1ra-364/2021 — art. 186 alin. 2 lit. d CP

(Dosarul nr. 1ra-2232/2020)

Dosarul nr. 1ra-364/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

26 ianuarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, Galina Stratulat,

Nicolae Craiu,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursul ordinar

declarat de procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul Central, Fedora

Gheorghieva, împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 01 septembrie 2020, în

privința inculpatului

Pinonic Vladimir XXXXXX.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 28.05.2020 – 17.06.2020,

instanța de apel: 11.08.2020 – 01.09.2020,

instanța de recurs: 27.10.2020 – 26.01.2021.

Asupra recursului menționat, Colegiul Penal lărgit

c o n s t a t ă:

conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Pinonic Vladimir a fost

condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal la 2 ani închisoare, cu executare

în penitenciar de tip semiînchis, începând din 17.06.2020.

De la inculpat s-a încasat în beneficiul lui Fuior R. prejudiciul material în

sumă de 1000 lei.

1

V., intenționat, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, aflându-

se în una din odăile domiciliului lui Fuior R., amplasat în XXXXXX XX,

XXXXXXX, s-a folosit de neatenția proprietarei, pe ascuns a sustras mijloace

bănești în sumă de 1800 lei, care se aflau pe pat acoperiți de o pernă, după care s-a

ascuns de la locul comiterii infracțiunii, folosindu-se de mijloacele bănești după

bunul său plac, cauzând părții vătămate un prejudiciu material considerabil.

Instanța a reținut că inculpatul a recunoscut în totalitate faptele indicate în

rechizitoriu și vina, solicitând examinarea cauzei în baza probelor administrate în

cadrul urmăririi penale.

Dat fiind că aceste probe dovedesc vinovăția inculpatului în săvârșirea

infracțiunii incriminate, instanța i-a încadrat acțiunile pe art. 186 alin. (2) lit. d) Cod

penal.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod

penal, că inculpatul a comis o infracțiune gravă care se pedepsește cu amendă,

muncă neremunerată în folosul comunității sau cu închisoare de până la 4 ani,

beneficiind de reducerea limitelor de pedeapsă în corespundere cu art. 3641 alin. (8)

Cod de procedură penală, că acesta a recunoscut vina, se caracterizează negativ,

anterior a fost condamnat, că lipsesc circumstanțe atenuante, cele agravante fiind

- săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată

pentru o infracțiune similară, concluzionând că reeducarea și corectarea lui este

posibilă doar prin izolare de societate.

sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului să-i fie aplicată o

pedeapsă mai blândă.

Apelantul a invocat că la momentul examinării cauzei și pronunțării sentinței,

antecedentele penale ale inculpatului erau stinse.

Ori, potrivit art. 110 Cod penal, antecedentele penale reprezintă o stare

juridică a persoanei, ce apare din momentul rămânerii definitive a sentinței de

condamnare, generând consecințe de drept nefavorabile pentru condamnat până la

momentul stingerii antecedentelor penale sau reabilitării, iar conform art. 111 alin.

(3) Cod penal, stingerea antecedentelor penale anulează toate incapacitățile și

decăderile din drepturi legate de antecedentele penale, stabilindu-i inculpatului o

pedeapsă prea aspră, privându-l de libertate.

Inculpatul a reparat parțial prejudiciul material cauzat, iar infracțiunea se

consideră una mai puțin gravă.

Pe lângă aceasta, instanța de fond, contrar prevederilor art. 394 alin. (2) pct.

1) Cod de procedură penală, nu a motivat stabilirea pedepsei cu închisoarea, or,

sancțiunea articolului incriminat prevede și alte categorii de pedepse.

Inculpatul a săvârșit o infracțiune mai puțin gravă, a recunoscut vina pe deplin

și s-a căit de cele comise, a contribuit activ la stabilirea adevărului, antecedentele

penale sunt stinse, în acțiunile acestuia sunt prezente circumstanțe atenuante, iar

cauza a fost examinată în procedură simplificată, împrejurări în care este posibilă

stabilirea unei pedepse nonprivative de libertate.

2

admis, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre.

Lui Pinonic Vladimir, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin.

(2) lit. d) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa de 2 ani închisoare, în penitenciar de

tip semiînchis.

Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate i-a fost suspendată

condiționat, pe o perioadă de probațiune de 2 ani.

