1ra-378/21 — Art. 188 alin. 2 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Căușeni din 26 martie 2019, Șavga Aurel a fost condamnat în baza art. 188 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal, la 5 ani închisoare. Potrivit art. 85 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepsei stabilite și pedepsei neexecutate stabilite prin sentința Judecătoriei Xxxx din 08.12.2016, deciziei Curții de Apel Chișinău din 13.04.2017, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 6 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, de la reținere, cu includerea perioadei arestării preventive de la 20.02.2018 până la 14.10.2018. 1 De la inculpat au fost încasate în beneficiul statului cheltuielile judiciare pentru efectuarea expertizelr judiciare în sumă de 4520 lei.

Instanța de fond a constatat că inculpatul Șavga Aurel, la data de 19 februarie 2018, aproximativ orele 23.30, de comun acord și în urma unei înțelegeri prealabile cu persoane necunoscute, urmând scopul sustragerii bunurilor altei persoane, prin atac tâlhăresc, au pătruns în domiciliul Ioanei Iapără, a.n. xxxx, situat în s. Xxxx, r-nul Xxxx, prin acces liber, unde aplicând violență periculoasă pentru viața și sănătatea ultimei, au săvârșit atac asupra părții vătămate exprimat prin aplicarea multiplelor lovituri în regiunea capului și corpului, prin ce i-au cauzat conform raportului de expertiză judiciară nr. 20180D0013 din 05.03.2018, traumă cranio-cerebrală acută manifestată prin comoție cerebrală, fractura oaselor nazale, edem și echimoze la nivelul pavilioanelor auriculare bilateral și în baza acestui criteriu se califică ca vătămarea corporală ușoară. Instanța a reținut că inculpatul nu a recunoscut vina, cauza fiind examinată în procedură generală. După, inculpatul a părăsit teritoriul R. Moldova, fiind anunțat în căutare. Ulterior, în conformitate cu art. 321 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, s-a dispus examinarea cauzei în lipsa inculpatului. Conform art. 368 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, s-au dat citire depozițiilor inculpatului date la urmărirea penală în calitate de bănuit și învinuit, unde el n-a recunoscut vina, declarând că la data de 19.02.2018, aproximativ orele 19.00, la el a venit Moga Nelu în s. Xxxx și cu o fată pe nume Lena. Nelu cu Lena i-au propus să se ducă în s. Xxxx, r-nul Xxxx să servească băuturi alcoolice, unde Moga N. împreună cu Cravciuc Andrian păzesc un depozit cu cartofi. Acolo, au consumat rachiu și au hotărât să rămână să doarmă. Aproximativ la orele 24.00, toți s-au culcat în aceeași cameră. El s-a trezit pe la orele 06.00, iar cei prezenți au văzut aceasta. Astfel, urmele sale, în gospodăria Ioanei Iapără, nu puteau fi depistate. În momentul reținerii, el a fost dactiloscopat pentru fișa personală în biroul IP Xxxx, i-a fost aplicată cerneală pe mâini, după care a aplicat pe hârtie amprentele atât a palmelor, cât și a tuturor degetelor. Ulterior, angajații poliției a IP Xxxx i-au dat șervețele umede. După ce și-a curățat mâinile, polițiștii l-au pus să aplice ambele mâini, cu tot cu degete pe un suport confecționat din cauciuc, de dimensiunile foii A4. Suportul a fost scos dintr-un fail, care se afla într-un dulap din birou. După ce a aplicat mâinile pe suportul din cauciuc, a observat cum pe acesta au rămas amprentele sale. Astfel, urmele date au fost ridicate de pe suportul de cauciuc trecute pe pelicule și examinate în cadrul raportului de expertiză judiciară și nu au fost ridicate de la fața locului unde s-a comis infracțiunea, cum se indică în raport. Prin urmare, proba dată a fost falsificată de către colaboratorii IP Xxxx. Totodată, vinovăția inculpatului este dovedită prin probele administrate. Astfel, partea vătămată Iapără Ioana a declarat că, locuiește în s. Xxxx, r-nul Xxxx, locuiește de una singură deoarece soțul ei a decedat, iar feciorii locuiesc în or. Xxxx. În ziua ceea a fost în ospeție la vecini, când s-a întors acasă, în verandă la ea erau trei persoane dintre ei 1-a cunoscut pe Șavga A. Când ea a intrat, ei au cerut bani de la ea, știau că a fost la oficiul poștal și a primit banii. Ea le-a zis că banii pe care i-a primit, i-a dat feciorului Ion și nu are bani. Ei au bătut-o, cine a lovit-o nu ține minte. 2 Era seara, dar încă se vedea afară, ea nu ține minte dacă ei au intrat în casă, ei erau în verandă. A câta oară îl vede pe Șavga A. nu poate spune. Este încrezută ori nu că acela era Șavga A., nu poate spune. Nu-și poate aminti daca a fost așa cum spune acum, ori cum a povestit la urmărirea penală. Conform art. 371 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală în legătură cu faptul că existau contradicții dintre declarațiile părții vătămate depuse în ședința de judecată și cele depuse în cadrul urmăririi penale s-au dat citire declarațiilor părții vătămate date la urmărirea penală, că locuiește în s. Xxxx, r-nul Xxxx, singură. Soțul ei a decedat în anul 1986, iar feciorii ei, Iapără Ion cu Vitalie, din anii 1990, locuiesc în or. Xxxx. Pe parcursul timpului, ea este ajutată prin gospodărie de feciorul Ion, care periodic o vizitează și de vecinul Neagu Ion. La data de 19.02.2018, ea toată ziua s-a aflat la domiciliu și s-a preocupat de gospodărie. Către orele 21.30, după ce a intrat în casă, ea a blocat ușa de la intrare din interior, cu o rangă metalică și a plecat la culcare. Ulterior, ea a fost trezită de zgomotul produs de poarta ogrăzii, iar după ce ea a aprins lumina și a privit la ceas, a văzut că era ora 21.30. Îndată, ea a auzit un glas de bărbat în ograda casei, care striga cu cuvintele ”Chea lulea, deschide”. Ea a presupus că este feciorul ei Ion, care a venit să o viziteze, dar privind pe fereastră în stradă, nu a văzut automobilul lui Ion, din care motiv s-a adresat cu întrebarea, ”Cine este?”