1ra-512/2021 — art. 187 alin. 2 lit. b, e, f CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 187 alin. 2 lit. b, e, f CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 8, 12 CPP
1ra-512/2021 — art. 187 alin. 2 lit. b, e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-512/2021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 27 ianuarie 2021 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: Președinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Țurcan Anatolie a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul Iorga Emil în numele inculpatului Bobîlev Denis, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 octombrie 2020, în cauza penală privindu-l pe Bobîlev Denis Xxxxx, născut la xxxxx, originar și domiciliat or. Xxxxx str. Xxxxx ap. xx. Termenul de examinare a cauzei: 1. prima instanță: 15.02.2016-02.03.2020 2. instanța de apel: 03.06.2020-01.10.2020 3. instanța de recurs: 04.12.2020 - 27.01.2021 A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 02 martie 2020, procesul penal de învinuire a lui Bobîlev Denis în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, s-a încetat în legătură cu împăcarea părților. Bobîlev Denis s-a achitat de învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Prin aceeași sentință a fost achitată și Straistă Maria, în privința căreia nu a fost declarat recurs.
Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat, că pe data de 07.01.2018, în intervalul de timp cuprins între orele 19:00 și 22:00, Bobîlev Denis, urmărind un scop cupidant (de profit) manifestat prin intenția de a sustrage averea străină și însușirea ei, conștientizând pericolul social al acțiunilor sale, dar și faptul că averea este una străină, aflându-se la domiciliul lui Tutunar Nicolae din or. Xxxxx str. Xxxxx, având acces liber, a sustras pe ascuns de pe o masă un telefon mobil de model HTC U11 cu costul de 14 200 lei ce aparținea lui Margin Ghenadie, cauzându-i proprietarului un prejudiciu material considerabil. Prin rechizitoriul din 09.02.2016, Bobîlev Denis și Straistă Mariana sunt învinuiți de faptul că, la 21 ianuarie 2016, în intervalul de timp cuprins între orele 18.00 min. - 02.00 min., împreună, aflându-se în or. Xxxxx, str. Xxxxx, apartamentul nr.xx, ambii fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, i-au aplicat lovituri cu pumnii în regiunea capului cet. Vasluian Mihail Xxxxx, în rezultat la ce ultimul a căzut jos, la 1 podea. Ulterior, continuându-și acțiunile sale infracționale împreună cu Straista Mariana, avînd intenția sustragerii în mod deschis a bunurilor altor persoane, în prezența lui Duca Veaceslav și a lui Vasluian Mihail, Bobîlev Denis din scurta lui Mihail Vasluian a luat portmoneul ultimului, din care a sustras în mod deschis, bani în numerar, în sumă de 800 lei, pe care i-a împărțit cu Straista Mariana, refuzând ulterior restituirea banilor proprietarului Vasluian Mihail, prin ce i-a cauzat ultimului conform raportului de expertiză medico-legală nr.14 din 27.01.2016 “plagă contuză, echimoze și excoriații pe față” ce se referă la vătămări corporale ușoare și un prejudiciu material considerabil. Acțiunile lui Bobîlev Denis și Straista Mariana au fost încadrate de procuror în acest episod în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal - jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, comis de două persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau sănătatea persoanei ori cu amenințarea aplicării unei asemenea violențe, cu cauzarea unei daune în proporții considerabile.
