1rh-8/2020 — art. 287 alin. 3 CP

1rh-8/2020 — art. 287 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1rh-8/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

10 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,

cu participarea:

Procurorului: Crijanovschi Sergiu,

Avocatului: Culeac-Reul Natalia,

Condamnatului: Safarmatov Arslan,

judecând, în ședință publică, în baza materialelor cauzei, cererea de

revizuire declarată de către avocatul Culeac-Reul Natalia în numele

condamnatului Safarmatov Arslan, prin care se solicită revizuirea deciziei

Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 26 martie 2019, deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 noiembrie 2018 și

sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 30 mai 2018, în cauza

penală în privința lui,

Safarmatov Arslan XXXXX, născut la

XXXXX, originar din XXXXX și domiciliat

în XXXXX.

Termenul de examinare:

de la 22.10.2020 - până la 10.11.2020

Procedura de citare legală, îndeplinită.

La ședință s-au prezentat:

Procurorul – Crijanovschi Sergiu, care a solicitat respingerea cererii de

revizuire ca neîntemeiată.

Avocatul – Culeac-Reul Natalia, care a solicitat admiterea cererii de revizuire

susținând motivele de fapt și de drept invocate în ea.

Condamnatul – Safarmatov Arslan, care a solicitat admiterea cererii de

revizuire în sensul formulat.

Asupra cererii de revizuire, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

1

A C O N S T A T A T :

Safarmatov Arslan a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.287

alin.(3) Cod penal, la 3 ani închisoare, iar potrivit art.90 Cod penal, a fost

dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru perioada de

probațiune de 3 ani.

Conform art.65 Cod penal, Safarmatov Arslan a fost privat de dreptul

privind deținerea, portul și folosirea armei pe termen de 3 ani.

Arslan, la 24 noiembrie 2015, aproximativ la ora 09:00, aflându-se la intrarea

pe teritoriul SA „Tracom” situat pe str. Columna 170 din mun. Chișinău,

încălcând grosolan ordinea publică, nu s-a subordonat cerințelor paznicului

Balaur Tudor, care a îngrădit accesul automobilului de taxi cu care venise

Safarmatov Arslan, l-a împins la o parte și a ordonat șoferului să intre în

ograda societății comerciale, unde se află și oficiul companiei „Star Net”.

Peste câteva minute după aceasta, când ieșea din oficiul companiei

„StarNet”, văzându-i pe agenții de intervenție și pază a SRL „Argus-S”,

Costaș Iurie și Zaharco Viorel, care venise să curme acțiunile huliganice ale

acestuia, Safarmatov Arslan a scos pistolul de modelul „Baikal-442” și l-a

îndreptat în direcția agenților de pază amenințându-i că va efectua trageri.

Intenționând totodată să părăsească locul comiterii infracțiunii, manifestând

cinism și obrăznicie deosebită, Safarmatov Arslan a efectuat două trageri din

pistol în direcția picioarelor lui Costaș Iurie, apoi, a fost reținut de către

colaboratorii de poliție care venise la fața locului.

casarea parțială a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit

modului stabilit de prima instanță, prin care lui Safarmatov Arslan

recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(3)

Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsa 3 ani închisoare, cu executarea în

penitenciar de tip semiînchis, și de către avocatul Culeac-Reul Natalia și

inculpatul Safarmatov Arslan, care au solicitat casarea sentinței, cu

pronunțarea unei hotărâri de achitare, din motiv că faptele inculpatului nu

întrunesc elementele infracțiunii.

noiembrie 2018, a fost respins ca nefondat, apelul declarat de avocatul

Culeac-Reul Natalia în numele inculpatului, admis apelul declarat de

procuror, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Safarmatov Arslan

2

recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(3)

Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa 3 ani închisoare, cu executarea în

penitenciar de tip semiînchis.

În rest dispozițiile sentinței au fost menținute.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a statuat că, prima instanță,

cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma

admisibilității, pertinenței și concludentei, utilității și veridicității raportată

la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o

corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului

Safarmatov Arslan încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art.287

alin.(3) Cod penal.

Cu referire la apelul declarat de procuror, instanța de apel a indicat că,

prima instanță nu a acordat deplină eficiență prevederilor art.art.6, 7, 61, 75,

90 Cod penal, respectiv, nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite,

de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care

atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață

ale familiei acestuia.

Conform cu criteriilor enunțate la art.16 Cod penal, infracțiunea

prevăzută de art.287 alin.(3) Cod penal, se califică ca infracțiune „gravă”,

inculpatul Safarmatov Arslan nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii

incriminate, anterior a fost judecat, nu are antecedente penale, nu este

angajat în câmpul muncii, careva circumstanțe atenuante sau agravante în

privința inculpatului nu au fost stabilite.

Totodată, instanța de apel a reținut că, prima instanță nu și-a motivat

soluția referitor la modalitatea de executare a acesteia, or, aceasta a statuat

principii și norme de ordin general, care însă, nu au fost raportate în mod

concret împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și

mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura

și gravitatea rezultatului produs sau a altor consecințe ale infracțiunii,

motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, conduita după săvârșirea

faptei și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de

sănătatea, situația familială și socială etc.

La fel, instanța de apel a reținut din materialele cauzei penale că

inculpatul Safarmatov Arslan nu este la prima abatere de la legea penală,

dânsul anterior a fost judecat, fapt ce rezultă din revendicarea eliberată în

privința acestuia (f.d.96- 97 vol. I).