. Însă nu i-a răspuns nimeni, din care cauză ea a spus că nu va deschide ușa la nimeni. Atunci, cineva din bărbați a spus că ei oricum vor intra. Ea a concretizat, îndată ce a privit pe fereastră, în direcția drumului, fără a se ridica din pat, a văzut trei bărbați necunoscuți, iar în următoarea clipă a auzit cum ranga metalică care blochează ușa de la intrare, a căzut la podea și în următoarea clipă, în odaie au intrat trei bărbați. Din cauza că ea s-a stresat, nu poate comunica în ce erau îmbrăcați acei bărbați, își amintește că, toți trei aveau pe cap fesuri de culoare neagră până deasupra ochilor. Toți trei erau de corpolență medie, dintre care unul de statură de aproximativ 1,75 m, iar ceilalți aproximativ 1,60 m, toți erau vorbitori de limba română, Apropiindu-se de ea, tânărul de statură înaltă a întrebat- o dacă nu are bani și a primit răspuns că nu are bani fiindcă pensia o primește feciorul ei, Ion, în or. Xxxx. După care, acel tânăr i-a spus că nu o crede și la comanda acestuia, ceilalți doi au început să caute prin casă. Timp de aproximativ 30 minute, acei tineri au căutat prin casă, însă nu au găsit nimic. Tot acest timp, tânărul de statură înaltă le spunea celorlalți să caute mai repede și întrebând-o unde ea ascunde banii. De fiecare dată, ea le răspundea să nu caute prin casă, că ea nu are bani. După care, cei doi tineri i-au spus tânărului de lângă ea, că nu au găsit nimic. Auzind aceasta, numitul s-a enervat și a început să-i aplice lovituri cu palma și pumnul în regiunea feței, iar în timp ce o maltrata, acel tânăr înjura pe faptul că a pătruns în gospodărie fără careva folos. După aceasta, toți trei au părăsit domiciliul ei, lăsând-o în pat. Ea îndată l-a telefonat pe vecinul ei, Neagu Ion, pe care 1-a anunțat despre cele întâmplate. Ultimul a sfătuit- o să aștepte până dimineață, apoi să-1 anunțe pe feciorul ei. Până dimineață, ea a examinat domiciliul și a constatat că nu i-au fost sustrase careva bunuri. Ea a mai menționat că toate trei persoane evident se aflau în stare de ebrietate alcoolică, aceasta fiind clar după comportamentul, mirosul specific de alcool și ei comunicau fără a spune careva nume. Ea nu cunoaște cine ar putea fi acei tineri și nu bănuiește pe nimeni. Martorul Iapără Ion a relatat că, mama Iapără Ioana locuiește de una singură în s. Xxxx, r-nul Xxxx. La data de 20.02.2018 a fost telefonat de vecinul mamei, Neagu 3 Ion, care i-a comunicat că pe mama lui cineva a maltratat-o. Când s-a dus acasă la mama lui, a găsit-o cu fața umflată și vânătă sub un ochi, sângera. El a apelat la poliție și la salvare și a comunicat de cele întâmplate. Salvarea a luat-o pe mama la spital. Când a întrebat-o pe mama ce s-a întâmplat, ultima i-a zis că a căzut jos și s-a lovit. A doua zi, când s-a dus la ea la spital, mama i-a povestit că la ea în casă au intrat trei persoane care au maltratat-o și i-au cerut bani. Mama sa bani la domiciliu nu are deoarece el o aprovizionează cu toate cele necesare și pensia o păstrează la el. De careva boli, mama lui nu suferă și la evidență la medici nu se află. Martorul Deacenco Liliana a declarat că activează ca asistent social în s. Xxxx, r-nul Xxxx. În calitate de asistent social a minorei Badragan Elena, ea a participat la acțiunile de urmărire penală, confruntarea declarațiilor, apoi a fost la verificarea declarațiilor la fața locului. La verificarea declarațiilor la fața locului s-a deplasat ea, Elena, reprezentantul legal al acesteia, Solonicov Adriana, șeful SUP Topor Oleg și expertul criminalist Vozian Alexandra. În s. Xxxx, s-au deplasat la casa lui Șavga A., după care Elena le-a arătat cum a sărit gardul și a intrat la Șavga A. în casă, apoi le-a arătat traseul înapoi pe care au mers ei, adică cum Badragan E., Șavga A. și Moga N., spre s. Xxxx. Ei s-au pornit pe un drum din sat așa numit ”Dealul cel Mare”, apoi au cotit la stânga, Badragan E. le-a arătat exact spre casa Ioanei Iapără. Elena le-a afirmat că ține minte această casă, deoarece vis-a-vis de ea se afla o mașină albă și anume la această casă Șavga A., cu o seară înainte, a arătat spre ea zicând că ”baba asta are vin și trebuie să ne ducem să-i facem felul”. Din toate persoanele prezente la acea acțiune, numai ea și expertul cunoșteau unde se află casa Ioanei, însă Elenei nu i-au spus nimeni nimic, ea singură a arătat cu exactitate casa în care locuiește Iapără Ioana. Martorul Badragan Elena a refuzat să dea declarații, spunând că cineva a rugat- o să nu dea declarații. Ea n-a fost amenințată de nimeni. Martorul Cravciuc Andrian a relatat că, pe acest dosar a avut calitate de bănuit, dar în privința lui a fost emisă ordonanță de clasare. La data de 19.02.2018 s-a întâlnit cu Șavga A. în s. Xxxx, r-nul Xxxx unde lucra. Era el, Moga I. și Badragan E. Seara, toți patru s-au dus în s. Xxxx, r-nul Xxxx. Înapoi în s. Xxxx s-au întors pe la orele 23.00. Moga I. s-a culcat cu Badragan E. într-un pat, iar el cu Șavga A. au rămas să privească televizorul. Până dimineață au stat toți împreună. Noaptea nimeni n-a părăsit domiciliul. Dimineață pe la orele 7.00, Șavga A. s-a dus să scoată plasa de pescuit. Martorul Moga Ion a declarat că, anterior și el a avut statut de bănuit în acest dosar, dar a fost scos de sub învinuire prin ordonanța procurorului. La data de 19.02.2018, el împreună cu Cravciuc A., Badragan E. erau în s. Xxxx, r-nul Xxxx la lucru, la cartofi, într-o casă depozit. Seara, el împreună cu Badragan E. s-au dus în s. Xxxx, r-nul Xxxx pentru a lua ceva de mâncare. Mâncare au luat de acasă. S-au dus acasă, apoi au trecut pe la Șavga A., de unde au luat țigări și toți trei pe la orele 24.00 s-au întors în s. Xxxx, unde au fost împreună până