1ra-11/2021 — art. 42, 187 alin. 2 lit. b, e, f; art. 188 alin. 2 lit. f CP

1ra-11/2021 — art. 42, 187 alin. 2 lit. b, e, f; art. 188 alin. 2 lit. f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-11/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

26 ianuarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,

judecând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile

ordinare declarate de către avocatul Odobescu Stela în numele inculpatei Creciun

Raisa, de către avocatul Pisarenco Constantin în numele inculpatei Grisman

Gulnara și de către avocatul Munteanu Angela în numele inculpatului Gîlca

Alexandr, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19

martie 2019 și sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 03 mai 2018, în

cauza penală în privința lui,

Gîlca Alexandr XXXXX, născut la XXXXX.

Creciun Raisa XXXXX, născută la XXXXX.

Grisman Gulnara XXXXX, născută la

XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 01.12.2015 – 03.05.2018

instanța de apel: 19.07.2018 – 19.03.2019

instanța de recurs ordinar: 20.01.2020 – 26.01.2021

A C O N S T A T A T :

Gîlca Alexandr a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute

de art.42, 187 alin.(2) lit. b), e), f) Cod penal și în baza acestei legi i-a fost stabilită o

pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, fără amendă.

Gîlca Alexandr a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute

de art.188 alin.(2) lit. f) Cod penal și în baza acestei legi i-a fost stabilită o pedeapsă

sub formă de închisoare pe un termen de 9 (nouă) ani.

Conform prevederilor art.84 alin.(1) Cod penal, prin cumul parțial al

pedepselor stabilite, lui Gîlca Alexandr i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub

formă de închisoare pe un termen de 10 (zece) ani, fără amendă, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Grisman Gulnara a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.42, 187 alin.(2) lit. b), e), f) Cod penal și în baza acestei legi i-a fost

stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, fără

amendă.

1

Grisman Gulnara a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal și în baza acestei legi i-a fost stabilită o

pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1(unu) an.

Conform prevederilor art.84 alin.(1) Cod penal, prin cumul parțial al

pedepselor stabilite, lui Grisman Gulnara i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub

formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani 2 luni, fără amendă, cu executarea

pedepsei în penitenciar pentru femei de tip semiînchis.

Creciun Raisa a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.42, 187 alin.(2) lit. b), e), f) Cod penal și în baza acestei legi i-a fost

stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, fără

amendă, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip semiînchis.

Au fost admise acțiunile civile înaintate de către Lungu Ivan și Bogdan

Laura, și s-a încasat în mod solidar de la Gîlca Alexandr, Creciun Raisa și Grisman

Gulnara în beneficiul lui Lungu Ivan suma de 13 800 (treisprezece mii opt sute)

lei, cu titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune și încasat de la Gîlca

Alexandr în beneficiul Laurei Bogdan suma de 4788 (patru mii șapte sute optzeci

și opt) lei, cu titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune.

la 08 octombrie 2015 aproximativ la orele 22.00 aflându-se pe str. Albișoara, 24

mun. Chișinău, acționând intenționat, în complicitate cu Gîlca Alexandr și

Gulnara Grisman, urmărind premeditat scopul însușirii deschise a bunurilor altei

persoane, Gîlca Alexandr s-a apropiat de cet. Lungu Ivan și i-a aplicat o lovitură

cu pumnul în regiunea feței, după care Creciun Raisa și Grisman Gulnara în mod

deschis i-au sustras de la gât un lănțișor confecționat din aur cu greutatea de 7 gr.

evaluat la prețul de 9000 lei, o geantă de culoare neagră în care se aflau acte de

identitate, mijloace bănești de 1800 lei și un telefon mobil de model „Samsung

Galaxy S3” evaluat la prețul de 3000 lei, după care cu bunurile sustrase au părăsit

locul comiterii infracțiunii, cauzând astfel părții vătămate un prejudiciu material

în proporții considerabile în sumă totală de 13800 lei.

Gîlcă Alexandr la 08 octombrie 2015 aproximativ la orele 22.00 aflându-se

pe str. Albișoara, 24 mun. Chișinău, acționând intenționat, în complicitate cu

Creciun Raisa și Grisman Gulnara, urmărind premeditat scopul însușirii deschise

a bunurilor altei persoane, s-a apropiat de cet. Lungu Ivan și i-a aplicat o lovitură

cu pumnul în regiunea feței, după care Creciun Raisa și Grisman Gulnara în mod

deschis i-au sustras de la gât un lănțișor confecționat din aur cu greutatea de 7 gr.

evaluat la prețul de 9000 lei, o geantă de culoare neagră în care se aflau acte de

identitate, mijloace bănești de 1800 lei și un telefon mobil de model ”Samsung

Galaxy S3” evaluat la prețul de 3000 lei, după care cu bunurile sustrase au părăsit

locul comiterii infracțiunii, cauzând astfel părții vătămate un prejudiciu material

în proporții considerabile în sumă totală de 13800 lei.

Tot el, la 15 octombrie 2015, în jurul orei 00.45 min., urmărind scopul

sustragerii bunurilor altei persoane, aplicând violența fizică periculoasă pentru

viața și sănătatea cet. Bogdan Laura XXXXX, a atacat-o din spate în momentul în

care ultima se deplasa pe str. A. Pușkin, 62 mun. Chișinău, doborând-o jos și i-a

aplicat multiple lovituri cu pumnii în direcția feții, după ce deschis i-a sustras bani

2

în sumă de 50 dolari SUA, care conform cursului oficial al BNM constituie 988 lei,

bani în sumă de 300 lei, 2 inele din aur, ambele la preșul de 3200 lei și un inel din

argint la prețul de 300 lei, după care cu bunurile sustrase a plecat într-o direcție

necunoscută, cauzând în rezultat părți vătămate un prejudiciu material în sumă

totală de 4788 lei, iar conform raportului de expertiză medico-legală nr. 2727/D

din 25.10.2015 - fractura paramediană bilaterală a mandibulei fără deplasare,

fractura oaselor proprii nazale cu deplasare neînsemnată, edem posttraumatic al

țesuturilor moi la nivelul feții, care se califică ca vătămare medie.

Grisman Gulnara la 08 octombrie 2015 aproximativ la orele 22.00 aflându-

se pe str. Albișoara, 24 mun. Chișinău, acționând intenționat, în complicitate cu

Gîlca Alexandr și Creciun Raisa, urmărind premeditat scopul însușirii deschise a

bunurilor altei persoane, Gîlca Alexandr s-a apropiat de cet. Lungu Ivan și i-a

aplicat o lovitură cu pumnul în regiunea feței, după care Raisa Creciun și Gulnara

Grisman în mod deschis i-au sustras de la gât un lănțișor confecționat din aur cu

greutatea de 7 gr. evaluat la prețul de 9000 lei, o geantă de culoare neagră în care

se aflau acte de identitate, mijloace bănești de 1800 lei și un telefon mobil de model

”Samsung Galaxy S3” evaluat la prețul de 3000 lei, după care cu bunurile sustrase

au părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzând astfel părții vătămate un prejudiciu

material în proporții considerabile în sumă totală de 13800 lei.

Tot ea, la 14 octombrie 2015, în jurul orei 21.50 min., aflându-se în incinta

localului ”Șeng”, amplasat pe str. Alexandru Hâjdeu,29 mun. Chișinău, fără

careva motive, încălcând grosolan ordinea publică, manifestând o vădită lipsă de

respect față de societate, printr-un cinism și obrăznicie deosebită, i-a aplicat lui

Iliniuc Ghenadie cu o bucată de sticlă o plagă tăiată în regiunea feții, în rezultat

potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 2686/d din 18.11.2015 lui Iliniuc

Ghenadie fiindu-i cauzate o plagă contuză cu edem posttraumatic în regiunea

jugală pe dreapta, care au putut fi cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui

obiect contondent dur, care condiționează o dereglare a sănătății de scurtă durată,

calificându-se ca vătămare ușoară.

- inculpatul Gîlca Alexandr, prin care a solicitat casarea sentinței, și

pronunțarea unei hotărâri noi, potrivit modului stabilit pentru prima instanța,

prin care să fie dispusă achitarea inculpatului pe motiv că nu sunt întrunite

elementele laturii obiective și subiective a infracțiunilor încriminate;

- avocatul Munteanu Angela în numele inculpatului Gîlca Alexandr, prin

care a solicitat casarea sentinței, și pronunțarea unei hotărâri noi, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care Gîlca Alexandr să fie achitat din lipsa în

acțiunile lui a elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 42, 187 alin.

(2) lit. b), e), f) și art. 188 alin. (2) lit. f) Cod penal;

- avocatul Pisarenco Constantin în numele inculpatei Grisman Gulnara, prin

care a solicitat casarea sentinței, și pronunțarea unei hotărâri noi, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care să examineze aspectele de fapt și de drept

ale cauzei și să pronunțe o hotărâre de achitare în privința inculpatei Grisman

Gulnara pe art. 187 Cod penal, să examineze aspectele de fapt și de drept ale cauzei

3

și să pronunțe o hotărâre de achitare în privința inculpatei Grisman Gulnara pe

art. 287 Cod penal;

- avocatul Odobescu Stela în numele inculpatei Creciun Raisa, prin care a

solicitat casarea sentinței, și pronunțarea unei hotărâri noi, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care să examineze aspectele de fapt și de drept

ale cauzei și să pronunțe o hotărâre de achitare în privința inculpatei Creciun Raisa

pe art. 187 Cod penal.

3.1. În motivarea cererii de apel inculpatul Gîlca Alexandr a invocat că:

- prima instanță în mod eronat a reținut că din probele acumulate și

prezentate de către acuzare care fiind verificate din punct de vedere a pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct

de vedere al coroborării lor, s-a dovedit cu certitudine vinovăția inculpatului Gîlca

Alexandr, în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 42, 187 alin.(2) lit. b), e), f)

și art.188 alin.(2) lit. f) Cod penal;

- toate probele reținute de către instanță, cât și declarațiile părților date în

instanța de judecată, constată că, nici una din aceste probe nu indică direct la

vinovăția inculpatului. Toate acestea sunt niște presupuneri care nu pot fi puse la

baza sentințe de condamnare;

- pe tot parcursul procesului penal, autoritățile statului nici nu au încercat

să elucideze aspecte ce țin de existența sau lipsa legăturii cauzale dintre fapta

inculpatului și consecințele survenite.