În acest sens, instanța de apel a notat că, deși în privința lui Safarmatov

Arslan, prima instanță nu a stabilit careva circumstanțe agravante,

3

antecedentele penate fiind stinse, totuși în cadrul operațiunii de

individualizare a pedepsei penale, sub aspectul executării acesteia, urmează

a fi evaluat și faptul că inculpatul anterior a fost judecat. În contextul celor

indicate supra, instanța de apel a conchis de a-i aplica inculpatului

Safarmatov Arslan, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.287

alin.(3) Cod penal, pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 3 ani, cu

executarea în penitenciar de tip semiînchis, în acest sens urmând a se lua în

vedere că inculpatul anterior a fost judecat, fapt ce demonstrează că scopul

pedepsei nu a fost atins, dânsul nu a făcut careva concluzii și nu a pășit pe

calea corectării și reintegrării în societate, or, scopul pedepsei penale

urmărește corectarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane. 4.3.

Cu referire la apelul declarat de avocatul Natalia Culeac-Reul în

interesele inculpatului Safarmatov Arslan, instanța de apel a indicat că,

apreciind probele administrate de acuzatorul de stat din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității acestora a constatat că, vina

inculpatului Safarmatov Arslan în comiterea infracțiunii prevăzute de

art.287 alin.(3) Cod penal a fost pe deplin confirmată prin probele

administrate la dosar, iar solicitarea părții apărării referitor la pronunțarea

unei sentințe de achitare în privința inculpatului, din motiv că faptele

inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii este nefondată, deoarece

nu este susținută printr-un sistem de probe pertinente și concludente, fiind

combătută de probele administrate de acuzatorul de stat.

Din materialele cauzei penale a rezultat că conflictul iscat între

inculpatul Safarmatov Arslan și partea vătămată Costaș Iurie a avut loc în

loc public, pe teritoriul SA „Tracom” situat pe str. Columna, 170, mun.

Chișinău, în prezența mai multor persoane, conflictul dat fiind observat și

de terțe persoane, iar din declarațiile părții vătămate Costaș Iurie, a rezultat

că dânsul împreună cu Zaharco Viorel s-a apropiat de inculpat pentru a se

clarifica de ce ultimul a intrat pe teritoriul întreprinderii, dacă acest lucru i-

a fost interzis.

Or, argumentele părții apărării referitor la faptul că ordinea publică nu

a fost încălcată pe teritoriul SA „Tracom”, deoarece activitatea de pe teritoriu

nu a fost stopată, mașinile intrau și ieșeau în mod normal, fără ca inculpatul

Safarmatov Arslan prin careva acțiuni să le împiedice, nu pot fi reținute ca

fiind pertinente, deoarece acțiunile inculpatului au încălcat în mod grosolan

ordinea publică, chiar dacă activitatea întreprinderii nu a fost stopată,

deoarece, prin acțiunile inculpatului care s-au materializat prin faptul că

ultimul a scos pistolul și l-a îndreptat în direcția agenților de pază, după care

4

a efectuat două trageri de pistol în direcția picioarelor părții vătămate, au

fost lezate regulile sociale și morale de conviețuire într-un mod grosolan și

demonstrativ.

Mai mult, instanța de apel a notat că, suspendarea temporară a

activității normale a întreprinderilor constituie doar un element care descrie

sensul general al „încălcării grosolane a ordinii publice”, care de altfel,

înglobează o serie de evenimente, acțiuni comise de violatorul ordinii

publice. Instanța de apel a respins argumentele părții apărării referitor la

faptul că de fapt inculpatul Safarmatov Arslan a fost agresat de către Costaș

Iurie și Zaharco Viorel, ei primii l-au acostat pe inculpat și au încercat să

aplice forța fizică în privința inculpatului, ultimul fiind nevoit să se apere,

or, aspectele susținute de către partea apărării sunt infirmate de probele

acuzării administrate la dosar.

Neîntemeiate au fost apreciate și argumentele apărării precum că,

inculpatul Safarmatov Arslan doar a scos pistolul cu scopul de a se apăra de

Costaș Iurie și Zaharco Viorel, însă nu a tras nici o împușcătură, deoarece în

cadrul cercetării judecătorești, prin declarațiile părții vătămate, declarațiile

martorului Zaharco Viorel s-a stabilit că inculpatul a scos pistolul și a

amenințat agenții de intervenție și pază că va efectua trageri, după care,

acesta a efectuat două trageri din pistol în direcția picioarelor lui Costaș

Iurie.

Cu referire la declarațiile martorului Țîra Florin - șoferul mașinii de

taxi, în baza cărora își susține partea apărării poziția, și anume că ultimul a

indicat că împușcături au efectuat doar paznicii, iar inculpatul nu a efectuat

careva trageri, instanța de apel nu a putut reține că declarațiile acestuia sunt

în măsură să combată învinuirea înaintată inculpatului conform actului de

acuzație, or, după cum a indicat și martorul Balaur Tudor, șeful de schimb

în pază la SA „Tracom”, în tot acest timp, taximetristul s-a aflat în mașină.

Mai mult, instanța de apel a reținut că, martorul Țîra Florin este taximetristul

care l-a transport pe inculpat în calitate de pasager pe teritoriul SA

„Tracom”, respectiv, ultimul nu a ținut cont de cerințele paznicului care nu

permitea accesul automobilului de taxi și la solicitarea inculpatului a intrat

în ogradă. Circumstanțele de fapt indicate supra au fost confirmate de

martorul Balaur Tudor, care a declarat că a oprit un taxi la barieră și colegul

său îi explica persoanei că este interzisă intrarea. În timpul acesta din taxi a

coborât inculpatul, care a 8 comunicat că urmează să se deplaseze la oficiul

„StarNet”. S-a apropiat de inculpat, s-a prezentat și i-a explicat că pe la

postul dat nu pot intra, la care ultimul a dat indicații taximetristului să intre,

iar dânsul a coborât jos și s-a deplasat spre sediul companiei „StarNet”.