dimineață. Potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului - obiectiv al cercetării a fost casa de domiciliu a părții vătămate Iapără I., a.n.xxxx, situat în s. Xxxx, str. Xxxx, r- nul Xxxx, în cadrul căruia au fost ridicate de la fața locului 20 pelicule de tip scotch, care au fost numerotate în ordine crescătoare. Conform raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/4-R-17, cinci urme digitale copiate pe două din cele douăzeci pelicule de tip ”Scotch” ridicate în cadrul cercetării 4 la fața locului din data de 20.02.2018, s. Xxxx, r-nul Xxxx, sunt valabile. Trei urme digitale din cadrul CFL, au fost create de Șavga A. a.n. xxxx, cu degetul arătător, mijlociu și inelar ale mâinii drepte și două urme digitale ridicate în cadrul CFL, au fost create de Șavga A. cu degetul mijlociu și inelar ale mâinii stângi și alte materiale ale cauzei penale. Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 201830D0013 din 05.03.2018, la Ioana Iapără s-a constatat trauma cranio-cerbrală acută manifestată prin comoție cerebrală, fractură oaselor nazale, edem și echimoze la nivelul țesuturilor moi a feței și capului, hemoragii subconjugale bilateral, echimoze la nivelul pavilioanelor auriculare bilateral și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală de grad ușoară. Conform procesului-verbal de confruntare din 21.02.2018, între bănuitul Șavga A. și martorul Badragan E., participanții și-au susținut declarațiile depuse anterior. Potrivit procesului-verbal de verificare a declarațiilor la fața locului din 21.02.2018, martorul minor Badragan E., demonstrativ a indicat porțiunea de drum din s. Xxxx, r-nul Xxxx și a declarat că anume acolo a arătat Șavga A. în seara de 19.02.2018, spunând că: ”băi Nelu, baba asta are vin și trebuie să venim într - o seară să-i facem felul”. Una din casele care sunt amplasate pe porțiunea de drum arătată de martorul minor Badragan E. îi aparține părții vătămate Iapără Ioana. Conform înregistrărilor video, au fost filmate acțiunile procesuale - verificarea declarațiilor la fața locului, depozitate pe purtătorul de informație – CDR. Astfel, instanța a încadrat acțiunile inculpatului în baza art. 188 alin. (2) lit. b) Cod penal, ca tâlhărie, adică atacul săvârșit asupra persoanei în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanelor, săvârșită de mai multe persoane, prin pătrundere în încăpere. Totodată, instanța a exclus din învinuirea lui Șavga A. lit. d) alin. (2) art.188 Cod penal, deoarece nici în ordonanța de punere sub învinuire, nici în rechizitoriu nu a fost indicat acest semnul calificativ. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 7, 75 Cod penal, că nu au fost stabilite circumstanțe agravante, cea atenuantă fiind – săvârșirea infracțiunii de către un minor, că acesta anterior a mai fost condamnat prin sentința judecătoriei Xxxx din 08.12.2016, infracțiunea fiind comisă în termen de probă, la locul de trai se caracterizează negativ, nu este angajat în câmpul muncii, nu are loc permanent de trai, s-a eschivat de la prezentarea în fața instanței și a fost anunțat în căutare, concluzionând că corectarea și reeducarea lui este posibilă doar prin aplicarea pedepsei închisorii. Conform art. 79 alin. (1) Cod penal, ținând cont de circumstanțele excepționale ale cauzei, legate de scopul și motivele faptei, de rolul vinovatului în săvârșirea infracțiunii, de comportarea lui în timpul și după consumarea infracțiunii, de alte circumstanțe care micșorează esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei, precum și de contribuirea activă a participantului unei infracțiuni săvârșită în grup la descoperirea acesteia, instanța de fond poate aplica o pedeapsă sub limita minimă, prevăzută de legea penală pentru infracțiunea respectivă, sau una mai blândă, de altă categorie, ori poate să nu aplice pedeapsa complementară obligatorie. Minoratul persoanei care a săvârșit infracțiunea se consideră circumstanță excepțională. Or, Șavga A. a comis infracțiunea incriminată, fiind minor, urmând să-i fie 5 aplicată o pedeapsă sub limita minimă prevăzută de art. 188 alin. (2) lit. b) Cod penal. La fel, instanța a statuat că potrivit art. 229 alin. (1) – (3) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului, iar instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare. Deci, urmează a fi admisă cererea acuzării privind încasarea de la inculpat în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată în sumă totală de 4586,80 lei.

Inculpatul a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat. Apelantul a invocat că, instanța de fond a interpretat eronat și greșit circumstanțele cauzei penale, și nu a luat în considerație circumstanțe importante pentru soluționarea corectă a pricinii. Martorii Cravciuc A. și Moga I., la etapa incipientă a urmăririi penale au fost recunoscuți în calitate de învinuiți. Respectiv toți trei au fost învinuiți de faptul că au comis infracțiunea încriminată prin participație. Ulterior, acuzarea i-a scos de sub urmărire penală pe motiv că a constatat cu certitudine că ei, în intervalul de timp invocat în actul de învinuire s-au aflat în altă localitate, fapt care a condiționat modificarea învinuirii sale, precum că, în urma unei înțelegeri prealabile cu persoane necunoscute ar fi comis infracțiunea încriminată. Partea vătămată, în cadrul cercetării judecătorești a declarat că nu poate spune sigur că anume el a fost una din persoanele care a fost la ea la domiciliu și nu poate spune a câta oară l-a văzut. La recunoaștere, partea vătămată nu l-a recunoscut ca pe unul din atacatori. Potrivit raportului de expertiză judiciară (dactiloscopică) nr. 34/12/4-R-17 din 01.03.2018, conform cărui urma digitală A, B, C copiată pe suprafața de imprimare a peliculei