1ra-1994/20 — art. 186 alin. 2 lit. c, d CP

Prin sentința Judecătoriei Drochia (sediul Central) din 29 noiembrie 2019, pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Cebotari Ruslan a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal (episodul din februarie 2018 în privința părții vătămate Căpriță Vasile), la 1 (unu) an 6 (șase) luni închisoare; - art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal (episodul din februarie 2018 în privința părții vătămate Ciornîi Svetlana), la 1 (unu) an 6 (șase) luni închisoare; - art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal (episodul din 07 iulie 2018 – 09 iulie 2018), la 1 (unu) an 6 (șase) luni închisoare. Potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate, a fost stabilită pedeapsa definitivă lui Cebotari Ruslan, de 2 (doi) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Conform art. 85 alin. (1) Cod penal, prin cumul de sentințe, la pedeapsa aplicată, a fost adăugată parțial pedeapsa neexecutată, stabilită prin sentința 1 Judecătoriei Militare, mun. Chișinău din 17 ianuarie 2017, fiind aplicată pedeapsa definitivă lui Cebotari Ruslan, de 3 (trei) ani 2 (două) luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. A fost încasat din contul lui Cebotari Ruslan în beneficiul lui Osadci Tatiana suma de 4 000 lei și în beneficiul lui Ciornîi Svetlana suma de 1 655 lei, cu titlu de prejudiciu material.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt, că Cebotari Ruslan, în februarie 2018, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin deteriorarea geamului, a pătruns în frizeria situată în piața din or. Drochia, str. 27 august, 20, ghereta nr. 36, ce aparține lui Cuciuc Efrosinia și Ciornîi Svetlana, care activează în această frizerie, dintr-o cutie, care se afla în dulap, a sustras bani în sumă de 500 lei și mai multe bunuri materiale, prin ce a cauzat părții vătămate un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 2 850 lei. Acțiunile lui Cebotari Ruslan, au fost încadrate în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, furtul, adică, sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin pătrundere în încăpere, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Tot el, la începutul lunii februarie 2018, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin forțarea ușii, a pătruns în casa cet. Căpriță Vasile, situată în s. xxxxx, r-nul xxxxx, de unde a sustras pe ascuns mai multe bunuri materiale, prin ce a cauzat părții vătămate un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 14 500 lei. Acțiunile lui Cebotari Ruslan, au fost încadrate în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, furtul, adică, sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin pătrundere în încăpere, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Tot el, la 07 iulie 2018 – 09 iulie 2018, aflându-se în s. xxxxx, xxxxx, în timpul zilei, în continuarea acțiunilor sale, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, prin acces liber, a sustras pe ascuns din domiciliul cet. Osadci Tatiana, la care se afla la gazdă în acel moment, mai multe bunuri materiale, cauzându-i părții vătămate un prejudiciu material considerabil în sumă de 4 400 lei. Acțiunile lui Cebotari Ruslan, au fost încadrate în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, furtul, adică, sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Inculpatul Cebotari Ruslan, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea parțială a acesteia, în partea stabilirii pedepsei, menționând că prima instanță i-a aplicat o pedeapsă prea aspră, care contravine prevederilor CEDO.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 21 iulie 2020, a fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința primei instanțe fără modificări. 2 4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că prima instanță, ținând cont de prevederile art. 61 și 75 Cod penal, a stabilit pedeapsa inculpatului Cebotari Ruslan, în limitele sancțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c), d), 186 alin. (2) lit. d), 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, aceasta fiind proporțională faptelor săvârșite, cu respectarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală. Instanța de apel a conchis, că argumentele inculpatului sunt neîntemeiate, or, la adoptarea sentinței, prima instanță nu a comis erori de fapt și de drept în ce privește individualizarea pedepsei inculpatului Cebotari Ruslan. Prin urmare, instanța de apel a precizat că prima instanță, la stabilirea pedepsei inculpatului, a ținut cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei penale în raport cu circumstanțele cauzei, și personalitatea inculpatului, astfel stabilind o pedeapsă echitabilă și în conformitate cu prevederile legale. Astfel, ținând cont de circumstanțele cauzei, de gravitatea infracțiunilor săvârșite de către inculpatul Cebotari Ruslan, care potrivit art. 16 Cod penal, fac parte din categoria celor mai puțin grave, de faptul că inculpatul a recunoscut vina și a conștientizat pericolul faptei săvârșite, de căința sinceră a acestuia, de comportamentul inculpatului după comiterea infracțiunii, că anterior a mai săvârșit infracțiuni similare și nu a făcut concluziile necesare, instanța de apel a conchis, că prima instanță corect a ajuns la concluzia că corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea. Instanța de apel a precizat, că nu pot fi admise argumentele inculpatului privind stabilirea unei pedepse mai blânde, deoarece anterior fiind condamnat la pedeapsă cu suspendarea condiționată a executării acesteia, prin aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, inculpatul nu s-a corectat, săvârșind în termenul de probațiune alte infracțiuni. Or, prima instanță corect și întemeiat a aplicat inculpatului Cebotari Ruslan, pedeapsa sub formă de închisoare, aceasta fiind una echitabilă.

