1ra-430/2021 — art. 217/1 alin. 3 lit. f CP

1ra-430/2021 — art. 217/1 alin. 3 lit. f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-430/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

1 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, Nadejda Toma,

Victor Boico,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursul ordinar

împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2020,

declarat de avocatul Roman Plămădeală, în numele inculpatului

Rebeja Valeriu XXXXXX.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 18.03.2015 – 20.12.2016,

instanța de apel: 04.02.2019 – 23.06.2020,

instanța de recurs: 13.11.2020 – 01.02.2021.

Asupra recursului menționat, Colegiul Penal

C O N S T A T Ă :

Rebeja Valeriu a fost condamnat în baza art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal la 5 ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere sau de a exercita

activitate legată de producerea, păstrarea, transportarea, expedierea, vânzarea,

distribuirea substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 4

ani.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată

condiționat pentru un termen de probă de 4 ani.

Prin aceeași sentință a fost condamnat și Marchin D., însă în privința lui

hotărârile judecătorești nu sunt contestate.

punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, a obținut

substanța narcotică - marihuana, pe care a păstrat-o la el până la 2 februarie 2015,

aproximativ ora 09.30, când, aflându-se la domiciliul său situat în XXXXXX,

1

XXXXXX, o parte din cantitatea de substanță narcotică obținută i-a înstrăinat-o lui

Cușnir E. și lui Manalachi D. substanțe care, fiind depozitate în două pachețele din

polietilenă, în care se afla o masă vegetală uscată de culoare verzuie-închisă.

Conform rapoartelor de expertiză chimică nr. 2141 din 10.02.2015 și nr. 1371

din 13.02.2015, reprezintă - marihuana, substanță narcotică, obținută artizanal

din plantele de cânepă, cu masa totală de 21,47 gr., ulterior au fost depistate și

ridicate de la ultimii în cadrul percheziției corporale, efectuate de organul de

urmărire penală pe XXXXXX, XXXXXX.

Tot el, continuându-și acțiunile criminale, urmărind scopul punerii în

circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, a obținut substanța

narcotică - marihuana, pe care a păstrat-o la sine la domiciliul situat în XXXXXX,

XXXXXX, până la 2 februarie 2015 când, o parte din cantitatea de substanță

narcotică obținută i-a înstrăinat-o lui XXXXXX, investigator sub acoperire la

efectuarea măsurii speciale de investigații - achiziția de control, la prețul de 1500

lei, substanță care, fiind constituită dintr-un pachețel de polietilenă, în care se afla o

masă vegetală uscată de culoare verzuie-închisă, ulterior a fost ridicată de la ultimul.

Conform raportului de expertiză chimică nr. 1370 din 13.02.2015 reprezintă

- marihuana, substanță narcotică, obținută artizanal din plantele de cânepă, cu

masa totală de 9,045 gr.

Tot el, continuându-și acțiunile criminale, urmărind scopul punerii în

circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, a obținut substanța

narcotică - marihuana, pe care a păstrat-o la sine până la 2 februarie 2015, când în

cadrul percheziției corporale și în domiciliul său situat în XXXXXX, XXXXXX, au

fost depistate și ridicate mijloace financiare rezultate din înstrăinarea substanțelor

narcotice, un pachețel din polietilenă, în care se conținea o masă vegetală uscată și

mărunțită care, conform raportului de expertiză chimică nr. 1340 din 10.02.2015,

reprezintă - marihuana, substanță narcotică, obținută artizanal din plantele de

cânepă, cu masa totală de 38,26 gr., un aparat artizanal predestinat pentru consumul

substanțelor narcotice, pe care au fost depistate urme de culoare cafenie închisă.

Conform raportului de expertiză chimică nr. 1045 din 20.02.2015, reprezintă

substanță narcotică - rășină de cannabis, cu masa totală de 1,14 gr., precum și un

cântar electronic la scară mică cu denumirea ”CAMRY”, pe care au fost depistate

urme de culoare cafenie închisă.

Conform raportului de expertiză chimică nr.1046 din 22.02.2015, reprezintă

urme ale substanței narcotice - rășină de cannabis.

Instanța a reținut că inculpatul Rebeja V. a recunoscut vina parțial și a declarat

că este consumator de marihuana din anul 2011 și consumă droguri împreună cu

prietenii săi. Nu face parte din grupări criminale și nu se ocupă de vânzarea

substanțelor narcotice. La domiciliul său din XXXXXX a crescut singur o tufă de

marihuana, de la care în luna septembrie a obținut aproximativ 50-60 gr. marihuana,

din care fuma împreună cu prietenii. Manalache D. este medic de profesie și l-a ajutat

cu analizele mamei sale, de asemenea acesta i-a promis că-l va ajuta cu bani. Astfel,

într-o dimineață, aproximativ ora 09.00, Manalache D. a venit la el acasă și i-a lăsat

suma 800 lei, a luat marihuana, cât a considerat și a plecat. După masă, Manalache