de tip scotch nr. 17 (ridicate de la domiciliul părții vătămate) coincide corespunzător degetului arătător, mijlociu, inelar a mâinii sale drepte, cât și urma digitală B, C copiată pe suprafața de imprimare a peliculei de tip scotch nr. 18 (ridicate de la domiciliul părții vătămate) coincide corespunzător degetului inelar, mijlociu a mâinii sale stângi. Conform procesului verbal de cercetare la fața locului, de la domiciliul părții vătămate au fost ridicate 20 de pelicule de tip scotch, cu urme papilare. Pe 18 dintre ele nu a fost posibilă identificarea urmelor valabile pentru comparație, doar pe 2 pelicule a fost, dubios posibil identificarea a 3 și respectiv 2 urme pe întreg corbul degetelor. În calitate de învinuit, la data reținerii, după ce a fost dactiloscopat într-un birou al IP Xxxx, fiindu-i ridicate amprentele digitale și aplicate pe suport de hârtie, și-a curățat mâinile cu șervețele umede, după ce i s-a spus să aplice palmele cu tot cu degete pe un suport confecționat din cauciuc de culoare neagră, observând că pe acesta au rămas vizibil urmele sale digitale. Totodată, calificarea faptei este incorectă. Pentru ca o infracțiunea de sustragere să fie calificată conform indicilor atacului tâlhăresc, aceasta urmează a fi însoțită de o violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate ori de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe. Conform raportului de expertiză judiciară nr. 201830D0013 din 05.03.2018, efectuată în baza documentelor medicale pe numele părții vătămate Iapără I., s-au constatat leziuni care se califică ca vătămare corporală de grad ușor. 6 Respectiv acțiunile incriminate (în cazul în care ar fi avut loc), urmau corect a fi calificate conform indicilor infracțiunii prevăzute de art. 187 Cod penal.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 septembrie 2020, apelul a fost respins, ca nefondat. Instanța de apel a constatat că, instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că, inculpatul Șavga A. a săvârșit infracțiunea incriminată prevăzută de art. 188 alin. (2) lit. b) Cod penal, ca tâlhărie, adică atacul săvârșit asupra persoanei în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanelor, săvârșită de mai multe persoane. În cadrul ședinței de judecată, inculpatul a declarat că, susține apelul declarat, solicitând să fie achitat. Învinuirea îi este clară, vina nu o recunoaște, pledează nevinovat. Pe data de 19.02.2018 a fost la un vecin din s. Xxxx cu Cravciuc A., Moga I. și o fată pe nume Lena. Au venit la el acasă și i-au propus să meargă în satul vecin, Xxxx. Locuiește în s. Xxxx. Când s-a comis infracțiunea, el nu era în s. Xxxx, era în s. Xxxx. A plecat pe la orele 19.00 - 20.00 seara, până dimineață la orele 07.00, a stat acolo și a servit alcool. Nu a fost acasă la partea vătămată. Pe acțiunile colaboratorilor s-a plâns vreo 7-8 luni în urma la Procuratura Generală și a primit răspuns că colaboratorii nu sunt vinovați. Pe Iapără I. o cunoaște, deoarece locuiesc într-un sat, nu a avut tangență cu ea, nu a ajutat-o cu nimic, nu aveau de unde să fie amprentele lui la casă. În cadrul ședinței în instanța de fond, nu a fost audiat, fiind anunțat în căutare pe altă cauza penală, astfel, s-au dat citire declarațiilor sale, în calitate de bănuit și învinuit. Luând în considerație probele administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate în ședința de judecată, dându-le o apreciere justă din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludentei, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului în comiterea faptei. Ori, vina inculpatului este dovedită pe deplin prin următoarele probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele: declarațiile părții vătămate Iapără Ioana, că locuiește în s. Xxxx, r-nul Xxxx, locuiește de una singură deoarece soțul ei a decedat, iar feciorii locuiesc în or. Xxxx. În ziua ceea a fost în ospeție la vecini când s-a întors acasă în verandă la ea au venit trei persoane, dintre ei 1-a recunoscut pe Șavga A. Când ea a intrat, ei au cerut bani de la ea, știau că a fost la oficiul poștal și a primit banii. Ea le-a zis că banii pe care i-a primit, i-a dat feciorului Ion și nu are bani. Ei au bătut-o, cine a lovit-o nu ține minte. Era seara, dar se vedea afară, ea nu ține minte dacă ei au intrat în casă, ei erau în verandă. A câta oară îl vede pe Șavga A. nu poate spune. Este încrezută ori nu că acela era Șavga A. nu poate spune. Nu-și poate aminti dacă a fost așa cum spune acum ori cum a povestit la urmărirea penală. Conform art. 371 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, în legătură cu faptul că existau contradicții dintre declarațiile părții vătămate depuse în ședința de judecată și cele depuse în cadrul urmăririi penale, instanța de fond a dat citire declarațiilor părții vătămate date la urmărirea penală; 7 declarațiile martorului Iapără Ion, că mama sa, Iapără Ioana locuiește de una singură în s. Xxxx, r-nul Xxxx. La data de 20.02.2018 a fost telefonat de vecinul mamei, Neagu Ion, care i-a comunicat că pe mama lui cineva a maltratat-o. Când s-a dus acasă la mama, a găsit-o cu fața umflată și vânătă sub un ochi, sângera. El a apelat la poliție și la salvare și a comunicat de cele întâmplate. Salvarea a luat-o pe mama lui la spital. Când a întrebat-o pe mama ce s-a întâmplat, ultima i-a zis că a căzut jos și s- a lovit. A doua zi, când s-a dus la ea la spital, mama i-a povestit că la ea în casă au intrat trei persoane care au maltratat-o și i-au cerut bani. Mama lui bani la domiciliu nu are, deoarece el o aprovizionează cu toate cele necesare și pensia o păstrează la el. De careva boli mama lui nu suferă și la evidență medicilor nu se află; declarațiile martorului Deacenco Liliana, că activează