1ra-433/2019 — art. 287 al. 3 CP

1ra-433/2019 — art. 287 al. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-433/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

26 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Mardari Dumitru și Ghervas Maria,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

avocatul Culeac-Reul Natalia în numele inculpatului, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 30 mai 2018 și deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 07 noiembrie 2018, în cauza penală privindu-l pe

Safarmatov Arslan Xxxxx, născut la xxxxx,

originar din Xxxxx, domiciliat în mun. Xxxxx,

str. Xxxxx, ap. xxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Safarmatov Arslan a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

287 alin. (3) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen

de 3 ani.

În baza art. 90 Cod penal, pedeapsa sub formă de închisoare aplicată lui

Safarmatov Arslan s-a suspendat pe o perioadă de probațiune de 3 ani, obligându-l pe

Safarmatov Arslan să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul organului

competent.

Conform art. 65 Cod penal, Safarmatov Arslan a fost privat de dreptul privind

deținerea, portul și folosirea armei pe un termen de 3 ani.

1

Safarmatov Arslan, la 24 noiembrie 2015, aproximativ la ora 09:00, aflându-se la intrarea

pe teritoriul SA „Tracom” situat pe str. Columna, 170 din mun. Chișinău, încălcând

grosolan ordinea publică, nu s-a subordonat cerințelor paznicului Balaur Tudor, care a

îngrădit accesul automobilului de taxi cu care venise Safarmatov Arslan, l-a împins la

o parte și a ordonat șoferului să intre în ograda societății comerciale, unde se află și

oficiul companiei „StarNet”. Peste câteva minute după aceasta, când ieșea din oficiul

companiei „StarNet”, văzându-i pe agenții de intervenție și pază a SRL „Argus-S”,

Costaș Iurie și Zaharco Viorel, care venise să curme acțiunile huliganice ale acestuia,

Safarmatov Arslan a scos pistolul de modelul „Baikal-442” și l-a îndreptat în direcția

agenților de pază amenințându-i că va efectua trageri. Intenționând totodată să

părăsească locul comiterii infracțiunii, manifestând cinism și obrăznicie deosebită,

Safarmatov Arslan a efectuat două trageri din pistol în direcția picioarelor lui Costaș

Iurie, apoi, a fost reținut de către colaboratorii de poliție care venise la fața locului.

3.1. Procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Buiucani, Veaceslav

Cernalev, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea parțială a sentinței, cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit de prima instanță prin care lui

Safarmatov Arslan recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287

alin. (3) Cod penal a-i numi pedeapsa de 3 ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea cerințelor sale s-au invocat următoarele aspecte:

- pedeapsa aplicată inculpatului Safarmatov Arslan de către instanța de judecată

este incorectă, datorită pericolului social sporit al infracțiunii săvârșite de către

inculpat. Instanța nu a ținut cont de scopul pedepsei care primordial trebuie să

restabilească echitatea socială și să prevină săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea

condamnatului cât și a altor persoane. Aplicarea unei pedepse neefective, va duce la

încurajarea pe viitor a săvârșirii infracțiunilor similare și de către alte persoane;

- aplicarea pedepsei cu închisoarea suspendată condiționat va favoriza inculpatul

să săvârșească pe viitor acțiuni similare, iar de către alte persoane va fi apreciată ca o

atitudine tolerantă din partea statului a comportamentului prejudiciabil și va diminua

încrederea societății în eficacitatea și echitatea sistemului de justiție;

-astfel, pedeapsa stabilită este prea blândă și contrar prevederilor art. 61 din

Codul penal, nu-și va atinge scopul de corectare a condamnatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpatului cât și din partea altor persoane;

2

- pedeapsa este echitabilă când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale

drepturilor lui proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru

restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor părții vătămate, a statului

și întregii societăți, perturbate prin infracțiune, astfel că corectarea și reeducarea

inculpatului va avea loc numai în condițiile aplicării unei pedepse efective.

- astfel, la stabilirea pedepsei instanța de judecată urmează a ține cont de criteriile

generale de individualizare a pedepsei prevăzute la art. 75 din Codul penal și anume

de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale

familiei acestuia;

-este de menționat faptul că, în cauza dată nu există și nu au fost stabilite careva

circumstanțe excepționale sau alte circumstanțe care ar micșora esențial gravitatea

faptei inculpatului, precum și careva circumstanțe atenuante prevăzute de art. 76 din

Codul penal.

3.2. Avocatul Natalia Culeac-Reul în numele inculpatului, prin care a solicitat

admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit de prima instanță prin care inculpatul Safarmatov Arslan învinuit în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal să fie achitat, pe motiv că faptele

inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii.

În motivarea cerințelor sale s-au invocat următoarele aspecte:

- inculpatul Safarmatov A. a fost agresat de către Costaș I. și Zaharco V., ei primii

l-au acostat și au încercat să aplice forța fizică în privința inculpatului, ei fiind de

complecție fizică mai mare decât inculpatul Safarmatov Arslan, iar ultimul a fost nevoit

din aceste motive să se apere de ei, aceste circumstanțe se dovedesc din înregistrarea

video anexată la cauza penală. Mai mult, inculpatul Safarmatov Arslan nu a aplicat

niciodată violența asupra acestor persoane;

- corespunzător, în acțiunile lui Safarmatov Arslan nu poate exista nici opunerea

de rezistență violentă persoanelor care curmă actele huliganice, deoarece acesta, nu a

comis acțiuni huliganice, dar a încercat să se apare împotriva acțiunilor numiților;

- imaginile video de la locul faptei, cât și declarațiile martorilor Țîra Florin,

Coșciuc Mihai, demonstrează că fapta lui Safarmatov Arslan nu manifestă cinismul și

obrăznicia deosebită, lipsind careva semne de această natură. Cât privește incriminarea

privind aplicarea de către învinuit a armei de foc, dânsul a declarat că, într-adevăr a

demonstrat pistolul care-l avea asupra sa, doar numai cu scopul de a se apăra de Costas

I. și Zaharco V., însă nu a tras nicio împușcătură din ea. Dimpotrivă, din imaginile video

3

se observă cum din armă îndreptată în sus trag acești doi agenți de paza Costas I. și