5

În contextul declarațiilor martorului Balaur Tudor, instanța de apel a

respins argumentele părții apărării care a susținut că, atât paza SA

„Tracom”, cât și agenții de paza SRL „Argus-S” au întreprins acțiuni ilegale,

dat fiind faptul că trecerea pe teritoriul Parcului industrial „Tracom” era

liberă, bariera era ridicată, or, martorul Balaur Tudor, în calitatea sa de șef

de schimb în pază la SA „Tracom”, dar și martorul Bostănică Leonid au

atenționat, atât pe șoferul mașinii de taxi, cât și pe inculpat că este interzisă

intrarea, ultimul nu a ținut cont de cele invocate, motiv pentru care a fost

chemată grupa operativă SRL „Argus-S”.

Tot în acest context, instanța de apel a relevat pertinența declarațiilor

martorului Bostănică Leonid care completează declarațiile părții vătămate și

ale martorilor Zaharco Viorel și Balaur Tudor, prin care se confirmă că au

comunicat șoferului de taxi și inculpatului că pe la acest post taxiurile nu au

acces, iar din taxi a coborât inculpatul care l-a dat la o parte și a menționat

că o să intre unde dorește și cum dorește. Văzând că se agravează situația a

chemat grupa de pază a companiei SRL „Argus-S”.

Totodată, martorul Bostănică Leonid a indicat că de unde se afla

dânsul nu vedea nimic, însă a auzit câteva împușcături pe teritoriu. În

contextul argumentelor invocate de partea apărării precum că din

înregistrarea video se observă cum din armă îndreptată în sus trag acești doi

agenți de pază, instanța de apel a notat că partea vătămată Costaș Iurie a

confirmat că dânsul a tras în aer după efectuarea împușcăturii de către

inculpat.

Cu referire la declarațiile martorului Coșciug Mihail, instanța de apel

a reținut că ultimul a indicat că nu a văzut dacă inculpatul a efectuat careva

împușcături, or, declarațiile martorului dat nu pot confirma faptul că

inculpatul nu a efectuat împușcături.

Totodată, instanța de apel a atestat că nici prin declarațiile martorului

Ostapov Vitalie nu se confirmă faptul că inculpatul nu a efectuat

împușcături, or, martorul a indicat că a auzit 2-3 împușcături, dar nu

cunoaște cine anume a împușcat. Instanța de apel a respins versiunea părții

apărării precum că inculpatul Safarmatov Arslan nu a efectuat careva

împușcături, deoarece aceasta este combătută și prin rezultatele raportului

de expertiză complexă balistică și fizicochimică nr. XXXXX, XXXXX din 07

decembrie 2015.

Cu referire la argumentele părții apărării care a susținut că cineva din

persoanele interesate pe caz puteau să producă împușcătura din pistolul

acestuia, în lipsa sa, când deja pistolul se afla la poliție și el era reținut, cu

scopul de a camufla acțiunile ilegale ale lui Costas Iurie și Zaharco Viorel și

6

ca Safarmatov Arslan să fie acuzat de huliganism agravat, instanța de apel

nu a putut reține aceste afirmații, pe care le-a apreciat ca fiind declarative și

lipsite de o confirmare probatorie pertinentă și concludentă.

În acest sens, instanța de apel a reținut declarațiile martorului Pleșca

Octavian care a indicat că în urma solicitării pe care a avut-o în anul 2015 s-

a deplasat la fața locului, unde a avut loc un conflict. Martorii i-au comunicat

că au fost efectuate câteva împușcături în sus de către ambii. Apropiindu-se

de inculpat, acesta i-a comunicat că deține permis de port armă și a transmis

benevol arma de foc care o deținea. După 2-3 minute la fața locului a venit

grupa operativă a IP Buiucani, căreia i-a fost transmisă arma de foc ridicată

de la inculpat. Prin procesul-verbal de ridicare din 24 noiembrie 2015 s-a

atestat că de la Pleșca Octavian a fost ridicat un pistol de model Baikal-442,

un încărcător cu 7 cartușe, un toc, o copie a permisului de armă.

Tot în acest context, instanța de apel a reținut că versiunea apărării

precum că careva persoane interesate pe caz puteau să producă împușcătura

din pistolul inculpatului, în lipsa sa sunt combătute prin declarațiile părții

vătămate, declarațiile martorului Zaharco Viorel care au indicat că

inculpatul Safarmatov Arslan a efectuat două trageri de pistol în direcția

picioarelor lui Costaș Iurie, iar careva probe care să combată aceste

declarații, la materialele cauzei nu au fost administrate. Cu referire la

argumentele părții apărării precum că arma de model Baikal442 nu a fost

ridicată conform procedurii penale de la Safarmatov Arslan, adică de îndată

să fie sigilată, totodată, ultimul nu a asistat la predarea-întocmirea

procesului-verbal de ridicare sau predare a armei, or, după cum a fost

reiterat supra, inculpatul a predat benevol arma martorului Pleșca Octavian,

iar ulterior prin procesul-verbal de ridicare din 24.11.2015, pistolul de model

Baikal-442 a fost ridicat de la Pleșca Octavian, respectându-se în acest sens

dispozițiile prevăzute de art.128 Cod de procedură penală. Astfel, martorul

Pleșca Octavian, solicitând arma de la inculpat și, respectiv, deposedându-l

de aceasta și-a îndeplinit atribuțiile sale funcționale în calitatea sa de ofițer

al Batalionului de reacționare operativă, de a reacționa prompt la apelurile

cetățenilor aflați în dificultate, despre infracțiuni, alte acțiuni ilegale sau

incidente, precum și de a asigura în limitele competenței, menținerea ordinii

și securității publice, protecția drepturilor și interesele legitime ale persoanei