ca asistent social în s. Xxxx, r-nul Xxxx. În calitate de asistent social a minorei Badragan Elena, ea a participat la acțiunile de urmărire penală, confruntarea declarațiilor, apoi a fost la verificarea declarațiilor la fața locului. La verificarea declarațiilor la fața locului s-a deplasat Elena, reprezentantul legal al acesteia, Solonicov Adriana, șeful SUP Topor Oleg și expertul criminalist Vozian Alexandra. În s. Xxxx, s-au deplasat la casa lui Șavga A., după care Elena le-a arătat cum a sărit gardul și a intrat la Șavga A. în casă, apoi le-a arătat traseul înapoi pe care au mers ei, adică cum Badragan E., Șavga A. și Moga N., spre s. Xxxx. Ei s-au pornit pe un drum din sat așa numit ”Dealul cel Mare”, apoi au cotit la stânga, Badragan E. le-a arătat exact spre casa Ioanei Iapără. Elena le- a afirmat că ține minte această casă, deoarece vis-a-vis de ea se afla o mașină albă și anume la această casă Șavga A. cu o seară înainte a arătat spre ea zicând că ”baba asta are vin și trebuie să-i facem felul”. Din toate persoanele prezente la acea acțiune, numai ea și expertul cunoșteau unde se află casa Ioanei, însă Elenei nu i-a spus nimeni nimic, ea singură a arătat cu exactitate casa în care locuiește Iapără Ioana; declarațiile martorului Badragan Elena, în instanța de fond nu a fost audiată, acesta refuzând să facă careva declarații; declarațiile martorului Cravciuc Andrian că, pe acest dosar a avut calitate de bănuit, după ce în privința lui a fost emisă ordonanță de clasare. La data de 19.02.2018 s-a întâlnit cu Șavga A. în s. Xxxx, r-nul Xxxx unde lucra. Era el, Moga I. și Badragan E. Seara, toți patru s-au dus în s. Xxxx, r-nul Xxxx. Înapoi în s. Xxxx s-au întors pe la orele 23.00. Moga I. s-a culcat cu Badragan E. într-un pat, iar el cu Șavga A. au rămas să privească televizorul. Până dimineață au stat toți împreună. Noaptea nimeni n-a părăsit domiciliul. Dimineață pe la orele 7.00, Șavga A. s-a dus să scoată plasa de pescuit; declarațiile martorului Moga Ion că, anterior și el a avut statut de bănuit în acest dosar, dar a fost scos de sub învinuire prin ordonanța procurorului. La data de 19.02.2018, el împreună cu Cravciuc A., Badragan E. erau în s. Xxxx, r-nul Xxxx la lucru, la cartofi, într-o casă depozit. Seara, el împreună cu Badragan E. s-au dus în s. Xxxx, r-nul Xxxx pentru a lua ceva de mâncare. Mâncare au luat de acasă. S-au dus acasă, apoi au trecut pe la Șavga A., de unde au luat țigări și toți trei pe la orele 24.00 s-au întors în s. Xxxx, unde au fost împreună până dimineață; procesul-verbal de cercetare la fața locului - obiectiv al cercetării fiind casa de domiciliul a părții vătămate Iapără Ioana a.n.xxxx, situat în s. Xxxx, str. Xxxx, r-nul Xxxx, în cadrul căruia au fost ridicate de la fața locului 20 pelicule de tip scotch, care 8 au fost numerotate în ordine crescătoare; raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/4-R-17, în care este indicat, că cinci urme digitale copiate pe două din cele douăzeci pelicule de tip ”Scotch” ridicate în cadrul cercetării la fața locului din data de 20.02.2018, s. Xxxx, r-nul Xxxx, sunt valabile. Trei urme digitale din cadrul CFL, au fost create de Șavga A. a.n. xxxx, cu degetul arătător, mijlociu și inelar ale mâinii drepte și două urme digitale ridicate în cadrul CFL, au fost create de Șavga A. cu degetul mijlociu și inelar ale mâinii stingi și alte materiale ale cauzei penale; raportul de expertiză judiciară nr. 201830D0013 din 05.03.2018, efectuată în baza documentelor medicale pe numele Ioanei Iapără, la care s-a constatat trauma cranio-cerbrală acută manifestată prin comoție cerebrală, fractură oaselor nazale, edem și echimoze la nivelul țesuturilor moi a feței și capului, hemoragii subconjugale bilateral, echimoze la nivelul pavilioanelor auriculare bilateral și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală de grad ușoară; procesul-verbal de confruntare din 21.02.2018, între bănuitul Șavga A. și martorul Badragan E., în cadrul căruia participanții și-au susținut declarațiile depuse anterior; procesul-verbal de verificare a declarațiilor la fața locului din 21.02.2018, în cadrul căruia martorul minor Badragan E., demonstrativ a indicat porțiunea de drum din s. Xxxx, r-nul Xxxx și a declarat că anume acolo a arătat Șavga A. în seara de 19.02.2018, spunând că: ”băi Nelu, baba asta are vin și trebuie să venim într - o seară să-i facem felul”. Una din casele care sunt amplasate pe porțiunea de drum arătată de martorul minor Badragan E. îi aparține părții vătămate Iapără Ioana; înregistrarea video a acțiunii procesuale - verificarea declarațiilor la fața locului- depozitat pe purtătorul de informație – CDR. Prin ”violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate” se înțelege violența soldată cu vătămarea ușoară ori medie a integrității corporale sau a sănătății, ori care, deși nu a cauzat asemenea urmări, comportă la momentul aplicării sale, datorită metodei de operare, un pericol real pentru viața sau sănătatea victimei. Prin ”amenințare cu aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate” se înțelege săvârșirea asupra victimei a unui act de natură să-i inspire temerea că va fi supusă, în mod real și imediat, violenței periculoase pentru viața sau sănătatea ei, act care o pune în situația de a nu mai avea resursele psihice necesare pentru a rezista constrângerii. De fapt și de drept obiectul juridic și-a găsit confirmare integral, datorită relatării părții vătămate care a descris circumstanțele în care a fost atacată nemijlocit de către inculpatul Șavga A., iar în cadrul cercetării judecătorești a relatat că, în ziua respectivă, a fost în ospeție la vecini, iar când s-a întors acasă în verandă, la ea erau trei persoane, dintre ei 1-a