Zaharco V., fapt care denotă acțiunile agresive ale acestora îndreptate împotriva lui

Safarmatov Arslan, pentru a-l intimida și a-l provoca;

- potrivit declarațiilor șoferului de Taxi -Țîra Florin audiat în calitate de martor a

relatat ca împușcături au efectuat doar paznicul înalt, apoi cel micuț, apoi iarăși cel

înalt. Inculpatul nu a efectuat careva trageri;

- cât privește cartușul de la pistolul ce-i aparține lui Safarmatov Arslan, care

potrivit dosarului penal a fost ridicat de la fața locului, se invocă următoarele: că arma

de foc a fost predată de către Safarmatov Arslan imediat când a venit poliția la fața

locului - adică, poliția a venit după 12 minute de la începutul atacului asupra acestuia,

astfel a fost predată arma peste 6 minute, după ce a venit poliția; grupa operativă a sosit

la fața locului peste 9 minute; apoi peste un timp Safarmatov Arslan a fost reținut. De

aceea potrivit poziției inculpatului, cineva din persoanele interesate pe caz puteau să

producă împușcătura din pistolul acestuia, în lipsa sa, când deja pistolul se afla la

poliție și el era reținut, cu scopul de a camufla acțiunile ilegale ale lui Costas I. și

Zaharco V., și ca Safarmatov Arslan să fie acuzat de huliganism agravat. Totodată, arma

de model „Baikal 442” nu a fost ridicată conform procedurii penale de la Safarmatov

Arslan, adică de îndată să fie sigilată, totodată învinuitul nu a asistat la predarea-

întocmirea procesului-verbal de ridicare sau predare a armei;

- potrivit procesului-verbal de reținere din 24.11.2015 cet. Safarmatov Arslan a

fost reținut la orele 13.35-13.37, de facto reținut la 11.10;

- inculpatul Safarmatov Arslan a predat pistolul colaboratorului de poliție Pleșca

Octavian la fața locului, imediat când a venit poliția (însuși martorul Pleșca Octavian,

audiat în cadrul urmăririi penale la data de 24.11.2015 a cărui audiere a fost începută la

ora 11.15 și a fost încheiată la ora 11.30, declară că primind chemare de la operatorul

„902” s-au deplasat la fața locului și i-au stabilit pe Safarmatov Arslan care avea asupra

sa armă de model „Baikal 442”, ulterior el i-a predat arma acestuia, după puțin timp a

sosit grupa operativă, astfel Pleșca Octavian a predat arma anchetatorului);

- însă, în procesul-verbal de ridicare din 24.11.2015, de la Pleșca Octavian a fost

ridicat pistolul de model „Baikal 442” cu anexele și actele respective tocmai la data de

24.11.2015, ora 11.31, adică rezultă că pistolul a fost ridicat după ce acesta a dat

declarații cu privire la transmiterea armei „anchetatorului”. Astfel, consideră ilegale

procesul-verbal și ordonanța de ridicare a pistolului, deoarece arma a fost transmisă

ofițerului de urmărire penală mai înainte de ora indicată în acest proces-verbal de

ridicare. La fel, este ilegală și acțiunea de cercetare la fața locului concomitent cu

ridicarea cartușelor din 24 noiembrie 2015, deoarece în aceasta se indică că cercetarea

4

s-a început la ora 10.30 și s-a finisat la 10.50, adică în procesul-verbal în cauză se indică

date eronate privitor la timpul efectuării cercetării, care de fapt a avut loc mai târziu,

după predarea benevolă a pistolului de către Safarmatov Arslan poliției și reținerea sa.

Respectiv, consideră că toate acțiunile de urmărire penală legate de armă și muniții în

cauza penală sunt ilegale;

- instanța de judecată urmează să aprecieze declarațiile martorului Stepuleac

Anatolie, care a declarat că urmare a protestului din 04.10.2015 liderii mișcării sociale

Garda Poporului au fost chemați la conducerea Ministerului de Interne și anume de la

ministrul de interne a enunțat numele Safarmatov, spunând ca aceste persoane care au

fost mai active vor avea dosar penal și mai multe ori a repetat numele lui Safarmatov,

spunând ca această persoana obligatoriu va fi vizată într-un dosar penal;

- în ceea ce privește partea vătămată Costaș Iurie se indică că conform

obligațiunilor de serviciu de către SRL „Argus-S” la recepționarea semnalului de

alarmă sau în alte situații de urgență, se specifică că agentul de pază aplică forța fizică

și/sau mijloacele speciale (inclusiv arma de foc) doar în situații excepționale și doar dacă

toate celelalte măsuri de convingere au eșuat, în fiecare caz de aplicare a forței fizice

și/sau mijloacele speciale respectă cu strictețe prevederile legii cu privire la activitatea

de detectiv și paza particulară, ale regulamentului intern al SRL „Argus-S”,

documentează și raportează toate cauzele de aplicare a forței fizice și/sau mijloacele

speciale (inclusiv arma de foc);

- partea vătămată Costaș Iurie la faza urmăririi penale a declarat că „astfel văzând

că acesta nu reacționează a efectuat două împușcături vertical în sus, după care s-a

apropiat de acesta, a întins mâna comunicându-i să-i predea arma. Specifică că

inculpatul a îndreptat arma în direcția picioarelor lui și a efectuat două împușcături,

dar nu l-a nimerit în picior. Colegul său Zaharco Viorel a efectuat și el o împușcătură

verticală în sus”;

- potrivit înregistrării video prima împușcătură din armă este efectuată de către

partea vătămată urmată apoi de către colegul său și mai târziu din nou de către partea

vătămată. În învinuirea adusă lui Safarmatov Arslan de către procuror nu se specifică

la ce etapă-minută, învinuitul a efectuat împușcătura și totodată tot din înregistrare nici

nu se vede să fie efectuată vre-o împușcătură. Safarmatov Arslan din declarații

recunoaște că într-adevăr a demonstrat pistolul care-l avea asupra sa, doar numai cu

scopul de a se apăra de agenții de paza Costas I. și Zaharco V.;