și comunității. Instanța de apel a apreciat critic și argumentele apărării

referitor la faptul că este ilegală și acțiunea de cercetare la fața locului,

concomitent cu ridicarea cartușelor din 24.11.2015, deoarece în aceasta se

indică că cercetarea s-a început la ora 10:30 și s-a finisat la 10:50, ceea ce

constituie date eronate privitor la timpul efectuării cercetării, care de fapt a

7

avut loc mai târziu, după predarea benevolă a pistolului de către Safarmatov

Arslan poliției și reținerea sa, or, careva probe care ar demonstra cele

invocate de către apărător nu au fost prezentate.

La fel, instanța de apel a respins și argumentele părții apărării referitor

la faptul că urmează a se reține declarațiile martorului Stepuleac Anatolie,

or, declarațiile acestuia nu coroborează cu alte probe administrate la dosar.

În ceea ce privește argumentele avocatului precum că nu este clar atât din

învinuire, cât și din declarațiile părții vătămate ce pericol a prezentat

Safarmatov Arslan în moment ce a coborât din taxi și a plecat la unul din

oficiile situate pe teritoriu, instanța de apel a notat că inculpatul nu s-a

subordonat cerințelor paznicului Balaur Tudor, care a îngrădit accesul

automobilului de taxi cu care venise inculpatul, l-a împins la o parte și a

ordonat șoferului să intre în ograda societății comerciale, unde se află și

oficiul companiei „Star Net”, iar atunci când au venit agenții de intervenție

și pază a SRL „Argus-S”, Costaș Iurie și Zaharco Viorel să curme acțiunile

huliganice ale acestuia, Safarmatov Arslan a scos pistolul de modelul Baikal-

442 și l-a îndreptat în direcția agenților de pază amenințându-i că va efectua

trageri și intenționând să părăsească locul comiterii infracțiunii, a efectuat

două trageri din pistol în direcția picioarelor lui Costaș Iuurie.

Tot în acest context, instanța de apel a atestat că, agenții de pază a SRL

„Argus-S”, Costaș Iurie și Zaharco Viorel au acționat conform atribuțiilor de

serviciu, or, inculpatul nu s-a subordonat cerințelor paznicului, motiv

pentru care ultimul a solicitat intervenția grupei operative a SRL „Argus-S”,

iar la intervenția acestora de a stopa acțiunile inculpatului, ultimul a scos

arma și a efectuat 2 trageri din pistol.

Referitor la argumentele apelantului că, atât conform extrasului din

Sinteza, cât și potrivit încheierii nr.6 din 05.01.2016 se specifică că au avut loc

3 împușcături recunoscute prin declarații de către agenții IPO Chișinău,

Costaș Iurie și Zaharco Viorel; că au avut loc 3 împușcături din arma de foc,

a fost specificat și de către martorii audiați în ședința de judecată; nici unul

dintre martori nu a specificat că Safarmatov Arslan a efectuat împușcătură

din arma de foc pe care o deținea; despre împușcătură vorbesc numai agenții

IPO Chișinău, care în viziunea apărării au un interes direct de a nu purta

răspundere pentru acțiunile ilegale întreprinse de către dânșii, instanța de

apel a notat că, acțiunile infracționale ale inculpatului Safarmatov Arslan

referitor la efectuarea a două trageri din pistol în direcția picioarelor lui

Costaș Iurie, a fost constatat atât prin declarațiile părții vătămate și ale

martorului Zaharco Viorel, cât și prin declarațiile altor martori care au fost

audiați în cadrul cercetării judecătorești, cu materialele administrate la faza

8

urmăririi penale, dintre care raportul de expertiză complexă balistică și

fizicochimică nr. XXXXX din 07.12..2015, probe care apreciate în coroborare

demonstrează vinovăția inculpatului Safarmatov Arslan în comiterea

infracțiunii de huliganism agravat.

avocatul Culeac-Reul Natalia în numele inculpatului, în temeiul art.427

alin.(1) pct.6) și 8) Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar

hotărârile adoptate, solicitând casarea acestora cu pronunțarea unei hotărâri

de achitare, din motiv că în acțiunile inculpatului nu se regăsesc elementele

infracțiunii imputate.

26 martie 2019, a fost respins ca inadmisibil recursul, cu menținerea hotărârii

contestate.

6.1. În motivarea soluției, instanța de recurs ordinar a statuat că

instanța de apel și-a motivat decizia în concordanță cu prevederile art.417

alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, astfel aceasta cuprinzând temeiurile

de fapt și de drept ce au dus la respingerea apelului declarat de partea

apărării, fiind motivată just adoptarea unei asemenea soluții.

Totodată, instanța de apel a respectat și prevederile art.414 Cod de

procedură penală, expunându-se asupra tuturor motivelor invocate în apel

și prin hotărârea sa a oferit răspunsuri plauzibile și argumentate asupra

acestora, în coraport cu circumstanțele stabilite în prezenta speță, ce au fost

verificate în ședință de judecată.

Cu referire la incidența temeiului pentru recurs prevăzut la pct.8)

alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar a indicat

că, potrivit lucrărilor dosarului, inculpatul a fost învinuit, recunoscut

vinovat și condamnat în baza art.287 alin.(3) Cod penal, și anume –

huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan

ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, de

opunerea de rezistență violentă persoanelor care curmă actele huliganice,

precum și acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism și

obrăznicie deosebită, săvârșite cu aplicarea armei.