recunoscut pe Șavga A. Ei au cerut bani de la ea, dar ea le-a zis că ea nu are bani, din care motiv ei au bătut-o. Totodată, sunt reținute declarațiile părții vătămate Iapără I. date în cadrul urmăririi penale, unde ultima detaliat a descris circumstanțele de fapt în care a fost atacată atât de inculpatul Șavga A., cât și de alte persoane, neidentificate de organul de urmărire penală, având înțelegere prealabilă între ei. Astfel, partea vătămată a indicat că, la data de 19.02.2018, către orele 21.30, după ce a intrat în casă, ea a blocat ușa de 9 la intrare din interior, cu o rangă metalică, a plecat la culcare. Ulterior, ea a fost trezită de zgomotul produs de poarta ogrăzii, și apoi a văzut trei bărbați necunoscuți, iar în următoarea clipă a auzit cum ranga metalică care blochează ușa de la intrare a căzut la podea și în următoarea clipă în odaie au intrat trei bărbați. Toți trei aveau pe cap fesuri de culoare neagră până deasupra ochilor. Toți trei erau de corpolență medie, dintre care unul de statură de aproximativ 1,75 m., iar ceilalți aproximativ 1,60 m. Apropiindu-se de tânărul de statură înaltă, a întrebat-o dacă nu are bani și a primit răspuns că nu are bani. După ce bani nu au fost găsiți în casa, cel cu statură înaltă s-a enervat și a început să-i aplice lovituri cu palma și pumnul în regiunea feței. Prin urmare, declarațiile inculpatului că nu a comis fapta incriminată și s-a aflat împreună cu Moga I., Badragan E. și Cravciuc A., sunt nefondate. Totodată, sunt relevante declarațiile martorului Deacenco L., care a relatat că, activând ca asistent social a minorei Badragan E., ea a participat la acțiunile de urmărire penală, iar la verificarea declarațiilor la fața locului, în s. Xxxx, s-au deplasat la casa lui Șavga A., după care Badragan E. le-a arătat cum a sărit gardul și a intrat la Șavga A. în casă, apoi le-a arătat traseul pe care au mers ei, adică Badragan E., Șavga A. și Moga N., spre s. Xxxx. Ei s-au pornit pe un drum în sat așa numit ”Dealul cel Mare”, apoi au cotit la stângă, Badragan E. le-a arătat exact casa Ioanei Iapără. Elena le-a afirmat că anume la această casă Șavga A. cu o seară înainte, a arătat spre ea, zicând că ”baba asta are vin și trebuie să ne ducem să-i facem felul”. La fel, o probă ce a confirmat vinovăția inculpatului este și raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/4-R-17 din 01.03.2018, potrivit căruia cinci urme digitale copiate pe două din cele douăzeci pelicule de tip ”Scotch” ridicate în cadrul cercetării la fața locului din data de 20.02.2018, s. Xxxx, r-nul Xxxx, sunt valabile. Trei urme digitale din cadrul CFL, au fost create de Șavga A. a.n. xxxx, cu degetul arătător, mijlociu și inelar ale mâinii drepte și două urme digitale ridicate în cadrul CFL, au fost create de Șavga A. a.n. xxxx cu degetul mijlociu și inelar ale mâinii stângi și alte materiale ale cauzei penale. Astfel, în acțiunile inculpatului este prezentă acțiunea principală prevăzută la infracțiunea de tâlhărie, manifestată prin tentativa de sustragere a bunurilor părții vătămate Iapără I., or, în urma căutării prin casă, atât de inculpatul Șavga A., cât și alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, careva mijloace bănești nu au fost depistate, fapt ce a generat aplicarea față de victima a violenței fizice din partea inculpatului. Declarațiile părții vătămate Iapără I. privind aplicarea loviturilor cu palma și pumnul în regiunea feței a fost confirmat integral prin raportul de expertiză judiciară nr. 201830D0013 din 05.03.2018, efectuată în baza documentelor medicale pe numele Ioanei Iapără, potrivit căruia la aceasta s-a constatat: trauma cranio-cerebrală acută manifestată prin comoție cerebrală, fractură oaselor nazale, edem și echimoze la nivelul țesuturilor moi a feței și capului, hemoragii subconjugale bilateral, echimoze la nivelul pavilioanelor auriculare bilateral, și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală de grad ușoară, fapt confirmat integral că în acțiunile inculpatului este prezentă și acțiunea adiacentă, prevăzută la infracțiune de tâlhărie, manifestată prin însoțire în mod alternativ a violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate sau amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe. 10 Latura subiectivă a infracțiunii specificate la art. 188 Cod penal se caracterizează, în primul rând, prin vinovăție sub formă de intenție directă. La calificare, este obligatorie stabilirea scopului special de sustragere - cel prin care se exprimă scopul de cupiditate. În acest sens, a fost dovedită integral prezența în acțiunile inculpatului a laturii subiective, or, acesta a pătruns în casa părții vătămate pentru a atrage mijloace bănești, aplicându-i violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei, anume în scop de cupiditate, or, martorul Deacenco L. a declarat că, în cadrul efectuării acțiunilor de urmărire penală, Badragan E. a relatat că, anume Șavga A., cu o seară înainte a arătat spre casa părții vătămate, zicând că ”baba asta are vin și trebuie să ne ducem să-i facem felul”. Prin urmare, circumstanțele enunțate mai sus arată clar și fără echivoc, că acțiunile inculpatului sunt specifice anume faptei prevăzute la art. 188 alin. (2) lit. b) Cod penal, astfel că instanța de fond corect și legal a încadrat acțiunile lui Șavga A. conform elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b) Cod penal, ca tâlhărie, adică atacul săvârșit asupra persoanei în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanelor, săvârșită de mai multe persoane. Solicitarea inculpatului privind achitarea sa pe motiv că fapta incriminată nu a fost comisă de el, este declarativă, deoarece probele studiate în cadrul cercetării judecătorești au confirmat că anume