1ra-11/2021 — art. 42, 187 alin. 2 lit. b, e, f; art. 188 alin. 2 lit. f CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 03 mai 2018: Gîlca Alexandr a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.42, 187 alin.(2) lit. b), e), f) Cod penal și în baza acestei legi i-a fost stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, fără amendă. Gîlca Alexandr a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit. f) Cod penal și în baza acestei legi i-a fost stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 9 (nouă) ani. Conform prevederilor art.84 alin.(1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor stabilite, lui Gîlca Alexandr i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 10 (zece) ani, fără amendă, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Grisman Gulnara a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art.42, 187 alin.(2) lit. b), e), f) Cod penal și în baza acestei legi i-a fost stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, fără amendă. 1 Grisman Gulnara a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal și în baza acestei legi i-a fost stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1(unu) an. Conform prevederilor art.84 alin.(1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor stabilite, lui Grisman Gulnara i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani 2 luni, fără amendă, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip semiînchis. Creciun Raisa a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art.42, 187 alin.(2) lit. b), e), f) Cod penal și în baza acestei legi i-a fost stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, fără amendă, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip semiînchis. Au fost admise acțiunile civile înaintate de către Lungu Ivan și Bogdan Laura, și s-a încasat în mod solidar de la Gîlca Alexandr, Creciun Raisa și Grisman Gulnara în beneficiul lui Lungu Ivan suma de 13 800 (treisprezece mii opt sute) lei, cu titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune și încasat de la Gîlca Alexandr în beneficiul Laurei Bogdan suma de 4788 (patru mii șapte sute optzeci și opt) lei, cu titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Creciun Raisa la 08 octombrie 2015 aproximativ la orele 22.00 aflându-se pe str. Albișoara, 24 mun. Chișinău, acționând intenționat, în complicitate cu Gîlca Alexandr și Gulnara Grisman, urmărind premeditat scopul însușirii deschise a bunurilor altei persoane, Gîlca Alexandr s-a apropiat de cet. Lungu Ivan și i-a aplicat o lovitură cu pumnul în regiunea feței, după care Creciun Raisa și Grisman Gulnara în mod deschis i-au sustras de la gât un lănțișor confecționat din aur cu greutatea de 7 gr. evaluat la prețul de 9000 lei, o geantă de culoare neagră în care se aflau acte de identitate, mijloace bănești de 1800 lei și un telefon mobil de model „Samsung Galaxy S3” evaluat la prețul de 3000 lei, după care cu bunurile sustrase au părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzând astfel părții vătămate un prejudiciu material în proporții considerabile în sumă totală de 13800 lei. Gîlcă Alexandr la 08 octombrie 2015 aproximativ la orele 22.00 aflându-se pe str. Albișoara, 24 mun. Chișinău, acționând intenționat, în complicitate cu Creciun Raisa și Grisman Gulnara, urmărind premeditat scopul însușirii deschise a bunurilor altei persoane, s-a apropiat de cet. Lungu Ivan și i-a aplicat o lovitură cu pumnul în regiunea feței, după care Creciun Raisa și Grisman Gulnara în mod deschis i-au sustras de la gât un lănțișor confecționat din aur cu greutatea de 7 gr. evaluat la prețul de 9000 lei, o geantă de culoare neagră în care se aflau acte de identitate, mijloace bănești de 1800 lei și un telefon mobil de model ”Samsung Galaxy S3” evaluat la prețul de 3000 lei, după care cu bunurile sustrase au părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzând astfel părții vătămate un prejudiciu material în proporții considerabile în sumă totală de 13800 lei. Tot el, la 15 octombrie 2015, în jurul orei 00.45 min., urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, aplicând violența fizică periculoasă pentru viața și sănătatea cet. Bogdan Laura XXXXX, a atacat-o din spate în momentul în care ultima se deplasa pe str. A. Pușkin, 62 mun. Chișinău, doborând-o jos și i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii în direcția feții, după ce deschis i-a sustras bani 2 în sumă de 50 dolari SUA, care conform cursului oficial al BNM constituie 988 lei, bani în sumă de 300 lei, 2 inele din aur, ambele la preșul de 3200 lei și un inel din argint la prețul de 300 lei, după care cu bunurile sustrase a plecat într-o direcție necunoscută, cauzând în rezultat părți vătămate un prejudiciu material în sumă totală de 4788 lei, iar conform raportului de expertiză medico-legală nr. 2727/D din 25.10.2015 - fractura paramediană bilaterală a mandibulei fără deplasare, fractura oaselor proprii nazale cu deplasare neînsemnată, edem posttraumatic al țesuturilor moi la nivelul feții, care se califică ca vătămare medie. Grisman Gulnara la 08 octombrie 2015 aproximativ la orele 22.00 aflându- se pe str. Albișoara, 24 mun. Chișinău, acționând intenționat, în complicitate cu Gîlca Alexandr și Creciun Raisa, urmărind premeditat scopul însușirii deschise a bunurilor altei persoane, Gîlca Alexandr s-a apropiat de cet. Lungu Ivan și i-a aplicat o lovitură cu pumnul în regiunea feței, după care Raisa Creciun și Gulnara Grisman în mod deschis i-au sustras de la gât un lănțișor confecționat din aur cu greutatea de 7 gr. evaluat la prețul de 9000 lei, o geantă de culoare neagră în care se aflau acte de identitate, mijloace bănești de 1800 lei și un telefon mobil de model ”Samsung Galaxy S3” evaluat la prețul de 3000 lei, după care cu bunurile sustrase au părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzând astfel părții vătămate un prejudiciu material în proporții considerabile în sumă totală de 13800 lei. Tot ea, la 14 octombrie 2015, în jurul orei 21.50 min., aflându-se în incinta localului ”Șeng”, amplasat pe str. Alexandru Hâjdeu,29 mun. Chișinău, fără careva motive, încălcând grosolan ordinea publică, manifestând o vădită lipsă de respect față de societate, printr-un cinism și obrăznicie deosebită, i-a aplicat lui Iliniuc Ghenadie cu o bucată de sticlă o plagă tăiată în regiunea feții, în rezultat potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 2686/d din 18.11.2015 lui Iliniuc Ghenadie fiindu-i cauzate o plagă contuză cu edem posttraumatic în regiunea jugală pe dreapta, care au putut fi cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, care condiționează o dereglare a sănătății de scurtă durată, calificându-se ca vătămare ușoară.

Sentința a fost atacată cu apel de către: - inculpatul Gîlca Alexandr, prin care a solicitat casarea sentinței, și pronunțarea unei hotărâri noi, potrivit modului stabilit pentru prima instanța, prin care să fie dispusă achitarea inculpatului pe motiv că nu sunt întrunite elementele laturii obiective și subiective a infracțiunilor încriminate; - avocatul Munteanu Angela în numele inculpatului Gîlca Alexandr, prin care a solicitat casarea sentinței, și pronunțarea unei hotărâri noi, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Gîlca Alexandr să fie achitat din lipsa în acțiunile lui a elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 42, 187 alin. (2) lit. b), e), f) și art. 188 alin. (2) lit. f) Cod penal; - avocatul Pisarenco Constantin în numele inculpatei Grisman Gulnara, prin care a solicitat casarea sentinței, și pronunțarea unei hotărâri noi, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să examineze aspectele de fapt și de drept ale cauzei și să pronunțe o hotărâre de achitare în privința inculpatei Grisman Gulnara pe art. 187 Cod penal, să examineze aspectele de fapt și de drept ale cauzei 3 și să pronunțe o hotărâre de achitare în privința inculpatei Grisman Gulnara pe art. 287 Cod penal; - avocatul Odobescu Stela în numele inculpatei Creciun Raisa, prin care a solicitat casarea sentinței, și pronunțarea unei hotărâri noi, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să examineze aspectele de fapt și de drept ale cauzei și să pronunțe o hotărâre de achitare în privința inculpatei Creciun Raisa pe art. 187 Cod penal. 3.1. În motivarea cererii de apel inculpatul Gîlca Alexandr a invocat că: - prima instanță în mod eronat a reținut că din probele acumulate și prezentate de către acuzare care fiind verificate din punct de vedere a pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, s-a dovedit cu certitudine vinovăția inculpatului Gîlca Alexandr, în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 42, 187 alin.(2) lit. b), e), f) și art.188 alin.(2) lit. f) Cod penal; - toate probele reținute de către instanță, cât și declarațiile părților date în instanța de judecată, constată că, nici una din aceste probe nu indică direct la vinovăția inculpatului. Toate acestea sunt niște presupuneri care nu pot fi puse la baza sentințe de condamnare; - pe tot parcursul procesului penal, autoritățile statului nici nu au încercat să elucideze aspecte ce țin de existența sau lipsa legăturii cauzale dintre fapta inculpatului și consecințele survenite. 