Sentința a fost atacată cu apel de către procuror, care a solicitat casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a-l recunoaște pe Bobîlev D. culpabil de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal și în corespundere cu prevederile acestui articol a-i stabili o pedeapsă de 5 ani închisoare fără amendă. În baza art. 90 alin. (1), (2) Cod penal, a suspenda condiționat executarea pedepsei pe un termen de probă de 2 ani. Straistă Mariana să fie recunoscută culpabilă de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, cu încetarea procesului penal în legătură cu decesul făptuitorului. În motivarea apelului a invocat că, instanța de judecată urma să aprecieze în coroborare declarațiile depuse de către partea vătămată Vasluian Mihail din cadrul ședinței de judecată din 30.10.2019, după 3 ani și 9 luni de la comiterea infracțiunii, cu cele depuse de el în cadrul urmăririi penale, care au fost depuse la un interval scurt de la comiterea faptei. Totuși, deși există divergențe privind faptul că partea vătămată Vasluian Mihail indică faptul, că nu a simțit cînd i-au fost luați banii și de către cine, el totuși confirmă lipsa sumei de 800 lei, care nici până în prezent nu i-a fost restituită. Consideră că instanța de judecată urma să dea citire declarațiilor martorului Veaceslav Duca de la urmărirea penală, fiindcă acesta este decedat, cu coroborarea acestor declarații cu depozițiile părții vătămate și raportul de expertiză medico-legală. Menționează că deși, instanța de judecată admis că vătămările ușoare i-au fost cauzate părții vătămate M.Vasluian în apartament la Bobîlev și de către ultimul, nu s-a făcut o apreciere a acestor leziuni, instanța putea să înceteze procesul fiindcă fapta constituie contravenția prevăzută de art. 78 alin. (1) Cod Contravențional. Consideră că declarațiile inculpatului urmează a fi apreciate critic.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 octombrie 2020, a fost admis apelul declarat, fiind casată parțial sentința, privindu-i pe Straista Mariana și Bobîlev Denis în latura penală, privind episodul în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal și pronunțată în această parte o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a fost încetat procesul penal în privința lui Straista Mariana în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, în 2 legătură cu decesul făptuitorului. Bobîlev Denis a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, la 5 ani închisoare, fără amendă. În conformitate cu art. 90 alin. (1) Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea pedepsei pe un termen de probațiune de 2 (doi ) ani. În rest, sentința a fost menținută.
În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a constatat, situația de fapt și de drept reținută de instanța de fond nu corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate incorect, instanța de fond ajungând eronat la concluzia că, fapta inculpaților Bobîlev Denis și Straistă Mariana nu întrunește elementele constitutive ale componenței de infracțiune prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal. Potrivit textului apelului înaintat, procurorul nu contestă sentința Judecătoriei Orhei, sediul Rezina în partea încetării procesului în privința lui Bobîlev Denis de comiterea infracțiuniii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, în legătură cu împăcarea părților. Prin urmare, nici procurorul, nici inculpatul și avocatul, nici un alt careva participant la proces nu au atacat sentința în partea încadrării juridice a acțiunilor inculpatului, pe acest episod, motiv pentru care instanța de apel nu a purces la judecarea fondului cauzei în această parte, și se va expune doar în partea ce ține de epizodul pe art. 187 al. 2 lit. b), e), f) Cod penal. În viziunea instanței de apel, instanța de fond eronat a emis sentință de achitare în privința inculpatei Straista Mariana, or la emiterea sentinței Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 02.03.2020, instanța de fond cunoștea că ultima era decedată, făcând referire la acest fapt și în conținutul sentinței, astfel că procesul penal în privința Marianei Straistă urma să fie încetat și nicidecum achitată, din care considerente instanța de apel va interveni în sentința atacată și va înceta procesul penal în privința lui Straista M. în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, în legătură cu decesul făptuitorului. Astfel, instanța de apel analizând și apreciind probele, în strictă conformitate cu prevederile art. 101 Cod procedură penală, conform cărora, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, a constatat următoarele: Bobîlev Denis la 21 ianuarie 2016, în intervalul de timp cuprins între orele 18.00 min. - 02.00 min., împreună cu Straistă Mariana, aflându-se în or. Xxxxx, str. Xxxxx, apartamentul nr.18, ambii fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, i-au aplicat lovituri cu pumnii în regiunea capului cet. Vasluian Mihail Xxxxx, în rezultat la ce ultimul a căzut jos, la podea. În continuare continuîndu-și acțiunile sale