În rest, sentința a fost menținută.

Instanța de apel a reținut că la stabilirea pedepsei inculpatului, instanța de fond

nu s-a ținut cont în deplină măsură de art. 75 Cod penal, care prevede că persoanei

recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă

în limitele fixate în Partea Specială a prezentului Cod și în strictă conformitate cu

dispozițiile Părții Generale a Codului penal.

Astfel, partea descriptivă a sentinței contestate nu conține motivarea soluției

prin care instanța de fond a ajuns la concluzia executării pedepsei cu închisoarea

și nu este rațională suspendarea executării pedepsei în conformitate cu

prevederile art. 90 Cod penal.

Conform prevederilor art. 90 Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei cu

închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție,

instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui

vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa

stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate

vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu suspendare

condiționată a executării pedepsei și perioada de probațiune.

Totodată, a fost stabilit că inculpatul a comis o infracțiune mai puțin gravă, a

colaborat cu organele de urmărire penală, a recunoscut vina și a cerut examinarea

cauzei în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, anterior a fost

condamnat, însă antecedentele penale sunt stinse, are la întreținere trei copii

minori, se caracterizează satisfăcător, partea vătămată a solicitat numai prejudiciul

material, indicând nu are careva obiecții față de inculpat.

Prin urmare, corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă fără izolarea

acestuia de societate, stabilindu-i pedeapsa cu închisoare, cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei, conform art. 90 Cod penal.

Gheorghieva, a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea acestei decizii și

menținerea sentinței.

Recurenta a invocat că pedeapsa aplicată prin decizia instanței de apel nu va

asigura atingerea scopului pedepsei, fiind neglijat faptul că inculpatul a săvârșit

intenționat o infracțiune consumată gravă, precum și caracterul obraznic al faptei

comise și pericolul public, exprimat prin încălcarea dreptului de proprietate, care

este natural și inalienabil omului, stipulat în Constituția Republicii Moldova.

Or, instanța de apel, stabilindu-i inculpatului pedeapsa închisorii cu

suspendarea condiționată a executării, a omis faptul că acesta a comis infracțiunea

la 23.11.2019, adică în perioada executării a pedepsei stabilite prin sentința

Judecătoriei Drochia din 28.04.2016, prin care a fost condamnat în baza art. 186

3

alin. (2) lit. d), 190 alin. (2) lit. c), 84, 90 Cod penal la 5 ani închisoare, cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de 4 ani.

Mai mult, la materialele cauzei lipsește informația de la biroul de probațiune

privind anularea condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei

stabilite prin sentința din 28.04.2016, la starea de fapt din 23.11.2019, adică în

momentul săvârșirii de către inculpat a infracțiunii din speță, cum prevede art. 90

alin. (8) Cod penal

Astfel, pedeapsa aplicată de instanța de apel, conform prevederilor art. 90 Cod

penal, este prea blândă și nu va contribui la atingerea scopului pedepsei penale de

combatere a săvârșirii de noi infracțiuni atât de inculpat, cât și de alte persoane.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod

de procedură penală.

motivelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta este pasibil

admiterii din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această

instanță, în temeiul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În sensul vizat, se reține că instanța de apel a comis următoarele erori de drept.

Conform art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate

de prima instanță. Potrivit art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de

către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea

cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător. Conform art. 75 alin.

(1) Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se

aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului cod și

în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod. Potrivit art.

90 alin. (1) și (10) Cod penal, instanța de judecată dispune neexecutarea pedepsei

aplicate dacă, în perioada de probațiune pe care l-a fixat, condamnatul nu va săvârși

o nouă infracțiune și, prin respectarea condițiilor probațiunii va îndreptăți încrederea

ce i s-a acordat. În cazul în care cel condamnat cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei săvârșește în perioada de probațiune o nouă infracțiune

intenționată, instanța de judecată îi stabilește o pedeapsă în condițiile art. 85 Cod

penal. Conform art. 85 alin. (1) și (3) Cod penal, dacă, după pronunțarea sentinței,

dar înainte de executarea completă a pedepsei, condamnatul a săvârșit o nouă

infracțiune, instanța de judecată adaugă, în întregime sau parțial, la pedeapsa aplicată

prin noua sentință partea neexecutată a pedepsei stabilite de sentința anterioară.