3.2. În motivarea cererii de apel avocatul Munteanu Angela în numele inculpatului Gîlca Alexandr a invocat că: - în urma cercetării judecătorești vina inculpatului Gîlca Alexandr în comiterea infracțiunilor imputate nu a fost dovedită. Pe parcursul examinării cauzei în ședința de judecată nu doar că nu s-a confirmat comiterea faptei imputate de către inculpat, ci și mai mult s-au confirmat declarațiile acestuia; - consideră că aceste probe nu confirmă că Gîlcă Alexandr a comis această infracțiune. Mai mult ca atât, în acțiunile lui Gîlcă Alexandr nu se întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal; - inculpatul Gîlcă Alexandr a făcut declarații cu lux de amănunte, atât la urmărirea penală, cât și în instanța de fond și a explicat că nu a cunoscut acele domnișoare până în seara când a avut loc incidentul. De asemenea, aceste declarații sânt confirmate și de către inculpatele Grisman Gulnara și Raisa Creciun; - partea vătămată Lungu Ivan a declarat că până la incident a servit două beri. Motivul pentru care s-a apropiat Gîlcă Alexandr de Lungu Ivan a fost că atunci cînd a ieșit din bar, a văzut cum Gulnara se bătea cu Lungu. Creciun Raisa stătea într-o parte și plângea. Gîlcă Alexandr Andrei s-a apropiat de Raisa Creciun și a întrebat-o de ce plânge, la care aceasta i-a comunicat că Lungu a vrut să o violeze. S-a apropiat de Creciun și a despărțit-o de Lungu. L-a împins într-o parte pe Lungu și i-a zis să plece acasă. De fapt acțiunile lui Gîlcă Alexandr au fost îndreptate pentru a stopa acțiunile lui Lungu Ivan; - pe epizodul tâlhăriei din 15.10.2015 inculpatul Gîlcă Alexandr în ședința de judecată a declarat că la data de 14 octombrie 2015 Gîlcă Alexandr XXXXX 4 împreună cu Mînjîu Maxim au venit din or. Hâncești în mun. Chișinău și au sărbătorit ziua orașului. Au mers în barul de pe str. Hașdeu. Acolo erau mulți colaboratori de poliție, iar chelnerița le-a comunicat să revenim mai târziu deoarece o persoană a fost tăiată. Apoi ei s-au ridicat pînă la gara auto de lângă piața centrală. Acolo au servit bere și s-au întors la barul de pe str.Hașdeu. Acolo s-au întâlnit cu Savin Serghei care i-a servit cu vodcă și au jucat biliard. Apoi au plecat acasă cu Mînjîu Maxim. Cînd inculpatul a ajuns acasă, a scos la plimbare câinele. Peste vreo 20 min. s-a întors acasă și s-a culcat. Pe Bogdan Laura pentru prima oară a văzut-o la Comisariatul de Poliție. Gîlca Alexandr XXXXX a explicat că nu s-a aflat pe str. Pușkin și că partea vătămată nu ăl cunoaște și î-l miră faptul cum partea vătămată a putut să-l recunoască; - deși în sentința contestată instanța de fond a menționat, că fiecare probă urmează a fi apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și nici o probă nu are nici o valoare dinainte stabilită pentru instanța de judecată, de fapt la „stabilirea vinovăției” inculpatului Gîlca Alexandr XXXXX, judecătoria Chișinău sediul Rîșcani a apreciat declarațiile părții vătămate Bogdan Laura, ca avînd valoare dinainte stabilită. Ori, instanța de fond sistematic a evidențiat în sentința din data de 03 mai 2018 declarațiile părții vătămate, ne punând în valoare declarațiile inculpatului. Ori, inculpatul Gîlca Alexandr XXXXX permanent a declarat că nu a comis această infracțiune și nu are nici o atribuție la aceasta. Mai mult ca atât, martorul Martorul Brovchin Igor a confirmat declarațiile lui Gîlca Alexandr; - apreciind arbitrar declarațiile părții vătămate și a inculpatului Gîlca Alexandr, instanța de fond a încălcat prevederile art. 101 Cod de procedură penală, fapt inadmisibil. Aceste declarații a inculpatului nu au fost apreciate de instanța de fond sub aspectul prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, invocând că nu se confirmă cu alte probe administrate la judecarea cauzei Gîlcă. 3.3. În motivarea cererii de apel avocatul Pisarenco Constantin în numele inculpatei Grisman Gulnara a invocat că: - învinuirea adusă de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod penal se bazează doar pe declarațiile părților vătămate. Nici o acțiune nu a fost întreprinsă de către Grisman Gulnara. Cu atât mai mult analizând declarațiile părții vătămate date în cadrul ședinței, se atestă faptul că cet. Iliniuc Ghenadie era în stare de ebrietate avansată (200 de grame de vodcă și 2 litri de vin) și cet. Iliniuc Ghenadie nu exclude faptul că din această cauza singur și-a produs tăietura cu sticla care era pe masă. (Declarațiile depuse în cadrul ședințelor de judecată de către cet. Iliniuc Ghenadie). Tot aici a menționat asupra faptului că cet. Iliniuc Ghenadie nu indică direct asupra cet. Grisman Gulnara, și nu are față de aceasta careva pretenții de ordin material sau moral; - cu privire la învinuirea adusă de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 Cod penal punându-se la bază doar declarațiile părților vătămate contradictorii depuse în cadrul instanței de judecată, astfel că sustragerea deschisă a bunurilor, nu au avut loc; 5 - atât Grisman Gulnara cât și Gîlcă Alexandr indică asupra comportamentului inadecvat a părții vătămate în seara de 08.10.2015, cu atât mai mult că cet. Lungu Ivan, menționează asupra faptului că a consumat băuturi alcoolice de unul singur neavând un motiv pentru aceasta. Tot aici dorim să menționăm asupra declarațiilor depuse de către Creciun Raisa și de Gîlcă Alexandr în cadrul ședințelor de judecată precum că cet. Lungu Ivan a încercat să o violeze pe Creciun Raisa, și Gîlcă Alexandr a făcut tot posibilul pentru a evita acest comportament agresiv. Considerăm că din cauza motivului de răzbunare cet. Lungu Ivan a scris plângere la poliție; - pe epizodul art. 287 Cod penal, nu sunt elementele constitutive al infracțiunii deoarece nu a fost dovedită latura obiectivă și subiectivă a acestei infracțiuni. Partea vătămată nu indică direct asupra lui Grisman Gulnara și nu are careva pretenții de ordin moral sau material. Referitor la capătul de acuzare pe art. 187 Cod penal, la fel nu a fost dovedită latura obiectivă și subiectivă a infracțiunii. Din declarațiile părții vătămate este clar că a consumat băuturi alcoolice; - partea vătămată a făcut careva acțiuni cu caracter sexual asupra lui Grisman Gulnara. Astfel, partea vătămată din răzbunare a depus plângere la poliție. Instanța de fond nu a luat în calcul că Grisman Gulnara are la întreținere de una singură doi copii minori. 3.

În motivarea cererii de apel avocatul Odobescu Stela în numele inculpatei Creciun Raisa a invocat că: - Crăciun Raisa nu are careva atribuții la sustragerea bunurilor lui Lungu Ivan, mai mult că, cele invocate și descrise de Lungu Ivan nu a fost demonstrat, prețul lanțului și toate cele sunt doar din cuvintele lui. Consider că nu s-a proces la individualizarea pedepsei în privința lui Crăciu Raisa. La urmărirea penală, menționez că Crăciun Raisa este analfabet și i s-a dat să semneze careva acte care au fost înaintate neștiind ce scrie acolo, a fost asistată de un avocat însă noi nu știm. Ea nu recunoaște vina și vina nu a fost demonstrată. Solicit a lua în considerație că are 3 copii minori la întreținere. În cazul că Crăciun Raisa este recunoscută vinovată de infracțiunea de jaf solicit de a fi aplicat termenul de probă; - din probele acumulate inclusiv declarațiile participanților la proces, rezultă că conflictul între cei trei și partea vătămată Lungu Ivan a existat, fapt recunoscut de către toți trei inculpați, și aceasta întrucât partea vătămată Lungu Ivan fiind în stare de ebrietate, încerca să o determine pe Creciun Raisa la întreținerea raportului sexual contrar voinței acesteia, iar Grisman și Gîlcă i-au sărit în ajutor. Partea vătămată Lungu Ivan, este unicul care susține contrariu, nu recunoaște acest fapt, motivând că este căsătorit și se înțelege bine cu soția. Mai mult, acesta nu a probat existența în acel moment a careva bunuri, mai mult că anterior a servit băuturi alcoolice. Declarațiile părții vătămate Lungu Ivan cu certitudine pot fi puse la îndoială. Ultimul nu infirmă faptul că a servit în acea seară, iar reieșind din faptul menționat, el nu ar fi putut memoriza toate circumstanțele cazului, cu lux de amănunte, deci este clar că declarațiile sale sânt bazate pe careva presupuneri, iar detaliile care le menționează precum că anume 6 Creciun Raisa ar fi întreprins careva acțiuni împotriva sa, nu pot fi puse la baza învinuirii; - inculpata Creciun Raisa, este învinuită de săvârșirea infracțiunii de jaf prin participație. Conform art. 42 alin.(1) Participanții sânt persoanele care contribuie la săvârșirea unei infracțiuni în calitate de autor, organizator, instigator sau complice. Lui Creciun Raisa nu-i poate fi atribuită careva calitate din cele patru, întrucât ea poate fi mai degrabă victima celor întâmplate. Vină în săvârșirea acestei infracțiuni, Creciun Raisa nu o recunoaște iar vinovăția nemijlocită a acesteia pe cauza data nu a fost dovedită. Nu au fost stabilite circumstanțele în care s-a produs, conflictul între partea vătămată și inculpați, nu au fost elucidate unele detalii, ale cauzei, care ar fi demonstrat cu certitudine nevinovăția inculpatei Creciun Raisa în săvârșirea jafului. Creciun Raisa are la întreținere trei copii minori pe care până la momentul reținerii i-a crescut și îngrijit de una singură, de aceia consider că pedeapsa care i-a fost stabilită este una extrem de dură, care încalcă principiul echității. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 martie 2019, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 03 mai 2018, privindu-i pe Grisman Gulnara, Creciun Raisa și Gîlcă Alexandr, și menținută sentința fără modificări. Termenul executării pedepsei cu închisoare de către Grisman Gulnara al calcula din momentul pronunțării prezentei decizii cu includerea duratei aflării în stare de arest preventiv și arest la domiciliu din 15.10.2015 până la 12.03.2016 și din 20.11.2018 și până în momentul pronunțării deciziei. Termenul executării pedepsei cu închisoare de către Crăciun Raisa al calcula din momentul pronunțării prezentei decizii cu includerea duratei aflării în stare de arest preventiv și arest la domiciliu din 15.10.2015 până la 13.03.2016 și din 03.05.2018 și până în momentul pronunțării deciziei. Termenul executării pedepsei cu închisoare de către Gîlcă Alexandr al calcula din momentul pronunțării prezentei decizii cu includerea duratei aflării în stare de arest preventiv din 15.10.2015 până la 13.04.2016 și din 19.02.2018 și până în momentul pronunțării deciziei. 