infracționale împreună cu Straista Mariana Xxxxx, avînd intenția sustragerii în mod deschis a bunurilor altor persoane, în prezența cet.Duca Veaceslav Xxxxx și a lui Vasluian Mihail Xxxxx, Bobîlev Denis Xxxxx din scurta lui Mihail Vasluian a luat portmoneul ultimului, din care a sustras în mod deschis, bani în numerar, în sumă de 800 lei, pe care i-a împărțit cu Straista Mariana Xxxxx, refuzînd ulterior restituirea banilor proprietarului Vasluian Mihail Xxxxx, prin ce i-a cauzat ultimului conform raportului de expertiză medico-legală nr.14 din 27.01.2016 “plagă contuză, echimoze 3 și excoriații pe față” ce se referă la vătămări corporale ușoare și un prejudiciu material considerabil. În acest sens, instanța de apel a stabilit că acțiunile lui Bobîlev Denis se încadrează în prevederile infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit.b), e), f) Cod penal - jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, comis de două persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau sănătatea persoanei ori cu amenințarea aplicării unei asemenea violențe, cu cauzarea unei daune în proporții considerabile. Necătând la faptul că, inculpatul Bobîlev Denis nu recunoaște vinovăția în comiterea infracțiunii de jaf, Colegiul penal constată că culpabilitatea acestuia de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, jaful, adică - sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, comis de două persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau sănătatea persoanei ori cu amenințarea aplicării unei asemenea violențe, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, este dovedită prin următoarele probe administrate, cercetate de către instanța de fond, cercetate suplimentar și verificate în ședința instanței de apel și anume prin: declarațiile partea vătămată Vasluian Mihail, prin probele scrise cercetate de instanța de apel si anume prin: raportul de expertiză medico-legală nr.14 din 27.01.2016 /f.d.50/. Astfel, instanța de apel audiind participanții la proces, verificând prin prisma art. 101 Cod de procedură penală probele administrate la etapa de urmărire penală, cercetare și verificate în instanța de apel, a constatat o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului încadrarea juridică corespunzătoare, și anume comiterea de către Bobîlev Denis a infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, după semnele calificative jaful - adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, comis de două persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau sănătatea persoanei ori cu amenințarea unei asemenea violențe, cu cauzarea unei daune în proporții condiderabile. Instanța de apel a reținut, că declarațiile inculpatului Bobîlev Denis privind nevinovăția sa în comiterea faptei penale se combate prin totalitatea de probe pertinente, concludente, utile și veridice cercetate în ședința de judecată și anume prin declarațiile părții vătămate Vasluian Mihail acesta din urmă menționând în cadrul ședinței în instanța de apel că, a văzut că Bobîlev Denis i-a luat banii și i-a rupt portofelul, că a fost lovit de aceștia în somn, avînd leziuni pe față și fiind murdar de sînge, și probele scrise cercetate în ședința de judecată, și anume conținutul raportului de expertiză medico-legală nr.14 din 27.01.2016, conform căruia la Vasluian Mihail s-a constatat: plagă contuză, echimoze și excoriații pe față, care au fost provocate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent, dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, în comun, determină o dereglare a sănătății de scurtă durată și se califică ca vătămare ușoară /f.d.50/. În acest context, instanța de apel a apreciat critic declarațiile părții vătămate Vasluian Mihail date în cadrul ședinței instanței de fond, unde acesta indică faptul că, nu a simțit cînd i-au fost sustrași banii deoarece dormea (f.d. 175), or acesta în cadrul ședinței instanței de apel a declarat contrariul. Mai mult ca atît, fiind audiat în cadrul urmăririi penale la data de 22.01.2016 chiar a doua zi după comiterea infracțiunii, partea vătămată Vasluian Mihail a relatat cu lux de amănunte că, fiind 4 în ospeție la Straistă Mariana între el și Bobîlev Denis, s-a iscat o ceartă în cadrul căreia acesta s-a apropiat de el și a început a-i aplica lovituri cu pumnii în regiunea feței. La el s-a alăturat și Straista Mariana, care la fel îi aplica lovituri. Ambii l-au doborât la podea, iar Bobîlev Denis i-a scos din buzunarul scurtei portmoneul din care a luat banii și împreună cu Straista Mariana i-a ascuns, unde precis nu cunoaște, posibil că i-a pus în buzunar (f.d. 6). Aceste declarații nefiind în contradicție cu declarațiile date în cadrul ședinței instanței de apel precum și cu conținutul raportului de expertiză medico-legală nr.14 din 27.01.2016. Instanța de apel a considerat, că instanța de fond a ajuns la soluția eronată de a-i achita pe Bobîlev Denis și Straista Mariana de sub învinuirea adusă în baza art. 187 alin. (2) lit. b, e), f) Cod penal, pe motiv că faptele lor nu întrunesc elementele