3.2. În motivarea cererii de apel avocatul Munteanu Angela în numele

inculpatului Gîlca Alexandr a invocat că:

- în urma cercetării judecătorești vina inculpatului Gîlca Alexandr în

comiterea infracțiunilor imputate nu a fost dovedită. Pe parcursul examinării

cauzei în ședința de judecată nu doar că nu s-a confirmat comiterea faptei imputate

de către inculpat, ci și mai mult s-au confirmat declarațiile acestuia;

- consideră că aceste probe nu confirmă că Gîlcă Alexandr a comis această

infracțiune. Mai mult ca atât, în acțiunile lui Gîlcă Alexandr nu se întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 187 alin. (2) lit. b), e), f)

Cod penal;

- inculpatul Gîlcă Alexandr a făcut declarații cu lux de amănunte, atât la

urmărirea penală, cât și în instanța de fond și a explicat că nu a cunoscut acele

domnișoare până în seara când a avut loc incidentul. De asemenea, aceste

declarații sânt confirmate și de către inculpatele Grisman Gulnara și Raisa Creciun;

- partea vătămată Lungu Ivan a declarat că până la incident a servit două

beri. Motivul pentru care s-a apropiat Gîlcă Alexandr de Lungu Ivan a fost că

atunci cînd a ieșit din bar, a văzut cum Gulnara se bătea cu Lungu. Creciun Raisa

stătea într-o parte și plângea. Gîlcă Alexandr Andrei s-a apropiat de Raisa Creciun

și a întrebat-o de ce plânge, la care aceasta i-a comunicat că Lungu a vrut să o

violeze. S-a apropiat de Creciun și a despărțit-o de Lungu. L-a împins într-o parte

pe Lungu și i-a zis să plece acasă. De fapt acțiunile lui Gîlcă Alexandr au fost

îndreptate pentru a stopa acțiunile lui Lungu Ivan;

- pe epizodul tâlhăriei din 15.10.2015 inculpatul Gîlcă Alexandr în ședința

de judecată a declarat că la data de 14 octombrie 2015 Gîlcă Alexandr XXXXX

4

împreună cu Mînjîu Maxim au venit din or. Hâncești în mun. Chișinău și au

sărbătorit ziua orașului. Au mers în barul de pe str. Hașdeu. Acolo erau mulți

colaboratori de poliție, iar chelnerița le-a comunicat să revenim mai târziu

deoarece o persoană a fost tăiată. Apoi ei s-au ridicat pînă la gara auto de lângă

piața centrală. Acolo au servit bere și s-au întors la barul de pe str.Hașdeu. Acolo

s-au întâlnit cu Savin Serghei care i-a servit cu vodcă și au jucat biliard. Apoi au

plecat acasă cu Mînjîu Maxim. Cînd inculpatul a ajuns acasă, a scos la plimbare

câinele. Peste vreo 20 min. s-a întors acasă și s-a culcat. Pe Bogdan Laura pentru

prima oară a văzut-o la Comisariatul de Poliție. Gîlca Alexandr XXXXX a explicat

că nu s-a aflat pe str. Pușkin și că partea vătămată nu ăl cunoaște și î-l miră faptul

cum partea vătămată a putut să-l recunoască;

- deși în sentința contestată instanța de fond a menționat, că fiecare probă

urmează a fi apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor

și nici o probă nu are nici o valoare dinainte stabilită pentru instanța de judecată,

de fapt la „stabilirea vinovăției” inculpatului Gîlca Alexandr XXXXX, judecătoria

Chișinău sediul Rîșcani a apreciat declarațiile părții vătămate Bogdan Laura, ca

avînd valoare dinainte stabilită. Ori, instanța de fond sistematic a evidențiat în

sentința din data de 03 mai 2018 declarațiile părții vătămate, ne punând în valoare

declarațiile inculpatului. Ori, inculpatul Gîlca Alexandr XXXXX permanent a

declarat că nu a comis această infracțiune și nu are nici o atribuție la aceasta. Mai

mult ca atât, martorul Martorul Brovchin Igor a confirmat declarațiile lui Gîlca

Alexandr;

- apreciind arbitrar declarațiile părții vătămate și a inculpatului Gîlca

Alexandr, instanța de fond a încălcat prevederile art. 101 Cod de procedură

penală, fapt inadmisibil. Aceste declarații a inculpatului nu au fost apreciate de

instanța de fond sub aspectul prevederilor art. 101 Cod de procedură penală,

invocând că nu se confirmă cu alte probe administrate la judecarea cauzei Gîlcă.

3.3. În motivarea cererii de apel avocatul Pisarenco Constantin în numele

inculpatei Grisman Gulnara a invocat că:

- învinuirea adusă de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod penal

se bazează doar pe declarațiile părților vătămate. Nici o acțiune nu a fost

întreprinsă de către Grisman Gulnara. Cu atât mai mult analizând declarațiile

părții vătămate date în cadrul ședinței, se atestă faptul că cet. Iliniuc Ghenadie era

în stare de ebrietate avansată (200 de grame de vodcă și 2 litri de vin) și cet. Iliniuc

Ghenadie nu exclude faptul că din această cauza singur și-a produs tăietura cu

sticla care era pe masă. (Declarațiile depuse în cadrul ședințelor de judecată de

către cet. Iliniuc Ghenadie). Tot aici a menționat asupra faptului că cet. Iliniuc

Ghenadie nu indică direct asupra cet. Grisman Gulnara, și nu are față de aceasta

careva pretenții de ordin material sau moral;

- cu privire la învinuirea adusă de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

187 Cod penal punându-se la bază doar declarațiile părților vătămate

contradictorii depuse în cadrul instanței de judecată, astfel că sustragerea deschisă

a bunurilor, nu au avut loc;

5

- atât Grisman Gulnara cât și Gîlcă Alexandr indică asupra

comportamentului inadecvat a părții vătămate în seara de 08.10.2015, cu atât mai

mult că cet. Lungu Ivan, menționează asupra faptului că a consumat băuturi

alcoolice de unul singur neavând un motiv pentru aceasta. Tot aici dorim să

menționăm asupra declarațiilor depuse de către Creciun Raisa și de Gîlcă

Alexandr în cadrul ședințelor de judecată precum că cet. Lungu Ivan a încercat să

o violeze pe Creciun Raisa, și Gîlcă Alexandr a făcut tot posibilul pentru a evita

acest comportament agresiv. Considerăm că din cauza motivului de răzbunare cet.

Lungu Ivan a scris plângere la poliție;

- pe epizodul art. 287 Cod penal, nu sunt elementele constitutive al

infracțiunii deoarece nu a fost dovedită latura obiectivă și subiectivă a acestei

infracțiuni. Partea vătămată nu indică direct asupra lui Grisman Gulnara și nu are

careva pretenții de ordin moral sau material. Referitor la capătul de acuzare pe art.

187 Cod penal, la fel nu a fost dovedită latura obiectivă și subiectivă a infracțiunii.

Din declarațiile părții vătămate este clar că a consumat băuturi alcoolice;

- partea vătămată a făcut careva acțiuni cu caracter sexual asupra lui

Grisman Gulnara. Astfel, partea vătămată din răzbunare a depus plângere la

poliție. Instanța de fond nu a luat în calcul că Grisman Gulnara are la întreținere

de una singură doi copii minori.

3.4. În motivarea cererii de apel avocatul Odobescu Stela în numele

inculpatei Creciun Raisa a invocat că:

- Crăciun Raisa nu are careva atribuții la sustragerea bunurilor lui Lungu

Ivan, mai mult că, cele invocate și descrise de Lungu Ivan nu a fost demonstrat,

prețul lanțului și toate cele sunt doar din cuvintele lui. Consider că nu s-a proces

la individualizarea pedepsei în privința lui Crăciu Raisa. La urmărirea penală,

menționez că Crăciun Raisa este analfabet și i s-a dat să semneze careva acte care

au fost înaintate neștiind ce scrie acolo, a fost asistată de un avocat însă noi nu

știm. Ea nu recunoaște vina și vina nu a fost demonstrată. Solicit a lua în

considerație că are 3 copii minori la întreținere. În cazul că Crăciun Raisa este

recunoscută vinovată de infracțiunea de jaf solicit de a fi aplicat termenul de

probă;

- din probele acumulate inclusiv declarațiile participanților la proces,

rezultă că conflictul între cei trei și partea vătămată Lungu Ivan a existat, fapt

recunoscut de către toți trei inculpați, și aceasta întrucât partea vătămată Lungu

Ivan fiind în stare de ebrietate, încerca să o determine pe Creciun Raisa la

întreținerea raportului sexual contrar voinței acesteia, iar Grisman și Gîlcă i-au

sărit în ajutor. Partea vătămată Lungu Ivan, este unicul care susține contrariu, nu

recunoaște acest fapt, motivând că este căsătorit și se înțelege bine cu soția. Mai

mult, acesta nu a probat existența în acel moment a careva bunuri, mai mult că

anterior a servit băuturi alcoolice. Declarațiile părții vătămate Lungu Ivan cu

certitudine pot fi puse la îndoială. Ultimul nu infirmă faptul că a servit în acea

seară, iar reieșind din faptul menționat, el nu ar fi putut memoriza toate

circumstanțele cazului, cu lux de amănunte, deci este clar că declarațiile sale sânt

bazate pe careva presupuneri, iar detaliile care le menționează precum că anume

6

Creciun Raisa ar fi întreprins careva acțiuni împotriva sa, nu pot fi puse la baza

învinuirii;

- inculpata Creciun Raisa, este învinuită de săvârșirea infracțiunii de jaf prin

participație. Conform art. 42 alin.(1) Participanții sânt persoanele care contribuie

la săvârșirea unei infracțiuni în calitate de autor, organizator, instigator sau

complice. Lui Creciun Raisa nu-i poate fi atribuită careva calitate din cele patru,

întrucât ea poate fi mai degrabă victima celor întâmplate. Vină în săvârșirea acestei

infracțiuni, Creciun Raisa nu o recunoaște iar vinovăția nemijlocită a acesteia pe

cauza data nu a fost dovedită. Nu au fost stabilite circumstanțele în care s-a

produs, conflictul între partea vătămată și inculpați, nu au fost elucidate unele

detalii, ale cauzei, care ar fi demonstrat cu certitudine nevinovăția inculpatei

Creciun Raisa în săvârșirea jafului. Creciun Raisa are la întreținere trei copii minori

pe care până la momentul reținerii i-a crescut și îngrijit de una singură, de aceia

consider că pedeapsa care i-a fost stabilită este una extrem de dură, care încalcă

principiul echității.

2019, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate împotriva sentinței

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 03 mai 2018, privindu-i pe Grisman

Gulnara, Creciun Raisa și Gîlcă Alexandr, și menținută sentința fără modificări.

Termenul executării pedepsei cu închisoare de către Grisman Gulnara al

calcula din momentul pronunțării prezentei decizii cu includerea duratei aflării în

stare de arest preventiv și arest la domiciliu din 15.10.2015 până la 12.03.2016 și

din 20.11.2018 și până în momentul pronunțării deciziei.