Astfel, prima instanță în hotărârea adoptată a făcut o analiză amplă a

probelor administrate la caz, în raport cu învinuirea înaintată inculpatului,

oferind răspunsuri argumentate la criticile esențiale invocate de către partea

apărării, care de altfel au fost similare și în procedurile de apel și recurs

ordinar.

Prin urmare, dat fiind faptul că prima instanță corect a stabilit

circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin

9

prisma art.101 Cod de procedură penală, astfel corect a ajuns la concluzia

privind vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate.

Atât instanța de apel, cât și cea de recurs ordinar nu au avut temeiuri

de a devia de la concluziile menționate în sentința de condamnare.

Totodată, instanța de recurs în urma verificării hotărârilor

judecătorești contestate, a considerat că, instanțele de fond întemeiat au

reținut ca probe ce confirmă vina inculpatului declarațiile părții vătămate

Costaș Iurie, care coroborează cu declarațiile martorilor Zaharco Viorel,

Balaur Tudor, Bostănică Leonid, Pleșca Octavian; procesul-verbal de ridicare

din 24 noiembrie 2015; rezultatele raportului de expertiză complexă balistică

și fizico-chimică nr. XXXXX, XXXXX din 07 decembrie 2015.

Având în vedere cumulul de probe menționat și reținut de către

instanțele de fond, instanța de recurs ordinar a considerat că, acestea

întemeiat au ajuns la concluzia despre vinovăția inculpatului în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(3) Cod penal.

Pe de altă parte, raportat la criticile invocate de apărătorul inculpatului

în recursul declarat, instanța a constatat că acesta se referă în bună parte doar

la chestiunea de apreciere a probelor.

Elocvent în acest sens, s-a precizat că, la etapa judecării recursului nu

analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă apreciere materialului

probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de

instanțele ierarhic inferioare, aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de

fond.

În virtutea raționamentelor expuse, constatând că în cauză există o

concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de

instanțele de fond în privința inculpatului Safarmatov Arslan, instanța de

recurs ordinar nu a constatat prezența a careva dubii privind vinovăția

ultimului în săvârșirea infracțiunii imputate, iar acțiunile acestuia sunt

incidente elementelor infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(3) Cod penal,

respectiv temeiul pentru recurs invocat și stipulat la pct.8) alin.(1) art.427

Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmarea în prezenta speță.

adoptate au fost atacate cu recurs în anulare de către:

- avocatul Culeac-Reul Natalia în numele condamnatului, prin care a

solicitat casarea hotărârile adoptate, cu pronunțarea unei hotărâri de

achitare, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii;

- adjunctul Procurorului General, Roșioru Mircea, prin care a solicitat

casarea parțială a deciziilor instanței de apel și recurs ordinar, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie menținută

10

condamnarea lui Safarmatov Arslan în baza art.287 alin.(3) Cod penal, la 3

ani închisoare, iar potrivit art.90 Cod penal, executarea pedepsei să fie

suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 1 an. În rest

hotărârile contestate să fie menținute.

7.1 În motivarea recursului în anulare avocatul Culeac-Reul Natalia în

numele condamnatului a invocat că, instanța de recurs ordinar nu a stabilit

corect că instanța de apel a verificat sub toate aspectele, complet și obiectiv

probele administrate în cauza penală, prin analiza profundă a acestora și

coroborarea lor cu alte probe, nu le-a apreciat în conformitate cu prevederile

art.101 Cod de procedură penală.

Conform materialelor din dosar, apelul este semnat atât de către

avocat, cât și de către inculpat, iar prin respingerea apelului declarat de

avocatul Culeac-Reul Natalia în interesele inculpatului Safarmatov Arslan

instanța de apel nu s-a expus asupra poziției apelului semnat și înaintat de

către inculpat.

Instanțele de judecată la examinarea cauzei nu au ținut cont de

prevederile art.art.14 alin.(1), 15, 113 alin.(1) Cod penal și art.art.385 alin.(1)

pct.3), 101 Cod de procedură penală. În opinia avocatului, învinuirea adusă

condamnatului în temeiul art.287 alin.(3) Cod penal nu și-a găsit confirmare,

pentru care fapt procesul penal urmează a fi încetat cu achitarea acestuia.

Instanțele de fond nu și-au motivat corespunzător hotărârile adoptate,

dând o apreciere unilaterală probelor cercetate și acordând prioritate doar

unor probe, în consecință, ajungând pripit la concluzia de condamnare a lui

Safarmatov Arslan în baza art.287 alin.(3) Cod penal. Concluziile instanțelor

sunt absolut identice cu descrierea faptelor din rechizitoriul prezentat la

materialele cauzei de învinuire a lui Safarmatov Arslan prin care se constată

că, urmărirea penală în privința acestuia, a fost pornită de către SUP al IP

Buiucani la data de 24.11.2015 conform semnelor de infracțiune comise,

dispozițiile alin.(3) art.287 Cod penal. SUP al IP Buiucani a stabilit și

concluzionat despre săvârșirea infracțiunii imputate lui Safarmatov Arslan

limitându-se doar la declarațiile părții vătămate, Costaș Iurie.

