1ra-271/2021 — art. 186 alin. 5 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 186 alin. 5 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-271/2021 — art. 186 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
(Dosarul nr. 1ra-2101/2020)
Dosarul nr. 1ra-271/2021
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
26 ianuarie 2021 mun. Chișinău
Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președinte Iurie Diaconu,
Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, Galina Stratulat,
Nicolae Craiu,
a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursul ordinar
împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 24 iunie 2020,
declarat de avocatul Vasile Albu, în numele inculpatului
Grecu Alexei XXXXXX.
Termenul de examinare,
instanța de fond: 29.05.2014 – 19.04.2017,
instanța de apel: 01.09.2017 – 06.11.2018,
instanța de recurs: 04.04.2019 – 28.11.2019,
instanța de apel: 19.02.2020 – 24.06.2020,
instanța de recurs: 28.09.2020 – 26.01.2021.
Asupra recursului menționat, Colegiul Penal lărgit
c o n s t a t ă:
Prin sentința Judecătoriei Chișinău din 19 aprilie 2017, Grecu Alexei a fost
condamnat în baza art. 186 alin. (5) Cod penal la 8 ani închisoare, cu executare în
penitenciar de tip semiînchis, de la reținere, cu includerea perioadei arestării
preventive de la 06.03.2014 până la 21.03.2014.
Casianenco Valeriu a fost condamnat în baza art. 186 alin. (5) Cod penal la 7
ani și 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.
Barba Ion a fost condamnat în baza art. 186 alin. (5) Cod penal la 7 ani
închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.
Gheorghiu Ștefan a fost condamnat în baza art. 323 alin. (1) Cod penal la 2
ani închisoare.
În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată
condiționat pentru o perioadă de probă de 4 ani.
De la inculpați s-a încasat, solidar, în beneficiul părții vătămate Sîrbu I.
prejudiciul material în sumă de 233.150 lei și 19.360 euro, în lei conform cursului
valutar la data executării hotărârii.
1
De la Grecu A., Barba I. și Casianenco V. s-a încasat în beneficiul părții
vătămate Sîrbu I. prejudiciul moral în mărime de a câte 10.000 lei fiecare, iar de la
Gheorghiu Ș. - 5000 lei.
Instanța de fond a constatat că Grecu A., împreună și de comun acord cu
Barba I. și Casianenco V., având scopul însușirii bunurilor altor persoane, au
împărțit din timp rolurile între ei și la 11 februarie 2014, în intervalul orelor 08.00 –
11.00, în timp ce una dintre persoane a sustras atenția fiului victimei Sîrbu A.,
determinându-l pe ultimul să părăsească domiciliul, Barba I. și Casianenco V. au
deteriorat fereastra de la verandă și au pătruns în apartamentul nr. 3 din XXXXXX
XXX. XXXXXX, de unde au sustras pe ascuns un safeu metalic de culoare sură
model „Sigma KFS 3525”, în valoare de 1000 lei, în care se aflau următoarele
bunuri: un ceas din aur cu proba 585 model „Quartz” în valoare de 22.000 lei, un
notebook model „ASUS” (computator portativ), de culoare neagră, în valoare de
5800 lei, bani în sumă de 252.000 lei și 22.660 euro, echivalentul conform cursului
oficial al BNM, al sumei de 406.245 lei, care aparțineau lui Sîrbu I., după care cu
bunurile sustrase, în sumă totală de 687.045 lei, au părăsit locul comiterii
infracțiunii, cauzând victimei o daună materială în proporții deosebit de mari.
Ulterior, în seara zilei de 11 februarie 2014, continuându-și intențiile
criminale, Grecu A., Barba I. și Casianenco V. au împărțit între ei bunurile sustrase
de la domiciliul lui Sîrbu I.
Gheorghiu Ș., la 11 februarie 2014, aflând despre comiterea de către Grecu
A., Barba I. și Casianenco V. a sustragerii în proporții deosebit de mari, adică a unei
infracțiuni grave, nu a comunicat organelor de drept despre comiterea infracțiunii,
dar a ajutat la tăinuirea mijloacelor financiare sustrase (primite de la Barba I. și
Casianenco V.), prin ce a favorizat dinainte nepromis infracțiunea menționată și a
păstrat asupra sa mijloacelor financiare sustrase până la 06 martie 2014 – data când
a fost reținut de angajații poliției.
Instanța a reținut că inculpatul Grecu A. nu a recunoscut vina și a declarat că
la 11.02.2014, la ora 10.00, l-a contactat fiul părții vătămate, Sârbu A. și l-a invitat
la el. În timp ce mergea spre acesta, s-a întâlnit cu Barba I. și Casianenco V., cu care
s-a salutat, dar nu a vorbit nimic cu ei. Cu Sîrbu A. s-au întâlnit în stradă și au mers
la Doru A., însă acesta nu era acasă. Au stat împreună aproximativ o oră, apoi el a
mers acasă, iar Sîrbu A. a rămas singur. Ulterior, l-a telefonat Sîrbu A. și l-a chemat
urgent la el acasă. Ajungând acolo, a văzut mai multe persoane, iar Sîrbu A. i-a spus
că a avut loc un furt.