D. a venit cu automobilul, împreună cu un prieten de-al său, care a rămas în

automobil. În ogradă Manalache D. a intrat singur și i-a dat suma 800 lei, spunându-

2

i să-i mai dea substanțe narcotice. Deoarece era cu mâinile murdare, Manalache D.

singur și-a luat marihuana, iar după plecarea acestuia a intrat poliția, l-a imobilizat

pe el și alte două persoane care lucrau cu el. A adus pachetul cu marihuană pe care

îl deținea, după care a fost efectuată percheziția. Poliția a luat pachetul cu marihuană

și l-au condus la Departamentul corupție. Conform analizelor efectuate, s-a stabilit

că a consumat marihuana. Pe Cușnir E. nu-l cunoaște, știe că este prietenul lui

Manalache D. și au venit împreună la el. Nu vinde substanțe narcotice, a avut doar

nevoie de bani și i-a dat acordul lui Manalache D. să-și ia marihuana, însă s-a primit

că a vândut marijuana, deși Manalache D. și-a luat și ambalat singur substanța

narcotică. Pe XXXXXX nu-l cunoaște și nu știe din ce motiv acesta și Cușnir E. au

dat declarații că le-a vândut substanțe narcotice. I-a vândut substanțe narcotice doar

lui Manalache D. Nu-l cunoaște nici pe Marchin D. și l-a văzut prima dată în ședința

de judecată. Aparatul artizanal confecționat și utilizat pentru consumarea substanței

narcotice precum și cântarul electronic au fost ridicate de către poliție. Semnătura

de la f.d. 193-194, Vol. III îi aparține, însă nu poate explica diferența de declarații în

privința sumei de 800 lei și a cântarului. Nu a contestat acțiunile organului de

urmărire penală. Se căiește sincer de cele săvârșite.

Martorii Savca A., Barbăscumpă I. și Bădilă I. au indicat similar că a fost

selectată o persoană din rândul consumatorilor de droguri care procura substanțe

narcotice de la Rebeja V. și a acceptat să conlucreze cu organul de urmărire penală,

fiind efectuată sub controlul organului de urmărire penală o achiziție de control a

unei cantități de substanțe narcotice - marihuana de la Rebeja V. Ulterior acestor

achiziții, a fost efectuată percheziție la domiciliul inculpatului, în cadrul căreia a fost

depistate substanțe narcotice - marihuană, mijloace bănești transmise de către

investigator în cadrul efectuării achiziției de control, precum și cântarul la scară mică

pe care s-au depistat rămășițe de droguri. Inculpatul a fost reținut. Între Rebeja v. și

Marchin D. nu a fost stabilită legătura directă, fiind constatată legătura dintre

consumatorii de droguri.

Conform procesului-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații

din 02.02.2015, Rebeja V., domiciliat în XXXXXX, XXXXXX, a fost suspus

măsurii speciale de investigații, începând din 02.02.2015 pe un termen de 30 zile.

Potrivit procesului-verbal de audiere a martorului cu date de identitate

secretizate XXXXXX din 02.02.2015, a depus cerere de conlucrare cu organul de

urmărire penală în vederea documentării activității criminale a lui Rebeja V.,

cunoscând că acesta realizează substanță narcotică – marihuana, la preț de 150 lei

pentru 1 gr.

Prin procesul-verbal de ridicare din 02.02.2015, de la agentul sub acoperire

XXXXXX a fost ridicat un pachet din polietilenă în care se afla o masă vegetală

uscată asemănătoare cu marihuana.

În baza probelor administrate, instanța a încadrat acțiunile inculpatului pe art.

2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, ca circulația ilegală a substanțelor narcotice,

psihotrope sau a analoagelor lor, în scop de înstrăinare, adică prelucrarea, păstrarea

și înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor,

săvârșită în proporții mari.

3

Astfel, urmează a fi exclus calificativul de un grup organizat, prevăzut la lit.

b), precum și semnele calificative – prepararea, procurarea, expedierea,

transportarea, distribuirea, acestea nefiind confirmate în ședința de judecată.

Conform art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei în prima

instanță se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în

limitele învinuirii formulate în rechizitoriu.

Potrivit art. 46 Cod penal, prin grup criminal organizat se înțelege o reuniune

stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe

infracțiuni.

Caracteristicile specifice grupului criminal organizat, potrivit doctrinei

dreptului penal și practicii judiciare în materie similară, evidențiază trăsăturile

grupului: statornicia grupului, formarea grupului din două sau mai multe persoane,

constituirea unei reuniuni stabile, organizarea în prealabil a participanților grupului,

scopul organizării grupului criminal de a comite una sau mai multe infracțiuni.

În speță, aceste caracteristici specifice grupului criminal organizat lipsesc,

nefiind demonstrată stabilitatea și unitatea pretinsului grup, legătura între persoanele

inculpate, care ar presupune durata și persistența legăturilor între participanți.