Cât privește cartușul de la pistolul ce-i aparține lui Safarmatov Arslan,

care potrivit dosarului penal a fost ridicat de la fața locului, avocatul

menționează că, arma de foc a fost predată de către Safarmatov Arslan

imediat când a venit poliția la fața locului - adică, poliția a venit după 12

minute de la începutul atacului asupra acestuia, astfel a fost predată arma

peste 6 minute după ce a venit poliția, grupa operativa a sosit la fata locului

peste 9 minute. Apoi peste un timp Safarmatov Arslan a fost reținut. De

aceea potrivit poziției condamnatului, cineva din persoanele interesate pe

11

caz puteau să producă împușcătura din pistolul acestuia, în lipsa sa, când

deja pistolul se afla la poliție și el era reținut, cu scopul de a camufla acțiunile

ilegale ale lui Costaș Iurie și Zaharco Viorel și ca Safarmatov Arslan sa fie

acuzat de huliganism agravat. Totodată, arma de model Baikal-442 nu a fost

ridicată conform procedurii penale de la Safarmatov Arslan, adică de îndată

să fie sigilată, totodată condamnatul nu a asistat la predarea-întocmirea

procesului-verbal de ridicare sau predare a armei.

Safarmatov Arslan a predat pistolul colaboratorului de poliție Pleșca

Octavian la fața locului, imediat când a venit poliția, fapt confirmat de

martorul Pleșca Octavian, însă, în procesul-verbal de ridicare din 24.11.2015,

de la Pleșca Octavian a fost ridicat pistolul de model Baikal-442 cu anexele

și actele respective la data de 24.11.2015, ora 11:31, adică rezultă că pistolul

a fost ridicat după ce acesta a dat declarații cu privire la transmiterea armei

anchetatorului.

Astfel, consideră ilegale procesul-verbal și ordonanța de ridicare a

pistolului, deoarece arma a fost transmisă ofițerului de urmărire penală mai

înainte de ora indicată în acest proces-verbal de ridicare.

La fel este ilegală și acțiunea de cercetare la fata locului concomitent cu

ridicarea cartușelor din 24.11.2015, deoarece în aceasta se indică că cercetarea

s-a început la ora 10:30 și s-a finisat la 10:50, adică în procesul-verbal în cauză

se indică date eronate privitor la timpul efectuării cercetării, care de fapt a

avut loc mai târziu, după predarea benevolă a pistolului de către Safarmatov

Arslan poliției și reținerea sa. Consideră că toate acțiunile de urmărire

penală legate de armă și muniții în cauza penală sunt ilegale. Conform

extrasului din Sinteză și încheierii nr.6 din 05.01.2016, au avut loc 3

împușcături recunoscute prin declarații de către agenții IPO Chișinău,

Costaș Iurie și Zaharco Viorel, martorii audiați în ședința de judecată.

Totodată, martorii nu au specificat că Safarmatov Arslan a efectuat

împușcătura din arma de foc pe care o deținea. Despre împușcătură vorbesc

numai agenții IPO Chișinău, Costaș Iurie și Zaharco Viorel care au interes

direct de a nu purta răspundere pentru acțiunile ilegale întreprinse de către

dânșii.

Tot în extrasul din Sinteză se indica că, din motive neclare cetățeanul

a început să devină agresiv, a scos arma de foc și a efectuat un foc în sus apoi

două focuri în direcția picioarelor agentului GIR, Costaș Iurie, motive ce nu

corespund adevărului deoarece din imaginile video se vede clar ca

Safarmatov Arslan nu a efectuat nici o împușcătura în direcția picioarelor

agentului GIR.

12

La fel, și martorul taximetrist Țîra Florin a declarat că condamnatul nu

a efectuat careva trageri. Tot din înregistrările video se vede clar că agentul

nu se legitimează dar din star îl provoacă pe inculpat prin tragere de mână,

ceia ce contravine obligațiilor de serviciu ale acestuia.

Consideră apărarea că condamnatul nu a încălcat ordinea publică, dar

din contra a fost agresat de către Costaș Iurie și Zaharco Viorel, Safarmatov

Arslan fiind nevoit să se apere, circumstanțe ce se dovedesc din înregistrarea

video anexată la cauza penală. Mai mult, Safarmatov Arslan nu a aplicat

niciodată violență asupra acestor persoane.

Deci, în acțiunile lui Safarmatov Arslan nu poate exista nici opunerea

de rezistență violentă persoanelor care curmă actele huliganice.

La fel, nu este clar de ce lui Safarmatov Arslan i se mai incriminează

acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie

deosebită, săvârșite cu aplicarea armei, or, prin huliganism însoțit de un

cinism deosebit se are în vedere încălcarea insistentă și demonstrativă a

regulilor morale, manifestată prin disprețuire și batjocură față de bolnavi, de

persoanele în etate, aflate în stare de neputință, prin purtare nerușinată în

prezența altor persoane, trezind indignarea acestora, etc.; sub obrăznicie

deosebită se înțeleg acțiunile de încălcare grosolană a ordinii publice însoțite

de acte de violență asupra persoanei, de distrugere și degradare a bunurilor

proprietarului.

La judecarea apelului, atât apărătorul cât și inculpatul insistau pentru

cercetarea suplimentară a probelor administrate de prima instanță, despre

care apărarea cât și condamnatul insistă pe respectarea legii, privind

aprecierea probelor de către instanțele judiciare, greșit și diferit de cele

administrate de către organul de urmărire penală, contrar legislației și

normelor materiale de drept, atât instanța de apel cât și instanța de fond,

urmau a emite încheiere privind respingerea sau admiterea demersurilor

înaintate, fapt omis de instanțele judiciare.