Pedeapsa definitivă în cazul unui cumul de sentințe trebuie să fie mai mare decât

pedeapsa stabilită pentru săvârșirea unei noi infracțiuni și decât partea neexecutată

a pedepsei pronunțate prin sentința anterioară a instanței de judecată. Potrivit art.

110 Cod penal, antecedentele penale reprezintă o stare juridică a persoanei, ce apare

din momentul rămânerii definitive a sentinței de condamnare, generând consecințe

4

de drept nefavorabile pentru condamnat până la momentul stingerii antecedentelor

penale. În corespundere cu art. 111 alin. (1) lit. d) Cod penal, se consideră ca neavând

antecedente penale persoanele condamnate cu suspendarea condiționată a executării

pedepsei dacă, în termenul de probațiune, condamnarea cu suspendarea condiționată

a executării pedepsei nu a fost anulată.

Aceste prevederi legale nu au fost respectate de către instanța de apel,

deoarece, a statuat în descriptivul deciziei contestate, absolut neîntemeiat, că:

„partea descriptivă a sentinței contestate nu conține motivarea soluției prin care

instanța de fond a ajuns la concluzia executării pedepsei cu închisoarea și nu este

rațională suspendarea executării pedepsei în conformitate cu prevederile art. 90

Cod penal”, însă legea procesual penală nu obligă instanța să motiveze neaplicarea

art. 90 Cod penal, cât și că inculpatul: „...anterior a fost condamnat, însă

antecedentele penale sunt stinse”, aceste argumente fiind utilizate nefondat pentru

aplicarea față de ultimul a prevederilor art. 90 Cod penal (pct. 4. din decizie).

Ori, potrivit rechizitoriului și sentinței primei instanțe, inculpatul a comis

infracțiunea la 23.11.2019, adică în perioada termenului de probațiune stabilit

conform sentinței anterioare a Judecătoriei Drochia din 28.04.2016, prin care a fost

condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. d), 190 alin. (2) lit. c), 84, 90 Cod penal la 5

ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de

probă de 4 ani (f.d. 66-68, 115, pct. 2. din decizie).

În asemenea circumstanțe antecedentul penal nu era stins la data comiterii noii

infracțiuni, iar instanța de fond urma să aplice inculpatului prevederile art. 90 alin.

(10), 85 alin. (1) și (3) Cod penal - instanța de judecată adaugă, în întregime sau

parțial, la pedeapsa aplicată prin noua sentință partea neexecutată a pedepsei

stabilite de sentința anterioară, pedeapsa definitivă urmând a fi mai mare decât

partea neexecutată a pedepsei pronunțate prin sentința anterioară, eroare care nu

poate fi reparată deoarece procurorul nu a contestat cu apel sentința Judecătoriei

Cimișlia din 17 iunie 2020.

Împrejurările enunțate relevă, astfel, că instanța de apel și-a întemeiat soluția

pe circumstanțe lipsite de suport legal și factologic, adică nu a judecat cauza în

conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde

motive legale pe care se întemeiază soluția, aplicând inculpatului o pedeapsă

individualizată contrar prevederilor legale, apelul fiind greșit admis, și că recursul

ordinar este unul întemeiat.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, instanța de

recurs admite recursul, casează total hotărârea atacată și menține hotărârea primei

instanțe, când apelul a fost greșit admis.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10)

Cod de procedură penală, se impune soluția casării deciziei atacate, pe motiv că

apelul a fost greșit admis, cu menținerea sentinței primei instanțe.

7.În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. a), alin. (3) Cod de

procedură penală, Colegiul Penal lărgit

5

d e c i d e:

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia,

oficiul Central, Fedora Gheorghieva, casează total decizia Curții de Apel Comrat din

01 septembrie 2020, în privința inculpatului Pinonic Vladimir XXXXX, pe motiv că

apelul a fost greșit admis.

Menține sentința Judecătoriei Cimișlia din 17 iunie 2020 în privința

inculpatului Pinonic Vladimir XXXXX.

Termenul executării pedepsei de calculat de la reținere, cu includerea

perioadei pedepsei executate de la 17.06.2020 până la 01.09.2020.

Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 19 februarie 2021.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

Galina Stratulat

Nicolae Craiu

6