4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, în urma verificării circumstanțelor de fapt și de drept, cât și a argumentelor apelanților, instanța de apel a ajuns la concluzia că lipsesc careva dubii sau bănuieli care ar putea pune la îndoială vinovăția inculpaților Grisman Gulnara, Creciun Raisa și Gîlcă Alexandr, în comiterea faptelor incriminate, astfel că la acest capitol se rețin drept declarative argumentele atât ale inculpaților, cât și ale apărătorilor acestora cu referire la faptul că învinuirea este formală și nu este confirmată prin probe. Audiind opiniile participanților la proces și cercetând suplimentar probele administrate de instanța de fond și apreciindu-le din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, călăuzindu-se de propria convingere, instanța de apel a conchis că, prima instanță a stabilit corect starea de fapt, acțiunile inculpaților Grisman Gulnara, Creciun Raisa și Gîlcă Alexandr, just încadrându-le în dispoziția art. art.42, 187 alin.(2) lit. b), e), f) Cod Penal – jaful, adică sustragerea deschisă a 7 bunurilor altei persoane, de mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, acțiunile inculpatei Grisman Gulnara în baza art. 287 alin.(1) Cod penal – huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor și acțiunilor care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, acțiunile inculpatului Gîlca Alexandr în baza art. 188 alin.(2) lit. f) Cod penal – tîlhărie, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viață sau sănătatea persoanei agresate, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Cu referire la motivele invocate de apelant, precum că prima instanță a adoptat soluția incorectă de condamnare a inculpaților Grisman Gulnara, Creciun Raisa și Gîlcă Alexandr, or, aceștia urmau să fie achitați de sub învinuirea adusă, instanța de apel a constatat că prima instanță nu a comis careva erori de fapt care ar impune casarea sentinței adoptate în partea recunoașterii vinovăției inculpaților în comiterea acțiunilor infracționale. Instanța de apel a considerat că aceste afirmații ale inculpaților Grisman Gulnara, Creciun Raisa și Gîlca Alexandr reprezintă opinia subiectivă a părții apărării or, prima instanță în sentința sa corect și justificat și-a motivat soluția sub aspectul recunoașterii vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunii încriminate, luând în considerație probele administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate în ședința de judecată la prezenta cauză penală, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpaților în comiterea faptei și prezența în acțiunile acestora a elementelor infracțiunilor incriminate. Argumentele expuse de prima instanță și motivele din sentință referitor la recunoașterea vinovăției inculpaților pentru a evita repetări inutile, instanța de apel le-a însușit, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în Cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 par. 1 din Convenție, deși obligația instanței să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs. Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fie examinat chestiunile esențiale supusă atenției sale. Instanța de apel a reținut că, vina inculpaților Creciun Raisa, Grisman Gulnara și Gîlca Alexandr în săvârșirea infracțiunii de jaf la data de 08 octombrie 2015 este dovedită probele cauzei cum ar fi: procesul-verbal de cercetare la fața locului din 09 octombrie 2015 (f.d.9-12); procesul- verbal de recunoaștere a persoanei din 15 octombrie 2015 (Volumul III, f.d.23-24); procesul- verbal de recunoaștere a persoanei din 15 octombrie 2015 (Volumul III, f.d.36-37); procesul- verbal de recunoaștere a persoanei din 15 octombrie 2015 (Volumul III, f.d.50-52); proces -verbal de confruntare din 21 octombrie 2015 dintre partea vătămată Lungu Ivan și bănuita Creciun Raisa (Volumul III, f.d.90); proces-verbal de confruntare 8 din 28 octombrie 2015 dintre învinuitul Gîlca Alexandr și învinuita Creciun Raisa (Volumul III, f.d.99-100); proces -verbal de confruntare din 05 noiembrie 2015 dintre învinuitul Gîlca Alexandr și învinuita Grisman Gulnara (Volumul III, f.d.101-102). La pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a tras concluzia că, inculpații Grisman Gulnara, Creciun Raisa și Gîlca Alexandr au săvârșit anume infracțiunea imputată, împrejurări care au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Probele administrate în cauză dovedesc indubitabil că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de sustragere deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită de mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru sănătatea persoanei și cauzare de daune în proporții considerabile în forma calificată în sarcina inculpaților Creciun Raisa, Grisman Gulnara și Gîlca Alexandr, atât sub aspectul laturii obiective, cât și sub aspectul laturii subiective. Instanța de apel a reținut că inculpații Creciun Raisa, Grisman Gulnara și Gîlca Alexandr au acționat cu intenție directă de a-l deposeda pe partea vătămată Lungu Ivan de bunurile sale, acționând într-un mod deschis, iar în acest sens a reținut declarațiile inculpaților din cadrul acțiunilor de confruntare unde aceștia au făcut declarații precise, coerente, descriind acțiunile fiecăruia dine ei cât și cele ale părții vătămate, iar în cadrul ședinței de judecată, la declararea nerecunoașterii vinei nu au invocat că le-ar fi dat sub influența aplicării violenței psihice sau fizice, astfel că declarațiile inculpaților de nerecunoaștere a vinei în comiterea faptei penale, se apreciază ca fiind o poziție de apărare motiv pentru care se vor respinge argumentele avocaților în interesul inculpaților, precum că în acțiunile acestora lipsește componența de infracțiune a jafului. În aceeași ordine de idei, instanța de apel a reținut ca fiind neplauzibile și alegațiile părții apărării care critică declarațiile părții vătămate opinând că ar fi o metodă de răzbunare a acesteia pentru faptul că nu și-a putut duce până la capăt acțiunile de a o viola pe Creciun Raisa or, aceasta a declarat că partea vătămată i- a propus să întrețină relații intime cu ea sub insinuările că ”demult nu a avut o femeie” promițându-i că îi va plăti. Totodată, în cadrul cercetării judecătorești nu s-a constatat faptul că pe acest fapt ar exista o plângere din partea Raisei Creciun. Instanța de apel a menționat, că probele expuse și analizate de instanță sunt pertinente, concludente și veridice, iar în ansamblu coroborează între ele, se completează unele pe altele, nu trezesc nici o îndoială în veridicitatea lor și în asemenea circumstanțe instanța constată că fapta pentru care inculpații Creciun Raisa, Grisman Gulnara și Gîlca Alexandr au fost trimiși în judecată există și a fost săvârșită de aceștia. Rezumând cele menționate, reieșind din verificarea actelor dosarului, în baza evaluării proprii, juste, a probelor administrate în cursul urmăririi penale, a celor administrate în condiții de oralitate, nemijlocire și contradictorialitate în etapa cercetării judecătorești și a celor administrate, cu respectarea dreptului la 9 apărare al părților, se reține starea de fapt, vinovăția inculpaților în comiterea jafului, iar în contextul dat, argumentele apărării care a invocat că vina inculpaților în comiterea infracțiunii date nu a fost demonstrată, se vor respinge ca neîntemeiate. Instanța de apel a relevat că rezultând din toate probele expuse și apreciindu-le din punct de vedere a pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, examinându-le în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, apreciind declarațiile inculpaților Creciun Raisa, Grisman Gulnara și Gîlca Alexandr din cadrul urmăririi penale în coroborare cu declarațiile părții vătămate, probele menționate supra, susținerile verbale ale procurorului și avocaților, Colegiul penal conchide că vina inculpaților Creciun Raisa, Grisman Gulnara și Gîlca Alexandr este dovedită pe deplin și califică acțiunile lui Gîlca Alexandr, Creciun Raisa și Grisman Gulnara în baza art.art.42, 187 alin.(2) lit. b), e), f) Cod Penal – jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, de mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Instanța de apel a constatat că vina inculpatei Grisman Gulnara de săvârșirea huliganismului la data de 14 octombrie 2015 este dovedită și prin alte probe ale cauzei penale și anume: proces-verbal de cercetare la fața locului din 14.10.2015 cu planșa fotografică anexată (Volumul I, f.d.7-12); procesul- verbal de recunoaștere a persoanei din 04.12.2015, potrivit căruia partea vătămată Iliniuc Ghenadie a recunoscut persoana cu nr.4 – Grisman Gulnara, ca fiind doamna care i-a aplicat lovitura cu sticla peste față. A recunoscut persoana după caracteristicile feței, forma ochilor, a nasului, freză (Volumul I, f.d.54-55); concluziile raportului de expertiză medico-legală nr.2686/D din 05.11.2015 (Volumul I, f.d.50-51); Colegiul penal prin cercetarea probelor pertinente, concludente, utile și veridice expuse supra constată dovedit din acolo de orice dubiu rezonabil că, Grisman Gulnara, la 14.10.2015, în jurul orei 21.50 min., aflându-se în incinta localului ”Șeng”, amplasat pe str. Alexandru Hâjdeu,29 mun. Chișinău, fără careva motive, încălcând grosolan ordinea publică, manifestând o vădită lipsă de respect față de societate, printr-un cinism și obrăznicie deosebită, i-a aplicat lui Iliniuc Ghenadie XXXXX cu o bucată de sticlă o plagă tăiată în regiunea feții, în rezultat potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 2686/d din 18.11.2015 lui Iliniuc Ghenadie XXXXX fiindu-i cauzate o plagă contuză cu edem posttraumatic în regiunea jugală pe dreapta, care au putut fi cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, care condiționează o dereglare a sănătății de scurtă durată, calificându-se ca vătămare ușoară. La pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a tras concluzia că, inculpata Grisman Gulnara a săvârșit anume infracțiunea imputată, împrejurări care au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. 