- totodată, este de specificat că ordinea publică nu a fost încălcată pe teritoriul SA

„Tracon”, deoarece activitatea de pe teritoriu nu a fost stopată, mașinile intrau și ieșeau

în mod normal fără ca Safarmatov A. prin careva acțiuni să le împiedice;

5

- din declarațiile martorilor acuzării-aceștia declară ca au avut loc 2-3

împușcături, ceia ce rezultă cele 3 împușcături recunoscute de către agenții de pază SRL

„Argus-S”. Doar din declarațiile părții vătămate se vorbește că au avut loc 5

împușcături - 2 efectuate de către el, prima împușcătură de colegul sau și 2-efectuate de

către Safarmatov A.;

- potrivit declarațiilor martorului Balaur Tudor (șef de schimb în pază) rezultă că

a auzit 2-3 focuri, cine a tras nu a văzut. Tot dânsul declară că era îmbrăcat în jaletă și

cu legitimația șef de schimb, însă conform înregistrărilor video acesta purta scurtă de

culoare neagră și lipsea legitimația. Tot, martorul Balaur Tudor specifică că în

momentul ce Safarmatov A. a intrat pe teritoriul SA „Tracom” bariera de la post era

ridicată;

- potrivit declarațiilor martorului Bostanica Leonid nu a văzut și nu poate să

comunice nimic cine a efectuat împușcăturile;

- potrivit declarațiilor martorului Ostapov Vitalie a declarat ca a auzit 2-3

împușcături, cine a împușcat nu cunoaște. Tot de către martor a fost descrisă și starea

emoțională a lui A. Safarmatov specificând că atunci când a ieșit din clădire era

normală, nu era agresiv, după incident era stresat;

- potrivit declarațiilor martorului șoferului de taxi Țîra Florin și ale martorului

Coșciuc Minai, inculpatul nu a efectuat careva trageri;

- din extrasul de sinteză se specifică că, declanșarea butonului de alarmă a fost

efectuată de către paznicul local Balaur Tudor. Motivul declanșării fiind că, din spusele

agentului I. Costaș, un cetățean a venit cu taxiul la postul nr. 3 și cerea să treacă pe

teritoriu, dar a fost refuzat. Cetățeanul a coborât din taxi și a plecat la unul din oficiile

situate pe teritoriu. Taximetristul cu automobilul „Dacia Logan” cu n/î CTL 428 în

timpul ce aștepta clientul plecat pe jos a intrat pe teritoriul în mod abuziv, parcându-se

lângă oficiul unde era clientul său. Agenții GIR s-au apropiat de taximetrist pentru a

clarifica incidentul de ce a intrat pe teritoriu fără permisiune. Între timp ce agentul I.

Costaș comunica cu taximetristul s-a apropiat cetățeanul și a comunicat că ei pleacă.

Agentul însă a spus că nu pleacă nicăieri până nu se clarifică cu incidentul, dar clientul

l-a bruscat pe agentul GIR comunicând că ei pleacă. Din motive neclare cetățeanul a

început să devină agresiv, a scos arma de foc și a efectuat un foc în sus apoi două focuri

în direcția picioarelor agentului GIR Costaș. Agenții GIR la fel au scos armele de dotare

și încercând să calmeze cetățeanul au efectuat trageri de avertizare în sus. La fața

locului a fost chemată poliția și a fost trimis suplimentar pentru ajutor GIR-06;

- potrivit încheierii cu nr. 6 din 05.01.2016 pe cazul folosirii armamentului din

dotare de către agenții IPO Chișinău, Costaș Iurii și Zaharco Viorel, aceștia au stabilit

6

următoarele: „Ajungând la fața locului, de către agenți a fost depistat un bărbat, care

nu dorea să se conforme cerințelor legale ale angajatului uzinei SA „Tracom”, de a nu

intra pe teritoriu cu transportul cu care acesta a venit. La cerințele date, bărbatul nu s-

a conformat s-a generat o situație de conflict, ce s-a soldat cu acțiuni agresive din partea

acestuia și cu folosirea armei de foc și anume efectuarea a câtorva împușcături din arma

pe care o avea asupra lui, contra către agenții IPO Chișinău, Costaș Iurii și Zaharco

Viorel. Ca urmare agenții IPO Chișinău, Costaș Iurii și Zaharco Viorel au efectuat 3

împușcături de avertisment în aer;

- atât conform Extras-ului din Sinteza, cât și potrivit încheierii nr. 6 din 05.01.2016

se specifică că au avut loc 3 împușcături recunoscute prin declarații de către agenții IPO

Chișinău, Costaș I. și Zaharco V. Că au avut loc 3 împușcături din arma de foc, a fost

specificat și de către martorii audiați în ședința de judecată. Totodată, nici unul dintre

martori nu au specificat că Safarmatov A. a efectuat împușcătură din arma de foc pe

care o deținea. Despre împușcătură vorbesc numai agenții IPO Chișinău, Costaș Iurii și

Zaharco Viorel care în viziunea apărării au un interes direct de a nu purta răspundere

pentru acțiunile ilegale întreprinse de către dânșii;

- reiterează faptul că deoarece pistolul de model „Baikal-422” a fost ridicat de la

inculpat nu conform procedurii de ridicare prevăzut de legislația RM și predarea

pistolului a avut loc în lipsa lui Safarmatov Arslan, totodată perioada de când a fost

ridicat pistolul de model ,,Baical-422” până la predarea acestuia poliției la fel a avut loc

nu în vizorul lui Safarmatov Arslan, ceea ce a dus la apariția împușcăturii din pistolul

de model „Baikal-422” ce-i aparține lui Safarmatov Arslan;

- tot din actele enunțate mai sus se mai specifică că conform Extrasului din

Sinteză se indică că „cetățeanul a coborât din taxi și a plecat la unul din oficiile situate

pe teritoriu. Taximetristul cu automobilul „Dacia Logan” cu n/î CTL 428 în timpul ce

aștepta clientul plecat pe jos a intrat pe teritoriul în mod abuziv, parcându-se lângă

oficiul unde era clientul său”;