Avocatul Uncu Natalia în numele inculpatului, fără a indica un temei concret pentru declararea recursului din cele conținute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, contestă hotărârile instanțelor de fond cu recurs ordinar, solicitând casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie aplicată o pedeapsă mai blândă inculpatului Cebotari Ruslan. 5.1. În argumentarea recursului menționează, că instanțele de fond nu au luat în considerație prevederile art. 2, 7, 75-78 Cod de procedură penală, precum și recomandările din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 16 din 31 mai 2004 cu privire la aplicarea în practica judiciară a principiului individualizării pedepsei, astfel că la stabilirea categoriei și termenului 3 pedepsei, prima instanță, precum și instanța de apel nu au reținut faptul că inculpatul Cebotari Ruslan a recunoscut vina și s-a căit sincer de cele săvârșite. Consideră apărarea, că în privința inculpatului Cebotari Ruslan, urmează a fi aplicată o pedeapsă mai blândă.

Examinând argumentele recursului declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Conform art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Conform practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din conținutul recursului declarat, rezultă că apărarea invocă dezacordul cu decizia instanței de apel și sentința primei instanțe, sub aspectul individualizării pedepsei penale stabilite inculpatului Cebotari Ruslan, temei care se încadrează în baza art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când: s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Sub aspectul temeiului de casare invocat, Colegiul penal atestă că apărarea consideră că inculpatului Cebotari Ruslan, i-a fost stabilită o pedeapsă prea aspră, însă analizând argumentele menționate în raport cu circumstanțele cauzei, instanța de recurs le apreciază ca neîntemeiate și pasibile respingerii din următoarele motive. Prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare 4 în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Conform prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, și respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea ultimului, cât și a altor persoane. Totodată, conform prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel, instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor aplicate persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate: de la cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune pe viață. În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Din actele cauzei rezultă că prin sentința primei instanțe, Cebotari Ruslan a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal (episodul din februarie 2018 în privința părții vătămate Căpriță Vasile), la 1 an 6 luni închisoare; art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal (episodul din februarie 2018 în privința părții vătămate Ciornîi Svetlana), la 1 an 6 luni închisoare și art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal (episodul din 07 iulie 2018 – 09 iulie 2018), la 1 an 6 luni închisoare, iar potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial, al pedepselor aplicate, 5 a fost stabilită pedeapsa definitivă lui Cebotari Ruslan, de 2 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, și conform art. 85 alin. (1) Cod penal, prin cumul de sentințe, la pedeapsa aplicată, a fost adăugată parțial pedeapsa neexecutată, stabilită prin sentința Judecătoriei Militare, mun. Chișinău din 17 ianuarie 2017, fiind aplicată pedeapsa definitivă lui Cebotari Ruslan, de 3 ani 2 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, soluție care a fost menținută și de către instanța de apel. La examinarea cauzei, instanța de apel a conchis, că prima instanță a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, la stabilirea pedepsei inculpatului Cebotari Ruslan, pedeapsa fiind aplicată în corespundere cu prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, în limitele sancțiunii prevăzute de infracțiunea incriminată. Astfel, la menținerea soluției primei instanțe de aplicare a pedeapsei cu închisoare lui Cebotari Ruslan, instanța de apel a stabilit că prima instanță corect a conchis că realizarea scopului pedepsei penale, în privința inculpatului, poate avea loc doar prin izolarea de societate cu stabilirea pedepsei închisorii, luând în considerație personalitatea inculpatului Cebotari Ruslan, care nu este la prima abatere penală, anterior fiind condamnat prin sentința Judecătoriei Militare, mun. Chișinău din 17 ianuarie 2017, la o pedeapsă cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, însă în termenul de probă acesta a săvârșit alte infracțiuni și nu a purces pe calea corijării. Totodată, ținând cont de faptul, că examinarea cauzei a avut loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală conform procedurii prevăzute de art. 3641 Cod de procedură penală, deoarece inculpatul a recunoscut vina și nu a solicitat să fie administrate probe noi, astfel încât instanța a concluzionat că din probele administrate rezultă că faptele inculpatului sunt constatate și că sunt suficiente date cu privire la persoana inculpatului pentru a permite stabilirea unei pedepse, prin urmare, inculpatul Cebotari Ruslan, a beneficiat de reducerea pedepsei cu 1/3 a limitelor de pedeapsă. Așadar, Colegiul penal reține, că instanțele de fond, individualizând pedeapsa inculpatului au ținut cont de prevederile legale expuse supra și au motivat aplicarea față de inculpat a pedepsei închisorii, în baza tuturor circumstanțelor constatate în speță, determinante pentru stabilirea pedepsei, și prin urmare, Colegiul consideră, că instanțele corect au concluzionat că o pedeapsă cu executarea reală a închisorii, va asigura scopul pedepsei, din care motiv nu pot fi reținute argumentele recurentului privind aplicarea unei pedepse mai blânde în privința inculpatului Cebotari Ruslan. În contextul celor expuse mai sus, Colegiul penal conchide, că pedeapsa aplicată inculpatului este una corectă, deoarece la stabilirea acesteia au fost respectate exigențele legii, iar argumentele recursului în acest sens sunt 6 neîntemeiate, impunându-se soluția inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Uncu Natalia în numele inculpatului Cebotari Ruslan, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 21 iulie 2020, în cauza penală în privința lui Cebotari Ruslan xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată, pronunțată la 21 ianuarie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Toma Nadejda Țurcan Anatolie 7