Astfel, vina inculpaților în săvârșirea infracțiunii incriminate a fost dovedită
prin probele administrate, și anume, declarațiile părții vătămate Sîrbu I., ale
martorilor Sîrbu A., Arsenii D. și Pocladoc A., că la 11.02.2014, Grecu A. i-a sustras
atenția fiului părții vătămate Sîrbu A., determinându-l să părăsească domiciliul, în
timp ce Barba I. și Casianenco V. au deteriorat fereastra de la verandă și au pătruns
în apartament, de unde au sustras pe ascuns un safeu metalic de culoare sură model
„Sigma KFS 3525”, în valoare de 1000 lei, în care se aflau următoarele bunuri: un
ceas din aur cu proba 585 model „Quartz” în valoare de 22.000 lei, un notebook
model „ASUS” (computator portativ), de culoare neagră, în valoare de 5800 lei, bani
în sumă de 252.000 lei și 22.660 euro, echivalentul conform cursului oficial al BNM,
al sumei de 406.245 lei.
2
Aceleași circumstanțe rezultă și din declarațiile inculpaților Barba I. și
Casianenco V. că au sustras safeul, necunoscând ce sume de bani sau bunuri se află
în el.
Mai mult, martorul Sîrbu A. a confirmat că l-a telefonat pe Grecu A. pentru a
se întâlni cu el și pentru a merge la un restaurant să caute de lucru. Grecu A., sub
pretextul că îi este foame, l-a determinat să plece de la domiciliul său la un prieten
comun pentru a lua masa, iar după comiterea furtului, l-a lăsat și a plecat, invocând
că trebuie să meargă la bunica sa care este nevăzătoare.
Or, aceste împrejurări obiective confirmă implicarea lui Grecu A. în comiterea
furtului.
Acțiunile inculpatului au fost încadrate pe art. 186 alin. (5) Cod penal, ca
furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin pătrundere în
locuință, săvârșită de mai multe persoane, în proporții deosebit de mari.
La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod
penal, că inculpatul a comis o infracțiune gravă, care se pedepsește cu închisoare de
la 7 la 12 ani, că nu au fost stabilite circumstanțe atenuante și agravante.
Avocatul Marian Babără a declarat apel, în numele părții vătămate Sîrbu I.,
solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care toți
inculpații să fie condamnați în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, la câte 9 ani
închisoare, iar acțiunea civilă în partea încasării prejudiciului moral să fie admisă
integral.
Apelantul a invocat că gravitatea infracțiunii săvârșite, personalitatea
inculpaților și atitudinea lor față de fapta comisă și față de partea vătămată determină
necesitatea aplicării unei pedepse cu închisoarea pe o durată mai mare, decât cea
stabilită de instanța de fond, împrejurări în care va fi atins scopul pedepsei de
reeducare, corectare și prevenire a săvârșirii altor infracțiuni.
Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 6
noiembrie 2018, apelul a fost admis, casată parțial sentința și pronunțată o nouă
hotărâre.
Grecu Alexei a fost condamnat în baza art. 42 alin. (5), 186 alin. (5) Cod
penal la 7 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, de la
reținere, cu includerea perioadei arestării preventiv de la 06.03.2014 până la
21.03.2014.
Gheorghiu Ștefan a fost condamnat în baza art. 42 alin. (3), (5), 186 alin. (5)
Cod penal la 8 ani închisoare.
Barba Ion a fost condamnat în baza art. 186 alin. (5) Cod penal la 7 ani
închisoare.
Casianenco Valeriu a fost condamnat în baza art. 186 alin. (5) Cod penal la 7
ani închisoare.
De la Grecu A., Gheorghiu Ș., Barba I. și Casianenco V. s-a încasat în
beneficiul părții vătămate Sîrbu I. prejudiciul moral în mărime de a câte 10.000 lei,
fiecare.
În rest, sentința a fost menținută.
Instanța de apel a statuat că, potrivit încheierii din 06.02.2018, în privința
inculpaților Casianenco V. și Grecu A. a fost aplicată măsura preventivă - declarația
în scris de a nu părăsi localitatea, cu anunțarea lor în căutare, însă până în prezent
inculpații n-au fost de găsit și cauza urmează a fi examinată în lipsa lor, dar cu
3
participarea apărătorilor Igor Conoval și Ion Popescu, nefiind astfel încălcat dreptul
inculpaților la un proces echitabil.