inculpatul a comis infracțiunea de tâlhărie. Nu constituie temei de achitare a inculpatului, faptul pretins precum că, partea vătămată în cadrul cercetării judecătorești, a declarat că nu poate spune că anume inculpatul a fost una din persoanele care a fost la ea în domiciliu. Or, tot partea vătămată în ședință de judecată a relatat că, în ziua ceea a fost în ospeție la vecini, iar când s-a întors acasă în verandă la ea erau trei persoane, dintre ei 1-a recunoscut pe Șavga A., ei au cerut bani de la ea, știau că a fost la oficiul poștal și a primit banii. Mai mult, că anume Șavga A. a comis fapta s-a dovedit atât prin declarațiile martorului Deacenco L., cât și prin raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/4-17, prin care s-a confirmat integral că anume inculpatul a fost prezent la locul comiterii faptei infracționale. În susținerea învinuirii aduse inculpatului, este și procesul-verbal de verificare a declarațiilor la fața locului din 21.02.2018, în cadrul căruia martorul minor Badragan E., demonstrativ a indicat porțiunea de drum din s. Xxxx, r-nul Xxxx și a declarat că anume acolo a arătat Șavga A. în seara de 19.02.2018, spunând că: ”băi Nelu, baba asta are vin și trebuie să venim într - o seară să-i facem felul”. Una casele care sunt amplasate pe porțiunea de drum arătată de martorul minor aparține părții vătămate Iapără I. Așa dar, este neîntemeiată alegația inculpatului că raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/4-R-17 din 01.03.2018 a fost falsificat, or, acest argument nu este bazat pe un suport probatoriu, în situația în care, în opinia instanței de apel, afirmația dată constituie un mod de apărare. Totodată, s-a atestat că urmele papilare depistate la fața locului, care s-au dovedit a fi ale inculpatului, conform raportului de expertiză judiciară din 01.03.2018, au fost ridicate urmare a petrecerii acțiunii procesuale de cercetare la fața locului din 11 20.02.2018, care au fost puse la dispoziția experților criminaliști în forma și suportul în care au fost ridicate, într-un plic sigilat, care la deschiderea plicului corespundeau cu numărul respectiv și ordinea indicată în ordonanța de dispunere a expertizei, astfel acest fapt nu a trezit vre-un dubiu întru falsificarea acestora. De asemenea, urmează să fie respinsă și versiunea inculpatului că urmele papilare care au fost puse la dispoziția experților criminaliști, au fost obținute în urma dobândirii mostrelor de urme în cadrul urmăririi penale de la inculpat prin inducerea în eroare a acestuia să-și pună amprenta mâinilor pe un obiect din cauciuc de pe care puteau fi luate amprentele inculpatului puse la dispoziția experților ca fiind acelea luate de la fața locului, or acțiunea dată s-a petrecut după întocmirea procesului-verbal de cercetare la fața locului, cât și depistarea și aplicarea urmelor papilare de la fața locului. Deci, opinia inculpatului a fost una greșită precum că, acțiunile incriminate, urmau corect a fi califîcate conform indicilor infracțiunii prevăzute de art. 187 Cod penal. Or, componenta indispensabilă a acțiunii adiacente este atacul asupra unei persoane. Prin atac ”se înțelege acțiunea agresivă a făptuitorului, surprinzătoare pentru victimă, care este însoțită de violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate ori de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe. Așa dar, atacul în cadrul infracțiunii specificate la art. 188 Cod penal presupune confruntarea personală a făptuitorului fie cu persoana care posedă, gestionează sau păzește bunurile proprietarului, fie cu alte persoane, prin a căror presare făptuitorul tinde să-și atingă scopul. În cazul infracțiunii prevăzute la art. 188 Cod penal, victima conștientizează, de regulă, caracterul ilicit al acțiunii făptuitorului, însă, în virtutea violenței (amenințării) aplicate asupra ei, este lipsită de libertatea de acțiune, uneori fiind constrânsă să transmită chiar ea însăși bunurile către făptuitor. Astfel, în contextul infracțiunii specificate la art. 188 Cod penal, noțiunea dată dobândește semnificație juridică numai în corelație cu noțiunile ”violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate” și amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate”. Cu alte cuvinte, infracțiunea prevăzută la art. 188 Cod penal presupune nu oricare violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate (nu oricare amenințare cu aplicarea unei asemenea violențe), dar numai violența care este legată de atacul asupra unei persoane. Din speță a rezultat că inculpatul, împreună cu alte 2 persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, în noaptea spre 20.02.2018 au pătruns în gospodăria părții vătămate, care este de o vârstă înaintată (a.n. xxxx), unde au maltratat-o, aplicându-i multiple lovituri corporale pe diferite părți ale corpului, urmărind scopul de a sustrage averea acesteia, astfel circumstanțele enunțate denotă pericolul real pentru viață și sănătate pentru victimă, care a fost supusă atacului tâlhăresc în condițiile când nu avea vre-o speranță de a fi salvată, ori căutată de cineva, având percepția că asupra vieții și sănătății acesteia planează un pericol eminent, care nu poate fi apreciat altfel decât - violență periculoasă pentru viață și sănătate. Or, componența de infracțiune prevăzută de art. 188 Cod penal, este una formal- materială, astfel încât atacul tâlhăresc fiind considerat a fi consumat în momentul comiterii atacului propriu-zis, fără a fi obligatorie survenirea consecințelor unui atac. 12 În sensul dat, acțiunile inculpatului au fost încadrate corect, în baza art. 188 alin. (2) lit. b) Cod penal, or, violența aplicată de către acesta a fost legată de atacul tâlhăresc asupra părții vătămate. La individualizarea, stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului, instanța de fond just a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75, 77, 78, 79, 85 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria acțiunilor grave prin prisma prevederilor art. 16 Cod penal, de faptul că infracțiunea a fost săvârșită din intenție, de personalitatea inculpatului care anterior a fost condamnat, că nu se află la evidența medicul narcolog sau psiholog, la locul de trai se caracterizează negativ, a comis fapta fiind minor.