- deci, Safarmatov Arslan a coborât din taxi și a plecat spre „StarNet”, în timp ce

taximetristul a intrat pe teritoriu în mod abuziv. Apare întrebarea, căror cerințe nu s-a

conformat odată ce s-a pornit pe jos? Tot conform Extrasului din Sinteză se indica că

„din motive neclare cetățeanul a început să devină agresiv, a scos arma de foc și a

efectuat un foc în sus apoi două focuri în direcția picioarelor agentului GIR Costas I.”,

motive ce nu corespund adevărului, deoarece din imaginile video se vede clar ca

Safarmatov Arslan nu a efectuat nici o împușcătură în direcția picioarelor agentului

GIR Costas. La fel, și martorul taximetrist Țîra Florin declară că inculpatul nu a efectuat

careva trageri;

7

- tot din înregistrările video se vede clar că agentul nu se legitimează dar din start

îl provoacă pe inculpat prin tragere de mână, ceea ce contravine obligațiilor de serviciu

ale acestuia. Totodată, din declarații acesta declară „veniți la fața locului am ales sa-l

stopăm”;

- nu este clar atât din învinuire cât și din declarațiile părții vătămate ce pericol a

prezentat Safarmatov Arslan în moment ce a coborât din taxi și a plecat la unul din

oficiile situate pe teritoriu;

- totodată nu este clar prin ce s-a manifestat inculpatul și a început sa devină

agresiv, conform înregistrării video inculpatul când se apropie de taxi unica dorință a

acestuia era de a pleca;

- atât conform Extrasului din Sinteza, cât și potrivit încheierii cu nr. 6 din

05.01.2016 nu sunt redate acțiunile corecte întreprinse de către Saformatov Arslan este

doar redată o poziție de apărare a agenților de pază, însă pe lângă acest fapt se

accentuează că agenții au și obligațiuni în ce privește atentarea la viața și sănătatea

persoanelor nevinovate;

- la 24.11.2015 atât paza SA „Tracom”, cât și agenții de paza SRL „Argus-S” au

întreprins acțiuni ilegale, dat fiind faptul că trecerea pe teritoriul Parcului industrial

„Tracom” era liberă, bariera era ridicată, deoarece ordinul a fost adoptat mai târziu și

anume la 09.03.2016.

a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de către avocatul Culeac-Reul Natalia în

numele inculpatului Safarmatov Arslan, împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani din 30 mai 2018.

Admis apelul declarat de către procuror, sentința casată parțial și pronunțată o

nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează:

Lui Safarmatov Arslan Xxxxx recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

În rest dispozițiile sentinței au fost menținute.

4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, instanța de fond,

cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma

admisibilității, pertinenței și concludentei, utilității și veridicității raportată la

declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă

situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului Safarmatov Arslan

încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art. 287 alin. (3) Cod penal - huliganismul

8

agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanelor, de opunerea de rezistență violentă persoanelor care curmă actele

huliganice, precum și acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie

deosebită, săvârșite cu aplicarea armei.

Cu referire la apelul declarat de procuror

Instanța de apel a reținut că, acuzatorul de stat contestă sentința primei instanțe

sub aspectul individualizării pedepsei penale în privința inculpatului Safarmatov

Arslan, prin dispunerea suspendării condiționate a executării pedepsei. În acest sens,

acuzatorul de stat a invocat că, aplicarea pedepsei cu închisoare și suspendată

condiționat executarea pedepsei v-a favoriza inculpatul să săvârșească pe viitor acțiuni

similare, iar de către persoane va fi apreciată ca o atitudine tolerantă din partea statului

a comportamentului prejudiciabil și va diminua încrederea societății în eficacitatea și

echitatea sistemului de justiție.

Instanța de apel verificând legalitatea individualizării pedepsei penale în

privința inculpatului Safarmatov Arslan a constatat, că instanța de fond nu a acordat

deplină eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75, 90 Cod penal, respectiv, nu a ținut

cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat,

de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de

viață ale familiei acestuia.

Instanța de apel a constatat că, acțiunile inculpatului Safarmatov Arslan cuprind

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, iar în

conformitate cu criteriile enunțate la art. 16 Cod penal, infracțiunea respectivă se califică

ca infracțiune „gravă”.

Din materialele cauzei penale, instanța de apel a reținut că, inculpatul Safarmatov

Arslan nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, anterior a fost

judecată, nu are antecedente penale, este divorțat, nu este angajat în câmpul muncii.

Careva circumstanțe atenuante sau agravante în privința inculpatului Safarmatov

Arslan, instanța de fond nu a stabilit

Instanța de fond a aplicat inculpatului Safarmatov Arslan pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, pedeapsa sub formă de 3 ani

închisoare, în limita sancțiunii, care prevede de la 3 la 7 ani.

Totodată, instanța de fond a dispus aplicarea art. 90 Cod penal, dându-i

inculpatului posibilitatea de a se manifesta în stricta exercitare a Legii și a demonstra

că este un cetățean demn al societății, stabilindu-i perioada de probațiune de 3 ani.

9

Instanța de apel analizând soluția instanței de fond referitor la individualizarea

pedepsei penale, sub aspectul executării acesteia în privința inculpatului Safarmatov

Arslan a atestat, că prima instanță nu și-a motivat soluția referitor la modalitatea de

executare a acesteia, or, instanța de fond a statuat principii și norme de ordin general,

care însă, nu au fost raportate în mod concret împrejurările și modul de comitere a

infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea

ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs sau a altor consecințe ale infracțiunii,

motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, conduita după săvârșirea faptei și în

cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătatea, situația

familială și socială etc.

La fel, instanța de apel a reținut din materialele cauzei penale că inculpatul

Safarmatov Arslan nu este la prima abatere de la legea penală, dânsul anterior a fost

judecat, fapt ce rezultă din revendicarea eliberată în privința acestuia )f.d. 96-97, vol. I).

În acest sens, instanța de apel a notat că, deși în privința inculpatului Safarmatov

Arslan, instanța de fond nu a stabilit careva circumstanțe agravante, antecedentele

penate fund stinse, totuși în cadrul operațiunii de individualizare a pedepsei penale,

sub aspectul executării acesteia, urmează a fi evaluat șj faptul că inculpatul anterior a

fost judecat.

