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2), lit. lit. b), f) Cod Penal,

se dovedește prin cumulul de probe administrate, și anume prin declarațiile

părții vătămate, declarațiile martorilor și probele scrise și cercetate din

materialele dosarului, care coroborează între ele și demonstrează

incontestabil vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 187 alin. (2), lit. lit. b), f) Cod Penal, menționând totodată că, argumentele

invocate de apelanți nu își găsesc confirmare în starea de fapt a prezentei

cauze penale.

În aceiași ordine de idei, instanța de apel a apreciat critic argumentele

apelanților precum că declarațiile martorului Botnari Nina nu pot fi puse la

baza unei sentințe de condamnare, deoarece pe parcursul procesului penal,

aceasta a depus declarații contradictorii, divergente și false, or, declarațiile

martorului Botnari Nina se rețin ca o probă pertinentă, concludentă și certă

în vederea stabilirii vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunii de jaf.

În acest sens, instanța de apel a reținut că prin declarațiile martorului

Botnari Nina se confirmă faptul că inculpații Stratila Fiodor, Stratila Vadim

și Dragulean Gheorghe au fost la stână de 5 ori și au luat de la stână 12 capre,

10 iezi, 7 iezi, 6 iezi, 12 rațe, 19 nutre, 4 gâște. Ea le-a spus că nu se poate,

fiindcă animalele și păsările nu sunt ale ei. Nu ține minte datele când au fost

băieții la stână. Totodată, aceasta a fost amenințată de către Stratila Vadim

să nu spună nimic lui Nedelschi Dumitru.

Cu referire la argumentul apărării cu privire la declararea nulității

rechizitoriului, pe motiv că nu s-a stabilit nici data, nici mijloacele concrete

și nici valoarea bunurilor în așa numita sustragere a bunurilor, instanța de

apel a remarcat că, prin prisma prevederilor art. 251 și art. 296 Cod

procedură penală, nu a fost stabilit nici un temei de declarare a nulității

rechizitoriului întocmit în privința inculpaților.

Mai mult ca atât, instanța de apel a menționat că partea apărării nu a

respectat procedura de declarare a nulității unui act efectuat la urmărirea

penală, în acest sens fiind incidente prevederile alin. (4) art. 251 Cod

procedură penală, și potrivit cărora, încălcarea oricărei alte prevederi legale

8

decât cele prevăzute în alin. (2) atrage nulitatea actului dacă a fost invocată

în cursul efectuării acțiunii – când partea este prezentă, sau la terminarea

urmăririi penale – când partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în

instanța de judecată – când partea a fost absentă la efectuarea acțiunii

procesuale, precum și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în

instanță.

Continuând ideea expusă, instanța de apel a remarcat că prima

instanță, nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75 Cod

Penal, respectiv, nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care

atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață

ale familiei acestora, or, menționând subsidiar că, potrivit art. 76, 77 Cod

Penal al RM în privința inculpaților Stratila Vadim, Stratila Fiodor și

Dragulean Gheorghe careva circumstanțe atenuante și agravante nu au fost

constatate.

Consecutiv, la 21 octombrie 2019 partea vătămată Nedelschi Dumitru

a depus cerere prin care a solicitat examinarea cauzei penale în lipsa sa,

totodată, a indicat că nu are careva pretenții materiale și morale față de

inculpați.

Succesiv, instanța de apel a notat că, soluția primei instanțe referitor la

aplicarea inculpaților Stratila Vadim, Stratila Fiodor și Dragulean Gheorghe

a pedepsei sub formă de 5 ani și 6 luni închisoare, fiecăruia, fără amendă, nu

poate fi reținută ca fiind întemeiată, așa cum în speța dată nu au fost reținute

careva circumstanțe agravante, iar partea vătămată nu are careva pretenții

materiale și morale față de inculpați, la locul de trai se caracterizează pozitiv,

iar inculpatul Stratila Vadim se caracterizează satisfăcător, or instanța de

apel nu a stabilit nici un temei de a considera că realizarea scopului pedepsei

penale de restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea

inculpaților este posibilă doar cu izolarea acestora de societate și că această

modalitate de executare a pedepsei este una echitabilă și necesară în raport

cu personalitatea inculpaților și circumstanțele comiterii infracțiunii,

reținându-se în acest sens faptul că inculpații anterior nu au fost judecați, iar

careva circumstanțe agravante nefiind stabilite.

2019, a fost atacată cu recurs ordinar, de către Procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău – Bradu Valentina, care a invocat prevederile art.

427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală, menționând că în hotărârea

atacată s-a aplicat pedeapsa individualizată contrar prevederilor legale,

9

solicitând astfel casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței

primei instanțe,

În motivarea recursului depus, recurentul a invocat că:

- instanța de apel in motivarea soluției adoptate, eronat а apreciat

probatoriul prezentat, astfel, nu а îndeplinit prevederile art. 414, 417 alin. (1)

pct. 8 Cod de procedură penală, precum și explicațiile expuse în Hotărârea

Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 22 din 12 decembrie 2005 ,,Cu privire

la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel", care la pct. 14 statuează

сă, nerespectarea acestor cerințe ale legii echivalează сu nerezolvarea

fondului apelului, fapt се se califică са еrоаrе si аtrаge după sine casarea

deciziei instanței de ареl;

- instanța de apel in mod eronat а interpretat și aplicat pe caz

prevederile art. 75 Cod penal, context în care la alegerea și aplicarea

pedepsei numite inculpaților nu a ținut cont de circumstanțele prezentei

cauze penale și consecințele survenite, care nu va asigura atingerea

scopurilor prevăzute de art. 61 Cod penal;