Specific grupului criminal organizat este unitatea membrilor, care presupune

existența organizatorului și conducătorului, ceilalți fiind subordonați indicațiilor

acestora pentru săvârșirea uneia sau mai multor infracțiuni planificate și dirijate de

conducător, astfel fiind împărțite rolurile fiecărui membru al grupului criminal.

În legătură cu fapta incriminată inculpatului Rebeja V. sau inculpatului

Marchin D. se constată lipsa similitudinii cu această trăsătură, astfel încât nu a fost

demonstrată existența mai multor membri care și-ar fi împărțit rolurile. Mai mult,

nici unul din inculpați nu a fost catalogat ca fiind organizatorul sau conducătorul

grupului criminal. Simpla mențiune a acuzării privind existența unor terți nestabiliți

de organul de urmărire penală și în privința cărora cauza este disjunsă nu servește

drept temei de a considera existența unei grupări criminale.

Or, a fost demonstrat cu certitudine în cadrul cercetării judecătorești, unde atât

Rebeja V., cât și Marchin D. au confirmat că nu se cunosc, că nu sunt membri ai

unei grupări criminale și prima data s-au văzut în ședința de judecată, iar acuzarea

nu a administrat nicio probă ce ar demonstra contrariul. Totodată, martorii oculari

Savca A., Barbăscumpă I. și Bădilă I. au indicat că între Marchin D. și Rebeja V. nu

a fost stabilită legătura directă, fiind stabilită doar legătura dintre consumatorii de

droguri.

Pe lângă aceasta, potrivit doctrinei dreptului penal trăsătura de reuniune

stabilă a grupului criminal organizat atribuie existența condițiilor de acționare în

baza unui plan, în care predomină o disciplină severă și o repartizare constantă a

rolurilor între membrii grupului.

Iar, conform art. 42 alin. (6) Cod penal, participanții trebuie să întrunească

semnele subiectului infracțiunii.

Deci, reieșind din faptul că grupul criminal organizat este o formă a

participației mai avansată, fiecare participant la infracțiune urmează să întrunească

semnele subiectului infracțiunii. La caz, pretinsele „alte persoane nestabilite” de

către organul de urmărire penală, nici nu au fost identificate și, respectiv, nu

întrunesc semnele subiectului infracțiunii incriminate.

4

Astfel, acuzarea calificând acțiunile inculpaților în baza art. 2171 alin. (4) lit.

b) Cod penal, s-a expus doar formal asupra învinuirii aduse, în care nu a demonstrat

și nu a motivat în ce constau acțiunile inculpaților, nu a constatat existența cărorva

legături între inculpați cu alte persoane, care ar fi membri ai unei grupări criminale

și nici unul din membrii pretinsei grupări criminale nu a fost identificat de către

organul de urmărire penală cu scopul de a fi interogat asupra circumstanțelor

infracțiunii, nefiind stabilită nici transmiterea de către inculpați a drogurilor unui

membru al grupului criminal organizat sau prin intermediul altor persoane, fapt ce

demonstrează lipsa criteriilor grupului criminal organizat și denotă lipsa probelor

concludente care ar dovedi comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit.

b) Cod penal, astfel, calificativul grup criminal organizat urmează a fi exclus pe

motivul inexistenței condițiilor și trăsăturilor specifice acestui calificativ.

În baza probelor administrate, acțiunile inculpatului urmează a fi reîncadrate

din art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal în baza art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, cu

excluderea semnelor calificative preparare, prelucrare, procurare, expediere,

transportare, distribuire, care nu și-au găsit confirmarea în ședința de judecată.

Deci, versiunea inculpatului nu a fost combătută prin probele administrate și

cercetate în cadrul urmăririi penale și a judecării cauzei.

Potrivit art. 389 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, sentința de

condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești,

vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de

probe cercetate de instanța de judecată și nu poate fi bazată pe presupuneri.

Conform art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, concluziile despre vinovăția

persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile

în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile Codului de procedură

penală, se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului.

Prin urmare, se atestă că acuzarea n-a prezentat probe suficiente că inculpatul

prin acțiunile sale a săvârșit faptele infracțiunii incriminate, acționând prin

participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind rolurile fiecăruia,

activând în calitate de coautor - art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal.

Or, în acțiunile inculpatului nu s-a constatat existența semnelor calificative

prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal, acestea urmând a fi excluse din

învinuirea înaintată.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod

penal, că inculpatul a comis o infracțiune gravă, a recunoscut vina parțial și s-a căit

sincer, anterior a fost condamnat, însă antecedentul penal este stins, se caracterizează

satisfăcător, oficial este angajat în câmpul muncii, este căsătorit și are doi copii

minori, se află la evidența medicului de familie cu diagnoza XXXXXX XXXXXX

XXXXXX XXXXXXX XXXXXXX XXXX, concluzionând că corectarea și

reeducarea acestuia este posibilă cu aplicarea pedepsei cu închisoare în limita

minimă a sancțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții de răspundere privind păstrarea, transportarea, vânzarea

substanțelor narcotice.