În contextul celor indicate supra, instanța de apel a conchis de a-i aplica

inculpatului Safarmatov Arslan pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.

(3) Cod penal, pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, în acest sens urmând a se lua în vedere că

inculpatul anterior a fost judecat, fapt ce demonstrează că scopul pedepsei nu a fost

atins, dânsul nu a făcut careva concluzii și nu a pășit pe calea corectării și reintegrării

în societate, or, scopul pedepsei penale urmărește corectarea inculpatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și a altor

persoane.

Cu referire la apelul declarat de avocatul Natalia Culeac-Reul în interesele inculpatului

Safarmatov Arslan

Instanța de apel apreciind probele administrate de acuzatorul de stat din punct

de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității acestora a constatat că,

vina inculpatului Safarmatov Arslan în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.

(3) Cod penal a fost pe deplin confirmată prin probele administrate la dosar, iar

solicitarea părții apărării referitor la pronunțarea unei sentințe de achitare în privința

inculpatului, din motiv că faptele inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii este

10

nefondată, deoarece nu este susținută printr-un sistem de probe pertinente și

concludente, fiind combătută de probele administrate de acuzatorul de stat.

Din materialele cauzei penale a rezultat că conflictul iscat între inculpatul

Safarmatov Arslan și partea vătămată Costaș Iurie a avut loc în loc public, pe teritoriul

SA „Tracom” situat pe str. Columna, 170, mun. Chișinău, în prezența mai multor

persoane, conflictul dat fiind observat și de terțe persoane, iar din declarațiile părții

vătămate Costaș Iurie, a rezultat că dânsul împreună cu Viorel Zaharia s-a apropiat de

inculpat pentru a se clarifica de ce ultimul a intrat pe teritoriul întreprinderii, dacă acest

lucru i-a fost interzis.

Or, argumentele părții apărării referitor la faptul că ordinea publică nu a fost

încălcată pe teritoriul SA „Tracom”, deoarece activitatea de pe teritoriu nu a fost

stopată, mașinile intrau și ieșeau în mod normal, fără ca inculpatul Safarmatov Arslan

prin careva acțiuni să le împiedice, nu pot fi reținute ca fiind pertinente, deoarece

acțiunile inculpatului au încălcat în mod grosolan ordinea publică, chiar dacă

activitatea întreprinderii nu a fost stopată, or, prin acțiunile inculpatului care s-au

materializat prin faptul că ultimul a scos pistolul și l-a îndreptat în direcția agenților de

pază, după care a efectuat două trageri de pistol în direcția picioarelor părții vătămate,

au fost lezate regulile sociale și morale de conviețuire, care au fost încălcate într-un mod

grosolan și demonstrativ de către inculpat.

Mai mult ca atât, instanța de apel a notat că, suspendarea temporară a activității

normale a întreprinderilor constituie doar un element care descrie sensul general al

„încălcării grosolane a ordinii publice”, care de altfel, înglobează o serie de evenimente,

acțiuni comise de violatorul ordinii publice.

Instanța de apel a respins argumentele părții apărării referitor la faptul că de fapt

inculpatul Safarmatov A. a fost agresat de către I. Costaș și V. Zaharco, ei primii l-au

acostat pe inculpat și au încercat să aplice forța fizică în privința inculpatului, ultimul

fiind nevoit să se apere, or, aspectele susținute de către partea apărării sunt infirmate

de probele acuzării administrate la dosar.

În acest sens, instanța de apel a relevat declarațiile părții vătămate Iurie Costaș

prin care se confirmă că dânsul aflându-se în serviciu, a primit ordin pentru a se deplasa

la postul nr. 3, din motiv că, a fost apăsat butonul de alarmă. Acolo paznicul i-a informat

că mașina de marca taxi a intrat fără permisiune pe teritoriul SA „Tracom”, iar

pasagerul l-a amenințat pe paznic. Ajunși la fața locului inculpatul i-a împins într-o

parte și le-a comunicat că are arma de foc, după care a scos pistolul. După aceea a scos

și dânsul arma din dotare și îndreptând-o în sus a efectuat două împușcături. Inculpatul

la acel moment a tras două împușcături în direcția picioarelor sale. S-a apropiat de

11

inculpat pentru a-l deposeda de armă, la ce ultimul nu s-a supus. Declarațiile părții

vătămate Iurie Costaș sunt confirmate de martorul Viorel Zaharco, care a declarat că

din primele minute inculpatul era foarte agresiv, l-a împins pe Costaș Iurie, iar când

ultimul a încercat să-l rețină, se comporta foarte agresiv. Ulterior, Costaș Iurie s-a

apropiat de inculpat și persoana dată a scos arma. Costaș Iurie a încercat să-l blocheze

la care inculpatul a tras la picioarele părții vătămate două împușcături. Inculpatul în

acest timp ținea arma îndreptată permanent, ba spre dânsul, ba spre partea vătămată și

nu se conforma cerințelor lor.

Neîntemeiate au fost apreciate și argumentele părții apărării precum că

inculpatul Safarmatov A. doar a scos pistolul cu scopul de a se apăra de Costaș Iu. și

Zaharco V., însă nu a tras nici o împușcătură, deoarece în cadrul cercetării judecătorești,

prin declarațiile părții vătămate, declarațiile martorului Zaharco V. s-a stabilit că

inculpatul a scos pistolul și a amenințat agenții de intervenție și pază că va efectua

trageri, după care, acesta a efectuat două trageri din pistol în direcția picioarelor lui

Costaș Iu.