Instanța de apel a constatat că Gheorghiu Ș., având scopul însușirii
bunurilor altor persoane, acționând în calitate de organizator și complice, a
organizat și a ajutat la sustragerea bunurilor părții vătămate Sîrbu I., atrăgându-
i la comiterea acestei infracțiuni pe Barba I. și Casianenco V., în calitate de
coautori, iar pe Grecu A., în calitate de complice, în modul următor: conform
planului infracțional, elaborat de către el din timp, avându-l ca complice pe Grecu
A. și împreună cu dânsul, i-a sustras atenția fiului victimei Sîrbu I. – Sîrbu A.,
determinându-l pe ultimul să părăsească domiciliul, la 11 februarie 2014 și să
lipsească de la domiciliu în intervalul orelor 08.00 - 11.00 și, în acest timp, conform
planului infracțional, Barba I. și Casianenco V., care au acționat nemijlocit la
săvârșirea furtului, ca coautori, au deteriorat fereastra de la verandă și au pătruns
în apartamentul nr. 3 din XXXXXX XXX. XXXXXX, de unde au sustras pe ascuns
un safeu metalic de culoare sură de model „Sigma KFS 3525”, în valoare de 1000
lei, în care se aflau următoarele bunuri: un ceas din aur cu proba 585, de model „
Quartz” în valoare de 22.000 lei MD, un note-book de model „ASUS” (computator
portativ), de culoare neagră, în valoare de 5800 lei, bani în sumă de 252.000 lei și
22.660 euro, echivalentul conform cursului oficial al BNM al sumei de 406.245 lei,
care aparțineau lui Sîrbu I., după care, cu bunurile sustrase, în sumă totală de
687.045 lei, au părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzându-i victimei o daună
materială în proporții deosebit de mari.
Instanța de apel a statuat că vinovăția inculpaților este confirmată pe deplin,
iar acțiunile inculpatului Grecu A. urmează a fi încadrate în baza art. 42 alin. (5),
186 alin. (5) Cod penal, ca complicitatea la infracțiunea de furt, adică a sustragerii
pe ascuns a bunurilor altei persoane, în proporții deosebit de mari, de două și mai
multe persoane, cu pătrundere în locuință.
Ori, potrivit art. 42 alin. (5) Cod penal, se consideră complice, persoana care
a contribuit la săvârșirea infracțiunii prin sfaturi, indicații, prestare de informații,
acordare de mijloace sau instrumente ori înlăturare de obstacole, precum și persona
care a promis dinainte că îl va favoriza pe infractor, va tăinui mijloacele sau
instrumentele de săvârșire a infracțiunii, urmele acesteia sau obiectele dobândite pe
cale criminală ori persoana care a promis din timp că va procura sau va vinde atare
obiecte.
Astfel, Gheorghiu Ș. a acționat în calitate de organizator și complice, din
timp, a elaborat planul infracțional, explicându-le lui Grecu A., Barba I. și
Casianenco V. metoda de săvârșire a furtului din apartamentul nr. 3 din XXXXXX
XXX. XXXXXX și, acționând în complicitate cu Grecu A. care, în timp ce i-a
sustras atenția fiului victimei Sîrbu I. – Sîrbu A., determinându-l să părăsească
domiciliul, la 11 februarie 2014, în intervalul orelor 08.00 – 11.00, prin
intermediul lui Barba I. și Casianenco V. care au acționat nemijlocit ca coautori
la săvârșirea furtului, au deteriorat fereastra de la verandă și au pătruns în
apartamentul nr. 3 din XXXXXX XXX. XXXXXX, de unde au sustras pe ascuns
un safeu metalic de culoare sură de model „Sigma KFS 3525”, în valoare de 1000
lei, în care se aflau următoarele bunuri: un ceas din aur cu proba 585, de model „
Quartz” în valoare de 22.000 lei MD, un note-book de model „ASUS” (computator
portativ), de culoare neagră, în valoare de 5800 lei, bani în sumă de 252.000 lei și
4
22.660 euro, echivalentul conform cursului oficial al BNM al sumei de 406.245 lei,
care aparțineau lui Sîrbu I., după care, cu bunurile sustrase, în sumă totală de 687.045
lei, au părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzându-i victimei o daună materială în
proporții deosebit de mari.
Totodată, instanța de fond eronat i-a incriminat și lui Grecu A. calitatea de
coautor la comiterea furtului, indicând că acțiunile acestuia întrunesc elementele
infracțiunii prevăzute la art. 186 alin. (5) Cod penal, or, în speță, doar inculpații
Barba I. și Casianenco V. au săvârșit în mod nemijlocit furtul, Gheorghiu Ș. a
acționat în calitate de organizator și complice, iar Grecu A. a săvârșit în
complicitate furtul încriminat.
Astfel, Grecu A., întru asigurarea înlăturării obstacolelor pentru comiterea
infracțiunii date, i-a sustras atenția fiului victimei Sîrbu I. - Sîrbu A., determinându-
l pe ultimul să părăsească domiciliul, adică Grecu A. n-a săvârșit acest furt în
coautorat, ci a ajutat la această infracțiune prin înlăturarea de obstacole, astfel că,
prima instanță eronat a indicat în partea constatatoare a sentinței că Grecu A. a
săvârșit furtul încriminat, împreună și de comun acord cu Barba I. și Casianenco V.