Totodată, fiind stabilit că inculpatul s-a aflat în stare de arest aproximativ 13

luni, în privința inculpatului este oportună aplicarea dispoziției art. 90 Cod penal,

5

acordându-i acestuia posibilitatea de a se manifesta în societate în stricta executare

a legii.

solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să

fie condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal la 12 ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate

legată de producerea, prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea,

transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea

substanțelor narcotice, psihotrope sau cu analoagele lor pe un termen de 5 ani.

Apelanta a invocat că cantitățile de marihuană și rășina de cannabis depistate

și ridicate de la inculpați nu a fost crescută, ulterior, preparată, prelucrată, în

vederea obținerii produsului finit pe teritoriul Republicii Moldova, ci pe teritoriul

altor țări, în cazul dat din Maroc, Spania, de unde, ulterior, deja substanța narcotică

obținută - hașișul, este importat prin contrabandă, astfel este clar din start scopul

acestei ierarhii criminale de persoane, care au intenția unică de a crește, prepara,

prelucra, distribui și vinde ilegal droguri, inclusiv, de a transporta, tranzitând alte

țări, inclusiv teritoriul Republicii Moldova, în scopul realizării acestora, pentru

obținerea de profituri fabuloase, grupare care se caracterizează prin stabilitate,

intenție unică de a obține profit de pe urma înstrăinării drogurilor, în cadrul căreia

sunt divizate acțiunile ilegale ale fiecărui, membru, transportator, realizator ș.a.,

care sunt de diferite etnii, sau cetățeni ai diferitor state, marocani (cei care au

crescut, preparat, prelucrat, distribuit și vândut drogurile la prima mână), spanioli

(cei care au transportat, distribuit și vândut drogurile la mâna a doua, următorilor

membri ai grupării criminale date, intenția acestora fiind unică, atât cu intenția

primilor cât și următorilor intermediari, până la înstrăinarea drogurilor, fiind deja

împărțite în doze mai mici, către consumatori), moldoveni (intermediari, cu aceeași

intenție unică de a procura produsul finit etc, implicați în schema criminală dată,

având, în final, toți un scop unic și comun de obținere a profitului de pe urma

realizării drogurilor menționate, iar prin probele pertinente, utile și concludente

administrate în cadrul urmăririi penale, a fost stabilită incontestabil vinovăția

inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate, fiind demonstrat pe deplin rolul

fiecărui membru al grupării criminale în faptul punerii în circulație a drogurilor, în

scop de înstrăinare, conform învinuirii înaintate.

Or, este neîntemeiată concluzia primei instanțe privind neîntrunirea

conceptului de grup criminal organizat, or, chiar dacă nu au participat nemijlocit

la trecerea peste frontiera de stat a substanțelor narcotice și psihotrope, inculpații

știau despre proveniența acestora, având legături strânse cu alte persoane

nestabilite de organul de urmărire penală, acțiuni ce țineau de importul ilegal și

comercializarea acestor substanțe pe teritoriul Republicii Moldova, iar probele

administrate atestă acțiunile în ansamblu ale inculpaților la comiterea infracțiunilor,

în cadrul grupului criminal organizat, cu împărțirea între ei a rolurilor, și anume,

fiind relevat inclusiv din depozițiile martorilor Savca A., Bădilă I. și Barbăscumpă

I., care coroborează cu interceptările convorbirilor telefonice și înregistrările video

efectuate, că rolurile, la care coparticipă și alte persoane nestabilite au fost divizate,

astfel inculpații dirijau întreaga activitate de distribuție, vânzând substanțele

interzise persoanelor pe care le cunoșteau.

6

Astfel, instanța de fond, constatând că inculpatul a săvârșit infracțiunile, urma

să ia în considerație toate circumstanțele cauzei, ținând cont de caracterul și gradul

prejudiciabil al infracțiunilor săvârșite, comportamentul acestuia în timpul și după

consumarea infracțiunii, precum și la examinarea cauzei în instanța de judecată.

Totodată, instanța de fond neîntemeiat a exclus agravanta săvârșită de un grup

criminal organizat și a stabilit inculpatului o pedeapsă blândă.

2020, apelul a fost admis, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre.

Rebeja Valeriu a fost condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal la

8 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere sau de a

exercita activități în domeniul circulației legale a drogurilor, etnobotanicelor sau

analoagelor acestora pe termen de 4 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, de

la reținere, cu includerea perioadei arestării preventive de la 16.01.2015 până la

01.03.2016.