Consideră că, toate probele care au fost acumulate în cauza dată nu

demonstrează vinovăția învinuitului în săvârșirea infracțiunii imputate, iar

învinuirea adusă are un caracter formal. Totodată, potrivit discursului

procurorului în instanța de fond, ultimul a solicita instanței să-i aplice lui

Safarmatov Arslan o pedeapsa sub forma de închisoare pe termen de 3 ani,

iar conform dispoziției art.90 Cod penal, pedeapsa sub forma de închisoare

să fie suspendată pe o perioada de probațiune de 3ani.

Însă, în apelul înaintat de către procuror nu se regăsește poziția

organului de urmărire penală ce a determinat acuzarea să-și schimbe poziția

prin declararea apelului cu solicitarea unei pedepse cu executarea reală.

13

Totodată este necesar de a lua în considerație, că Safarmatov Arslan este

veteran de război, participant la acțiunile de luptă pentru apărarea

Integrității teritoriale și Independenței Republicii Moldova în cadrul Brigăzii

de politie cu destinație specială „Fulger” al Ministerului Afacerilor Interne

al Republicii Moldova, rănit în lupte în timpul exercitării obligațiunilor de

serviciu, invalid de război de gr. II, decorat de către Autoritățile Republicii

Moldova.

Astfel consideră că, acțiunile organului de urmărire penală și a

instanțelor de judecată superioare nu au fost efectuate în corespundere cu

prevederile art.art.1, 2, 19, 63, 414 alin.(6) Cod de procedură penală și

constituie o încălcare a dreptului la un proces echitabil, totodată sunt în

contradicție cu art.6 pct.44 Cod de procedură penală și art.4 din Protocolul

nr.7 CtEDO.

7.2 În motivarea recursului în anulare procurorul a invocat că,

pedeapsa stabilită condamnatului este disproporționată în raport cu

gravitatea faptei prejudiciabile, urmare a neluării în considerare a tuturor

criteriilor ce permit individualizarea pedepsei penale.

Soluționând cauza penală în ordine de apel și recurs ordinar,

verificând legalitatea individualizării pedepsei penale în privința lui

Safarmatov Arslan, instanțele ierarhic superioare nu au acordat deplină

eficiență prevederilor art.art.6, 7, 61, 75, 90 Cod penal, respectiv, nu au ținut

cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana

celui vinovat, de circumstanțele care atenuează răspunderea penală, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,

precum și de condițiile de viață ale acestuia.

Instanța de apel analizând soluția primei instanțe, în partea ce se referă

la individualizarea pedepsei penale, în special sub aspectul modului de

executare a acesteia în privința inculpatului Safarmatov Arslan, a statuat

exclusiv asupra personalității inculpatului și, în particular, că acesta anterior

a fost condamnat.

În această ordine de idei, necesită a fi menționate următoarele aspecte

relevante speței și care nu figurează în motivările instanțelor judecătorești,

și anume că, la momentul săvârșirii noii infracțiuni, antecedentele penale în

privința lui Safarmatov Arslan erau deja stinse; instanța, datorită și

omisiunii părții acuzării și poziției de apărare greșite a părții apărării, nu a

identificat circumstanțele atenuante inerente cazului: că este veteran de

război - a participat la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității

teritoriale și independenței Republicii Moldova, că este invalid de gr. II, că a

fost decorat cu medalii de mai multe ori. Or, stabilind personalitatea

14

făptuitorului, instanțele de judecată erau obligate să ia în considerare și

aceste aspecte.

Opinează recurentul că, odată luate în considerare aceste circumstanțe,

pedeapsa penală sub formă de închisoare cu executare, raportat și la starea

sănătății condamnatului, este disproporționată în raport cu fapta comisă.

noiembrie 2019, a fost dispusă inadmisibilitatea recursurilor în anulare

declarate de către avocatul Culeac-Reul Natalia în numele condamnatului și

de către adjunctul Procurorului General, Roșioru Mircea, împotriva deciziei

Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 26 martie 2019, în

cauza penală în privința lui Safarmatov Arslan, ca fiind vădit neîntemeiate.

condamnatului Safarmatov Arslan, făcând trimitere la prevederile art. 435-

4641 Cod de procedură penală, a depus cerere de revizuire prin care a

solicitat revizuirea deciziei Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de

Justiție din 26 martie 2019, deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 07 noiembrie 2018 și sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani din 30 mai 2018.

9.1. În motivarea cererii de revizuire, a menționat că:

- instanțele de judecată nu au dat apreciere la motivele invocate de

către inculpat și avocatul acestuia și anume că sentința de achitare pentru

lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii se adoptă în cazurile în care

fapta social periculoasă a fost constatată, dar lipsesc condițiile prevăzute de

lege pentru recunoașterea componenței de infracțiune;

- în acțiunile lui Safarmatov Arslan nu poate exista nici opunerea de

rezistență violentă persoanelor care curmă actele huliganice, deoarece

acesta, nu am comis acțiuni huliganice;

- nu este clar de ce condamnatului i se mai incriminează acțiuni care

prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită,

săvârșite cu aplicarea armei;

- imaginile video de la locul faptei, cât și declarațiile martorilor Tira

Florin, Coșciuc Mihai, demonstrează că fapta lui Safarmatov Arslan nu

manifestă cinismul și obrăznicia deosebită, lipsind careva semne de această

natură. Cât privește incriminarea privind aplicarea de către învinuit a armei

de foc, dânsul a declarat că, într-adevăr a demonstrat pistolul care-l avea

asupra sa, doar numai cu scopul de a se apăra de Costaș și Zaharco, însă nu

a tras nicio împușcătură din ea. Dimpotrivă, din imaginile video se observă

cum din armă îndreptată în sus trag acești doi agenți de pază Costaș și

15

Zaharco, fapt care denotă acțiunile agresive ale acestora îndreptate

împotriva lui Safarmatov Arslan , pentru a-l intimida și provoca pe inculpat;