Cu referire la declarațiile martorului Țîra Florin - șoferul mașinii de taxi, în baza

cărora își susține partea apărării poziția, și anume că ultimul a indicat că împușcături

au efectuat doar paznicii, iar inculpatul nu a efectuat careva trageri, instanța de apel nu

a putut reține că declarațiile acestuia sunt în măsură să combată învinuirea înaintată

inculpatului conform actului de acuzație, or, după cum a indicat și martorul Balaur

Tudor, șeful de schimb în pază la SA „Tracom”, în tot acest timp, taximetristul s-a aflat

în mașină. Mai mult ca atât, instanța de apel a reținut că martorul Țîra Florin este

taximetristul care l-a transport pe inculpat în calitate de pasager pe teritoriul SA

„Tracom”, respectiv, ultimul nu a ținut cont de cerințele paznicului care nu permitea

accesul automobilului de taxi și la solicitarea inculpatului a intrat în ogradă.

Circumstanțele de fapt indicate supra au fost confirmate de martorul Balaur

Tudor, care a declarat că a oprit un taxi la barieră și colegul său îi explica persoanei că

este interzisă intrarea. În timpul acesta din taxi a coborât inculpatul, care a comunicat

că urmează să se deplaseze la oficiul „StarNet”. S-a apropiat de inculpat, s-a prezentat

și i-a explicat că pe la postul dat nu pot intra, la care ultimul a dat indicații

taximetristului să intre, iar dânsul a coborât jos și s-a deplasat spre sediul companiei

„StarNet”.

În contextul declarațiilor martorului Balaur Tudor, instanța de apel a respins

argumentele părții apărării care a susținut că, atât paza SA „Tracom”, cât și agenții de

paza SRL „Argus-S” au întreprins acțiuni ilegale, dat fiind faptul că trecerea pe

teritoriul Parcului industrial „Tracom” era liberă, bariera era ridicată, or, martorul

12

Balaur Tudor, în calitatea sa de șef de schimb în pază la SA „Tracom”, dar și martorul

Bostănică Leonid au atenționat, atât pe șoferul mașinii de taxi, cât și pe inculpat că este

interzisă intrarea, ultimul nu a ținut cont de cele invocate, motiv pentru care a fost

chemată grupa operativă SRL „Argus-S”.

Tot în acest context, instanța de apel a relevat pertinența declarațiilor martorului

Bostănică Leonid care completează declarațiile părții vătămate și ale martorilor Viorel

Zaharco, Balaur Tudor, prin care se confirmă că au comunicat șoferului de taxi și

inculpatului că pe la acest post taxiurile nu au acces, iar din taxi a coborât inculpatul

care l-a dat la o parte și a menționat că o să intre unde dorește și cum dorește. Văzând

că se agravează situația a chemat grupa de pază a companiei SRL „Argus-S”. Totodată,

martorul Bostănică Leonid a indicat că de unde se afla dânsul nu vedea nimic, însă a

auzit câteva împușcături pe teritoriu.

În contextul argumentelor invocate de partea apărării precum că din

înregistrarea video se observă cum din armă îndreptată în sus trag acești doi agenți de

pază, instanța de apel a notat că partea vătămată Costaș Iu. a confirmat că dânsul a tras

în aer după efectuarea împușcăturii de către inculpat.

Cu referire la declarațiile martorului Coșciug Mihail, instanța de apel a reținut că

ultimul a indicat că nu a văzut dacă inculpatul a efectuat careva împușcături, or,

declarațiile martorului dat nu pot confirma faptul că inculpatul nu a efectuat

împușcături.

Totodată, instanța de apel a atestat că nici prin declarațiile martorului Ostapov

Vitalie nu se confirmă faptul că inculpatul nu a efectuat împușcături, or, martorul a

indicat că a auzit 2-3 împușcături, dar nu cunoaște cine anume a împușcat.

Instanța de apel a respins versiunea părții apărării precum că inculpatul

Safarmatov Arslan nu a efectuat careva împușcături, deoarece aceasta este combătută și prin

rezultatele raportului de expertiză complexă balistică și fizico-chimică nr. 10443, 10444

din 07 decembrie 2015 potrivit căreia s-a stabilit că din pistolul de model Baikal- 442 cu

seria și numărul XHO 9979 și din pistolul de model CZ-75 P-07 DUTY cu seria și

numărul 3474586, prezentate la examinare, după ultima curățire s-au efectuat

împușcături. Pistolul de model Baikal-442 cu seria și numărul XHO 8879 și pistoalele

de model CZ 75 P-07DUTY, cu seria și numărul 3474585 și B 474586 sunt în stare de

funcționare și utile pentru trageri. În starea prezentată din pistolul de model Baikal-442

cu seria și numărul XH09978 nu pot fi trase cartușe de alt calibru. Un tub de cartuș

prezentat la examinare, a constituit parte componentă a cartușului de calibrul 9x18

Makarov cu lovitură centrală, fiind confecționat industrial, la întreprinderea

Sellier&Bellot, or. Praga, Republica Cehă. Două tuburi de cartuș prezentate la

13

examinare, au constituit părți componente a cartușelor de calibrul 9x19 mm (9mm

Luger) cu lovitură centrală, fiind confecționate industrial, dintre care un tub în anul

2014, la întreprinderea Selier&Bellot, or. Praga, Republica Cehă, iar un tub la

întreprinderea Companhia Brasileira de Cartuchos, or. SanPaulo, în Brazilia. Tubul de

cartuș de calibrul 9x18 mm Makarov, prezentat la examinare, a fost tras cu pistolul de

model Baikal 442 cu seria și numărul XHO 8879, prezentat la examinare. Un tub de

cartuș de calibrul 9x19 (9mm Luger) cu inscripțiile S&B 14 9x19, prezentat la examinare,

a fost tras cu pistolul de model CZ 75 P-07 DUTY cu seria și numărul 3474585, prezentat

la examinare. Un tub de cartuș de calibrul 9x19 (9mm Luger) cu inscripțiile 9mm

LUGER CBC, prezentat la examinare, a fost tras cu pistolul de model CZ 75 P-07 DUTY

cu seria și numărul B474586, prezentat la examinare.

Cu referire la argumentele părții apărării care a susținut că cineva din persoanele

interesate pe caz puteau să producă împușcătura din pistolul acestuia, în lipsa sa, când

deja pistolul se afla la poliție și el era reținut, cu scopul de a camufla acțiunile ilegale

ale lui Costas Iu. și lui Zaharco V. și ca Safarmatov A. să fie acuzat de huliganism

agravat, instanța de apel nu a putut reține aceste afirmații, pe care le-a apreciat ca fiind

declarative și lipsite de o confirmare probatorie pertinentă și concludentă.