Instanța de apel a constatat că inculpatul Rebeja V., de comun acord și

împreună cu alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind

scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare,

acționând prin participație, activând în calitate de coautor, sub forma unui grup

criminal organizat, pentru păstrare, procurare, expediere, transportare, distribuire și

vânzare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a obținut

substanța narcotică - marihuana, pe care a păstrat-o la sine până la 2 februarie

2015, aproximativ ora 09.30, când, aflându-se la domiciliul său situat în XXXXXX,

XXXXXX, o parte din cantitatea de substanță narcotică obținută i-a înstrăinat-o lui

Cușnir E. și Manalachi D., substanțe care, fiind depozitate în două pachețele din

polietilenă, în care se afla o masă vegetală uscată de culoare verzuie-închisă care,

conform rapoartelor de expertiză chimică nr. 2141 din 10.02.2015 și nr. 1371 din

13.02.2015 reprezintă - marihuană, substanță narcotică, obținută artizanal din

plantele de cânepă, cu masa totală de 21,47 gr., ulterior au fost depistate și ridicate

de la ultimii în cadrul percheziției corporale, efectuate de organul de urmărire penală

pe XXXXXX, XXXXXX.

Tot el, continuându-și acțiunile criminale, de comun acord și împreună cu alte

persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul punerii în

circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, acționând prin

participație, activând în calitate de coautor, pentru păstrare, procurare, expediere,

transportare, distribuire și vânzare, în circumstanțe nestabilite de organul de

urmărire penală a obținut substanța narcotică - marihuana, pe care a păstrat-o la

sine la domiciliul situat în XXXXXX, XXXXXX până la 2 februarie 2015 când, o

parte din cantitatea de substanță narcotică obținută i-a înstrăinat-o lui XXXXXX,

investigator sub acoperire la efectuarea măsurii speciale de investigații - achiziția de

control, la prețul de 1500 lei, substanță care, fiind constituită dintr-un pachețel de

polietilenă, în care se afla o masă vegetală uscată de culoare verzuie închisă, ulterior

a fost ridicată de la ultimul și care, conform raportului de expertiză chimică nr. 1370

din 13.02.2015 reprezintă - marihuană, substanță narcotică, obținută artizanal din

plantele de cânepă, cu masa totală de 9,045 gr.

Tot el, continuându-și acțiunile criminale, de comun acord și împreună cu alte

persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul punerii în

7

circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, acționând prin

participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile

fiecăruia, activând în calitate de coautor, pentru preparare, păstrare, prelucrare,

procurare, expediere, transportare, distribuire și vânzare, în circumstanțe nestabilite

de organul de urmărire penală a obținut substanța narcotică - marihuana, pe care

a păstrat-o la sine până la 2 februarie 2015, când în cadrul percheziției corporale și

în domiciliul său situat în XXXXXX, XXXXXX, au fost depistate și ridicate

mijloace financiare rezultate din înstrăinarea substanțelor narcotice, un pachețel din

polietilenă, în care se conținea o masă vegetală uscată și mărunțită care, conform

raportului de expertiză chimică nr. 1340 din 10.02.2015, reprezintă - marihuană,

substanță narcotică, obținută artizanal din plantele de cânepă, cu masa totală de

38,26 gr., un aparat artizanal predestinat pentru consumul substanțelor narcotice, pe

care au fost depistate urme de culoare cafenie închisă care, conform raportului de

expertiză chimică nr. 1045 din 20.02.2015 reprezintă substanță narcotică - rășină

de cannabis, cu masa totală de 1,14 gr., precum și un cântar electronic la scară mică

cu denumirea CAMRY, pe care au fost depistate urme de culoare cafenie închisă

care, conform raportului de expertiză chimică nr. 1046 din 22.02.2015 reprezintă

urme ale substanței narcotice - rășină de cannabis.

Instanța de apel a statuat că probele administrate dovedesc vinovăția

inculpatului în săvârșirea circulației ilegale a substanțelor narcotice, psihotrope sau

analoagele lor, în scop de înstrăinare, prin producerea, prepararea, extragerea,

prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea,

distribuirea și înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope sau

analoagele lor, săvârșită în proporții mari, cu utilizarea substanțelor narcotice,

psihotrope a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, săvârșită de un

grup criminal organizat.

Or, declarațiile martorilor Savca A., Bădilă I. și Barbăscumpă I. în coroborare

cu interceptările convorbirilor telefonice și înregistrările video efectuate, reflectă

situația veridică privind transportarea, păstrarea și distribuirea în scop de

înstrăinare ilegală a substanțelor narcotice de către inculpați.

Cu toate că pe parcursul procesului penal inculpatul a pledat nevinovat,

susținând că nu a transportat, păstrat și distribuit în scop de înstrăinare ilegală

substanțe narcotice în proporții deosebit de mari, probele administrate denotă

contrariul, fiind puse la bază declarațiile martorilor Savca A., Bădilă I.,

Barbăscumpă I. în cumul cu probele materiale, care, din punct de vedere al

coroborării lor, conduc la concluzia certă privind vinovăția inculpatului în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal.