Termenul executării pedepsei cu închisoare de către Crăciun Raisa al calcula

din momentul pronunțării prezentei decizii cu includerea duratei aflării în stare

de arest preventiv și arest la domiciliu din 15.10.2015 până la 13.03.2016 și din

03.05.2018 și până în momentul pronunțării deciziei.

Termenul executării pedepsei cu închisoare de către Gîlcă Alexandr al

calcula din momentul pronunțării prezentei decizii cu includerea duratei aflării în

stare de arest preventiv din 15.10.2015 până la 13.04.2016 și din 19.02.2018 și până

în momentul pronunțării deciziei.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, în urma verificării

circumstanțelor de fapt și de drept, cât și a argumentelor apelanților, instanța de

apel a ajuns la concluzia că lipsesc careva dubii sau bănuieli care ar putea pune la

îndoială vinovăția inculpaților Grisman Gulnara, Creciun Raisa și Gîlcă Alexandr,

în comiterea faptelor incriminate, astfel că la acest capitol se rețin drept declarative

argumentele atât ale inculpaților, cât și ale apărătorilor acestora cu referire la

faptul că învinuirea este formală și nu este confirmată prin probe.

Audiind opiniile participanților la proces și cercetând suplimentar probele

administrate de instanța de fond și apreciindu-le din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punct

de vedere al coroborării lor, călăuzindu-se de propria convingere, instanța de apel

a conchis că, prima instanță a stabilit corect starea de fapt, acțiunile inculpaților

Grisman Gulnara, Creciun Raisa și Gîlcă Alexandr, just încadrându-le în dispoziția

art. art.42, 187 alin.(2) lit. b), e), f) Cod Penal – jaful, adică sustragerea deschisă a

7

bunurilor altei persoane, de mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase

pentru sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, acțiunile

inculpatei Grisman Gulnara în baza art. 287 alin.(1) Cod penal – huliganismul, adică

acțiunile intenționate care încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra

persoanelor și acțiunilor care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau

obrăznicie deosebită, acțiunile inculpatului Gîlca Alexandr în baza art. 188 alin.(2) lit.

f) Cod penal – tîlhărie, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii

bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viață sau sănătatea persoanei agresate, cu

cauzarea de daune în proporții considerabile.

Cu referire la motivele invocate de apelant, precum că prima instanță a

adoptat soluția incorectă de condamnare a inculpaților Grisman Gulnara, Creciun

Raisa și Gîlcă Alexandr, or, aceștia urmau să fie achitați de sub învinuirea adusă,

instanța de apel a constatat că prima instanță nu a comis careva erori de fapt care

ar impune casarea sentinței adoptate în partea recunoașterii vinovăției inculpaților

în comiterea acțiunilor infracționale.

Instanța de apel a considerat că aceste afirmații ale inculpaților Grisman

Gulnara, Creciun Raisa și Gîlca Alexandr reprezintă opinia subiectivă a părții

apărării or, prima instanță în sentința sa corect și justificat și-a motivat soluția sub

aspectul recunoașterii vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunii încriminate,

luând în considerație probele administrate legal de către organul de urmărire

penală și cercetate în ședința de judecată la prezenta cauză penală, cu respectarea

prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă

potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

utilității, concludenței, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu

certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și ajungând la concluzia corectă cu

privire la vinovăția inculpaților în comiterea faptei și prezența în acțiunile acestora

a elementelor infracțiunilor incriminate.

Argumentele expuse de prima instanță și motivele din sentință referitor la

recunoașterea vinovăției inculpaților pentru a evita repetări inutile, instanța de

apel le-a însușit, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CEDO, care în pct.

37 a hotărârii sale în Cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 par.

1 din Convenție, deși obligația instanței să își motiveze deciziile, acest fapt nu

poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de

Hurk vs. Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea proces echitabil necesită

ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară,

fie prin alt mod, să fie examinat chestiunile esențiale supusă atenției sale.

Instanța de apel a reținut că, vina inculpaților Creciun Raisa, Grisman

Gulnara și Gîlca Alexandr în săvârșirea infracțiunii de jaf la data de 08 octombrie

2015 este dovedită probele cauzei cum ar fi: procesul-verbal de cercetare la fața

locului din 09 octombrie 2015 (f.d.9-12); procesul- verbal de recunoaștere a

persoanei din 15 octombrie 2015 (Volumul III, f.d.23-24); procesul- verbal de

recunoaștere a persoanei din 15 octombrie 2015 (Volumul III, f.d.36-37); procesul-

verbal de recunoaștere a persoanei din 15 octombrie 2015 (Volumul III, f.d.50-52);

proces -verbal de confruntare din 21 octombrie 2015 dintre partea vătămată Lungu

Ivan și bănuita Creciun Raisa (Volumul III, f.d.90); proces-verbal de confruntare

8

din 28 octombrie 2015 dintre învinuitul Gîlca Alexandr și învinuita Creciun Raisa

(Volumul III, f.d.99-100); proces -verbal de confruntare din 05 noiembrie 2015

dintre învinuitul Gîlca Alexandr și învinuita Grisman Gulnara (Volumul III,

f.d.101-102).

La pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit

circumstanțele de fapt și de drept și just a tras concluzia că, inculpații Grisman

Gulnara, Creciun Raisa și Gîlca Alexandr au săvârșit anume infracțiunea

imputată, împrejurări care au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la

cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art.101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții, utilității și

veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Probele administrate în cauză dovedesc indubitabil că sunt întrunite

elementele constitutive ale infracțiunii de sustragere deschisă a bunurilor altei

persoane, săvârșită de mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru

sănătatea persoanei și cauzare de daune în proporții considerabile în forma calificată în

sarcina inculpaților Creciun Raisa, Grisman Gulnara și Gîlca Alexandr, atât sub

aspectul laturii obiective, cât și sub aspectul laturii subiective.

Instanța de apel a reținut că inculpații Creciun Raisa, Grisman Gulnara și

Gîlca Alexandr au acționat cu intenție directă de a-l deposeda pe partea vătămată

Lungu Ivan de bunurile sale, acționând într-un mod deschis, iar în acest sens a

reținut declarațiile inculpaților din cadrul acțiunilor de confruntare unde aceștia

au făcut declarații precise, coerente, descriind acțiunile fiecăruia dine ei cât și cele

ale părții vătămate, iar în cadrul ședinței de judecată, la declararea nerecunoașterii

vinei nu au invocat că le-ar fi dat sub influența aplicării violenței psihice sau fizice,

astfel că declarațiile inculpaților de nerecunoaștere a vinei în comiterea faptei

penale, se apreciază ca fiind o poziție de apărare motiv pentru care se vor respinge

argumentele avocaților în interesul inculpaților, precum că în acțiunile acestora

lipsește componența de infracțiune a jafului.

În aceeași ordine de idei, instanța de apel a reținut ca fiind neplauzibile și

alegațiile părții apărării care critică declarațiile părții vătămate opinând că ar fi o

metodă de răzbunare a acesteia pentru faptul că nu și-a putut duce până la capăt

acțiunile de a o viola pe Creciun Raisa or, aceasta a declarat că partea vătămată i-

a propus să întrețină relații intime cu ea sub insinuările că ”demult nu a avut o

femeie” promițându-i că îi va plăti. Totodată, în cadrul cercetării judecătorești nu

s-a constatat faptul că pe acest fapt ar exista o plângere din partea Raisei Creciun.

Instanța de apel a menționat, că probele expuse și analizate de instanță sunt

pertinente, concludente și veridice, iar în ansamblu coroborează între ele, se

completează unele pe altele, nu trezesc nici o îndoială în veridicitatea lor și în

asemenea circumstanțe instanța constată că fapta pentru care inculpații Creciun

Raisa, Grisman Gulnara și Gîlca Alexandr au fost trimiși în judecată există și a fost

săvârșită de aceștia.

Rezumând cele menționate, reieșind din verificarea actelor dosarului, în

baza evaluării proprii, juste, a probelor administrate în cursul urmăririi penale, a

celor administrate în condiții de oralitate, nemijlocire și contradictorialitate în

etapa cercetării judecătorești și a celor administrate, cu respectarea dreptului la

9

apărare al părților, se reține starea de fapt, vinovăția inculpaților în comiterea

jafului, iar în contextul dat, argumentele apărării care a invocat că vina inculpaților

în comiterea infracțiunii date nu a fost demonstrată, se vor respinge ca

neîntemeiate.

Instanța de apel a relevat că rezultând din toate probele expuse și

apreciindu-le din punct de vedere a pertinenței, concludentei, utilității și

veridicității lor, examinându-le în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv,

apreciind declarațiile inculpaților Creciun Raisa, Grisman Gulnara și Gîlca

Alexandr din cadrul urmăririi penale în coroborare cu declarațiile părții vătămate,

probele menționate supra, susținerile verbale ale procurorului și avocaților,

Colegiul penal conchide că vina inculpaților Creciun Raisa, Grisman Gulnara și

Gîlca Alexandr este dovedită pe deplin și califică acțiunile lui Gîlca Alexandr,

Creciun Raisa și Grisman Gulnara în baza art.art.42, 187 alin.(2) lit. b), e), f) Cod

Penal – jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, de mai multe persoane,

cu aplicarea violenței nepericuloase pentru sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile.

Instanța de apel a constatat că vina inculpatei Grisman Gulnara de

săvârșirea huliganismului la data de 14 octombrie 2015 este dovedită și prin alte

probe ale cauzei penale și anume: proces-verbal de cercetare la fața locului din

14.10.2015 cu planșa fotografică anexată (Volumul I, f.d.7-12); procesul- verbal de

recunoaștere a persoanei din 04.12.2015, potrivit căruia partea vătămată Iliniuc

Ghenadie a recunoscut persoana cu nr.4 – Grisman Gulnara, ca fiind doamna care

i-a aplicat lovitura cu sticla peste față. A recunoscut persoana după caracteristicile

feței, forma ochilor, a nasului, freză (Volumul I, f.d.54-55); concluziile raportului

de expertiză medico-legală nr.2686/D din 05.11.2015 (Volumul I, f.d.50-51);

Colegiul penal prin cercetarea probelor pertinente, concludente, utile și

veridice expuse supra constată dovedit din acolo de orice dubiu rezonabil că,

Grisman Gulnara, la 14.10.2015, în jurul orei 21.50 min., aflându-se în incinta

localului ”Șeng”, amplasat pe str. Alexandru Hâjdeu,29 mun. Chișinău, fără

careva motive, încălcând grosolan ordinea publică, manifestând o vădită lipsă de

respect față de societate, printr-un cinism și obrăznicie deosebită, i-a aplicat lui

Iliniuc Ghenadie XXXXX cu o bucată de sticlă o plagă tăiată în regiunea feții, în

rezultat potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 2686/d din 18.11.2015

lui Iliniuc Ghenadie XXXXX fiindu-i cauzate o plagă contuză cu edem

posttraumatic în regiunea jugală pe dreapta, care au putut fi cauzate în rezultatul

acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, care condiționează o dereglare a

sănătății de scurtă durată, calificându-se ca vătămare ușoară.

La pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit

circumstanțele de fapt și de drept și just a tras concluzia că, inculpata Grisman

Gulnara a săvârșit anume infracțiunea imputată, împrejurări care au fost

constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect

apreciate, respectându-se prevederile art.101 Cod de procedură penală, din punct

de vedere al pertinenții, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

10

Prima instanță în mod întemeiat a menționat că infracțiunea de huliganism,

prevăzută în art. 287 Cod penal, prevede acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate în

oarecare din următoarele situații: însoțite de aplicare a violenței asupra

persoanelor; însoțite de amenințarea cu aplicarea violenței asupra persoanelor;

însoțite de opunerea de rezistență reprezentanților autorităților sau altor persoane

care curmă actele huliganice; acțiunile care, prin conținutul lor se deosebesc printr-

un cinism sau obrăznicie deosebită.

Ordine publică înseamnă o totalitate de relații sociale, ce asigură o ambianță

liniștită de conviețuire în societate, de inviolabilitate a persoanei și a integrității

patrimoniului, precum și activitatea normală a instituțiilor de stat și publice.

Huliganismul însoțit de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de

amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe presupune atât violența psihică,

cît și cea fizică, ce se poate manifesta prin cauzarea unor prejudicii sănătății, care

pot surveni în urma săvârșirii unor acțiuni cu caracter violent produse prin

aplicarea de lovituri, prin imobilizarea, îmbrâncirea, punerea unei piedici victimei,

urmate de cauzarea vătămărilor intenționate corporale sau leziuni corporale fără

cauzarea prejudiciului sănătății.

Sub obrăznicie deosebită se înțeleg acțiunile de încălcare grosolană a ordinii

publice însoțite de acte de violență asupra persoanei, de distrugere și degradare a

bunurilor proprietarului.

Infracțiunea specificată la art. 287 Cod penal este o infracțiune formală. Ea

se consideră consumată din momentul realizării fie a acțiunilor care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de

amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență

violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele

huliganice, fie a acțiunilor care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism

sau obrăznicie deosebită

Latura subiectivă a infracțiunii de huliganism se caracterizează, în primul

rând, prin intenției directă.

Subiectul infracțiunii specificate la art. 287 Cod penal este persoana fizică

responsabilă care la momentul săvârșirii infracțiunii a atins vârsta de 16 ani (în

ipoteza consemnată la alin. (1)) sau de 14 ani (în ipoteza prevăzută la alin. (2) și

(3)).

Instanța de apel a menționat că huliganismul este o faptă săvârșită în public,

dar nu neapărat într-un loc public.

Conform art. 131 Cod penal, fapta se consideră a fi săvârșită în public și

atunci când e comisă: a) într-un loc care, prin natura sau destinația lui, este

întotdeauna accesibil publicului, chiar dacă în momentul săvârșirii faptei în acel

loc nu era prezentă nici o persoană, dar făptuitorul își dădea seama că fapta ar

putea ajunge la cunoștința publicului; b) în orice alt loc accesibil publicului dacă

în momentul săvârșirii faptei erau de față două sau mai multe persoane; c) într-un

loc inaccesibil publicului, cu intenția însă ca fapta să fie auzită sau văzută, dacă

aceasta s-a produs față de două sau mai multe persoane; d) într-o adunare sau

reuniune de mai multe persoane, cu excepția reuniunilor care pot fi considerate cu

11

caracter familial, datorită naturii relațiilor dintre persoanele participante; e) prin

orice mijloace recurgând la care făptuitorul își dădea seama că fapta ar putea

ajunge la cunoștința publicului.

Din cele menționate reiese cu claritate că întotdeauna infracțiunea de

huliganism presupune ipostaze cu implicații publice dar, numai în unele cazuri

este săvârșită în locuri publice. Or, din dispoziția art. 287 Cod penal nu se

desprinde că infracțiunea de huliganism este săvârșită neapărat într-un loc public.

Totuși, obligatoriu este modul public al infracțiunii de huliganism: actele

huliganice sunt săvârșite în prezența unor persoane sau rezultatul actelor

huliganice devine inevitabil cunoscut altor persoane.

Deși inculpata Grisman Gulnara nu a recunoscut fapta de huliganism,

instanța de apel a notat, că în ședința de judecată și-a găsit confirmare aplicarea de

către Grisman Gulnara din intenții huliganice, a loviturii cu sticla față de Iliniuc

Ghenadie, fapt confirmat atât de partea vătămată în cadrul urmăririi penale, în

urma efectuării acțiunii de recunoaștere a persoanei, unde a recunoscut persoana

cu nr.4 – Grisman Gulnara, ca fiind doamna care i-a aplicat lovitura cu sticla peste

față. A recunoscut persoana după caracteristicile feței, forma ochilor, a nasului,

freză, cât și de către martorul Creciun Raisa, care a declarat că la 14 octombrie 2015

pe la orele 22:00 se afla într-un bar lingă gara feroviară împreună cu Ghena unde

serveau bere la o masă, iar peste vreo 30 min. a venit și Grisman Gulnara, și a

început să se certe cu Ghenadie, care a început să strige la ea și a lovit-o, la fel și

Gulnara l-a lovit, iar peste un timp a venit salvarea.

În argumentarea aceleași poziții a reținut și declarațiile martorilor Zaharia

Iurie și Gorea Denis, care s-au deplasat în barul ”Șeng” în urma informației ”902”,

iar când au ajuns la fața locului au depistat partea vătămată la podea, cu fața plină

de sânge, iar pe jos erau cioburi din sticlă, iar din discuțiile cu personalul din local

rezulta că partea vătămată a fost tăiat pe față.

Totodată, este relevant și raportul de expertiză medico-legală nr. nr.2686/D

din 05.11.2015 potrivit cărora, din datele documentelor medicale prezentate pe

numele cet. Iliniuc Ghenadie XXXXX, în conformitate cu circumstanțele cazului și

întrebările expuse soluționării s-a constatat: plagă contuză cu edem posttraumatic

în regiunea jugală pe dreapta, care au putut fi cauzate în rezultatul acțiunii

traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele

indicate, condiționează o dereglare a sănătății de scurtă durată și în baza acestui

criteriu se califică ca vătămare ușoară.

Din probele cercetate, instanța a conchis că fapta inculpatei s-a manifestat

prin încălcarea grosolană a ordinii publice, însoțită de aplicarea violenței asupra

persoanei și prin acțiuni care se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie

deosebită.

Astfel acțiunile manifestate prin aplicarea violenței asupra persoanelor,

constituie atât violența psihică, cât și cea fizică, care s-au manifestat prin cauzarea

unor prejudicii sănătății, survenite în urma săvârșirii unor acțiuni cu caracter

violent, produse prin aplicarea de lovituri.

Prin urmare, Colegiul penal consideră neîntemeiate argumentele apărării,

precum că lipsește latura obiectivă a infracțiunii de huliganism, care este

12

constituită din încălcarea ordinii publice, exprimată printr-o vădită lipsă de

respect față de societate cât și latura subiectivă, care este caracterizată prin intenție

directă.

Or, inculpata a comis fapta prejudiciabilă într-un loc accesibil publicului și

anume, în barul ”Șeng” din str. Hajdeu, 29 mun. Chișinău, în prezența mai multor

persoane.

Raportând, considerațiunile teoretice, la circumstanțele cauzei și cumulul de

probe, instanța de apel a constatat, că din declarațiile martorilor Creciun Raisa,

Zaharia Iurie, Gorea Denis, cât și din declarațiile părții vătămate Iliniuc Ghenadie,

care în urma efectuării acțiunii de recunoaștere a persoanei, a recunoscut-o pe

Grisman Gulnara XXXXX ca fiind doamna care i-a aplicat lovitura cu sticla peste

față, rezultă cert, că inculpata a întreprins acțiuni huliganice în privința părții

vătămate, cauzându-i leziuni cu un obiect contondent dur. Temeiuri de a pune la

îndoială declarațiile respective nu sunt, mai ales că atât partea vătămată, cât și

martorul au dat declarații sub jurământ și fiind preveniți despre răspunderea

penală pentru darea de mărturii false.

Astfel, și argumentele apărării, precum că nu a fost demonstrată vinovăția

inculpatei în comiterea infracțiunii de huliganism, sunt neîntemeiate or,

circumstanțele de comitere a infracțiunii de către inculpata Grisman Gulnara

indică la încălcarea grosolană a ordinii publice, acțiunile acesteia fiind însoțite de

aplicarea violenței, fapt constatat prin concluziile raportului de expertiză medico-

legală în privința părții vătămate, iar în aceste circumstanțe, deoarece făptuitorul,

în speță Grisman Gulnara, nu s-a limitat doar la încălcarea ordinii publice, însă a

recurs și la aplicarea violenței, fapta comisă depășește gradul de pericol social al

unei contravenții, atingând gradul de pericol social al unei infracțiuni.

În contextul dat, rezultând din probele expuse și apreciindu-le din punct de

vedere a pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, examinându-le în

ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, audiind declarațiile inculpatei

Grisman Gulnara în cadrul ședinței de judecată în coroborare cu declarațiile părții

vătămate și a martorilor, probele menționate supra, instanța de apel a conchis că

vina inculpatei Grisman Gulnara este dovedită pe deplin și califică acțiunile

acestuia în baza art. 287 alin.(1) Cod penal – huliganismul, adică acțiunile intenționate

care încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor și acțiunilor

care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită.

Pe episodul tâlhăriei din 15 octombrie 2015 săvârșit în privința părții

vătămate Bogdan Laura, instanța de apel analizând în cumul declarațiile

inculpatului, prin prisma art.101 Cod procedură penală, în cumul cu declarațiile

părții vătămate, a martorilor, restul probelor cercetate în cadrul ședinței de

judecată, ajunge la concluzia, că vina inculpatului Gîlca Alexandr de comiterea

atacului săvârșit asupra Laurei Bogdan în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de

aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, cu

cauzarea de daune în proporții considerabile, adică tâlhărie se dovedește de

următoarele materiale ale dosarului penal: procesul-verbal de cercetare la fața

locului și planșa fotografică din 15.10.2015, privind cercetarea locului unde a fost

comisă infracțiunea (volumul II f.d.7-10); procesul-verbal de recunoaștere a

13

persoanei din 20.10.2015, potrivit căruia partea vătămată Bogdan Laura XXXXX,

din numărul persoanelor prezentate spre recunoaștere a recunoscut persoana cu

numărul 3, ca fiind persoana, care a atacat-o și a deposedat-o de bunuri. A indicat

că îl recunoaște după corpolența atletică, aspectul exterior, forma feței, scurta

acestuia cu care era îmbrăcat atunci când a atacat. Persoana sub nr. 3 este cet. Gîlca.