infracțiunii. Cu referire la argumentul invocat, precum că declarațiile părții vătămate urmează a fi apreciate critic, instanța de apel l-a respins ca nefondat, întrucât declarațiile acestuia nu poartă un caracter contradictoriu, pe parcursul examinării cauzei permanent a dat același declarații, care nu sunt dubioase, coroborează cu probele scrise cercetate. În cadrul ședințelor judecătorești nu au fost stabilite temeiuri de a considera că declarațiile părții vătămate sunt neveridice sau poartă un caracter defăimător, sau de răzbunare în privința inculpatului. Sub aspectul laturii subiective, ținînd cont de împrejurările săvîrșirii faptei, astfel cum a fost descris mai sus, instanța a reținut că inculpatul a prevăzut și urmărit sustragerea în mod daschis a bunurilor lui Vasluian Mihail, astfel a săvârșit faptele cu vinovăție sub forma intenției directă. Cumulul de probe administrat în cadrul cercetării judecătorești, permite instanței de a considera drept demonstrată latura subiectivă a infracțiunii de acțiuni contra patrimoniului reținută în privința inculpatului, exprimată prin intenție. Prin urmare, instanța de apel a apreciat depozițiile inculpatului drept o versiune a acestuia de apărare și o modalitate de eschivare de la răspunderea penală, care relevă - dincolo de orice îndoială rezonabilă - împrejurarea că inculpatul a comis infracțiunea imputată. În consecință, se constată că declarațiile inculpatului, în sensul că nu el este vinovat de comiterea infracțiunii imputate, nu sunt întemeiate și sunt supuse criticii. La caz însă, instanța de apel a considerat că partea acuzării a adus probe directe ce dovedesc nemijlocit vinovăția inculpatului și acestea nu trezesc îndoieli cu privire la nevinovăția acestuia, dar dimpotrivă, combat afirmațiile date de inculpat, precum că nu dânsul nu aplicat careva lovituri părții vătămate și nu i-a sustras mijloace financiare în sumă de 800 lei. Analizând circumstanțele speței și cele expuse supra, instanța de apel a stabilit, că în acțiunile lui Bobîlev Denis se regăsesc toate elementele constitutive ale infracțiunii de jaf, versiunea apărării potrivit căreia Bobîlev Denis nu a comis fapta incriminată, invocând că situația creată constituie o metodă de răzbunare din motive de gelozie din partea părții vătămate care este fostul concubin al Marianei Straistă, reprezentând doar o strategie de eschivare a inculpatului de la răspundere penală. 5 Generalizând cele indicate supra, instanța de apel a constatat că instanța de fond a conchis eronat că Bobîlev Denis urmează a fi achitat de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, pe motiv că în acțiunile lui nu există faptul infracțiunii, instanța de apel considerând că vinovăția lui Bobîlev Denis în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal - jaful - adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, comis de două persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau sănătatea persoanei ori cu amenințarea aplicării unei asemenea violențe, cu cauzarea unei daune în proporții considerabile, este dovedită în afara oricăror dubii. Astfel, la stabilirea și individualizarea pedepsei lui Bobîlev Denis, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 90 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvîrșite - inculpatul a comis infracțiune ce face parte din categoria infracțiunilor grave, conform prevederilor art. 16 Cod penal, de personalitatea inculpatului Bobîlev Denis anterior nu a fost condamnat, de condițiile de viață ale acestuia, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și de scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, și a conchis că corijarea acestuia poate avea loc prin stabilirea unei pedepse neprivative de libertate, cu aplicarea art.90 Cod penal, va duce la atingerea scopului susmenționat. La caz, instanța de apel efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul său în viața socială, ținând cont de pericolul social reprezentat de fapta comisă, infracțiunea făcând parte din categoria celor grave, de faptul că anterior nu a fost în conflict cu legea penală, însă potrivit cazierului contravențional Bobîlev Denis de 8 ori a fost sancționat contravențional pentru tulburarea liniștii, sustragerea bunurilor precum și procurarea sau păstrarea ilegală de substanțe narcotice (f.d. 22), în privința sa nu se atestă careva circumstanțe atenuante sau agravante, conchide că scopul legii penale la caz poate fi atins fără izolarea acestuia de societate, considerând că la caz pedeapsa sub formă de 5(cinci) ani închisoare, fără amendă, cu ispășirea în penitenciar de tip semiînchis, în baza art.90 alin. (1) Cod penal, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate cu închisoare lui Bobîlev Denis pe un termen de probă de 2 ani, dacă în perioadă de probațiune fixată acesta nu va comite o nouă infracțiune și prin comportare exemplară și muncă cinstită va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat, este una echitabilă și corectă, care corespunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Iorga Emil în numele