10 Prima instanță în mod întemeiat a menționat că infracțiunea de huliganism, prevăzută în art. 287 Cod penal, prevede acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate în oarecare din următoarele situații: însoțite de aplicare a violenței asupra persoanelor; însoțite de amenințarea cu aplicarea violenței asupra persoanelor; însoțite de opunerea de rezistență reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice; acțiunile care, prin conținutul lor se deosebesc printr- un cinism sau obrăznicie deosebită. Ordine publică înseamnă o totalitate de relații sociale, ce asigură o ambianță liniștită de conviețuire în societate, de inviolabilitate a persoanei și a integrității patrimoniului, precum și activitatea normală a instituțiilor de stat și publice. Huliganismul însoțit de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe presupune atât violența psihică, cît și cea fizică, ce se poate manifesta prin cauzarea unor prejudicii sănătății, care pot surveni în urma săvârșirii unor acțiuni cu caracter violent produse prin aplicarea de lovituri, prin imobilizarea, îmbrâncirea, punerea unei piedici victimei, urmate de cauzarea vătămărilor intenționate corporale sau leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății. Sub obrăznicie deosebită se înțeleg acțiunile de încălcare grosolană a ordinii publice însoțite de acte de violență asupra persoanei, de distrugere și degradare a bunurilor proprietarului. Infracțiunea specificată la art. 287 Cod penal este o infracțiune formală. Ea se consideră consumată din momentul realizării fie a acțiunilor care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, fie a acțiunilor care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită Latura subiectivă a infracțiunii de huliganism se caracterizează, în primul rând, prin intenției directă. Subiectul infracțiunii specificate la art. 287 Cod penal este persoana fizică responsabilă care la momentul săvârșirii infracțiunii a atins vârsta de 16 ani (în ipoteza consemnată la alin. (1)) sau de 14 ani (în ipoteza prevăzută la alin. (2) și (3)). Instanța de apel a menționat că huliganismul este o faptă săvârșită în public, dar nu neapărat într-un loc public. Conform art. 131 Cod penal, fapta se consideră a fi săvârșită în public și atunci când e comisă: a) într-un loc care, prin natura sau destinația lui, este întotdeauna accesibil publicului, chiar dacă în momentul săvârșirii faptei în acel loc nu era prezentă nici o persoană, dar făptuitorul își dădea seama că fapta ar putea ajunge la cunoștința publicului; b) în orice alt loc accesibil publicului dacă în momentul săvârșirii faptei erau de față două sau mai multe persoane; c) într-un loc inaccesibil publicului, cu intenția însă ca fapta să fie auzită sau văzută, dacă aceasta s-a produs față de două sau mai multe persoane; d) într-o adunare sau reuniune de mai multe persoane, cu excepția reuniunilor care pot fi considerate cu 11 caracter familial, datorită naturii relațiilor dintre persoanele participante; e) prin orice mijloace recurgând la care făptuitorul își dădea seama că fapta ar putea ajunge la cunoștința publicului. Din cele menționate reiese cu claritate că întotdeauna infracțiunea de huliganism presupune ipostaze cu implicații publice dar, numai în unele cazuri este săvârșită în locuri publice. Or, din dispoziția art. 287 Cod penal nu se desprinde că infracțiunea de huliganism este săvârșită neapărat într-un loc public. Totuși, obligatoriu este modul public al infracțiunii de huliganism: actele huliganice sunt săvârșite în prezența unor persoane sau rezultatul actelor huliganice devine inevitabil cunoscut altor persoane. Deși inculpata Grisman Gulnara nu a recunoscut fapta de huliganism, instanța de apel a notat, că în ședința de judecată și-a găsit confirmare aplicarea de către Grisman Gulnara din intenții huliganice, a loviturii cu sticla față de Iliniuc Ghenadie, fapt confirmat atât de partea vătămată în cadrul urmăririi penale, în urma efectuării acțiunii de recunoaștere a persoanei, unde a recunoscut persoana cu nr.4 – Grisman Gulnara, ca fiind doamna care i-a aplicat lovitura cu sticla peste față. A recunoscut persoana după caracteristicile feței, forma ochilor, a nasului, freză, cât și de către martorul Creciun Raisa, care a declarat că la 14 octombrie 2015 pe la orele 22:00 se afla într-un bar lingă gara feroviară împreună cu Ghena unde serveau bere la o masă, iar peste vreo 30 min. a venit și Grisman Gulnara, și a început să se certe cu Ghenadie, care a început să strige la ea și a lovit-o, la fel și Gulnara l-a lovit, iar peste un timp a venit salvarea. În argumentarea aceleași poziții a reținut și declarațiile martorilor Zaharia Iurie și Gorea Denis, care s-au deplasat în barul ”Șeng” în urma informației ”902”, iar când au ajuns la fața locului au depistat partea vătămată la podea, cu fața plină de sânge, iar pe jos erau cioburi din sticlă, iar din discuțiile cu personalul din local rezulta că partea vătămată a fost tăiat pe față. Totodată, este relevant și raportul de expertiză medico-legală nr. nr.2686/D din 05.11.2015 potrivit cărora, din datele documentelor medicale prezentate pe numele cet. Iliniuc Ghenadie XXXXX, în conformitate cu circumstanțele cazului și întrebările expuse soluționării s-a constatat: plagă contuză cu edem posttraumatic în regiunea jugală pe dreapta, care au putut fi cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează o dereglare a sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare ușoară. Din probele cercetate, instanța a conchis că fapta inculpatei s-a manifestat prin încălcarea grosolană a ordinii publice, însoțită de aplicarea violenței asupra persoanei și prin acțiuni care se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită. Astfel acțiunile manifestate prin aplicarea violenței asupra persoanelor, constituie atât violența psihică, cât și cea fizică, care s-au manifestat prin cauzarea unor prejudicii sănătății, survenite în urma săvârșirii unor acțiuni cu caracter violent, produse prin aplicarea de lovituri. Prin urmare, Colegiul penal consideră neîntemeiate argumentele apărării, precum că lipsește latura obiectivă a infracțiunii de huliganism, care este 12 constituită din încălcarea ordinii publice, exprimată printr-o vădită lipsă de respect față de societate cât și latura subiectivă, care este caracterizată prin intenție directă. Or, inculpata a comis fapta prejudiciabilă într-un loc accesibil publicului și anume, în barul ”Șeng” din str. Hajdeu, 29 mun. Chișinău, în prezența mai multor persoane. Raportând, considerațiunile teoretice, la circumstanțele cauzei și cumulul de probe, instanța de apel a constatat, că din declarațiile martorilor Creciun Raisa, Zaharia Iurie, Gorea Denis, cât și din declarațiile părții vătămate Iliniuc Ghenadie, care în urma efectuării acțiunii de recunoaștere a persoanei, a recunoscut-o pe Grisman Gulnara XXXXX ca fiind doamna care i-a aplicat lovitura cu sticla peste față, rezultă cert, că inculpata a întreprins acțiuni huliganice în privința părții vătămate, cauzându-i leziuni cu un obiect contondent dur. Temeiuri de a pune la îndoială declarațiile respective nu sunt, mai ales că atât partea vătămată, cât și martorul au dat declarații sub jurământ și fiind preveniți despre răspunderea penală pentru darea de mărturii false. Astfel, și argumentele apărării, precum că nu a fost demonstrată vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii de huliganism, sunt neîntemeiate or, circumstanțele de comitere a infracțiunii de către inculpata Grisman Gulnara indică la încălcarea grosolană a ordinii publice, acțiunile acesteia fiind însoțite de aplicarea violenței, fapt constatat prin concluziile raportului de expertiză medico- legală în privința părții vătămate, iar în aceste circumstanțe, deoarece făptuitorul, în speță Grisman Gulnara, nu s-a limitat doar la încălcarea ordinii publice, însă a recurs și la aplicarea violenței, fapta comisă depășește gradul de pericol social al unei contravenții, atingând gradul de pericol social al unei infracțiuni. În contextul dat, rezultând din probele expuse și apreciindu-le din punct de vedere a pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, examinându-le în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, audiind declarațiile inculpatei Grisman Gulnara în cadrul ședinței de judecată în coroborare cu declarațiile părții vătămate și a martorilor, probele menționate supra, instanța de apel a conchis că vina inculpatei Grisman Gulnara este dovedită pe deplin și califică acțiunile acestuia în baza art. 287 alin.