Alexandr XXXXX, a.n. XXXXX (Volumul II, f.d.24-25); raportul de expertiză

medico-legală nr.2727/D din 25.11.2015 (Volumul II, f.d.48-49); procesul-verbal de

confruntare din data de 28.01.2016, efectuat între, partea vătămată Bogdan Laura

XXXXX și bănuitul Gîlca Alexandr XXXXX (Volumul II, f.d.103-104).

Instanța de apel prin cercetarea probelor pertinente, concludente, utile și

veridice expuse supra a constatat dovedit din acolo de orice dubiu rezonabil că,

Gîlcă Alexandr, la 15.10.2015, în jurul orei 00.45 min., urmărind scopul sustragerii

bunurilor altei persoane, aplicând violența fizică periculoasă pentru viața și

sănătatea cet. Bogdan Laura XXXXX, a atacat-o din spate în momentul în care

ultima se deplasa pe str. A. Pușkin, 62 mun. Chișinău, doborând-o jos și i-a aplicat

multiple lovituri cu pumnii în direcția feții, după ce deschis i-a sustras bani în

sumă de 50 dolari SUA, care conform cursului oficial al BNM constituie 988 lei,

bani în sumă de 300 lei, 2 inele din aur, ambele la preșul de 3200 lei și un inel din

argint la prețul de 300 lei, după care cu bunurile sustrase a plecat într-o direcție

necunoscută, cauzând în rezultat părți vătămate un prejudiciu material în sumă

totală de 4788 lei, iar conform raportului de expertiză medico-legală nr. 2727/D

din 25.10.2015- fractura paramediană bilaterială a mandibulei fără deplasare,

fractura oaselor proprii nazale cu deplasare neînsemnată, edem posttraumatic al

țesuturilor moi la nivelul feții, care se califică ca vătămare medie.

La pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit

circumstanțele de fapt și de drept și just a tras concluzia că, inculpatul Gîlcă

Alexandr a săvârșit anume infracțiunea imputată, împrejurări care au fost

constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect

apreciate, respectându-se prevederile art.101 Cod de procedură penală, din punct

de vedere al pertinenții, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Astfel, că declarațiile părții vătămate și a martorului Pateșciuc Artur expuse

în ședința de judecată nu trezesc dubii în privința veridicității lor referitor la

acțiunile lui Gîlca Alexandr, declarații care sunt identice, inclusiv și cu cele de la

urmărirea penală.

Totodată Gîlca Alexandr, a fost recunoscut în cadrul acțiunii de urmărire

penală cu certitudine de către partea vătămată Bogdan Laura, ca fiind persoana

care a atacat-o și a deposedat-o de bunuri, fiind recunoscut după corpolența

atletică, aspectul exterior, forma feței, scurta acestuia cu care era îmbrăcat atunci

când a atacat.

În același context declarațiile martorului apărării Brovchin Igor audiat în

cadrul ședinței de judecată au fost apreciate critic or, declarațiile acestuia sunt

divergente de cele ale inculpatului, care a indicat că a ajuns acasă aproximativ pe

la ora 01.00 min, apoi a ieșit la plimbare pentru aproximativ 20 minute cu câinele

său, fără a menționa că s-ar fi întâlnit cu vecinul său Brovchin Igor, pe când din

14

declarațiile martorului, care era în stare de ebrietate, rezultă că Gîlca Alexandr a

ajuns acasă aproximativ la ora 01.00 fiind în stare de ebrietate avansată (l-a ajutat

să intre în apartament). Mai mult ca atât, instanța a considerat că declarațiile

martorului sunt părtinitoare inculpatului or, acesta declară cu fermitate data și ora

evenimentelor, însă nu își amintește cu ce era îmbrăcat inculpatul, sau alte detalii.

Astfel, nu și-a găsit confirmare versiunea inculpatului, făcută în scop de

apărare, precum că în momentul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie se afla în alt loc

or, în acest sens nu au fost prezentate careva probe concludente, pertinente și

suficiente ce ar confirma albiul său.

Prin urmare, probele expuse și analizate de instanță sunt pertinente,

concludente și veridice, iar în ansamblu coroborează între ele, se completează

unele pe altele, nu trezesc nici o îndoială în veridicitatea lor și în asemenea

circumstanțe instanța constată că fapta pentru care inculpatul a fost trimis în

judecată există și a fost săvârșită de acesta.

În sensul dispoziției art.188 Cod penal, prin “atac” se înțelege acțiunile

agresive ale făptuitorului care urmărește scopul sustragerii averii persoanei

agresate și care sunt însoțite de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea

acestuia ori amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe.

Instanța relevă și considerentele doctrinale care indică că, infracțiunea de

tâlhărie constă în atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii

bunurilor, însoțit de violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei

agresate ori de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe. Victimă a

infracțiunii de tâlhărie este persoana agresată. Latura obiectivă a tâlhăriei constă în

fapta prejudiciabilă alcătuită din următoarele două acțiuni: 1) acțiunea principală,

care se exprimă în sustragere; 2) acțiunea adiacentă, care constă din atacul săvârșit

asupra unei persoane, însoțit în mod alternativ de: a) violența periculoasă sau

sănătatea persoanei agresate; b) amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe.

Sub acest aspect instanța a concluzionat că comportamentul inculpatului,

exprimat prin aplicarea acțiunilor violente, manifestat prin lovirea din spate a

părții vătămate cu doborârea acesteia la pământ, urmate de aplicarea mai multor

lovituri cu pumnul în față, denotă faptul că el a încercat prin asemenea metodă de

a o convinge că acțiunile sale prezintă pericol pentru viața sau sănătatea acesteia,

în situația în care dânsa nu va executa cerințele lui.

În contextul dat, instanța nu a pus la dubii declarațiile părții vătămate

Bogdan Laura și martorului Pateșciuc Artur, care au susținut cert în ședința de

judecată că, Gîlca Alexandr, în scopul sustragerii bunurilor părții vătămate a

aplicat față de aceasta violența periculoasă pentru viața sau sănătatea ei și în

asemenea împrejurări, instanța de judecată constată că, partea vătămată a fost

agresată, fiind săvârșit asupra acesteia, atac, cu scopul de a-i fi sustrase bunurile.

Astfel, declarațiile martorului Pateșciuc Artur se rețin ca fiind veridice și în

coroborare cu alte probe, or, aceasta a făcut declarații coerente și care coroborează

cu cele ale părții vătămate, descriind împrejurările expuse de către partea

vătămată, declarațiile fiind consecvente pe tot parcursul procesului penal și care

nu trezesc careva dubii.

15

În acest sens, instanța de apel a considerat neîntemeiate alegațiile apărării

precum că, nu sunt probe directe ce ar dovedi săvârșirea tâlhăriei de către Gîlca

Alexandru.

Prin urmare, rezultând din probele expuse și apreciindu-le din punct de

vedere a pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, examinându-le în

ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, audiind declarațiile inculpatului

Gîlca Alexandru în cadrul ședinței de judecată în coroborare cu declarațiile părții

vătămate, probele menționate supra, susținerile verbale ale procurorului și

avocatului, instanța de apel a conchis că vina inculpatului Gîlca Alexandr este

dovedită pe deplin și califică acțiunile acestuia în baza art. 188 alin.(2) lit. f) Cod

penal – tîlhărie, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor,

însoțit de violență periculoasă pentru viață sau sănătatea persoanei agresate, cu cauzarea

de daune în proporții considerabile.

Instanța de apel a atestat că declarațiile inculpaților Grisman Gulnara,

Creciun Raisa și Gîlcă Alexandr privind nevinovăția sa în comiterea faptelor

penale incriminate se combate prin totalitatea de probe pertinente, concludente,

utile și veridice cercetate în ședința de judecată și anume prin declarațiile părților

vătămate nominalizați supra și probele scrise cercetate în ședința de judecată.

Aceste probe coroborează între ele și demonstrează incontestabil vinovăția

inculpaților în comiterea infracțiunilor.

Instanța de apel a considerat că vinovăția inculpaților Grisman Gulnara,

Creciun Raisa și Gîlcă Alexandr în comiterea infracțiunilor incriminate este

confirmată prin cumulul de probe cercetate, enumerate mai sus, ce coroborează

între ele și careva divergențe între declarațiile martorilor și probele scrise care ar

trezi dubii nu sunt reținute.

Nerecunoașterea vinei de către inculpați instanța de apel o apreciază ca o

metodă de apărare și un drept de a nu se auto incrimina garantat de art.66 Cod de

procedură penală și art. 6 CEDO, or persoana care pe parcursul procesului penal

are calitatea procesuală de inculpat nu poate fi urmărit pentru depunerea

declarațiilor false sau refuzul de a face declarații și nu poate fi calificate ca

circumstanță agravantă la stabilirea pedepsei penale.

Analizând solicitarea apărării de achitare a inculpaților Grisman Gulnara,

Creciun Raisa și Gîlcă Alexandr, instanța de apel a constatat că acest temei nu și-a

găsit confirmarea la judecarea apelului declarat, lipsind temeiuri de implicare a

instanței de apel în sensul casării hotărârii contestate în partea constatării

vinovăției inculpaților.

Instanța de apel a considerat că prima instanță just și-a întemeiat sentința în

baza declarațiilor părții vătămate și probelor scrise cercetate în ședința de judecată

, iar prin analiza lor cu certitudine se dovedește vinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunii incriminate, iar acuzațiile sunt bine justificate standardului

de dovadă „în afara dubiilor rezonabile”, la această concluzia ajunge instanța de apel

din analiza probelor pertinente și concludente, utile administrate în ședința de

judecată care nu au fost combătute de către partea apărării, astfel de dovadă

rezultă din existența deducerilor suficient de puternice, clare și concordante sau a

16

similarelor prezumției de fapt necombătute, care poate fi luat în considerație de

comportamentul părților când sunt obținute dovezile respective.

Raportând motivele invocate în apelul declarat de apelanți la materialele

cauzei penale, instanța de apel a conchis că argumentele invocate de apărare nu

își găsesc confirmare în starea de fapt a prezentei cauze penale, motiv pentru care

instanța va respinge solicitarea de achitare ca fiind nefondată.