Pe lângă aceasta, noțiunea de două sau mai multe persoane, în sensul
consemnat la art. 186 alin. (2) lit. b) Cod penal, presupune pluralitatea de făptuitori.
Acești făptuitori trebuie să aibă calitatea de autori mijlociți (mediați) sau de autori
nemijlociți (imediați) ai infracțiunii. Un singur autor al infracțiunii, alături de o
persoană care numai contribuie la săvârșirea infracțiunii în calitate de organizator,
instigator sau complice, nu este suficient pentru a opera circumstanța agravantă de
mai multe persoane.
Deci, aprecierea instanței de fond referitor la constatarea agravantei de mai
multe persoane în privința lui Grecu A., este eronată, urmând a fi exclusă, cu
condamnarea acestuia pe art. 42 alin. (5), art. 186 alin. (5) Cod penal, ca
complicitatea la infracțiunea de furt, adică a sustragerii pe ascuns a bunurilor altei
persoane, în proporții deosebit de mari, de două și mai multe persoane, cu pătrundere
în locuință.
În același timp, este exagerată suma prejudiciului moral în mărime de 100.000
lei pretinsă de partea vătămată Sîrbu I., urmând a fi încasată de la Gheorghiu Ș.,
Grecu A., Barba I. și Casianenco V. în beneficiul părții vătămate câte 10.000 lei de
la fiecare, ținând cont de practica CtEDO privitor la modul de încasare a
prejudiciului moral.
La stabilirea pedepsei, instanța de apel a ținut cont de faptul că inculpații au
săvârșit o infracțiune gravă, de circumstanțele reale și personale, considerând că
reeducarea și corectarea acestora este posibilă doar cu privarea lor de libertate,
aplicându-i inculpatului Grecu A. pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 28
noiembrie 2019, au fost respinse ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de
avocatul Barbacar Anatolie în numele inculpatului Barba I. și de avocatul
Cebotari Adrian în numele inculpaților Gheorghiu Ș., cu menținerea deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 6 noiembrie 2018, în cauza penală
în privința inculpaților Gheorghiu Ș. și Barba I.
Instanța de recurs a reținut că instanța de apel, la judecarea cauzei în ordine
de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate.
5
La 14 noiembrie 2019, avocatul Vasile Albu a declarat apel, solicitând
casarea sentinței din 19.04.2017 și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care
inculpatul Grecu A. să fie achitat, pe motiv că fapta nu e săvârșită de inculpat și
acțiunile lui nu întrunesc elementele infracțiunii.
Apelantul a invocat că instanța de fond a apreciat greșit probele administrate
și a aplicat eronat legea, interpretând-o în defavoarea inculpatului.
Astfel, inculpatul nu neagă că în ziua furtului a petrecut ceva timp cu Sîrbu
A., însă la solicitarea acestuia și despre regizarea furtului nu a cunoscut nimic, iar
ulterior, pentru tăcere, a acceptat primirea unei sume de bani, drept remunerare
necuvenită.
Or, banii ridicați de la el de angajații poliției, aparțin mamei sale și i-au fost
încredințați pentru procurarea mobilei, fapt confirmat de mama sa și prietena lui
Chirilenco C. și nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare.
Totodată, acuzarea fiind cointeresată în instrumentarea frauduloasă a
dosarului de condamnare, a acceptat tacit verificarea superficială a faptului
maltratării bănuiților de către angajații poliției, iar instanța de fond a ocupat aceeași
poziție, motiv din care inculpatul nu recunoaște și nu susține declarațiile date în
cadrul urmăririi penale.
La fel, instanța de fond eronat i-a incriminat inculpatului calitatea de complice
la comiterea furtului, indicând că acțiunile lui întrunesc elementele infracțiunii
prevăzute la art. 186 alin. (5) Cod penal.
Mai mult, inculpatul a lipsit de la judecarea cauzei și pronunțarea sentinței,
nefiind informat despre adoptarea acesteia, fiind plecat peste hotare.
6.1. La 20 mai 2020, avocatul Vasile Albu a declarat apel suplimentar,
solicitând modificarea deciziei instanței de apel din 06.11.2019 în partea stabilirii
pedepsei în conformitate cu art. 42 alin. (5), 186 alin. (5) Cod penal, rejudecarea
cauzei, cu recalificarea acțiunilor lui Grecu A. în baza art. 42 alin. (5), 186 alin. (2)
Cod penal și aplicarea unei pedepse nonprivative de libertate cu amendă sau cu
muncă neremunerată în folosul comunității.
Apelantul a indicat că prin decizia instanței de apel din 06.11.2019, sentința
primei instanțe a fost modificată fiind recalificate acțiunile lui Grecu A. în baza art.
42 alin. (5), 186 alin. (5) Cod penal – participare complexă și rolul de complice, cu
stabilirea pedepsei de 7 ani închisoare.