(1) Cod penal – huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor și acțiunilor care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită. Pe episodul tâlhăriei din 15 octombrie 2015 săvârșit în privința părții vătămate Bogdan Laura, instanța de apel analizând în cumul declarațiile inculpatului, prin prisma art.101 Cod procedură penală, în cumul cu declarațiile părții vătămate, a martorilor, restul probelor cercetate în cadrul ședinței de judecată, ajunge la concluzia, că vina inculpatului Gîlca Alexandr de comiterea atacului săvârșit asupra Laurei Bogdan în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, adică tâlhărie se dovedește de următoarele materiale ale dosarului penal: procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică din 15.10.2015, privind cercetarea locului unde a fost comisă infracțiunea (volumul II f.d.7-10); procesul-verbal de recunoaștere a 13 persoanei din 20.10.2015, potrivit căruia partea vătămată Bogdan Laura XXXXX, din numărul persoanelor prezentate spre recunoaștere a recunoscut persoana cu numărul 3, ca fiind persoana, care a atacat-o și a deposedat-o de bunuri. A indicat că îl recunoaște după corpolența atletică, aspectul exterior, forma feței, scurta acestuia cu care era îmbrăcat atunci când a atacat. Persoana sub nr. 3 este cet. Gîlca. Alexandr XXXXX, a.n. XXXXX (Volumul II, f.d.24-25); raportul de expertiză medico-legală nr.2727/D din 25.11.2015 (Volumul II, f.d.48-49); procesul-verbal de confruntare din data de 28.01.2016, efectuat între, partea vătămată Bogdan Laura XXXXX și bănuitul Gîlca Alexandr XXXXX (Volumul II, f.d.103-104). Instanța de apel prin cercetarea probelor pertinente, concludente, utile și veridice expuse supra a constatat dovedit din acolo de orice dubiu rezonabil că, Gîlcă Alexandr, la 15.10.2015, în jurul orei 00.45 min., urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, aplicând violența fizică periculoasă pentru viața și sănătatea cet. Bogdan Laura XXXXX, a atacat-o din spate în momentul în care ultima se deplasa pe str. A. Pușkin, 62 mun. Chișinău, doborând-o jos și i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii în direcția feții, după ce deschis i-a sustras bani în sumă de 50 dolari SUA, care conform cursului oficial al BNM constituie 988 lei, bani în sumă de 300 lei, 2 inele din aur, ambele la preșul de 3200 lei și un inel din argint la prețul de 300 lei, după care cu bunurile sustrase a plecat într-o direcție necunoscută, cauzând în rezultat părți vătămate un prejudiciu material în sumă totală de 4788 lei, iar conform raportului de expertiză medico-legală nr. 2727/D din 25.10.2015- fractura paramediană bilaterială a mandibulei fără deplasare, fractura oaselor proprii nazale cu deplasare neînsemnată, edem posttraumatic al țesuturilor moi la nivelul feții, care se califică ca vătămare medie. La pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a tras concluzia că, inculpatul Gîlcă Alexandr a săvârșit anume infracțiunea imputată, împrejurări care au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Astfel, că declarațiile părții vătămate și a martorului Pateșciuc Artur expuse în ședința de judecată nu trezesc dubii în privința veridicității lor referitor la acțiunile lui Gîlca Alexandr, declarații care sunt identice, inclusiv și cu cele de la urmărirea penală. Totodată Gîlca Alexandr, a fost recunoscut în cadrul acțiunii de urmărire penală cu certitudine de către partea vătămată Bogdan Laura, ca fiind persoana care a atacat-o și a deposedat-o de bunuri, fiind recunoscut după corpolența atletică, aspectul exterior, forma feței, scurta acestuia cu care era îmbrăcat atunci când a atacat. În același context declarațiile martorului apărării Brovchin Igor audiat în cadrul ședinței de judecată au fost apreciate critic or, declarațiile acestuia sunt divergente de cele ale inculpatului, care a indicat că a ajuns acasă aproximativ pe la ora 01.00 min, apoi a ieșit la plimbare pentru aproximativ 20 minute cu câinele său, fără a menționa că s-ar fi întâlnit cu vecinul său Brovchin Igor, pe când din 14 declarațiile martorului, care era în stare de ebrietate, rezultă că Gîlca Alexandr a ajuns acasă aproximativ la ora 01.00 fiind în stare de ebrietate avansată (l-a ajutat să intre în apartament). Mai mult ca atât, instanța a considerat că declarațiile martorului sunt părtinitoare inculpatului or, acesta declară cu fermitate data și ora evenimentelor, însă nu își amintește cu ce era îmbrăcat inculpatul, sau alte detalii. Astfel, nu și-a găsit confirmare versiunea inculpatului, făcută în scop de apărare, precum că în momentul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie se afla în alt loc or, în acest sens nu au fost prezentate careva probe concludente, pertinente și suficiente ce ar confirma albiul său. Prin urmare, probele expuse și analizate de instanță sunt pertinente, concludente și veridice, iar în ansamblu coroborează între ele, se completează unele pe altele, nu trezesc nici o îndoială în veridicitatea lor și în asemenea circumstanțe instanța constată că fapta pentru care inculpatul a fost trimis în judecată există și a fost săvârșită de acesta. În sensul dispoziției art.188 Cod penal, prin “atac” se înțelege acțiunile agresive ale făptuitorului care urmărește scopul sustragerii averii persoanei agresate și care sunt însoțite de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea acestuia ori amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe. Instanța relevă și considerentele doctrinale care indică că, infracțiunea de tâlhărie constă în atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate ori de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe. Victimă a infracțiunii de tâlhărie este persoana agresată. Latura obiectivă a tâlhăriei constă în fapta prejudiciabilă alcătuită din următoarele două acțiuni: 1) acțiunea principală, care se exprimă în sustragere; 2) acțiunea adiacentă, care constă din atacul săvârșit asupra unei persoane, însoțit în mod alternativ de: a) violența periculoasă sau sănătatea persoanei agresate; b) amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe. Sub acest aspect instanța a concluzionat că comportamentul inculpatului, exprimat prin aplicarea acțiunilor violente, manifestat prin lovirea din spate a părții vătămate cu doborârea acesteia la pământ, urmate de aplicarea mai multor lovituri cu pumnul în față, denotă faptul că el a încercat prin asemenea metodă de a o convinge că acțiunile sale prezintă pericol pentru viața sau sănătatea acesteia, în situația în care dânsa nu va executa cerințele lui. În contextul dat, instanța nu a pus la dubii declarațiile părții vătămate Bogdan Laura și martorului Pateșciuc Artur, care au susținut cert în ședința de judecată că, Gîlca Alexandr, în scopul sustragerii bunurilor părții vătămate a aplicat față de aceasta violența periculoasă pentru viața sau sănătatea ei și în asemenea împrejurări, instanța de judecată constată că, partea vătămată a fost agresată, fiind săvârșit asupra acesteia, atac, cu scopul de a-i fi sustrase bunurile. Astfel, declarațiile martorului Pateșciuc Artur se rețin ca fiind veridice și în coroborare cu alte probe, or, aceasta a făcut declarații coerente și care coroborează cu cele ale părții vătămate, descriind împrejurările expuse de către partea vătămată, declarațiile fiind consecvente pe tot parcursul procesului penal și care nu trezesc careva dubii. 15 În acest sens, instanța de apel a considerat neîntemeiate alegațiile apărării precum că, nu sunt probe directe ce ar dovedi săvârșirea tâlhăriei de către Gîlca Alexandru. Prin urmare, rezultând din probele expuse și apreciindu-le din punct de vedere a pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, examinându-le în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, audiind declarațiile inculpatului Gîlca Alexandru în cadrul ședinței de judecată în coroborare cu declarațiile părții vătămate, probele menționate supra, susținerile verbale ale procurorului și avocatului, instanța de apel a conchis că vina inculpatului Gîlca Alexandr este dovedită pe deplin și califică acțiunile acestuia în baza art. 188 alin.(2) lit. f) Cod penal – tîlhărie, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viață sau sănătatea persoanei agresate, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Instanța de apel a atestat că declarațiile inculpaților Grisman Gulnara, Creciun Raisa și Gîlcă Alexandr privind nevinovăția sa în comiterea faptelor penale incriminate se combate prin totalitatea de probe pertinente, concludente, utile și veridice cercetate în ședința de judecată și anume prin declarațiile părților vătămate nominalizați supra și probele scrise cercetate în ședința de judecată. Aceste probe coroborează între ele și demonstrează incontestabil vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor. Instanța de apel a considerat că vinovăția inculpaților Grisman Gulnara, Creciun Raisa și Gîlcă Alexandr în comiterea infracțiunilor incriminate este confirmată prin cumulul de probe cercetate, enumerate mai sus, ce coroborează între ele și careva divergențe între declarațiile martorilor și probele scrise care ar trezi dubii nu sunt reținute. Nerecunoașterea vinei de către inculpați instanța de apel o apreciază ca o metodă de apărare și un drept de a nu se auto incrimina garantat de art.66 Cod de procedură penală și art. 6 CEDO, or persoana care pe parcursul procesului penal are calitatea procesuală de inculpat nu poate fi urmărit pentru depunerea declarațiilor false sau refuzul de a face declarații și nu poate fi calificate ca circumstanță agravantă la stabilirea pedepsei penale. Analizând solicitarea apărării de achitare a inculpaților Grisman Gulnara, Creciun Raisa și Gîlcă Alexandr, instanța de apel a constatat că acest temei nu și-a găsit confirmarea la judecarea apelului declarat, lipsind temeiuri de implicare a instanței de apel în sensul casării hotărârii contestate în partea constatării vinovăției inculpaților. Instanța de apel a considerat că prima instanță just și-a întemeiat sentința în baza declarațiilor părții vătămate și probelor scrise cercetate în ședința de judecată , iar prin analiza lor cu certitudine se dovedește vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, iar acuzațiile sunt bine