- instanța de apel а derogat de la prevederile art. 409 alin.(2) din Codul

de procedură penală, care stipulează că instanța de apel are obligația de а

întreprinde măsuri pozitive la judecarea apelului, pentru а repara erorile de

fapt și de drept comise de prima instanță, doar atunci când aceste еrоri au

influențat asupra hotărârii in defavoarea inculpaților, саrе de fapt nu au fost

stabilite;

- instanța de ареl nu s-a condus de dispoziția art. 75 alin. (1) Cod penal

соnfоrm сărеiа ,,persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei

infracțiuni i se арliсă о реdеарsă echitabila în limitele prevăzute în partea

specială а prezentului cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Parții

Generale а prezentului cod";

- instanța de apel, diminuând pedepsele numite inculpaților, nu а ținut

cont de coraportul circumstanțelor atenuante (саrе lipsesc ре caz) și celor

agravante stabilite, рreсum și de faptul сă реdеарsa rеdusă рână la minimul

prevăzut de sancțiune se соnsideră echitabilă atunci când s-au constatat un

cumul de circumstanțe atenuante din cele enumerate la art. 76 Cod penal;

- ре parcursul examinării cauzei penale in instanța de apel nu аu

intervenit саrеvа circumstanțe noi се ar combate motivele aduse de instanța

de fоnd invocate la individualizarea pedepselor numite și prin urmаrе,

instanța de apel nu avea careva temei de а casa sentința nominalizată.

lărgit constată că, acesta urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele

considerente.

10

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța

de recurs judecând recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea

hotărârii atacate.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate

expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie

să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru

a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea

cauzei.

Astfel, autorul recursului invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10)

Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul

penal lărgit reține că temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în

urma cercetării materialelor cauzei, invocând în acest context următoarele.

Cu referire la argumentul precum că, inculpaților le-a fost stabilită o

pedeapsă prea blândă, greșit individualizată, instanța de recurs notează că,

în cazul săvârșirii unei infracțiuni, instanța de judecată este singura în

măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei

pentru infractorul care a comis infracțiunea, având deplina libertate de

acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile

și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a

cuantumului pedepsei.

Subsecvent, instanța de recurs susține că, pedeapsa aplicată

inculpaților trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată corect, capabilă

să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și

pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, și să fie în strictă conformitate cu

dispozițiile Părții speciale a Codului penal, ținându-se cont de limitele fixate

în sancțiunea infracțiunii incriminate.

Totodată, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie

individualizate în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea

respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de

evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca

finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege.

Astfel, Colegiul penal observă că, instanța de apel și-a motivat decizia

de a casa parțial sentința primei instanțe, aplicând inculpaților în mod legal

11

și întemeiat o pedeapsă non privativă de libertate, prin prisma art. 90 Cod

penal, conducându-se în prim plan de principiul individualizării pedepsei

(art. 7 Cod penal) în coroborare cu criteriile generale de individualizare a

pedepsei, art. 75 alin. (1) Cod penal.

Colegiul penal consideră pedeapsa stabilită inculpaților argumentată

de către instanța de apel, care s-a expus motivat și detaliat asupra faptului

aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, fiind suspendată condiționat

executarea pedepsei lui Stratila Vadim xxxxxx, Stratila Fiodor xxxxxx,

Dragulean Gheorghe xxxxxxx pe o perioadă de probațiune de 3 ani,

motivare pe care instanța de recurs și-o însușește și nu se va expune repetat

asupra acesteia.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit remarcă că aplicarea

prevederilor art. 90 Cod penal – suspendarea condiționată a executării

pedepsei, nu reprezintă o categorie aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită

persoanei prin lege de a demonstra că infracțiunea comisă de ea este un

incident în viața acesteia.

Este relevant de a menționa și practica Curții Europeane, potrivit

căreea, este justificată folosireai măsurilor neprivative de libertate (cauza

Varga și alții v. Ungaria, hotărârea din 10 martie 2015, § 104; cauza Norbert

Sikorski v. Polonia, hotărârea din 22 octombrie 2009, §158), atunci când pot

fi și trebuie luate în considerare alternativele disponibile detenției, și nu

aplicarea automată a pedepsei închisorii (cauza Kyprianou v. Cipru,

hotărârea din 15 decembrie 2005, §108).

În concluzie, Colegiul penal menționează că, nu se constată prezența

erorilor de drept ce ar genera casarea deciziei atacate sub aspectele invocate,

deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este întemeiată și

motivată, măsura de pedeapsă aplicându-se în conformitate cu prevederile

art. 90 Cod penal inculpatului, este echitabilă în raport cu circumstanțele

cauzei, cu personalitatea acestora și pericolul social al infracțiunii săvârșite.

Astfel, decizia instanței de apel este corect motivată în acest sens,

motivare care Colegiul penal lărgit și-o însușește, ce este conform practicii

CtEDO, hotărârea „Albert vs România” din 16.02.2010.

Instanța de recurs, fără a reitera întreaga motivare a instanței de apel,

pe care și-o însușește sub aspectul stării de fapt și de drept reținute, statuează

că, temeiul invocat de către procuror prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10)

Cod de procedură penală, nu s-a confirmat în cauza dată, iar decizia atacată

este legală și întemeiată, ceea ce impune soluția de a respinge ca fiind

inadmisibil recursul ordinar declarat.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

12

D E C I D E:

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către procurorul

în Procuratura de circumscripție Chișinău, Bradu Valentina împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 octombrie 2019,

în cauza penală în privința lui Stratila Vadim xxxxxx, Stratila Fiodor

xxxxxx, Dragulean Gheorghe xxxxxx, cu menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 04 martie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Bejenaru Iurie

13