În acest sens, instanța de apel a relevat că declarațiile martorului Pleșca Octavian

care a indicat că în urma solicitării pe care a avut-o în anul 2015 s-a deplasat la fața

locului, unde a avut loc un conflict. Martorii i-au comunicat că au fost efectuate câteva

împușcături în sus de către ambii. Apropiindu-se de inculpat, acesta i-a comunicat că

deține permis de port armă și a transmis benevol arma de foc care o deținea. După 2-3

minute la fața locului a venit grupa operativă a IP Buiucani, căreia i-a fost transmisă

arma de foc ridicată de la inculpat.

Prin procesul-verbal de ridicare din 24 noiembrie 2015 s-a atestat că de la Pleșca

Octavian a fost ridicat un pistol de model Baikal 442, un încărcător cu 7 cartușe, un toc,

o copie a permisului de armă.

Tot în acest context, instanța de apel a reținut că versiunea apărării precum că

careva persoane interesate pe caz puteau să producă împușcătura din pistolul

inculpatului, în lipsa sa sunt combătute prin declarațiile părții vătămate, declarațiile

martorului Zaharco V. care au indicat că inculpatul Safarmatov A. a efectuat două

trageri de pistol în direcția picioarelor lui Costaș Iu, iar careva probe care să combată

aceste declarații, la materialele cauzei nu au fost administrate.

Cu referire la argumentele părții apărării precum că arma de model Baikal 442

nu a fost ridicată conform procedurii penale de la Safarmatov A., adică de îndată să fie

sigilată, totodată, ultimul nu a asistat la predarea-întocmirea procesului-verbal de

14

ridicare sau predare a armei, or, după cum a fost reiterat supra, inculpatul Safarmatov

A. a predat benevol arma martorului Pleșca Octavian, iar ulterior prin procesul-verbal

de ridicare din 24 noiembrie 2015, pistolul de model Baikal 442 a fost ridicat de la Pleșca

Octavian, respectându-se în acest sens dispozițiile prevăzute de art. 128 Cod de

procedură penală.

Astfel, martorul Pleșca Octavian, solicitând arma de la inculpat și, respectiv,

deposedându-l de aceasta și-a îndeplinit atribuțiile sale funcționale în calitatea sa de

ofițer al Batalionului de reacționare operativă, de a reacționa prompt la apelurile

cetățenilor aflați în dificultate, despre infracțiuni, alte acțiuni ilegale sau incidente,

precum și de a asigura în limitele competenței, menținerea ordinii și securității publice,

protecția drepturilor și interesele legitime ale persoanei și comunității.

Instanța de apel a apreciat critic și argumentele părții apărării referitor la faptul

că este ilegală și acțiunea de cercetare la fața locului, concomitent cu ridicarea cartușelor

din 24 noiembrie 2015, deoarece în aceasta se indică că cercetarea s-a început la ora 10.30

și s-a finisat la 10.50, ceea ce constituie date eronate privitor la timpul efectuării

cercetării, care de fapt a avut loc mai târziu, după predarea benevolă a pistolului de

către Safarmatov A. poliției și reținerea sa. Or, careva probe care ar demonstra cele

invocate de către apărător nu au fost prezentate, iar potrivit art. 95 alin. (3) Cod

procedură penală, dacă administrarea probelor a fost efectuată cu respectarea

dispozițiilor prezentului cod, argumentarea inadmisibilității probelor se face de către

partea care cere respingerea lor.

La fel, instanța de apel a respins și argumentele părții apărării referitor la faptul

că urmează a se reține declarațiile martorului Stepuleac Anatolie, care a declarat că

urmare a protestului din 04.10.2015 liderii mișcării sociale Garda poporului au fost

chemați la conducerea Ministerului de Interne și anume de la ministrul de interne a

enunțat numele Safarmatov, spunând ca aceste persoane care au fost mai active vor

avea dosar penal și mai multe ori a repetat numele lui Safarmatov, spunând ca această

persoana obligatoriu va fi vizată într-un dosar penal, or, declarațiile martorului

Stepuleac Anatolie în acest sens nu coroborează cu alte probe administrate la dosar,

versiunea dată fiind combătută prin materialele cauzei penale, în baza cărora s-a

constatat vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3)

Cod penal.

În ceea ce privește argumentele părții apărării precum că nu este clar atât din

învinuire, cât și din declarațiile părții vătămate ce pericol a prezentat Safarmatov A. în

moment ce a coborât din taxi și a plecat la unul din oficiile situate pe teritoriu, instanța

de apel a notat că inculpatul Safarmatov A. nu s-a subordonat cerințelor paznicului

15

Balaur Tudor, care a îngrădit accesul automobilului de taxi cu care venise inculpatul, l-

a împins la o parte și a ordonat șoferului să intre în ograda societății comerciale, unde

se află și oficiul companiei „StarNet”, iar atunci când au venit agenții de intervenție și

pază a SRL „Argus-S” Costaș Iu. și Zaharco V. să curme acțiunile huliganice ale

acestuia, Safarmatov A. a scos pistolul de modelul Baikal-442 și l-a îndreptat în direcția

agenților de pază amenințându-i că va efectua trageri și intenționând să părăsească

locul comiterii infracțiunii, a efectuat două trageri din pistol în direcția picioarelor lui

Costaș Iu.

Tot în acest context, instanța de apel a atestat că, agenții de pază a SRL „Argus-

S”, Costaș Iu. și Zaharco V. au acționat conform atribuțiilor de serviciu, or, inculpatul

nu s-a subordonat cerințelor paznicului, motiv pentru care ultimul a solicitat

intervenția grupei operative a SRL „Argus-S”, iar la intervenția acestora de a stopa

acțiunile inculpatului, ultimul a scos arma și a efectuat 2 trageri din pistol.