justificate standardului de dovadă „în afara dubiilor rezonabile”, la această concluzia ajunge instanța de apel din analiza probelor pertinente și concludente, utile administrate în ședința de judecată care nu au fost combătute de către partea apărării, astfel de dovadă rezultă din existența deducerilor suficient de puternice, clare și concordante sau a 16 similarelor prezumției de fapt necombătute, care poate fi luat în considerație de comportamentul părților când sunt obținute dovezile respective. Raportând motivele invocate în apelul declarat de apelanți la materialele cauzei penale, instanța de apel a conchis că argumentele invocate de apărare nu își găsesc confirmare în starea de fapt a prezentei cauze penale, motiv pentru care instanța va respinge solicitarea de achitare ca fiind nefondată. În sensul celor invocate, instanța de apel a ținut seama și de jurisprudența CtEDO, și nu va impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele de fond, dat fiind că, în cazul în care acestea și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârea CtEDO Garcia Ruis vs Spania, Helle vs Finlanda), din care motiv, fără a reitera întreaga motivare a instanțelor de fond, pe care și-o însușește sub 6 aspectul stării de fapt și de drept reținute, conchide asupra existenței faptei și vinovăției inculpatului Luchin Ion. Totodată, declarațiile părților vătămate, nu pot fi apreciate critic, precum solicită apelanții, fiindcă partea vătămată, martorii în cauză au dat declarații în condițiile libertății de voință și conștiință, acestea reflectă adevărul cunoscut de ei și nu au fost date în sensul de a-l acuza, pe nedrept. Mai mult că, sarcina probei în ceea ce privește stabilirea vinovăției persoanelor suspectate sau acuzate revine acuzării. Totodată, orice prezumție care transferă sarcina probei către persoanele suspectate sau acuzate este suficient de importantă pentru a justifica încălcarea acestui principiu și că aceasta poate fi răsturnată. Pentru răsturnarea prezumției respective este îndeajuns ca apărarea să aducă suficiente probe care să trezească îndoieli rezonabile cu privire la vinovăția persoanei suspectate sau acuzate. În cazul în care, în urma evaluării vinovăției persoanei suspectate sau acuzate de către instanța de judecată, rezultă o îndoială justificată cu privire la vinovăția acesteia, persoana în cauză este achitată. Partea acuzării a adus probe directe care dovedesc nemijlocit vinovăția inculpaților și acestea nu trezesc îndoieli cu privire la nevinovăția acestora, dar dimpotrivă, combat afirmațiile date de inculpat, precum că nu dânsul ar fi sustras telefonul, din care motiv instanța de apel just le-a respins. Instanța de apel a atestat, prezența în acțiunile inculpaților Grisman Gulnara, Creciun Raisa și Gîlcă Alexandr atât a elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii imputate, cât și a celor care caracterizează latura subiectivă a acestei infracțiuni, a fost dovedită prin materialele cauzei acumulate în cadrul urmăririi penale și examinate în cadrul ședințelor judecătorești. Astfel, se constată că în cauză s-au stabilit toate elementele componente ale infracțiunii imputate inculpaților, inclusiv vinovăția acestora, după cum rezultă din sentința instanței de fond, care s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și și-a motivat concluziile prin cumulul de probe pertinente și concludente, administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior apreciate în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, în mod obiectiv. 17 Referitor la motivele invocate în cererea de apel precum că, ,,(...) instanța de fond adoptând hotărârea nu s-a expus asupra argumentelor invocate de inculpați…., nefiind descris fondul …., decizia nu cuprinde motivele pe care se sprijină…, probele la care s-a referit inculpatul în cererea de apel în confirmarea nevinovăției, n-au fost cercetate și consemnate în procesul-verbal, respectiv instanța de fond nu s-a expus asupra lor…”, instanța de apel a menționat că, o astfel de eroare în cauza dată nu se constată. În situația în care prima instanță și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de apel/recurs eventual, o curte de apel poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță. (Garcia Ruis contra Spaniei, Heile contra Finlandei). Instanța de apel a constatat că nu are temei de a interveni în sentința primei instanțe nici în partea stabilirii întinderii pedepsei inculpaților Grisman Gulnara, Creciun Raisa și Gîlcă Alexandr, or, la stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă inculpatului, s-a ținut cont de toate circumstanțele reale și personale privind individualizarea pedepsei, acestuia aplicându-i-se o pedeapsă corectă, echitabilă și legală. Așa dar, la adoptarea sentinței și anume la individualizarea pedepsei penale, instanța de apel a notat că prima instanță a respectat prevederile art. 96, art. 385 alin. (1) și art. 394 alin. (1) și alin. (2) Cod de procedură penală, conform cărora instanța este obligată să indice în partea descriptivă a sentinței/deciziei care sânt circumstanțele care atenuează sau agravează răspunderea inculpatului, datele care caracterizează persoana inculpatului, precum și motivele soluției adoptate referitoare la stabilirea pedepsei sau la liberarea de pedeapsă penală. Privitor la numirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că prima instanță la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. La verificarea corectitudinii stabilirii și individualizării pedepsei față de Gîlcă Alexandr, instanța de apel reținut gravitatea infracțiunii săvârșite, persoana inculpatului lipsa circumstanțelor care atenuează răspunderea, cât și a celor care agravează, faptul că infracțiunile au fost săvârșite cu intenție, circumstanțele în care au fost comise infracțiunile, prejudiciul cauzat prin comiterea jafului și a tâlhăriei, care nu au fost restituit părții vătămate, din care motive consideră oportun a-i aplica inculpatului pedeapsa cu închisoare în temeiul art. 42,187 al.(2) lit. b), e), f) Cod penal de și art. 188 al.(2) lit. f) Cod Penal, în limitele prevăzute de normele penale. Instanța de apel, verificând legalitatea individualizării pedepsei penale stabilite în privința inculpatei Grisman Gulnara constată că, instanța de fond corect a individualizat pedeapsa penală și prin urmare a acordat deplină eficiență prevederilor art. 6, 7, 61, 75 - 77 Cod penal, a ținut cont de scopul pedepsei penale, care urmărește restabilirea echității sociale, corectarea persoanei vinovate care 18 anterior a fost condamnată și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni și ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acesteia, și corect au conchis că corijarea acesteia poate avea loc doar prin stabilirea unei pedepse privative de libertate, iar aplicarea art.90 Cod penal, nu va duce la atingerea scopului sus-menționat. Astfel că, prima instanță, și-a motivat soluția referitor la iraționalitatea numirii pedepsei inculpatei cu suspendarea executării ei pe o perioadă de probațiune. În concluzie, Colegiul penal constată că, la stabilirea pedepsei, instanța a dat deplină eficiență împrejurărilor cauzei, considerând că acestuia i-a fost stabilită o pedeapsă echitabilă, în limitele prevăzute de sancțiunea normei penale în baza căreia a fost declarată vinovată, pedeapsa fiind individualizată conform prevederilor legale. De asemenea, instanța de apel a reiterat că acțiunea civilă înaintată de partea civilă, întemeiat a fost admisă și încasat în mod solidar de la Gîlca Alexandr, Creciun Raisa și Grisman Gulnara în beneficiul lui Lungu Ivan suma de 13800 lei, cu titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune, confirmat prin materialele cauzei penale. La caz, instanța de apel efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității inculpaților Grisman Gulnara, Creciun Raisa și Gîlca Alexandr, urmărind în acest sens comportamentul său în viața socială, precum și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate, consideră că în coraport cu fapta comisă, urmările prejudiciabile ale faptei și personalitatea inculpaților, este de acord cu concluzia primei instanțe că corijarea și reeducarea acestuia este posibilă doar cu izolarea acestora de societate. Instanța de apel a notat faptul că, pedeapsa penală este una echitabilă atunci când este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiunii atât de către condamnat, precum și de alte persoane, or, practica judiciară demonstrează că, o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit. Instanța de apel a remarcat faptul că, la individualizarea pedepsei, prima instanță a ținut cont de cele trei principii care stau la baza individualizării pedepsei, sancțiunea aplicată inculpaților, fiind legală, echitabilă și individualizată. Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată inculpatului în corespundere cu prevederile legale, corespunde principiului proporționalității și scopului de restabilire a echității sociale, corectare a inculpaților, precum și prevenirii de săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane. Față de lucrul judecat de primă instanță, se constată motivarea amplă și temeinică a sentinței pronunțate cu privire la procesul de evaluare și apreciere a probelor prezentate de părți în raport cu fapta incriminată prin rechizitoriu 19 inculpatului, astfel fiind în corespundere cu exigențele articolului 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Potrivit jurisprudenței CEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. În cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de apel/recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță. (Garcia Ruis contra Spaniei, Helle contra Finlandei).