Potrivit declarațiilor inculpatului, depuse prin intermediul poștei electronice,
el recunoaște vina în săvârșirea furtului, se căiește sincer și regretă comiterea faptei,
aduce scuze părții vătămate pentru faptul că s-a lăsat atras la acțiuni ilegale.
Inculpatul nu a fost în înțelegere prealabilă cu participanții principali la
săvârșirea furtului în proporții deosebit de mari, însă intuia pătrunderea în locuință
și cauzarea de daune în proporții considerabile părții vătămate. Deci, instanța de apel
urmează să soluționeze aceste împrejurări, cu recalificarea acțiunilor inculpatului de
la art. 42 alin. (5), 186 alin. (5) la art. 42 alin. (5), 186 alin. (2) Cod penal.
De asemenea, inculpatul a achitat părții vătămate sumele de 20.000 lei și 4000
euro, în vederea reparării prejudiciului material cauzat acestuia.
La stabilirea pedepsei, au fost omise multiplele circumstanțe atenuante,
prevăzute la art. 76 alin. (1) Cod penal, inclusiv, săvârșirea pentru prima dată a unei
infracțiuni ușoare sau mai puțin grave, săvârșirea infracțiunii de către o persoană
care a atins vârsta de 18 ani, dar nu a atins vârsta de 21 ani, recunoașterea vinovăției,
6
expirarea, la momentul comiterii infracțiunii, a cel puțin 2/3 din termenul de
prescripție pentru tragerea la răspunderea penală, prevăzut pentru infracțiunea de la
art. 186 alin. (2) Cod penal.
Potrivit art. 76 alin. (2) Cod penal, instanța de judecată poate considera drept
circumstanțe atenuante și alte circumstanțe neprevăzute la alin. (1), precum vârsta
fragedă, căința sinceră, restituirea prejudiciului și altele.
Conform art. 79 alin. (1) Cod penal, săvârșirea infracțiunii de către o persoană
care a atins vârsta de 18 ani, dar nu a atins vârsta de 21 ani, poate fi apreciată ca
circumstanță excepțională.
Totodată, la stabilirea pedepsei, termenului și categoriei ei, instanța de apel
urmează să țină cont și de prevederile art. 90 alin. (1) Cod penal.
Potrivit deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 24 iunie
2020, apelul, inclusiv apelul suplimentar, au fost admise, casată sentința în partea
ce se referă la inculpatul Grecu A. și pronunțată o nouă hotărâre.
Grecu Alexei a fost condamnat în baza art. 42 alin. (5), 186 alin. (5) Cod
penal la 7 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, de la
reținere, cu includerea perioadei arestării preventiv de la 06.03.2014 până la
21.03.2014.
Instanța de apel a reținut că inculpatul Grecu A. a lipsit de la judecarea și de
la pronunțarea sentinței primei instanțe, nu a fost informat despre adoptarea
sentinței, fiind plecat peste hotarele țării și anunțat în căutare.
Conform materialelor dosarului, la 31.10.2019, în baza contractului de
acordare a asistenței juridice lui Grecu A. și a mandatului seria MA nr. 0190747,
avocatul Vasile Albu a luat cunoștință cu materialele prezentului dosar penal și a
recepționat copia sentinței. Deci, pentru inculpatul Grecu A., termenul de declarare
a apelului expiră la 15 noiembrie 2019, iar apelul a fost depus la data de 14 noiembrie
2019, adică în termenul legal.
Instanța de apel va examina doar apelul avocatului Vasile Albu în interesele
inculpatului Grecu A., or, sentința primei instanțe a devenit irevocabilă în privința
inculpaților Gheorghiu Ș. și Barba I. prin decizia Curții Supreme de Justiție din
28.11.2019.
Ori, prima instanță a conchis că Grecu A. este vinovat de comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal, ca furtul, adică sustragerea pe
ascuns a bunurilor altei persoane, prin pătrundere în locuință, săvârșită de mai multe
persoane, în proporții deosebit de mari.
Însă, instanța de fond a omis faptul că infracțiunea a fost comisă prin
participație, fiecare dintre cei patru inculpați având grade diferite de participare, iar
în particular, inculpatul Grecu A. a comis infracțiunea prevăzută de art. 186 alin.
(5) Cod penal, în calitate de complice și acțiunile acestuia se încadrează în baza
art. 42 alin. (5), 186 alin. (5) Cod penal, ca complicitatea la infracțiunea de furt,
adică a sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, în proporții deosebit de mari,
de două și mai multe persoane, cu pătrundere în locuință.