Avocata Aurelia Mârzâncu a declarat recurs ordinar, solicitând casarea hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat. Recurenta a invocat că, acuzarea nu a acumulat și nu a prezentat careva probe incontestabile care ar dovedi cert vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate. Pe parcursul examinării cauzei, inculpatul nu și-a recunoscut vina, nefiind dovedită vinovăția lui în comiterea infracțiunii imputate. În cadrul urmăririi penale Șavga A. a declarat că la 19.02.2018 ora 19:00 împreună cu Cravciuc A., Moga I., Badragan E. s-au deplasat din s. Xxxx pe jos în s. Xxxx la un domiciliu care era folosit în calitate de depozit, care era păzit de Cravciuc A. și Moga I., unde s-au aflat până la 20.02.2018 ora 06:00 și că nu a comis fapta dată, fiind fizic în altă localitate. Martorii Cravciuc A. și Moga I. au fost scoși de sub urmărirea penală pe motiv că s-a constatat că la momentul comiterii infracțiunii erau în altă localitate, fapt ce nu a fost reținut de instanță. Referitor la declarațiile părții vătămate în instanța de fond precum că nu este încrezută că anume inculpatul a fost una din persoanele care au fost la ea în casă. La acțiunea procesuală de recunoaștere, partea vătămată nu l-a recunoscut pe Șavga A. ca persoană care era printre atacatori și care a comis fapta de tâlhărie. Or, sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri sau, în mod exclusiv ori în principal. Toate dubiile în probarea învinuirii, care nu pot fi înlăturate, se interpretează în favoarea inculpatului. În drept, recursul, este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală – nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când nu sunt întrunite elementele infracțiunii. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. 13 În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul declarat, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 5. din decizie), se reține că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2., 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de fond și de apel au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului și încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale ale acestuia, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile părții vătămate Iapără Ioana, martorilor Iapără Ion, Deacenco Liliana, Badragan Elena, Cravciuc Andrian și Moga Ion, procesul-verbal de cercetare la fața locului din 20.02.2018, raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/4-R-17 din 01.03.2018 potrivit căruia cinci urme digitale copiate pe două din cele douăzeci pelicule de tip ”Scotch” ridicate în cadrul cercetării la fața locului din data de 20.02.2018, s. Xxxx, r-nul Xxxx, sunt valabile. Trei urme digitale din cadrul CFL, au fost create de Șavga A. a.n. xxxx, cu degetul arătător, mijlociu și inelar ale mâinii drepte și două urme digitale ridicate în cadrul CFL, au fost create de Șavga A. a.n. xxxx cu degetul mijlociu și inelar ale mâinii stângi, raportul de expertiză judiciară nr. 201830D0013 din 05.03.2018, procesul-verbal de confruntare din 21.02.2018, procesul-verbal de verificare a declarațiilor la fața locului din 21.02.2018, înregistrarea video a acțiunii procesuale - verificarea declarațiilor la fața locului-depozitat pe purtătorul de informație – CDR, toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor, instanțele indicând argumentat motivele pentru care au respins dovezile și versiunile avocatului, probele administrate pe caz demonstrând clar și cert prezența în acțiunile lui a elementelor infracțiunii prevăzute la art. 188 alin. (2) lit. b) Cod penal. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora. Deși este adevărat că obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos). Totodată, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 5. din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica modului în care instanțele au apreciat probele și circumstanțele cauzei. Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă 14 apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei, în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea, este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal Mai mult, motivele invocate în recursul nominalizat au constituit deja obiect de examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 2. - 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova). Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de apel, nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurentă, că hotărârile atacate cuprind motivele pe care se întemeiază soluția, că în acțiunile inculpatului sunt întrunite elementele infracțiunii imputate, și că recursul ordinar este vădit neîntemeiat. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Astfel, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul Penal DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocata Aurelia Mârzâncu, împotriva sentinței Judecătoriei Căușeni din 26 martie 2019 și deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 09 septembrie 2020, în privința inculpatului Șavga Aurel xxxx, pe motiv că este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 05 februarie 2021. Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun 15