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către: - avocatul Odobescu Stela în numele inculpatei Creciun Raisa, prin care invocând ca temei pentru recurs ordinar prevederile art. 427 alin.(1) pct. 5), 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială a deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în privința inculpatei Creciun Raisa; - avocatul Pisarenco Constantin în numele inculpatei Grisman Gulnara, prin care invocând ca temei pentru recurs ordinar prevederile art. 427 alin.(1) pct. 5), 6), 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei și pronunțarea unei noi hotărâri privind achitarea lui Grisman Gulnara, din motiv că fapta ei nu întrunește elementele componenței de infracțiune prevăzute de art. 187 Cod penal, iar pe învinuirea adusă conform art. 287 Cod penal, fapta nu a fost comisă de către Grisman Gulnara; - avocatul Munteanu Angela în numele inculpatului Gîlca Alexandr, prin care invocând ca temei pentru recurs ordinar prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea totală a deciziei și a sentinței, cu dispunerea achitării lui Gîlca Alexandr. 5.1 În motivarea cererii de recurs avocatul Odobescu Stela în numele inculpatei Creciun Raisa a menționat că: - în ședința instanței de apel nu a fost prezentă partea vătămată Lungu Ivan, iar motivul neprezentării nu a fost confirmat. Careva temei motivat de neprezentare a părții vătămate, ori o cerere de examinare în lipsă, în acest sens din partea ultimului, nu a parvenit; - sustragerea de bunuri în mod deschis de la partea vătămată Lungu Ivan, cât și costul bunurilor este declarat doar de către ultimul, nefiind acoperită de probatoriu. Lungu Ivan nu confirmă prin careva probe valoarea obiectelor care i- ar fi fost sustrase, invocând doar că ar putea prezenta dovada costului; - cele invocate de către partea vătămată Lungu Ivan nu au niciun suport probatoriu, și sânt bazate doar pe declarațiile acestuia; - în privința inculpatei Creciun Raisa, a fost reținută lipsa circumstanțelor agravante, iar ca circumstanțe atenuante, s-a constatat prezența a trei copii minori la întreținere; - nu este de acord cu faptul că probele acumulate sânt suficiente pentru constatarea vinovăției lui Creciun Raisa. Mai mult, acestea nu pot fi puse la baza constatării existenței sau inexistenței infracțiunii, identificării făptuitorului, constatarea vinovăției, cât și la stabilirea altor împrejurări importante pentru justa soluționare a cauzei; 20 - inculpatei Creciun Raisa i-a fost aplicată o pedeapsă extrem de dură, la stabilirea pedepsei, nefiind respectat principiul echității. 5.2 În motivarea cererii de recurs avocatul Pisarenco Constantin în numele inculpatei Grisman Gulnara a menționat că: - instanța de apel la rejudecarea cauzei, în motivarea învinuirii inculpatei Grisman Gulnara supune enumerării рrоbеlе acuzării, și аnumе declarațiile părții vătămate și а martorilor, dar aceste рrоbе nu а fost examinate, partea vătămată nu а fost рrеzеntă la ședințele de judecată în instanța de apel, partea apărării fiind în imposibilitate de а aveа acces lа aceste probe de învinuire a lui Grisman Gulnara. Prin aceasta а fost încălcat principiul egalității аrmеlоr în proces penal și principiul contradictorialității; - instanța de apel, în baza probelor administrate de către organul de urmărire penală și verificate în ședința de judecată, nu le-a dat o apreciere justă în sensul art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării reciproce, nestabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungând la o concluzia incorectă cu privire la vinovăția inculpatului Crisman Gulnara de comiterea infracțiunii incriminate în baza art. art. 187 și art.287 Cod penal; - instanța nu a luat în calcul declarațiile părții vătămate date în cadrul ședinței, cet. Iliniuc Ghenadie a relatat că era în stare de ebrietate avansată (200 de grame de vodcă și 2 litri de vin) și nu exclude faptul că din această cauza singur și-a produs tăietura cu sticla care era pe masă. Iliniuc Ghenadie nu a indicat direct asupra cet. Grisman Gulnara, și cu atât mai mult că ultimul nu are față de aceasta careva pretenții; - din cumulul de probe examinate în ședința de judecată ce în viziunea instanței dovedesc infracțiunea incriminată cu referire la Grisman Guiñara, nici nu certifică vinovăția acesteia în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 Cod penal. Martorii nu au mărturisit lucid circumstanțele evenimentului și care sunt foarte dubioase, relativ la momentul cum real s-a produs evenimentul; - instanțele nu s-a expus asupra interesul superior al copilului, cet. Grisman Gulnara are la întreținere 2 copii minori, nu a fost motivat refuzul și nici posibilitatea aplicării art. 96 Cod penal, în privința amânării condamnării; - consideră încălcarea drepturilor fundamentale a cet. Grisman Gulnara cu privire la creșterea și susținerea copiilor săi, ce constituie o ingerință în exercițiul dreptului la viața familială; - sentința nu poate fi pronunțată dacă nu au fost înlăturate toate dubiile, privind vinovăția persoanei. Potrivit legislației în vigoare toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile Codului de procedură penală, se interpretează în favoarea inculpatului. Sentința de condamnare poate fi dată doar în situația când toate probele în apărare au fost combătute de către probele în acuzare, fiind înlăturate toate dubiile privind nevinovăției persoanei. 5.3 În motivarea cererii de recurs avocatul Munteanu Angela în numele inculpatului Gîlca Alexandr a menționat că: - probele care au stat la baza pronunțării sentinței de condamnare și menținuta prin decizia Curții de apel Chișinău, nu confirmă că Gîlcă Alexandr a 21 comis această infracțiune. Mai mult ca atât, în acțiunile lui Gîlcă Alexandr nu se întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal; - în cadrul urmăririi penale, cât și la judecarea cauzei în instanțele de fond și apel inculpatul Gîlcă Alexandr categoric și consecutiv a declarat că nu a comis această infracțiune și nu a sustras bunuri de la partea vătămată Lungu Ivan. Mai mult ca atât, Gîlcă Alexandr a declarat că nu a aplicat lovituri lui Lungu Ivan, a dorit doar să împiedice acțiunile lui Lungu Ivan asupra lui Creciun Raisa pentru a-i despărți; - transcrierea în hotărârile judecătorești contestate a declarațiilor părții vătămate Lungu Ivan nu este suficientă și utilă pentru pronunțarea sentinței de condamnare; - deși în sentința contestată instanța de fond a menționat, că fiecare probă urmează a fi apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și nici o probă nu are nici o valoare dinainte stabilită pentru instanța de judecată, de fapt la „stabilirea vinovăției” inculpatului Gîlca Alexandr, instanța a apreciat declarațiile părții vătămate Bogdan Laura, ca având valoare dinainte stabilită, prin decizia instanței de apel a fost menținută; - inculpatul Gîlca Alexandr permanent a declarat că nu a comis această infracțiune și nu are nici o atribuție la aceasta. Mai mult ca atât, martorul Brovchin Igor a confirmat declarațiile lui Gîlca Alexandr; - instanțele de fond și apel în eventualitatea când Gîlcă Alexandr a făcut declarații referitor la evenimentele din data de 15.10.2015, aveau obligația pozitivă de al audia pe martorul Munjiu Maxim la judecarea cauzei penale și efectiv ai oferi inculpatului posibilitatea de ai adresa întrebări martorului; - instanțele de judecată care au examinat cauza Gîlcă Alexandr aveau obligația procesuală de a judeca cauza multiaspectual, având în vedere cercetarea și a argumentelor invocate de către Gîlcă Alexandr în susținerea nevinovăției sale în comiterea infracțiunii imputate; - instanțele judecătorești pronunțând hotărârile contestate aveau obligația motivării respingerii argumentelor inculpatului, însă, cu regret, instanțele judecătorești au negat afirmațiile inculpatului Gîlcă Alexandr referitor la faptul că nevinovăția lui în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 188 alin. (2) lit. f) Cod penal poate fi dovedită prin audierea martorului Munjiu Maxim; - în decizia instanței de apel nu se regăsește motivarea respingerii afirmațiilor lui Gîlcă Alexandr care pretinde că nevinovăția sa în comiterea infracțiunii imputate este dovedită inclusiv și de martorul Munjiu Maxim; - instanța de apel de fapt nu sa pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul avocatului și apelul inculpatului Gîlca Alexandr unde clar menționează despre toate încălcările pentru un proces echitabil; - probele administrate în speță de către instanța de fond și instanța de apel indică incontestabil că acțiunile lui Gîlcă Alexandr nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. art. 42, 187 alin. (2) lit. b), e), f) și 188 alin. (2) lit. f) Cod penal. 22

Referință asupra recursurilor declarate a fost depusă de către inculpata Creciun Raisa.