Astfel se constată că Gheorghiu Ș., având scopul însușirii bunurilor altor
persoane, acționând în calitate de organizator și complice, a organizat și a ajutat
la sustragerea bunurilor părții vătămate Sîrbu I., atrăgându-i la comiterea acestei
infracțiuni pe Barba I. și Casianenco V. în calitate de coautori, iar pe Grecu A. în
calitate de complice, în modul următor: conform planului infracțional elaborat de
7
el din timp, avându-l ca complice pe Grecu A. și împreună cu dânsul, i-a sustras
atenția fiului victimei Sîrbu I. - Sîrbu A., determinându-l pe ultimul să părăsească
domiciliul la 11 februarie 2014 și să lipsească de la domiciliu în intervalul orelor
08.00 – 11.00 și, în acest timp, conform planului infracțional, Barba I. și
Casianenco V., care au acționat nemijlocit la săvârșirea furtului, ca coautori, au
deteriorat fereastra de la verandă și au pătruns în apartamentul nr. 3 din
XXXXXX XXX. XXXXXX, de unde au sustras pe ascuns un safeu metalic de
culoare gri de model „Sigma KFS 3525” în valoare de 1000 de lei, în care se aflau
următoarele bunuri: un ceas din aur cu proba 585 de model „Quartz” în valoare de
22.000 de lei, un notebook de model „Asus” (computator portativ) de culoare neagră
în valoare de 5800 de lei, bani în sumă de 252.000 de lei și 22.660 de Euro,
echivalentul sumei de 406.245 de lei conform cursului oficial al BNM, care-i
aparțineau lui Sîrbu I., după care, cu bunurile sustrase, în sumă totală de 687.045 lei,
au părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzându-i victimei o daună materială în
proporții deosebit de mari.
Astfel, probele administrate demonstrează că, prin acțiunile sale intenționate,
Grecu A. a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (5), 186 alin. (5) Cod penal,
ca complicitatea la infracțiunea de furt, adică a sustragerii pe ascuns a bunurilor altei
persoane, în proporții deosebit de mari, de două și mai multe persoane, cu pătrundere
în locuință.
La stabilirea pedepsei, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 7, 61,
75 Cod penal, că inculpatul a comis o infracțiune gravă, inițial nu a recunoscut vina,
iar în cererea de apel recunoaște vina parțial și se căiește de cele comise, că nu au
fost constatate circumstanțe atenuante și agravante, că a restituit familiei Sîrbu
sumele de 20.000 de lei și 4000 de euro, concluzionând a-i aplica o pedeapsă cu
închisoare pe un termen de 7 ani.
Avocatul Vasile Albu a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea
parțială a sentinței și a deciziilor instanței de apel din 06.11.2018 și 24.06.2020 cu
pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunile inculpatului Grecu A. să fie
recalificate în baza art. 42 alin. (5), 186 alin. (2) Cod penal, cu aplicarea unei pedepse
nonprivative de libertate cu amendă sau cu muncă neremunerată în folosul
comunității.
Recurentul a invocat că prin decizia instanței de apel din 06.11.2018, din
oficiu, în lipsa unui apel din partea inculpatului Grecu A., a fost modificată sentința
instanței de fond, recalificate acțiunile acestuia în baza art. 42 alin. (5), 186 alin. (5)
Cod penal – participație complexă și rol de complice, și aplicată pedeapsa cu
închisoare pe un termen de 7 ani, în rest sentința în privința lui Grecu A., fiind
menținută.
Intrând în posesia sentinței și nefiind de acord cu aceasta, la 14.11.2019,
avocatul Vasile Albu a declarat apel, în numele inculpatului Grecu A.
Prin decizia instanței de apel din 24.06.2020 au fost admise apelurile apărării,
casată sentința parțial și pronunțată o nouă hotărâre prin care inculpatul Grecu A. a
fost condamnat în baza art. 42 alin. (5), 186 alin. (5) Cod penal la 7 ani închisoare.
Or, deciziile instanței de apel sunt nefondate și urmează a fi casate din motiv
că fapta nu a fost săvârșită de inculpat, lipsind cu desăvârșire probe că inculpatul a
săvârșit fapta.
8
Potrivit declarațiilor inculpatului, depuse prin intermediul poștei electronice,
el recunoaște vina în săvârșirea furtului, se căiește sincer și regretă comiterea faptei,
aduce scuze părții vătămate pentru faptul că s-a lăsat atras la acțiuni ilegale.
Inculpatul nu a fost în înțelegere prealabilă cu participanții principali la
săvârșirea furtului în proporții deosebit de mari, doar intuind pătrunderea în locuință
și cauzarea de daune în proporții considerabile părții vătămate.
Deci, instanța de apel urma să soluționeze problema recalificării acțiunilor
inculpatului de la art. 42 alin. (5), 186 alin. (5) Cod penal la art. 42 alin. (5), 186 alin.
(2) Cod penal sau art. 323 Cod penal, instanța de recurs urmând să se expună asupra
acestor circumstanțe.
De asemenea, inculpatul a achitat părții vătămate sumele de 20.000 lei și 4000
euro, în vederea reparării prejudiciului material cauzat acestuia.
Totodată, organele statului îi vor restitui lui Sîrbu I. suma de 9500 lei, ridicată
de la Grecu A. la etapa urmăririi penale care, împreună cu celelalte sume ridicate de
la inculpați și terți, i-au fost atribuite părții vătămate prin sentință, or, inculpatul vrea
să restituie părții vătămate cota sa parte admisă pentru a fi încasată de la el.