- ordinea publica nu a fost încălcată pe teritoriul SA Tracom deoarece

activitatea de pe teritoriu nu a fost stopată, mașinile intrau și ieșeau în mod

normal fără ca Safarmatov Arslan prin careva acțiuni să le împiedice;

- potrivit declarațiilor martorului Balaur Tudor (șef de schimb în pază),

a relatat că a auzit 2-3 focuri, cine a tras nu a văzut. Tot dânsul a declarat că

era îmbrăcat în jaletă și cu legitimația șef de schimb, însă conform

înregistrărilor video acesta purta scurtă de culoare neagră și lipsea

legitimația. Tot martorul Balaur Tudor specifică că în momentul ce

Safarmatov Arslan a intrat pe teritoriul TRACOM bariera de la post era

ridicată;

- martorului Bostanica Leonid nu a văzut și nu a putut să comunice

nimic cine a efectuat împușcăturile;

- potrivit declarațiilor martorului Ostapov Vitalie a declarat că a auzit

2-3 împușcături, cine a împușcat nu cunoaște. Tot de către martor a fost

descrisă și starea emoțională a lui Safarmatov Arslan specificând că când a

ieșit din clădire era normală, nu era agresiv, după incident era stresat;

- potrivit declarațiilor martorului șoferului de taxi Țîra Florin,

inculpatul nu a efectuat careva trageri;

- potrivit declarațiilor martorului Coșciuc Mihai, inculpatul nu a

efectuat careva trageri;

- nu este clar atât din învinuire cât și din declarațiile părții vătămate ce

pericol a prezentat Safarmatov Arslan în moment ce a coborât din taxi și a

plecat la unul din oficiile situate pe teritoriu. Totodată nu este clar prin ce s-

a manifestat inculpatul și a început să devină agresiv, or, conform

înregistrării video inculpatul când se apropia de taxi unica dorința a acestuia

era de a pleca.

În textul cererii de revizuire, autorul acestea și-a întemeiat cerințele în

baza art. 4641 alin.(1) Cod de procedură penală.

motivele invocate, Colegiul penal conchide că aceasta urmează a fi respinsă

ca neîntemeiată din următoarele considerente.

Conform art. 4641 alin.(10) Cod de procedură penală instanța respinge

cererea în cazul în care constată că este tardivă sau neîntemeiată.

Potrivit art. 4641 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile

irevocabile pronunțate în cauzele în care Curtea Europeană a Drepturilor

Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau a libertăților fundamentale

ale omului ori a dispus scoaterea cauzei de pe rol ca urmare a soluționării

16

amiabile a litigiului dintre stat și reclamanți pot fi supuse revizuirii dacă cel

puțin una dintre consecințele grave ale încălcării Convenției și a

protocoalelor adiționale la aceasta continuă să se producă și nu poate fi

remediată decât prin revizuirea hotărârii pronunțate.

Reieșind din dispozițiile legale menționate supra, Colegiul constată că

realizarea acestei căi extraordinare de atac este dublu condiționată și în acest

sens presupune:

- existența unei hotărâri definitive a CtEDO, prin care s-a constatat o

încălcare a drepturilor sau a libertăților fundamentale ale persoanei;

- consecințele grave ale încălcării Convenției continuă să se producă și

să nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate.

Potrivit cererii declarate de către avocatul Culeac-Reul Natalia, se

constată că aceasta solicită revizuirea hotărârilor irevocabile în conformitate

cu prevederile art. 4641 Cod de procedură penală.

Totodată, avocatul Culeac-Reul Natalia în numele condamnatului

Safarmatov Arslan invocă că, temei de revizuire a hotărârilor irevocabile

servește raportul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) din

27 iulie 2019, care indică o listă de dosare cu suspiciuni, în ceia ce privește

urmărirea penală abuzivă, selectivă și pe motive politice.

În acest context, Colegiul consideră relevant de a menționa că, deși

avocatul Culeac-Reul Natalia în textul cererii de revizuire face referire la

prevederile art. 4641 Cod de procedură penală, aceasta nu indică existența

temeiurilor în acest sens, or, în speță, realmente nu se constată existența

condiției pentru deschiderea procedurii de revizuire, lipsind în acest sens

careva hotărâre CtEDO prin care s-ar fi constatat o încălcare a drepturilor

sau a libertăților fundamentale ale persoanei, precum și careva dispoziție

prin care Înalta Curte a-r fi dispus scoaterea cauzei de pe rol ca urmare a

soluționării amiabile a litigiului dintre stat și reclamant.

Astfel, Colegiul penal atestă că, revizuirea cauzei în procedura

prevăzută de art. 4641 alin. (1) Cod de procedură penală a-r fi posibilă numai

în cazurile prevăzute de alin. (1) art. 4641 Cod de procedură penală, care de

fapt, nu se regăsesc în speța dată.

În atare circumstanțe, Colegiul penal conchide că potrivit alin. (10) art.

4641 Cod de procedură penală, se impune soluția de a respinge cererea de

revizuire înaintată de către avocatul Culeac-Reul Natalia în numele

condamnatului Safarmatov Arslan, ca fiind neîntemeiată.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

17

D E C I D E :

Respinge ca neîntemeiată, cererea de revizuire declarată de către

avocatul Culeac-Reul Natalia în numele condamnatului Safarmatov Arslan,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 26

martie 2019, deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07

noiembrie 2018 și sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 30 mai

2018, în cauza penală în privința lui Safarmatov Arslan XXXXX.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 14 ianuarie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

18