În sensul celor invocate, instanța de apel a ținut seama și de jurisprudența

CtEDO, și nu va impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea

demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele de fond, dat fiind că, în cazul

în care acestea și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările

care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze

eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se

mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârea CtEDO

Garcia Ruis vs Spania, Helle vs Finlanda), din care motiv, fără a reitera întreaga

motivare a instanțelor de fond, pe care și-o însușește sub 6 aspectul stării de fapt

și de drept reținute, conchide asupra existenței faptei și vinovăției inculpatului

Luchin Ion.

Totodată, declarațiile părților vătămate, nu pot fi apreciate critic, precum

solicită apelanții, fiindcă partea vătămată, martorii în cauză au dat declarații în

condițiile libertății de voință și conștiință, acestea reflectă adevărul cunoscut de ei

și nu au fost date în sensul de a-l acuza, pe nedrept.

Mai mult că, sarcina probei în ceea ce privește stabilirea vinovăției

persoanelor suspectate sau acuzate revine acuzării. Totodată, orice prezumție care

transferă sarcina probei către persoanele suspectate sau acuzate este suficient de

importantă pentru a justifica încălcarea acestui principiu și că aceasta poate fi

răsturnată. Pentru răsturnarea prezumției respective este îndeajuns ca apărarea să

aducă suficiente probe care să trezească îndoieli rezonabile cu privire la vinovăția

persoanei suspectate sau acuzate. În cazul în care, în urma evaluării vinovăției

persoanei suspectate sau acuzate de către instanța de judecată, rezultă o îndoială

justificată cu privire la vinovăția acesteia, persoana în cauză este achitată.

Partea acuzării a adus probe directe care dovedesc nemijlocit vinovăția

inculpaților și acestea nu trezesc îndoieli cu privire la nevinovăția acestora, dar

dimpotrivă, combat afirmațiile date de inculpat, precum că nu dânsul ar fi sustras

telefonul, din care motiv instanța de apel just le-a respins.

Instanța de apel a atestat, prezența în acțiunile inculpaților Grisman

Gulnara, Creciun Raisa și Gîlcă Alexandr atât a elementelor care caracterizează

latura obiectivă a infracțiunii imputate, cât și a celor care caracterizează latura

subiectivă a acestei infracțiuni, a fost dovedită prin materialele cauzei acumulate

în cadrul urmăririi penale și examinate în cadrul ședințelor judecătorești. Astfel,

se constată că în cauză s-au stabilit toate elementele componente ale infracțiunii

imputate inculpaților, inclusiv vinovăția acestora, după cum rezultă din sentința

instanței de fond, care s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și și-a motivat

concluziile prin cumulul de probe pertinente și concludente, administrate pe

parcursul judecării cauzei și ulterior apreciate în conformitate cu prevederile

art.101 Cod de procedură penală, în mod obiectiv.

17

Referitor la motivele invocate în cererea de apel precum că, ,,(...) instanța de

fond adoptând hotărârea nu s-a expus asupra argumentelor invocate de

inculpați…., nefiind descris fondul …., decizia nu cuprinde motivele pe care se

sprijină…, probele la care s-a referit inculpatul în cererea de apel în confirmarea

nevinovăției, n-au fost cercetate și consemnate în procesul-verbal, respectiv

instanța de fond nu s-a expus asupra lor…”, instanța de apel a menționat că, o

astfel de eroare în cauza dată nu se constată.

În situația în care prima instanță și-a motivat decizia luată, arătând în mod

concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a

permite părților să utilizeze eficient orice drept de apel/recurs eventual, o curte de

apel poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de

primă instanță. (Garcia Ruis contra Spaniei, Heile contra Finlandei).

Instanța de apel a constatat că nu are temei de a interveni în sentința primei

instanțe nici în partea stabilirii întinderii pedepsei inculpaților Grisman Gulnara,

Creciun Raisa și Gîlcă Alexandr, or, la stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă

inculpatului, s-a ținut cont de toate circumstanțele reale și personale privind

individualizarea pedepsei, acestuia aplicându-i-se o pedeapsă corectă, echitabilă

și legală.

Așa dar, la adoptarea sentinței și anume la individualizarea pedepsei

penale, instanța de apel a notat că prima instanță a respectat prevederile art. 96,

art. 385 alin. (1) și art. 394 alin. (1) și alin. (2) Cod de procedură penală, conform

cărora instanța este obligată să indice în partea descriptivă a sentinței/deciziei care

sânt circumstanțele care atenuează sau agravează răspunderea inculpatului,

datele care caracterizează persoana inculpatului, precum și motivele soluției

adoptate referitoare la stabilirea pedepsei sau la liberarea de pedeapsă penală.

Privitor la numirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că prima

instanță la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, corect a aplicat prevederile

legale, și, în conformitate cu prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, a ținut cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea,

precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

La verificarea corectitudinii stabilirii și individualizării pedepsei față de

Gîlcă Alexandr, instanța de apel reținut gravitatea infracțiunii săvârșite, persoana

inculpatului lipsa circumstanțelor care atenuează răspunderea, cât și a celor care

agravează, faptul că infracțiunile au fost săvârșite cu intenție, circumstanțele în

care au fost comise infracțiunile, prejudiciul cauzat prin comiterea jafului și a

tâlhăriei, care nu au fost restituit părții vătămate, din care motive consideră

oportun a-i aplica inculpatului pedeapsa cu închisoare în temeiul art. 42,187 al.(2)

lit. b), e), f) Cod penal de și art. 188 al.(2) lit. f) Cod Penal, în limitele prevăzute de

normele penale.

Instanța de apel, verificând legalitatea individualizării pedepsei penale

stabilite în privința inculpatei Grisman Gulnara constată că, instanța de fond

corect a individualizat pedeapsa penală și prin urmare a acordat deplină eficiență

prevederilor art. 6, 7, 61, 75 - 77 Cod penal, a ținut cont de scopul pedepsei penale,

care urmărește restabilirea echității sociale, corectarea persoanei vinovate care

18

anterior a fost condamnată și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni și ține cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale acesteia, și corect au conchis că corijarea acesteia poate avea

loc doar prin stabilirea unei pedepse privative de libertate, iar aplicarea art.90 Cod

penal, nu va duce la atingerea scopului sus-menționat.

Astfel că, prima instanță, și-a motivat soluția referitor la iraționalitatea

numirii pedepsei inculpatei cu suspendarea executării ei pe o perioadă de

probațiune. În concluzie, Colegiul penal constată că, la stabilirea pedepsei,

instanța a dat deplină eficiență împrejurărilor cauzei, considerând că acestuia i-a

fost stabilită o pedeapsă echitabilă, în limitele prevăzute de sancțiunea normei

penale în baza căreia a fost declarată vinovată, pedeapsa fiind individualizată

conform prevederilor legale.

De asemenea, instanța de apel a reiterat că acțiunea civilă înaintată de partea

civilă, întemeiat a fost admisă și încasat în mod solidar de la Gîlca Alexandr,

Creciun Raisa și Grisman Gulnara în beneficiul lui Lungu Ivan suma de 13800 lei,

cu titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune, confirmat prin materialele

cauzei penale.

La caz, instanța de apel efectuând o analiză complexă a circumstanțelor

cauzei și a personalității inculpaților Grisman Gulnara, Creciun Raisa și Gîlca

Alexandr, urmărind în acest sens comportamentul său în viața socială, precum și

cel din înainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate, consideră că în coraport

cu fapta comisă, urmările prejudiciabile ale faptei și personalitatea inculpaților,

este de acord cu concluzia primei instanțe că corijarea și reeducarea acestuia este

posibilă doar cu izolarea acestora de societate.

Instanța de apel a notat faptul că, pedeapsa penală este una echitabilă atunci

când este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale,

cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiunii atât

de către condamnat, precum și de alte persoane, or, practica judiciară

demonstrează că, o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de

nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la

consecințe contrare scopului urmărit.

Instanța de apel a remarcat faptul că, la individualizarea pedepsei, prima

instanță a ținut cont de cele trei principii care stau la baza individualizării

pedepsei, sancțiunea aplicată inculpaților, fiind legală, echitabilă și

individualizată.

Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată

inculpatului în corespundere cu prevederile legale, corespunde principiului

proporționalității și scopului de restabilire a echității sociale, corectare a

inculpaților, precum și prevenirii de săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea

acestuia, cât și a altor persoane.

Față de lucrul judecat de primă instanță, se constată motivarea amplă și

temeinică a sentinței pronunțate cu privire la procesul de evaluare și apreciere a

probelor prezentate de părți în raport cu fapta incriminată prin rechizitoriu

19

inculpatului, astfel fiind în corespundere cu exigențele articolului 6 din Convenția

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Potrivit jurisprudenței CEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de prima instanță. În cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia

luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație

penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de apel/recurs

eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele

jurisdicției de primă instanță. (Garcia Ruis contra Spaniei, Helle contra Finlandei).

- avocatul Odobescu Stela în numele inculpatei Creciun Raisa, prin care

invocând ca temei pentru recurs ordinar prevederile art. 427 alin.(1) pct. 5), 6) Cod

de procedură penală, a solicitat casarea parțială a deciziei, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri în privința inculpatei Creciun Raisa;

- avocatul Pisarenco Constantin în numele inculpatei Grisman Gulnara, prin

care invocând ca temei pentru recurs ordinar prevederile art. 427 alin.(1) pct. 5),

6), 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei și pronunțarea unei noi

hotărâri privind achitarea lui Grisman Gulnara, din motiv că fapta ei nu întrunește

elementele componenței de infracțiune prevăzute de art. 187 Cod penal, iar pe

învinuirea adusă conform art. 287 Cod penal, fapta nu a fost comisă de către

Grisman Gulnara;

- avocatul Munteanu Angela în numele inculpatului Gîlca Alexandr, prin

care invocând ca temei pentru recurs ordinar prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6), 8)

Cod de procedură penală, a solicitat casarea totală a deciziei și a sentinței, cu

dispunerea achitării lui Gîlca Alexandr.