Astfel, este nefondată concluzia primei instanței privind neîntrunirea

elementului de grup criminal organizat, deoarece inculpații chiar dacă nu au

participat nemijlocit la trecerea peste frontiera de stat a substanțelor narcotice și

psihotrope, ei cunoșteau despre proveniența acestora, având legături strânse cu

alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acțiuni ce țineau de

importul ilegal și comercializarea acestor substanțe pe teritoriul Republicii

Moldova, ceea ce se reflectă prin probatoriul administrat, ce atestă acțiunile în

ansamblu ale inculpaților la comiterea infracțiunilor, în cadrul grupului criminal

organizat, cu împărțirea între ei a rolurilor.

8

Deci, este greșită calificarea infracțiunii comisă de inculpatul Rebeja V. în

baza art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, efectuată de primă instanță, or, în speță cu

certitudine se confirmă semnele agravante - grup criminal organizat.

Prin determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele

faptelor prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele componenței de infracțiune

prevăzute de norma penală specială, acțiunile lui Rebeja V. urmează a fi încadrate

în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal, ca circulația ilegală a substanțelor

narcotice, psihotrope sau analoagele lor, în scop de înstrăinare, prin producerea,

prepararea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea,

expedierea, transportarea, distribuirea și înstrăinarea ilegală a substanțelor

narcotice, psihotrope sau analoagele lor, săvârșită în proporții mari, cu utilizarea

substanțelor narcotice, psihotrope a căror circulație în scopuri medicinale este

interzisă, săvârșită de un grup criminal organizat.

La stabilirea pedepsei inculpatului, instanța de apel a ținut cont de prevederile

art. 7, 61, 70, 75 Cod penal.

casarea acestei decizii și menținerea sentinței instanței de fond.

Recurentul a invocat că învinuirea înaintată inculpatului în baza art. 2171 alin.

(4) lit. b) Cod penal nu și-a găsit confirmare sub aspect de drept și de fapt, învinuirea

în sine constituind o presupunere fără legătură faptică și logică.

Astfel, învinuirea formulată, expusă în decizia instanței de apel este una

greșită, nefiind bazată pe probe concludente, pertinente, utile ce ar demonstra

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal.

Potrivit art. 46 Cod penal, prin grupul criminal organizat se înțelege o

reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau

mai multe infracțiuni.

Caracteristicile specifice grupului criminal organizat, potrivit doctrinei,

dreptului penal și practicii judiciare în materie similară, evidențiază trăsăturile

grupului: statornicia grupului, formarea grupului din două sau mai multe persoane,

constituirea unei reuniuni stabile, organizarea în prealabil a participanților grupului,

scopul organizării grupului criminal de a comite una sau mai multe infracțiuni.

În speță, lipsesc caracteristicile specifice grupului criminal organizat, nefiind

demonstrată stabilitatea și unitatea pretinsului grup, legătura între persoanele

inculpate, care ar presupune durată și persistență a legăturilor între participanți.

Specific grupului criminal organizat este unitatea membrilor, care presupune

existența organizatorului și conducătorului, ceilalți fiind subordonați indicațiilor

acestora pentru săvârșirea uneia sau mai multor infracțiuni planificate și dirijate de

conducător, astfel fiind împărțite rolurile fiecărui membru al grupului criminal.

Făcând o tangență cu fapta constatată inculpatului, se constată lipsa

similitudinii cu această trăsătură, astfel încât nu a fost demonstrată existența mai

multor membri care și-ar fi împărțit rolurile, fiind stabilit și faptul că nici unul din

inculpați nu a fost catalogat ca fiind organizatorul sau conducătorul grupului

criminal. Simpla mențiune a acuzării privind existența unor terți care nu au fost

stabiliți de organul de urmărire penală și în privința cărora cauza este disjunsă nu

servește temei de a considera existența unei grupări criminale.

9

Or, acest fapt a fost demonstrat cu certitudine în cadrul cercetării judecătorești,

unde inculpații au confirmat că nu se cunosc, că nu sunt membri ai unei grupări

criminale și prima dată s-au văzut în ședința de judecată, iar acuzarea nu a prezentat

nicio probă ce ar demonstra contrariul.

Potrivit doctrinei dreptului penal, trăsăturile privind reuniunea stabilă a

grupului criminal organizat, atribuie existența condițiilor de acționare în baza unui

plan, în care predomină o disciplină severă și o repartizare constantă a rolurilor între

membrii grupului.

Conform art. 42 alin. (6) Cod penal, participanții trebuie să întrunească

semnele subiectului infracțiunii.

Astfel, în cazul grupului criminal organizat, care este o formă a participației

sub o formă mai avansată, fiecare participant la infracțiune urmează să întrunească

semnele subiectului infracțiunii. La caz, pretinsele „alte persoane nestabilite” de

către organul de urmărire penală nici măcar nu au fost identificate.

Potrivit art. 26 alin. (3) Cod de procedură penală, sarcina prezentării probelor

învinuirii îi revine procurorului.