inculpatului Bobîlev D., care solicită casarea acesteia cu menținerea sentinței. În motivarea recursului invocă: - criticile aduse împotriva deciziei sunt legate în special de faptul că, instanța de judecată și-a însușit de fapt argumentele acuzatorului de sfat, fără a ține cont de poziția părții apărării și argumentele motivate temeinic ale instanței de fond; - instanța de apel nu a dat apreciere corectă declarațiilor părții vătămate Vasluian Mihail, care a declarat că el nu a simțit cînd i-au fost sustrași banii din 6 portofel. Concluzia este că chiar dacă banii ar fi fost sustrași, ei nu au fost sustrași în mod deschis; - probele administrate de către procuror, nu confirmă că banii în cauză ar fi fost sustrași în prezența altei persoane decât Vasluian Mihail, cum ar fi Duca Veaceslav; - nu a fost demonstrat elementul material al laturii obiective a infracțiunii de jaf - sustragerea în mod deschis; - din declarațiile părții vătămate, rezultă că leziuni i-au aplicat Bobîlev Denis și persoana străină însă nu rezultă că, aceste lovituri au fost aplicate în vederea realizării laturii obiective a infracțiunii de sustragere; - în urma cercetării la fața locului la plîngerea părții vătămate, poliția nu a găsit bani nici la Bobîlev nici la Straistă, probele procurorului nefiind în stare să probeze învinuirea în partea sustragerii incriminate inculpaților; - instanța de apel nu a putut să critice faptul că, apartamentul în cauză se află totuși în posesia inculpatului Bobîlev, precum și asupra faptului că deși Vasluian Mihail susține că, a fost agresat fizic în seara respectivă, el totuși nu a plecat din locuința dată și nici nu s-a adresat la poliție imediat după ce a fost agresat ci a rămas acolo să înnopteze, pentru ca doar a doua zi să plece la poliție, fapt care pune la îndoială ca față de el s-a comis această infracțiune ci mai cu seamă că între părți a avut loc un conflict personal, ghidat de motive familiale și nu în concordanță cu săvârșirea vre-unui jaf; - plângerea părții vătămate urma să fie cercetată de către Curtea de apel în contextul că s-a stabilit că, într-adevăr Straistă Mariana ar fi concubinat pînă la Bobîlev Denis anume cu Vasluian Mihail, iar că acesta din urmă ar fi avut interes să se răzbune pe Bobîlev Denis din acest motiv, nu este exclus, cel puțin atît timp cît însuși Bobîlev Denis consideră că, Vasluian l-a acuzat din gelozie. În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia asupra recursului declarat, solicitând inadmisibilitatea prezentului recurs, deoarece recurentul își motivează recursul prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă motivele de reapreciere a probelor nu se conțin în temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, astfel criticile formulate de acesta nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârii recurate, ca fiind ilegală. Instanța de apel a aplicat corect normele de drept material, evaluând probele în conformitate cu prevederile art. 100-101 Cod de procedură penală.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sânt vădit neîntemeiate. 7 În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Colegiul penal lecturând textul recursului reține că, de către recurent se solicită menținerea sentinței, prin care Bobîlev D. a fost achitat de învinuirea adusă în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, totodată indicând faptul că, banii nu au fost sustrași în mod deschis, invocând și semnalând temeiurile de casare ce se încadrează în pct.6), 8), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că „hotărârile instanței de apel poate fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel atunci când hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; nu au fost întrunite elementele infracțiunii, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurentului, în sensul că instanța de apel nu a dat o apreciere corectă declarațiilor părții vătămate, Colegiul o consideră ca neîntemeiată. Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, poate administra, la cererea părților orice probe noi și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Colegiul penal reține, că instanța de apel judecând cauza și verificând probele în ședința de judecată a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei analize și examinări coroborate a probelor ce au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei, precum și a elementelor de fapt pe care se sprijină soluția de condamnare dispusă în cauză, expunându-se argumentat din care motive a ajuns la concluzia de vinovăție a inculpatului Bobîlev D., de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal. Totodată, instanța de apel casând parțial sentința primei instanțe și recunoscându-l pe Bobîlev D. vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, și-a argumentat soluția prin faptul că, din declarațiile părții vătămate și din probele materiale prezentate în cauză, se demonstrează comiterea de către inculpatul Bobîlev D. a infracțiunii de jaf, probe care sânt descrise amănunțit în hotărârea judecătorească (f.d. 