5.1 În motivarea cererii de recurs avocatul Odobescu Stela în numele

inculpatei Creciun Raisa a menționat că:

- în ședința instanței de apel nu a fost prezentă partea vătămată Lungu Ivan,

iar motivul neprezentării nu a fost confirmat. Careva temei motivat de

neprezentare a părții vătămate, ori o cerere de examinare în lipsă, în acest sens din

partea ultimului, nu a parvenit;

- sustragerea de bunuri în mod deschis de la partea vătămată Lungu Ivan,

cât și costul bunurilor este declarat doar de către ultimul, nefiind acoperită de

probatoriu. Lungu Ivan nu confirmă prin careva probe valoarea obiectelor care i-

ar fi fost sustrase, invocând doar că ar putea prezenta dovada costului;

- cele invocate de către partea vătămată Lungu Ivan nu au niciun suport

probatoriu, și sânt bazate doar pe declarațiile acestuia;

- în privința inculpatei Creciun Raisa, a fost reținută lipsa circumstanțelor

agravante, iar ca circumstanțe atenuante, s-a constatat prezența a trei copii minori

la întreținere;

- nu este de acord cu faptul că probele acumulate sânt suficiente pentru

constatarea vinovăției lui Creciun Raisa. Mai mult, acestea nu pot fi puse la baza

constatării existenței sau inexistenței infracțiunii, identificării făptuitorului,

constatarea vinovăției, cât și la stabilirea altor împrejurări importante pentru justa

soluționare a cauzei;

20

- inculpatei Creciun Raisa i-a fost aplicată o pedeapsă extrem de dură, la

stabilirea pedepsei, nefiind respectat principiul echității.

5.2 În motivarea cererii de recurs avocatul Pisarenco Constantin în numele

inculpatei Grisman Gulnara a menționat că:

- instanța de apel la rejudecarea cauzei, în motivarea învinuirii inculpatei

Grisman Gulnara supune enumerării рrоbеlе acuzării, și аnumе declarațiile părții

vătămate și а martorilor, dar aceste рrоbе nu а fost examinate, partea vătămată nu

а fost рrеzеntă la ședințele de judecată în instanța de apel, partea apărării fiind în

imposibilitate de а aveа acces lа aceste probe de învinuire a lui Grisman Gulnara.

Prin aceasta а fost încălcat principiul egalității аrmеlоr în proces penal și principiul

contradictorialității;

- instanța de apel, în baza probelor administrate de către organul de

urmărire penală și verificate în ședința de judecată, nu le-a dat o apreciere justă în

sensul art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

utilității, concludenții, veridicității și coroborării reciproce, nestabilind cu

certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungând la o concluzia

incorectă cu privire la vinovăția inculpatului Crisman Gulnara de comiterea

infracțiunii incriminate în baza art. art. 187 și art.287 Cod penal;

- instanța nu a luat în calcul declarațiile părții vătămate date în cadrul

ședinței, cet. Iliniuc Ghenadie a relatat că era în stare de ebrietate avansată (200 de

grame de vodcă și 2 litri de vin) și nu exclude faptul că din această cauza singur

și-a produs tăietura cu sticla care era pe masă. Iliniuc Ghenadie nu a indicat direct

asupra cet. Grisman Gulnara, și cu atât mai mult că ultimul nu are față de aceasta

careva pretenții;

- din cumulul de probe examinate în ședința de judecată ce în viziunea

instanței dovedesc infracțiunea incriminată cu referire la Grisman Guiñara, nici nu

certifică vinovăția acesteia în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 Cod

penal. Martorii nu au mărturisit lucid circumstanțele evenimentului și care sunt

foarte dubioase, relativ la momentul cum real s-a produs evenimentul;

- instanțele nu s-a expus asupra interesul superior al copilului, cet. Grisman

Gulnara are la întreținere 2 copii minori, nu a fost motivat refuzul și nici

posibilitatea aplicării art. 96 Cod penal, în privința amânării condamnării;

- consideră încălcarea drepturilor fundamentale a cet. Grisman Gulnara cu

privire la creșterea și susținerea copiilor săi, ce constituie o ingerință în exercițiul

dreptului la viața familială;

- sentința nu poate fi pronunțată dacă nu au fost înlăturate toate dubiile,

privind vinovăția persoanei. Potrivit legislației în vigoare toate dubiile în probarea

învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile Codului de procedură penală, se

interpretează în favoarea inculpatului. Sentința de condamnare poate fi dată doar

în situația când toate probele în apărare au fost combătute de către probele în

acuzare, fiind înlăturate toate dubiile privind nevinovăției persoanei.

5.3 În motivarea cererii de recurs avocatul Munteanu Angela în numele

inculpatului Gîlca Alexandr a menționat că:

- probele care au stat la baza pronunțării sentinței de condamnare și

menținuta prin decizia Curții de apel Chișinău, nu confirmă că Gîlcă Alexandr a

21

comis această infracțiune. Mai mult ca atât, în acțiunile lui Gîlcă Alexandr nu se

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 187 alin. (2) lit.

b), e), f) Cod penal;

- în cadrul urmăririi penale, cât și la judecarea cauzei în instanțele de fond

și apel inculpatul Gîlcă Alexandr categoric și consecutiv a declarat că nu a comis

această infracțiune și nu a sustras bunuri de la partea vătămată Lungu Ivan. Mai

mult ca atât, Gîlcă Alexandr a declarat că nu a aplicat lovituri lui Lungu Ivan, a

dorit doar să împiedice acțiunile lui Lungu Ivan asupra lui Creciun Raisa pentru

a-i despărți;

- transcrierea în hotărârile judecătorești contestate a declarațiilor părții

vătămate Lungu Ivan nu este suficientă și utilă pentru pronunțarea sentinței de

condamnare;

- deși în sentința contestată instanța de fond a menționat, că fiecare probă

urmează a fi apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor

și nici o probă nu are nici o valoare dinainte stabilită pentru instanța de judecată,

de fapt la „stabilirea vinovăției” inculpatului Gîlca Alexandr, instanța a apreciat

declarațiile părții vătămate Bogdan Laura, ca având valoare dinainte stabilită, prin

decizia instanței de apel a fost menținută;

- inculpatul Gîlca Alexandr permanent a declarat că nu a comis această

infracțiune și nu are nici o atribuție la aceasta. Mai mult ca atât, martorul Brovchin

Igor a confirmat declarațiile lui Gîlca Alexandr;

- instanțele de fond și apel în eventualitatea când Gîlcă Alexandr a făcut

declarații referitor la evenimentele din data de 15.10.2015, aveau obligația pozitivă

de al audia pe martorul Munjiu Maxim la judecarea cauzei penale și efectiv ai oferi

inculpatului posibilitatea de ai adresa întrebări martorului;

- instanțele de judecată care au examinat cauza Gîlcă Alexandr aveau

obligația procesuală de a judeca cauza multiaspectual, având în vedere cercetarea

și a argumentelor invocate de către Gîlcă Alexandr în susținerea nevinovăției sale

în comiterea infracțiunii imputate;

- instanțele judecătorești pronunțând hotărârile contestate aveau obligația

motivării respingerii argumentelor inculpatului, însă, cu regret, instanțele

judecătorești au negat afirmațiile inculpatului Gîlcă Alexandr referitor la faptul că

nevinovăția lui în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 188 alin. (2) lit. f) Cod

penal poate fi dovedită prin audierea martorului Munjiu Maxim;

- în decizia instanței de apel nu se regăsește motivarea respingerii

afirmațiilor lui Gîlcă Alexandr care pretinde că nevinovăția sa în comiterea

infracțiunii imputate este dovedită inclusiv și de martorul Munjiu Maxim;

- instanța de apel de fapt nu sa pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apelul avocatului și apelul inculpatului Gîlca Alexandr unde clar menționează

despre toate încălcările pentru un proces echitabil;

- probele administrate în speță de către instanța de fond și instanța de apel

indică incontestabil că acțiunile lui Gîlcă Alexandr nu întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. art. 42, 187 alin. (2) lit. b), e), f) și 188

alin. (2) lit. f) Cod penal.

22

Creciun Raisa.

motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursurile declarate

urmează a fi respinse ca inadmisibile, din următoarele considerente.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul,

instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul

normei vizate.

Din conținutul recursurilor ordinare declarate de către avocatul Odobescu

Stela în numele inculpatei Creciun Raisa, de către avocatul Pisarenco Constantin

în numele inculpatei Grisman Gulnara și de către avocatul Munteanu Angela în

numele inculpatului Gîlca Alexandr, se evidențiază semnalarea temeiurilor pentru

recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 5), 6), 8) Cod de procedură penală și anume

cazurile când: cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală

a unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a

înștiința instanța despre această imposibilitate; instanța de apel nu sa pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel și decizia nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția, precum și nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

lărgit reține că temeiurile invocate de recurenți și motivele specificate în susținerea

acestora, nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, din următoarele

considerente.

În privința temeiului de recurs invocat de avocatul Odobescu Stela în numele

inculpatei Creciun Raisa și de avocatul Pisarenco Constantin în numele inculpatei

Grisman Gulnara, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală,

precum că instanța de apel a judecat cauza în absența părții vătămate Lungu Ivan,

care fiind citat legal, a fost în imposibilitatea de a se prezenta și de a înștiința

instanța despre această imposibilitate, Colegiul penal lărgit atestă că a fost invocat

eronat, or instanța de apel conducându-se de prevederile art. 412 alin. 5 din Cod

de procedură penală, audiind opinia participanților la proces, a dispus

examinarea cauzei în absența părții vătămate Lungu Ivan, în privința căruia a fost

executată procedura citării legale fapt confirmat prin Telefonograma anexată la

materialele cauzei(f.d.103,vol. V).

Referitor la temeiul pentru recurs invocat de către recurenți prin prisma pct. 6) alin.

(1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit menționează că în cauza

supusă judecării sunt aplicabile atunci când instanța de apel nu s-a expus asupra

tuturor motivelor invocate în apel și nu s-a motivat întemeiat hotărârea

judecătorească.

Colegiul penal lărgit respinge ca nefondate alegațiile recurenților în această

parte și reiterează că invocarea unor pretinse erori admise la etapa judecării cauzei

de instanța de apel, urmează a fi precedate de o motivare corespunzătoare privind

23

esența acestora și indicarea expresă a circumstanțelor cauzei cărora sunt

subsecvente.

Verificând hotărârea atacată, Colegiul penal lărgit apreciază că aceasta

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care

instanța de apel le-a expus în hotărârea adoptată, echivalează cu o motivare

conformă rigorilor și exigențelor impuse de art. 6 CEDO.

De asemenea, instanța de recurs în prezenta speță nu acceptă criticile

recurenților, precum că hotărârea instanței de apel este una nemotivată și ilegală,

semnalându-se astfel nerespectarea cerințelor art. 414 alin. (1) Cod de procedură

penală, care prevăd că instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de

apel.

Tot aici, urmează de menționat, că motivarea hotărârii este un proces de

analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod

necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate

toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate

componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, adică așa cum s-a

procedat, de altfel, în cauza dată. Instanța de apel fiind investită cu o situație de

fapt, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, a expus situația de fapt reținută

în cauză și a concluzionat corect de a menține sentința primei instanțe ca fiind

legală și întemeiată.