Judecând recursurile ordinare în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursurile declarate urmează a fi respinse ca inadmisibile, din următoarele considerente. Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate. În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Din conținutul recursurilor ordinare declarate de către avocatul Odobescu Stela în numele inculpatei Creciun Raisa, de către avocatul Pisarenco Constantin în numele inculpatei Grisman Gulnara și de către avocatul Munteanu Angela în numele inculpatului Gîlca Alexandr, se evidențiază semnalarea temeiurilor pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 5), 6), 8) Cod de procedură penală și anume cazurile când: cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate; instanța de apel nu sa pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și decizia nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, precum și nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit reține că temeiurile invocate de recurenți și motivele specificate în susținerea acestora, nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, din următoarele considerente. În privința temeiului de recurs invocat de avocatul Odobescu Stela în numele inculpatei Creciun Raisa și de avocatul Pisarenco Constantin în numele inculpatei Grisman Gulnara, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală, precum că instanța de apel a judecat cauza în absența părții vătămate Lungu Ivan, care fiind citat legal, a fost în imposibilitatea de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate, Colegiul penal lărgit atestă că a fost invocat eronat, or instanța de apel conducându-se de prevederile art. 412 alin. 5 din Cod de procedură penală, audiind opinia participanților la proces, a dispus examinarea cauzei în absența părții vătămate Lungu Ivan, în privința căruia a fost executată procedura citării legale fapt confirmat prin Telefonograma anexată la materialele cauzei(f.d.103,vol. V). Referitor la temeiul pentru recurs invocat de către recurenți prin prisma pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit menționează că în cauza supusă judecării sunt aplicabile atunci când instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel și nu s-a motivat întemeiat hotărârea judecătorească. Colegiul penal lărgit respinge ca nefondate alegațiile recurenților în această parte și reiterează că invocarea unor pretinse erori admise la etapa judecării cauzei de instanța de apel, urmează a fi precedate de o motivare corespunzătoare privind 23 esența acestora și indicarea expresă a circumstanțelor cauzei cărora sunt subsecvente. Verificând hotărârea atacată, Colegiul penal lărgit apreciază că aceasta cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în hotărârea adoptată, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor impuse de art. 6 CEDO. De asemenea, instanța de recurs în prezenta speță nu acceptă criticile recurenților, precum că hotărârea instanței de apel este una nemotivată și ilegală, semnalându-se astfel nerespectarea cerințelor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, care prevăd că instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Tot aici, urmează de menționat, că motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, adică așa cum s-a procedat, de altfel, în cauza dată. Instanța de apel fiind investită cu o situație de fapt, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, a expus situația de fapt reținută în cauză și a concluzionat corect de a menține sentința primei instanțe ca fiind legală și întemeiată. Prin urmare, contrar celor invocate de către recurenți, Colegiul verificând lucrările dosarului remarcă că, instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, a cercetat suplimentar materialele cauzei în ședința instanței de apel, cu consemnarea lor în procesul verbal al ședinței de judecată, adoptând în consecință o soluție argumentată privind respingerea apelurilor declarate de către inculpatul Gîlca Alexandr și avocații în numele inculpaților Grisman Gulnara, Creciun Raisa și Gîlcă Alexandr ca nefondate, cu menținerea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 03 mai 2018, fără modificări. Tot la acest capitol, instanța de recurs reține că, așa cum rezultă din textul deciziei atacate, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, respectiv hotărârea cuprinde temeiurile de fapt și de drept ce au dus, la caz, la respingerea apelurilor declarate și cu menținerea sentinței primei instanțe. În acest sens, Colegiul atestă, că la soluționarea cauzei instanța de apel, judecând cauza a ținut cont de prevederile art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a verificat și a cercetat probele sub toate aspectele, apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, și întemeiat a ajuns la concluzia că în acțiunile inculpaților Grisman Gulnara, Creciun Raisa și Gîlca Alexandr se atestă prezența atât a elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunilor imputate, cât și latura subiectivă a acestor infracțiuni, după cum rezultă și din sentința primei instanțe. 24 Colegiul penal lărgit reține că, în recursurile declarate recurenții critică în bună parte hotărârea instanței de apel, prin prisma faptului că nu au fost apreciate la justa valoare probele prezentate de către părți. Însă, verificând temeinicia deciziei adoptate de către instanța de apel, Colegiul consideră că criticile menționate nu și-au găsit confirmarea la caz, deoarece în urma analizei hotărârii contestate, atât cumulul de probe prezentate de către partea acuzării, cât și cele prezentate de către partea apărării, toate au fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală. Totodată, raportat la criticile recurenților, Colegiul reiterează că aceștia se referă în principal la chestiunea de apreciere a probelor. Prin urmare, reieșind din analiza textuală a recursurilor ordinare declarate, se constată că autorii acestora expun conținutul unor probe cercetate de instanțele de fond, după care în cele din urmă conchid că acestea constituie un ansamblu probator indubitabil prin care se confirmă nevinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor imputate. Elocvent în acest sens, se impune precizarea că aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, iar convingerea intimă se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblu lor sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora. Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează că la etapa judecării recursului nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic inferioare, aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond. Din aceste considerente, Colegiul penal lărgit nu va analiza și verifica probele administrate în cauză, deoarece în speța deferită judecării nu s-a constatat discrepanța între cele reținute de instanța de apel și conținutul real al probelor sau ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o redă. De asemenea, instanța de recurs în prezenta speță nu acceptă criticile recurenților, precum că careva probe incontestabile, precum că inculpații au săvârșit infracțiunile imputate, la dosar lipsesc cu desăvârșire și acuzatorul de stat nu a prezentat instanței aceste probe în procesul judecării cauzei, or, instanța de apel, analizând în ansamblu probele cauzei penale date prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării lor, corect au încadrat juridic acțiunile inculpaților în baza art. 42, art. 187 alin.(2) lit. b), e), f), art. 287 alin.(1) Cod penal. Instanța de recurs reține că, așa cum rezultă din textul deciziei atacate, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, respectiv hotărârea cuprinde temeiurile de 25 fapt și de drept ce au dus, la caz, la respingerea apelurilor ca nefondate cu menținerea sentinței fără modificări. Așadar, Colegiul penal lărgit consideră că în cauza dată, nu și-au găsit confirmarea temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, invocat de către recurenți. În continuare, Colegiul penal lărgit reține că, avocatul Pisarenco Constantin în numele inculpatei Grisman Gulnara și avocatul Munteanu Angela în numele inculpatului Gîlca Alexandr, invocă incidența în prezenta speță, a temeiului de casare prevăzut la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume că nu au fost întrunite elementele infracțiunii, temei care este aplicabil atunci când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele infracțiunii, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. În argumentarea recursurilor declarate prin prisma temeiului de recurs nominalizat mai sus, în opinia recurenților probele administrate în ședințele instanțelor de fond nu demonstrează vinovăția inculpatei Griman Gulnara și inculpatului Gîlca Alexandru în cele incriminate acestora, urmând ca aceștia să fie achitați. Reieșind din materialele dosarului se constată, că inculpata Grisman Gulnara a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art.42, 187 alin.(2) lit. b), e), f), 287 alin.(1) Cod penal, iar inculpatul Gîlca Alexandru a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 42, 187 alin.(2) lit. b), e), f), 188 alin.(2) lit. f) Cod penal. În prezenta speță, instanța de recurs consideră, că instanța de apel corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, astfel just ajungând la concluzia privind vinovăția inculpaților în cele ce i se incriminează. Conform art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. Opozant criticilor invocate de recurenți, precum că în acțiunile inculpaților nu se regăsesc elementele constitutive ale infracțiunilor imputate, Colegiul penal lărgit menționează, că instanța de apel a descris clar constatarea vinovăției inculpaților, care a fost probată integral prin mijloacele de probă prezentate de către procuror care au fost apreciate de instanță ca fiind pertinente, concludente, utile și veridice, coroborează între ele, acestea fiind cercetate în ședința judiciară a instanței de apel, consemnate în procesul verbal și analizate de către instanța de apel în motivarea soluției adoptate. Colegiul penal lărgit reține că, instanțele de fond au examinat și au reținut probele ce confirmă participarea lui Grisman Gulnara și Gîlca Alexandr la săvârșirea infracțiunii de jaf pe episodul din 08.10.2015 săvârșită în privința lui Lungu Ivan, acestea fiind supuse cercetării și consemnate în procesul-verbal al ședinței de judecată, menționate și în conținutul deciziei adoptate. 26 Astfel, analizând circumstanțele și materialele cauzei, în raport cu argumentele expuse de recurenți prin prisma temeiului invocat pentru recurs, Colegiul consideră că, în prezenta speță criticile acestora sânt neîntemeiate, deoarece instanțele de fond și-au motivate suficient și amplu concluzia privind vinovăția inculpatei Grisman Gulnara în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 187 alin.(2) lit. b), e), f), art. 287 alin.(1) Cod penal, precum și a inculpatului Gîlca Alexandru în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 42, 187 alin.(2) lit. b), e), f), 188 alin.(2) lit. f) Cod penal, totodată corect fiind aplicate la caz și prevederile art. 84 alin.(1) Cod penal. Instanța de apel, contrar criticilor expuse în recursuri, a constatat și reținut starea de fapt și de drept, motivând desfășurat concluziile sale, inclusive referitor la prezența elementelor constitutive ale infracțiunilor imputate. Criticile recurenților, precum că instanțele de fond în sentința de condamnare a lui Grisman Gulnara și Gîlca Alexandr nu deține nici o probă care ar demonstra vinovăția acestora, sunt neîntemeiate, deoarece reieșind din conținutul hotărârilor adoptate la caz, instanțele de fond au cercetat cumulul de probe ce dovedesc comiterea infracțiunilor săvârșite de inculpați, consemnându- le și în procesul verbal al ședințelor de judecată. Colegiul lărgit reține că, deși, în prezenta cauză supusă judecării, au fost administrate un șir de probe indirecte în coraport cu cele directe, potrivit considerentelor teoretice și jurisprudenței, în cazul dacă există două sau mai multe probe indirecte, acestea ar putea fundamenta o hotărâre de condamnare, dacă din înlănțuirea lor logică rezultă o concluzie univocă referitoare la vinovăția inculpaților, fapt incident și în prezenta speță. De altfel, Colegiul penal lărgit reiterează că, indiscutabil, chestiunea cu privire la aprecierea probelor dată de instanțele ierarhic inferioare, care este invocată la caz printre altele și de recurenți, aceasta ține de starea de fapt a cauzei, iar stabilirea ei este de competența instanțelor de fond. Prin urmare, având în vedere și jurisprudența constantă a Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, se reține că regula generală desprinsă din dispozițiile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că la etapa de judecare a recursului ordinar instanța de recurs verifică erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în baza temeiurilor stipulate expres de norma respectivă, dar nu apreciază sau face o reapreciere a stării de fapt reținute în speță. Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aceste aspecte contestate și în prezentele recursuri, nu se identifică, or instanța de apel s- a expus în decizia sa detaliat și argumentat asupra fiecărei chestiuni esențiale invocate în apelurile declarate, iar motivarea din decizia acesteia, în virtutea corectitudinii ei și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs ordinar o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces 27 echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Față de cele ce preced, Colegiul atestă că instanța de apel la judecarea cauzei nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei adoptate, fapt ce impune respingerea, ca inadmisibile a recursurilor ordinare declarate de către avocatul Odobescu Stela în numele inculpatei Creciun Raisa, de către avocatul Pisarenco Constantin în numele inculpatei Grisman Gulnara și de către avocatul Munteanu Angela în numele inculpatului Gîlca Alexandr.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Se resping ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către avocatul Odobescu Stela în numele inculpatei Creciun Raisa, de către avocatul Pisarenco Constantin în numele inculpatei Grisman Gulnara și de către avocatul Munteanu Angela în numele inculpatului Gîlca Alexandr, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 martie 2019, în cauza penală în privința lui Gîlca Alexandr XXXXX, Creciun Raisa XXXXX, Grisman Gulnara XXXXX. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 25 februarie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena 28