233-234, v. I). Instanța de recurs relevă, că argumentele recurentului invocate în recurs, referitor la nevinovăția inculpatului Bobîlev D. de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, pe care Colegiul le însușește. Astfel, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-au dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere 8 al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept. Totodată, nu este fondată nici critica recurentului, în sensul pretinderii că instanța de apel nu a dat apreciere corectă declarațiilor părții vătămate, care a declarat că nu a simțit când i-au fost sustrași banii din portofel. Instanța de recurs atestă că, instanța de apel recunoscându-l vinovat și condamnându-l pe Bobîlev D. de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, a luat în considerație totalitatea de probe pertinente, concludente, utile și veridice cercetate în ședința de judecată și anume declarațiile părții vătămate Vasluian Mihail, acesta din urmă menționând în cadrul ședinței în instanța de apel că, a văzut că Bobîlev Denis i-a luat banii și i-a rupt portofelul, că a fost lovit de aceștia în somn, având leziuni pe față și fiind murdar de sînge, și probele scrise cercetate în ședința de judecată, și anume conținutul raportului de expertiză medico-legală nr. 14 din 27.01.2016, conform căruia la Vasluian Mihail s-a constatat: plagă contuză, echimoze și excoriații pe față, care au fost provocate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent, dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, în comun, determină o dereglare a sănătății de scurtă durată și se califică ca vătămare ușoară. În acest context, instanța de apel întemeiat a apreciat critic declarațiile părții vătămate Vasluian Mihail date în cadrul ședinței instanței de fond, unde acesta indică faptul, că nu a simțit cînd i-au fost sustrași banii, deoarece dormea (f.d. 175), or acesta în cadrul ședinței instanței de apel a declarat contrariul. Mai mult ca atît, fiind audiat în cadrul urmăririi penale la data de 22.01.2016, chiar a doua zi după comiterea infracțiunii, partea vătămată Vasluian Mihail a relatat cu lux de amănunte că, fiind în ospeție la Straistă Mariana între el și Bobîlev Denis, s-a iscat o ceartă în cadrul căreia acesta s-a apropiat de el și a început a-i aplica lovituri cu pumnii în regiunea feței. La el s-a alăturat și Straista Mariana, care la fel îi aplica lovituri. Ambii l-au doborât la podea, iar Bobîlev Denis i-a scos din buzunarul scurtei portmoneul din care a luat banii și împreună cu Straista Mariana i-a ascuns, unde precis nu cunoaște, posibil că i-a pus în buzunar (f.d. 6). Aceste declarații nefiind în contradicție cu declarațiile date în cadrul ședinței instanței de apel, precum și cu conținutul raportului de expertiză medico-legală nr.14 din 27.01.2016. Astfel, ținînd cont de împrejurările săvârșirii faptei, instanța de apel întemeiat a conchis că, inculpatul Bobîlev D. a prevăzut și urmărit sustragerea în mod deschis a bunurilor lui Vasluian M., astfel a săvârșit faptele cu vinovăție sub forma intenției directe. Totodată, instanța de recurs conchide că în acțiunile lui Bobîlev Denis se regăsesc toate elementele constitutive ale infracțiunii de jaf, iar versiunea apărării potrivit căreia Bobîlev Denis nu a comis fapta incriminată, invocând că situația creată constituie o metodă de răzbunare din motive de gelozie din partea părții vătămate care este fostul concubin al Marianei Straistă, reprezentând doar o strategie de eschivare a inculpatului de la răspundere penală. Rezumând în ansamblu probele administrate, Colegiul penal statuează că, nu se constată prezența a careva dubii privind vinovăția inculpatului, în săvârșirea 9 infracțiunii imputate, iar acțiunile acestuia sânt incidente elementelor infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, fiind corect calificate și în cele din urmă temeiurile pentru recurs invocate și stipulate la pct. 6), 8), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmarea. În virtutea considerentelor expuse mai sus, constatând că în cauză există o concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanța de apel în privința inculpatului, nefiind identificată de instanța de recurs vre-o eroare judiciară, ce ar putea servi drept temei de casare a hotărârii judecătorești atacate, Colegiul penal consideră ca fiind vădit neîntemeiate criticile formulate de către recurent în recursul ordinar deferit spre examinare. Astfel, odată ce recursul de pe rol este vădit neîntemeiat, acesta urmează a fi declarat inadmisibil.
În conformitate cu art. 432 alin. (1)-(2) pct. 4) CPP, Colegiul penal D E C I D E: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Iorga Emil în numele inculpatului Bobîlev Denis, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 octombrie 2020, în cauza penală privindu-l pe Bobîlev Denis Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la data de 27 ianuarie 2021. Președinte Timofti Vadimir Judecător Cobzac Elena Judecător Țurcan Anatolie 10
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.