Prin urmare, contrar celor invocate de către recurenți, Colegiul verificând

lucrările dosarului remarcă că, instanța de apel a examinat cauza sub toate

aspectele, complet și obiectiv, a cercetat suplimentar materialele cauzei în ședința

instanței de apel, cu consemnarea lor în procesul verbal al ședinței de judecată,

adoptând în consecință o soluție argumentată privind respingerea apelurilor

declarate de către inculpatul Gîlca Alexandr și avocații în numele inculpaților

Grisman Gulnara, Creciun Raisa și Gîlcă Alexandr ca nefondate, cu menținerea

sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 03 mai 2018, fără modificări.

Tot la acest capitol, instanța de recurs reține că, așa cum rezultă din textul

deciziei atacate, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu

prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, respectiv hotărârea

cuprinde temeiurile de fapt și de drept ce au dus, la caz, la respingerea apelurilor

declarate și cu menținerea sentinței primei instanțe.

În acest sens, Colegiul atestă, că la soluționarea cauzei instanța de apel,

judecând cauza a ținut cont de prevederile art. 99-101, 414 Cod de procedură

penală, a verificat și a cercetat probele sub toate aspectele, apreciindu-le prin

prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din

punct de vedere al coroborării lor, și întemeiat a ajuns la concluzia că în acțiunile

inculpaților Grisman Gulnara, Creciun Raisa și Gîlca Alexandr se atestă prezența

atât a elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunilor imputate, cât

și latura subiectivă a acestor infracțiuni, după cum rezultă și din sentința primei

instanțe.

24

Colegiul penal lărgit reține că, în recursurile declarate recurenții critică în

bună parte hotărârea instanței de apel, prin prisma faptului că nu au fost apreciate

la justa valoare probele prezentate de către părți. Însă, verificând temeinicia

deciziei adoptate de către instanța de apel, Colegiul consideră că criticile

menționate nu și-au găsit confirmarea la caz, deoarece în urma analizei hotărârii

contestate, atât cumulul de probe prezentate de către partea acuzării, cât și cele

prezentate de către partea apărării, toate au fost apreciate prin prisma art. 101 Cod

de procedură penală.

Totodată, raportat la criticile recurenților, Colegiul reiterează că aceștia se

referă în principal la chestiunea de apreciere a probelor. Prin urmare, reieșind din

analiza textuală a recursurilor ordinare declarate, se constată că autorii acestora

expun conținutul unor probe cercetate de instanțele de fond, după care în cele din

urmă conchid că acestea constituie un ansamblu probator indubitabil prin care se

confirmă nevinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor imputate.

Elocvent în acest sens, se impune precizarea că aprecierea probelor este unul

din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum

de muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât

și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei

activități. Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să

se bazeze pe prevederile legale, iar convingerea intimă se întemeiază pe

examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv.

Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența,

concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblu lor

sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora.

Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi

invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează că la etapa

judecării recursului nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă apreciere

materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de

instanțele ierarhic inferioare, aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond.

Din aceste considerente, Colegiul penal lărgit nu va analiza și verifica

probele administrate în cauză, deoarece în speța deferită judecării nu s-a constatat

discrepanța între cele reținute de instanța de apel și conținutul real al probelor sau

ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei

soluții decât cea pe care materialul probator o redă.

De asemenea, instanța de recurs în prezenta speță nu acceptă criticile

recurenților, precum că careva probe incontestabile, precum că inculpații au

săvârșit infracțiunile imputate, la dosar lipsesc cu desăvârșire și acuzatorul de stat

nu a prezentat instanței aceste probe în procesul judecării cauzei, or, instanța de

apel, analizând în ansamblu probele cauzei penale date prin prisma art. 101 Cod

de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității

și coroborării lor, corect au încadrat juridic acțiunile inculpaților în baza art. 42,

art. 187 alin.(2) lit. b), e), f), art. 287 alin.(1) Cod penal.

Instanța de recurs reține că, așa cum rezultă din textul deciziei atacate,

instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin.

(1) pct. 8) Cod de procedură penală, respectiv hotărârea cuprinde temeiurile de

25

fapt și de drept ce au dus, la caz, la respingerea apelurilor ca nefondate cu

menținerea sentinței fără modificări.

Așadar, Colegiul penal lărgit consideră că în cauza dată, nu și-au găsit

confirmarea temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, invocat de către recurenți.

În continuare, Colegiul penal lărgit reține că, avocatul Pisarenco Constantin în

numele inculpatei Grisman Gulnara și avocatul Munteanu Angela în numele inculpatului

Gîlca Alexandr, invocă incidența în prezenta speță, a temeiului de casare prevăzut la pct.

8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume că nu au fost întrunite elementele

infracțiunii, temei care este aplicabil atunci când nu a fost stabilită fapta care

corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin

intermediul cărora s-au constatat elementele infracțiunii, ori când nu au fost

stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.

În argumentarea recursurilor declarate prin prisma temeiului de recurs

nominalizat mai sus, în opinia recurenților probele administrate în ședințele

instanțelor de fond nu demonstrează vinovăția inculpatei Griman Gulnara și

inculpatului Gîlca Alexandru în cele incriminate acestora, urmând ca aceștia să fie

achitați.

Reieșind din materialele dosarului se constată, că inculpata Grisman

Gulnara a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art.42, 187 alin.(2) lit.

b), e), f), 287 alin.(1) Cod penal, iar inculpatul Gîlca Alexandru a fost recunoscut

vinovat și condamnat în baza art. 42, 187 alin.(2) lit. b), e), f), 188 alin.(2) lit. f) Cod

penal.

În prezenta speță, instanța de recurs consideră, că instanța de apel corect a

stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe

prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, astfel just ajungând la concluzia

privind vinovăția inculpaților în cele ce i se incriminează.

Conform art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma

penală.

Opozant criticilor invocate de recurenți, precum că în acțiunile inculpaților

nu se regăsesc elementele constitutive ale infracțiunilor imputate, Colegiul penal

lărgit menționează, că instanța de apel a descris clar constatarea vinovăției

inculpaților, care a fost probată integral prin mijloacele de probă prezentate de

către procuror care au fost apreciate de instanță ca fiind pertinente, concludente,

utile și veridice, coroborează între ele, acestea fiind cercetate în ședința judiciară a

instanței de apel, consemnate în procesul verbal și analizate de către instanța de

apel în motivarea soluției adoptate.

Colegiul penal lărgit reține că, instanțele de fond au examinat și au reținut

probele ce confirmă participarea lui Grisman Gulnara și Gîlca Alexandr la

săvârșirea infracțiunii de jaf pe episodul din 08.10.2015 săvârșită în privința lui

Lungu Ivan, acestea fiind supuse cercetării și consemnate în procesul-verbal al

ședinței de judecată, menționate și în conținutul deciziei adoptate.

26

Astfel, analizând circumstanțele și materialele cauzei, în raport cu

argumentele expuse de recurenți prin prisma temeiului invocat pentru recurs,

Colegiul consideră că, în prezenta speță criticile acestora sânt neîntemeiate,

deoarece instanțele de fond și-au motivate suficient și amplu concluzia privind

vinovăția inculpatei Grisman Gulnara în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.

187 alin.(2) lit. b), e), f), art. 287 alin.(1) Cod penal, precum și a inculpatului Gîlca

Alexandru în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 42, 187 alin.(2) lit. b), e),

f), 188 alin.(2) lit. f) Cod penal, totodată corect fiind aplicate la caz și prevederile

art. 84 alin.(1) Cod penal.

Instanța de apel, contrar criticilor expuse în recursuri, a constatat și reținut

starea de fapt și de drept, motivând desfășurat concluziile sale, inclusive referitor

la prezența elementelor constitutive ale infracțiunilor imputate.

Criticile recurenților, precum că instanțele de fond în sentința de

condamnare a lui Grisman Gulnara și Gîlca Alexandr nu deține nici o probă care

ar demonstra vinovăția acestora, sunt neîntemeiate, deoarece reieșind din

conținutul hotărârilor adoptate la caz, instanțele de fond au cercetat cumulul de

probe ce dovedesc comiterea infracțiunilor săvârșite de inculpați, consemnându-

le și în procesul verbal al ședințelor de judecată.

Colegiul lărgit reține că, deși, în prezenta cauză supusă judecării, au fost

administrate un șir de probe indirecte în coraport cu cele directe, potrivit

considerentelor teoretice și jurisprudenței, în cazul dacă există două sau mai multe

probe indirecte, acestea ar putea fundamenta o hotărâre de condamnare, dacă din

înlănțuirea lor logică rezultă o concluzie univocă referitoare la vinovăția

inculpaților, fapt incident și în prezenta speță.

De altfel, Colegiul penal lărgit reiterează că, indiscutabil, chestiunea cu

privire la aprecierea probelor dată de instanțele ierarhic inferioare, care este

invocată la caz printre altele și de recurenți, aceasta ține de starea de fapt a cauzei,

iar stabilirea ei este de competența instanțelor de fond.

Prin urmare, având în vedere și jurisprudența constantă a Colegiului penal

al Curții Supreme de Justiție, se reține că regula generală desprinsă din dispozițiile

art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că la etapa de judecare a

recursului ordinar instanța de recurs verifică erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel, în baza temeiurilor stipulate expres de norma respectivă, dar

nu apreciază sau face o reapreciere a stării de fapt reținute în speță.

Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aceste

aspecte contestate și în prezentele recursuri, nu se identifică, or instanța de apel s-

a expus în decizia sa detaliat și argumentat asupra fiecărei chestiuni esențiale

invocate în apelurile declarate, iar motivarea din decizia acesteia, în virtutea

corectitudinii ei și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs ordinar o

acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care

în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că

art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu

poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de

Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces

27

echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o

instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse

atenției sale.

Față de cele ce preced, Colegiul atestă că instanța de apel la judecarea cauzei

nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei adoptate, fapt ce impune

respingerea, ca inadmisibile a recursurilor ordinare declarate de către avocatul

Odobescu Stela în numele inculpatei Creciun Raisa, de către avocatul Pisarenco

Constantin în numele inculpatei Grisman Gulnara și de către avocatul Munteanu

Angela în numele inculpatului Gîlca Alexandr.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Se resping ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către avocatul

Odobescu Stela în numele inculpatei Creciun Raisa, de către avocatul Pisarenco

Constantin în numele inculpatei Grisman Gulnara și de către avocatul Munteanu

Angela în numele inculpatului Gîlca Alexandr, cu menținerea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 19 martie 2019, în cauza penală în privința lui

Gîlca Alexandr XXXXX, Creciun Raisa XXXXX, Grisman Gulnara XXXXX.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 25 februarie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

28