Din materialele cauzei rezultă că Grecu A. nu a participat fizic la săvârșirea
furtului, în acel moment, fiind în oraș cu Sîrbu A., fiul părții vătămate. Acest fapt se
confirmă prin declarațiile sale partea vătămată și martorul Sîrbu A., că nu inculpatul
l-a ademenit pe ultimul să iasă din casă în scopul favorizării furtului de către
Gheorghiu Ș., Casianenco V. și Barba I., dar invers, el l-a rugat pe Grecu A. să
meargă cu el la un cunoscut al său.
Inculpatul se consideră vinovat doar de faptul că a primit de la executanți
suma de bani, iar din această sumă de bani se determină că furtul a fost săvârșit nu
în proporții deosebit de mari. În astfel de împrejurări, acțiunile inculpatului urmau a
fi încadrate pe art. 323 alin. (1) Cod penal.
Mai mult, la stabilirea pedepsei, instanța de apel a omis multiplele
circumstanțe atenuante persistente în acțiunile inculpatului, prevăzute de art. 76 alin.
(1) Cod penal - săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni ușoare sau mai puțin
grave, săvârșirea infracțiunii de către o persoană care a atins vârsta de 18 ani, dar nu
a atins vârsta de 21 ani, recunoașterea vinovăției, expirarea, la momentul comiterii
infracțiunii, a cel puțin 2/3 din termenul de prescripție pentru tragerea la răspunderea
penală, pentru infracțiunea prevăzută la art. 186 alin. (2) Cod penal.
Potrivit art. 76 alin. (2) Cod penal, instanța de judecată poate considera drept
circumstanțe atenuante și alte circumstanțe neprevăzute la alin. (1), precum vârsta
fragedă, căința sinceră, restituirea prejudiciului și altele.
Conform art. 79 alin. (1) Cod penal, săvârșirea infracțiunii de către o persoană
care a atins vârsta de 18 ani, dar nu a atins vârsta de 21 ani poate fi apreciată ca
circumstanță excepțională.
Totodată, la stabilirea pedepsei, termenului și categoriei ei, instanța de apel
urma să țină cont și de prevederile art. 90 alin. (1) Cod penal.
Pe lângă aceasta, învinuirea și condamnarea inculpatului se bazează pe fapte
și circumstanțe neverificate, deci pe presupuneri, ce duc la încălcarea prescripțiilor
art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, conform căror concluziile despre vinovăția
persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri, toate dubiile
în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se
interpretează în favoarea inculpatului.
9
Mai mult, instanțele de fond și de apel nu s-au expus asupra tuturor motivelor
și circumstanțelor invocate de apărare, nefiind apreciate la justa valoare descifrările
apelurilor inculpaților, din care rezultă că pe Barba I. și Casianenco V. i-a contactat
de pe propriul telefon fiul părții vătămate, Sîrbu A. și care, fiind susținut de tatăl său
și organul de urmărire penală, indică că acest lucru l-a făcut Grecu A.
În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12)
(2) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este
expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței,
faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.
Judecând recursul ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și
argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi
admis din următoarele considerente.
Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței
de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această
instanță, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motive legale pe
care se întemeiază soluția, când motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii.
Conform art. art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs este în
drept să judece cauza și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația
condamnaților.
Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute
prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea
dispozițiilor de drept formal și material.
Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel, adoptând
decizia din 24 iunie 2020 (pct. 7. din decizie) a comis următoarele erori de drept.
Conform art. 414 alin. (1), (5) și (6) Cod de procedură penală, instanța de apel,
judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor
examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza
oricăror probe noi prezentate instanței de apel, se pronunță asupra tuturor motivelor
invocate în apel, nefiind în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de
prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel
și nu au fost consemnate în procesul-verbal. Potrivit art. 419 Cod de procedură
penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor
generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță. În corespundere cu art. 325
Cod de procedură penală, judecarea cauzei se efectuează numai în limitele învinuirii
formulate în rechizitoriu. Conform art. 7 alin. (2) Cod penal, nimeni nu poate fi supus
de două ori pedepsei penale pentru una și aceeași faptă. Potrivit art. 22 alin. (1) Cod
de procedură penală, nimeni nu poate fi judecat pentru săvârșirea faptei penale cu
privire la care a fost pronunțată o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare.
Conform art. 466 alin. (1) și (3) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de
judecată într-o cauză penală devine executorie la data când a rămas definitivă.
Hotărârile instanței de apel rămân definitive la data pronunțării deciziei în apel.
În corespundere cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia
instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la
admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.
10
Conform jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să
se pronunțe instanța de apel sunt dacă fapta reținută ori numai imputată a fost
săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări. Chestiunile
de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt dacă fapta întrunește
elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele de
drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări
ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de
fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei (Hotărârea Plenului CSJ a RM din
12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel).
Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate
deoarece, rejudecând cauza potrivit regulilor generale, conform dispozitivului și
descriptivului deciziei atacate (pct. 7. din decizie):
a) a încălcat dreptul inculpatului Grecu A. de a nu fi judecat de mai multe ori
pentru una și aceeași faptă (art. 7 alin. (2) CP, 22 alin. (1) CPP), deoarece a constatat în
descriptiv că: „...Gheorghiu Ș., având scopul însușirii bunurilor altor persoane,
acționând în calitate de organizator și complice, a organizat și a ajutat la
sustragerea bunurilor părții vătămate Sîrbu I., atrăgându-i la comiterea acestei
infracțiuni pe Barba I. și Casianenco V., în calitate de coautori, iar pe Grecu A.,
în calitate de complice, în modul următor: conform planului infracțional, elaborat
de către el din timp, avându-l ca complice pe Grecu A. și împreună cu dânsul, i-a
sustras atenția fiului victimei... conform planului infracțional, Barba I. și
Casianenco V., care au acționat nemijlocit la săvârșirea furtului, ca coautori, au
deteriorat fereastra de la verandă și au pătruns în apartamentul nr. 3 din
XXXXXX XXX. XXXXXX, de unde au sustras pe ascuns... cu bunurile sustrase,
în sumă totală de 687.045 lei, au părăsit locul comiterii infracțiunii...”, iar în
dispozitiv i-a aplicat pedeapsa în baza: „art. 42 alin. (5), 186 alin. (5) Cod penal -
7 ani închisoare”.
Ori, potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 6
noiembrie 2018, definitivă și executorie la data pronunțării (art. 466 alin. (1) și (3)
CPP), inculpatul a fost deja condamnat pentru exact aceeași faptă, considerată ca
fiind dovedită: „...Gheorghiu Ș., având scopul însușirii bunurilor altor persoane,
acționând în calitate de organizator și complice, a organizat și a ajutat la
sustragerea bunurilor părții vătămate Sîrbu I., atrăgându-i la comiterea acestei
infracțiuni pe Barba I. și Casianenco V., în calitate de coautori, iar pe Grecu A.,
în calitate de complice, în modul următor: conform planului infracțional, elaborat
de către el din timp, avându-l ca complice pe Grecu A. și împreună cu dânsul, i-a
sustras atenția fiului victimei... conform planului infracțional, Barba I. și
Casianenco V., care au acționat nemijlocit la săvârșirea furtului, ca coautori, au
deteriorat fereastra de la verandă și au pătruns în apartamentul nr. 3 din
XXXXXX XXX. XXXXXX, de unde au sustras pe ascuns... cu bunurile sustrase,
în sumă totală de 687.045 lei, au părăsit locul comiterii infracțiunii...”, fiind la fel
pedepsit în baza: „art. 42 alin. (5), 186 alin. (5) Cod penal - 7 ani închisoare” (pct.
4., 5. din decizie);
b) nu a rejudecat cauza în limitele circumstanțelor de fapt și de drept invocate
în rechizitoriu, neindicând motivele pentru care le-a depășit atât la descrierea faptei
criminale considerate ca fiind dovedită, cât și la încadrarea juridică a acțiunilor
inculpatului Grecu A. (f.d. 121-122, pct. 7. din decizie);
11
c) a constatat în descriptiv, în raport cu sentința din 19.04.2017, o altă faptă
criminală, considerată ca fiind dovedită, și cu privire la toți inculpații din speță, dar
în dispozitiv s-a contrazis, indicând că este: „casată sentința în partea ce se referă
la inculpatul Grecu A.”;
d) nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile de pe rol,
inclusiv asupra celor reproduse la pct. 6., 6.1. din decizie, cât și asupra solicitării din
apelul suplimentar privind „modificarea deciziei instanței de apel din 06.11.2019”;
e) și-a întemeiat concluziile pe 18 probe neverificate în ședința de judecată a
instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal (vezi f.d. 37, v. 6).
Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanța de apel nu au judecat
cauza penală în condițiile legii, deoarece a adoptat o hotărâre care nu cuprinde
motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând
dispozitivul hotărârii, și că recursul ordinar este întemeiat.
Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de
recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța
de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de
recurs.
Dat fiind că încălcările normelor procedurale și materiale specificate, comise
de către instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct.
6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se
impune soluția admiterii recursului ordinar, casării totale a deciziei contestate și
dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de
judecată.
La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările
expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu
legea, și să adopte o hotărâre legală și întemeiată.
În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), alin. (3) Cod de
procedură penală, Colegiul Penal lărgit,
d e c i d e:
Admite recursul ordinar declarat de avocatul Vasile Albu, casează total
decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 24 iunie 2020, în privința
inculpatului Grecu Alexei XXXXXX, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași
instanță de apel, în alt complet de judecată.
Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, fiind pronunțată integral la 26
februarie 2021.
Președinte Iurie Diaconu
Judecători Liliana Catan
Ion Guzun
Galina Stratulat
Nicolae Craiu
12