Încadrând acțiunile inculpatului în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal,

acuzarea și instanța de apel, la emiterea deciziei, s-a expus formal asupra învinuirii

înaintate, nu a demonstrat și nu a motivat în ce constau acțiunile inculpatului, nu a

constatat existența cărorva legături între inculpat și alte persoane care ar fi membri

ai unei grupării criminale, nu a identificat acești membri, nu s-a constatat

transmiterea de către inculpat a drogurilor unui membru al grupului criminal

organizat sau prin intermediul altor persoane, fapt ce demonstrează incontestabil

lipsa criteriilor grupului criminal organizat.

Deci, învinuirea formulată inculpatului este greșită și nu se bazează pe probe

ce ar demonstra comiterea infracțiunii incriminate, iar instanța de fond corect a

exclus calificativul grup criminal organizat, prevăzut la lit. b) și a încadrat acțiunile

acestuia în baza art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, analizând detailat toate probele

administrate.

Totodată, conform principiului contradictorialității în procesul penal,

principiu unanim recunoscut și susținut de jurisprudența CtEDO, sarcina probațiunii

în ședințele de judecată în prima instanță și în instanța de apel îi revine acuzatorului

de stat, fiindcă funcția acuzării este pusă pe seama procurorului, inclusiv,

prezentarea și audierea martorilor, această obligație revine „(...) celor care au

responsabilitatea de a decide vinovăția sau nevinovăția unui acuzat (..,)” (cauza CEDO

Dan c. Moldovei din 05.07.2011).

Prin urmare, soluția instanței de apel că sunt nefondate argumentele primei

instanțe privind neîntrunirea elementului de grup criminal organizat este una

nejustificată și lipsită de argumentare.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12)

Cod de procedură penală.

argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi

admis din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanțelor

de fond și de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

10

această instanță, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motive legale

pe care se întemeiază soluția.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanțele de fond și de apel

au comis următoarele erori de drept.

În primul rând, potrivit art. 384 alin. (3) și (4) Cod de procedură penală,

sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Conform

art. 325 Cod de procedură penală, judecarea cauzei în primă instanță se efectuează

în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Conform art. 394 alin. (1) pct. 1) și 2)

Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să

cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se

locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și

consecințele infracțiunii, probele pe care se întemeiază concluziile instanței de

judecată. În corespundere cu art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a

infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele

faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de

norma penală.

Conform jurisprudenței naționale, sentința trebuie să corespundă atât după

formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală. Sentința

se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și

să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor inexacte.

(Hotărârea Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct. 3.).

În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului sentinței, instanța de

fond a indicat în fapta criminală, considerată ca fiind dovedită, că inculpatul:

„urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de

înstrăinare, a obținut substanța narcotică - marihuana, pe care a păstrat-o la el...,

o parte din cantitatea de substanță narcotică obținută i-a înstrăinat-o lui...,

conform raportului de expertiză chimică nr. 1045 din 20.02.2015, reprezintă

substanță narcotică - rășină de cannabis...”, dar, contrazicându-se, a încadrat

acțiunile lui în baza art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, ca circulația ilegală a

substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, în scop de înstrăinare,

adică prelucrarea, păstrarea și înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice,

psihotrope sau a analoagelor lor, săvârșită în proporții mari (pct. 2. din decizie).

Ori, asemenea calificative ca circulația substanțelor psihotrope sau a

analoagelor lor în scop de înstrăinare, prelucrarea ilegală a substanțelor

psihotrope sau a analoagelor lor, săvârșită în proporții mari, nu sunt descrise, deci

nici constatate în fapta infracțională, considerată ca fiind dovedită, indicându-se

locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și

consecințele infracțiunii, probele pe care se întemeiază concluziile instanței, acestea

lipsind și în fapta imputată inculpatului prin rechizitoriu (f.d. 47-49).

Prin urmare, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu

rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe

care se întemeiază soluția.

11

În al doilea rând, potrivit art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța

de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală.

Conform art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de

apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă

instanță. În corespundere cu art. 325 Cod de procedură penală, judecarea cauzei se

efectuează numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Potrivit art. 394

alin. (1) pct. 2) și 5) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de

condamnare trebuie să cuprindă motivele pentru care instanța a respins alte probe,

încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului. Conform art. 66 alin. (2) pct. (1) Cod

de procedură penală, inculpatul are dreptul să știe pentru ce faptă este învinuit. În

corespundere cu 101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează

să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.

Instanța de judecată este obligată să pună la baza hotărârii sale numai acele probe la

a căror cercetare au avut acces toate părțile în egală măsură și să motiveze în hotărâre

admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. Potrivit art. 113

alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea

juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și

semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. În corespundere cu

art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să

cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea apelului, precum și

motivele adoptării soluției date.

Potrivit jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să

se pronunțe instanța de apel sunt dacă fapta reținută ori numai imputată a fost

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări, Chestiunile

de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele de

drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări

ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de

fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei (Hotărârea Plenului CSJ a RM din

12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel).

Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate

deoarece, rejudecând cauza potrivit regulilor generale, conform descriptivului

deciziei atacate (pct. 4. din decizie):

a) a depășit limitele învinuirii formulate, indicând că: „..chiar dacă inculpații

nu au participat nemijlocit la trecerea peste frontiera de stat a substanțelor

narcotice și psihotrope, el cunoșteau despre proveniența acestora, având legături

strânse cu alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acțiuni ce

țineau de importul ilegal și comercializarea acestor substanțe pe teritoriul

Republicii Moldova, ce atestă acțiunile în ansamblu ale inculpaților la comiterea

infracțiunilor, în cadrul grupului criminal organizat, cu împărțirea între ei a

rolurilor....”, deoarece aceste împrejurări de fapt și de drept, fapte și episoade

adăugătoare, nu au fost imputate inculpatului prin rechizitoriu, dar și contrazic faptei

infracționale descrise, considerate ca dovedită: „...marihuană, substanță narcotică,

12

obținută artizanal din plantele de cânepă...”, fiindu-i afectat dreptul de a ști pentru

ce faptă concretă este învinuit, adică dreptul la apărare (f.d. 47-49);

b) a indicat în fapta criminală, considerată ca fiind dovedită, că inculpatul:

„urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de

înstrăinare, a obținut substanța narcotică - marihuana, pe care a păstrat-o la el...,

o parte din cantitatea de substanță narcotică obținută i-a înstrăinat-o lui...,

conform raportului de expertiză chimică nr. 1045 din 20.02.2015, reprezintă

substanță narcotică - rășină de cannabis...”, dar, contrazicându-se, a încadrat

acțiunile lui în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal, ca circulația ilegală a

substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagele lor, în scop de înstrăinare, prin

producerea, prepararea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea,

păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și înstrăinarea ilegală a

substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagele lor, săvârșită în proporții mari, cu

utilizarea substanțelor narcotice, psihotrope a căror circulație în scopuri

medicinale este interzisă, săvârșită de un grup criminal organizat.

Ori, asemenea calificative și circumstanțe în fapt și drept ca producerea,

prepararea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea,

expedierea, transportarea, distribuirea și înstrăinarea ilegală a substanțelor

psihotrope sau analoagele lor, cu utilizarea substanțelor narcotice, psihotrope a

căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, nu sunt descrise, deci nici

constatate în fapta infracțională, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul,

timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele

infracțiunii, probele pe care se întemeiază concluziile instanței, acestea lipsind și în

fapta imputată inculpatului prin rechizitoriu (f.d. 47-49);

c) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de

vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele concrete de fapt și drept invocate

în rechizitoriu, neindicând motivele pentru care a respins probele și versiunile

apărării.

Mai mult, concluziile sumare, neclare divergente și nemotivate pe probe

concrete că: „… inculpatul Rebeja V., de comun acord și împreună cu alte persoane

nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul punerii în circulație

ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, acționând prin participație,

activând în calitate de coautor, sub forma unui grup criminal organizat, pentru

păstrare, procurare, expediere, transportare, distribuire și vânzare, în circumstanțe

nestabilite de organul de urmărire penală, fiind puse la bază declarațiile

martorilor Savca A., Bădilă I., Barbăscumpă I. în cumul cu probele materiale,

care, din punct de vedere al coroborării lor, conduc la concluzia certă privind

vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit.

b) Cod penal …”, mai ales în situația în care martorii Savca A., Barbăscumpă I. și

Bădilă I. au indicat similar că între Rebeja v. și Marchin D. nu a fost stabilită

legătura directă, fiind constatată legătura dintre consumatorii de droguri, nu

corespund exigențelor prescrise în art. 101 Cod de procedură penală, privind

evaluarea și aprecierea probelor administrate în cadrul cauzei penale.

13

Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanțele de fond și de apel nu a

judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind

motive legale pe care se întemeiază soluția, și că recursul ordinar este întemeiat.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța

de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Deoarece, încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs,

se impune soluția admiterii recursului ordinar, casării totale a deciziei contestate și

dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu

legea, și să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

Totodată, dat fiind, că unicul temei legal pentru deținerea în arest a

inculpatului - executarea pedepsei cu închisoare, va înceta de drept odată cu casarea

deciziei instanței de apel, acesta revenind la pedeapsa cu suspendarea condiționată a

executării ei, potrivit art. 90 Cod penal, aplicată prin sentința instanței de fond (pct.

1., 4. din decizie), Rebeja Valeriu urmează a fi eliberat din Penitenciar, dacă nu execută

alte hotărâri judecătorești.

procedură penală, Colegiul Penal lărgit

d e c i d e:

Admite recursul ordinar declarat de avocatul Roman Plămădeală, casează total

decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2020, în privința

inculpatului Rebeja Valeriu XXX, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

Rebeja Valeriu XXX urmează a fi eliberat din Penitenciar dacă nu execută alte

hotărâri judecătorești.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, fiind pronunțată integral la 26

februarie 2021.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

Nadejda Toma

Victor Boico

14