În susținerea poziției de apărare a inculpatului, partea apărării mai invocat și

faptul că, atât conform extrasului din Sinteza, cât și potrivit încheierii cu nr. 6 din

05.01.2016 se specifică că au avut loc 3 împușcături recunoscute prin declarații de către

agenții IPO Chișinău, Costaș Iu. și Zaharco V. Că au avut loc 3 împușcături din arma

de foc, a fost specificat și de către martorii audiați în ședința de judecată. Totodată, nici

unul dintre martori nu au specificat că Safarmatov A. a efectuat împușcătură din arma

de foc pe care o deținea. Despre împușcătură vorbesc numai agenții IPO Chișinău,

Costaș Iu. și Zaharco V. care în viziunea apărării au un interes direct de a nu purta

răspundere pentru acțiunile ilegale întreprinse de către dânșii.

În contextul dat, instanța de apel a notat că, acțiunile infracționale ale

inculpatului Safarmatov A. referitor la efectuarea a două trageri din pistol în direcția

picioarelor lui Costaș Iu., a fost constatat atât prin declarațiile părții vătămate și ale

martorului Zaharco V., cât și prin declarațiile altor martori care au fost audiați în cadrul

cercetării judecătorești, cu materialele administrate la faza urmăririi penale, dintre care

raportul de expertiză complexă balistică și fizico-chimică nr. 10443,10444 din 07

decembrie 2015, probe care apreciate în coroborare demonstrează vinovăția

inculpatului Safarmatov Arslan în comiterea infracțiunii de huliganism agravat.

În concluzie, instanța de apel a constatat cu certitudine în baza materialelor

dosarului penal că inculpatul Safarmatov Arslan a comis infracțiunea prevăzută de art.

287 alin. (3) Cod penal.

Culeac-Reul Natalia în numele inculpatului, care indicând temeiurile pentru recurs

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, solicită casarea

16

hotărârilor judecătorești, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare a

lui Safarmatov Arslan, pe motiv că în acțiunile acestuia nu se regăsesc elementele

infracțiunii imputate.

În argumentarea recursului partea apărării invocă faptul că, din materialele

dosarului se vede că procurorul în prima instanță a solicitat aplicarea unei pedepse cu

suspendare pe o perioadă de probațiune de 3 ani. În cererea de apel procurorul

schimbându-și poziția a solicitat aplicarea pedepsei cu executare reală, fapt ce

demonstrează un abuz de drepturi din partea procurorului.

În rest partea apărării invocă argumente similare celor invocate în cererea de apel

(f.d. 236-253 vol. I).

conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus

referință procurorul, prin care a manifestat dezacordul cu recursul declarat, motivând

prin faptul că instanța de apel a constatat just circumstanțele de drept și de fapt ale

cauzei și corect a încadrat acțiunile inculpatului.

concluzionează că recursul declarat de către procuror, urmează a fi respins ca

inadmisibil din următoarele considerente:

În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept,

comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța

de recurs judecând recursul, este în drept de al respinge ca inadmisibil, cu menținerea

hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea

condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat).

Recursul este nefondat în cazul când hotărârea atacată este legală, întemeiată și

motivată.

Reieșind din criticele expuse de procuror, se constată că acesta contestă decizia

instanței de apel sub aspectul pct. 6) și 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală care

stipulează că, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, motivare soluției contrazice dispozitivul hotărârii, precum fiind și explus

neclar, cu admiterea erorii de drept, afectând soluția instanței; nu au fost întrunite elementele

infracțiunii.

17

Referitor la temeiul invocat de apărător în fața instanței de recurs, prin prisma

pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează că, această

normă procesuală, de fapt, stipulează 5 cazuri de casare, după cum urmează:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel;

- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

- motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii;

- dispozitivul hotărârii este expus neclar;

- instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Însă, reieșind din textul recursului declarat nu se atestă și nici nu se întrevede o

careva argumentare sub aspectul prezenței vreunui temei pentru recurs din cele

prevăzute la norma procesuală enunțată mai sus. Respectiv, invocarea normei

menționate ca temei pentru recurs, Colegiul penal o apreciază ca fiind una formală și

nemotivată, ceea ce este inadmisibil la declararea recursului ordinar.

Cu toate că, autorul recursului nu a indicat și nu a motivat care din cazurile

prevăzute la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală a fost admis ca eroare de

drept la judecarea cauzei în ordine de apel, analizând hotărârea contestată a instanței

de apel, Colegiul reiterează că, în prezenta speță instanța ierarhic inferioară și-a motivat

decizia în concordanță cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

astfel aceasta cuprinzând temeiurile de fapt și de drept ce au dus, la respingerea

apelului declarat de partea apărării în prezenta cauză, fiind motivată just adoptarea

unei asemenea soluții. Totodată, Colegiul penal atestă că, instanța de apel a respectat și

prevederile art. 414 Cod de procedură penală, expunându-se asupra tuturor motivelor

invocate în apel și prin hotărârea sa a oferit răspunsuri plauzibile și argumentate asupra

acestora, în coraport cu circumstanțele stabilite în prezenta speță, ce au fost verificate

în ședință de judecată. Prin urmare, instanța de recurs conchide că, temeiul pentru

recurs invocat de recurent și prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală nu și-a găsit confirmarea în prezenta speță.

Cu referire la incidența temeiului pentru recurs prevăzut la pct. 8) alin. (1) art.

427 Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează că acest temei pentru recurs

este aplicabil atunci când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor

constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au

constatat elementele infracțiunii, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă

circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.

Potrivit lucrărilor dosarului se constată că, inculpatul a fost învinuit, recunoscut

vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal și anume – huliganismul agravat,

adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței

18

asupra persoanelor, de opunerea de rezistență violentă persoanelor care curmă actele huliganice,

precum și acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită,

săvârșite cu aplicarea armei.

În cauza supusă judecării Colegiul notează că, prima instanță în hotărârea

adoptată a făcut o analiză amplă a probelor administrate la caz, în raport cu învinuirea

înaintată inculpatului, oferind răspunsuri argumentate la criticile esențiale invocate de

către partea apărării, care de altfel au fost similare și în procedurile de apel și recurs

ordinar. Prin urmare, dat fiind faptul că prima instanță corect a stabilit circumstanțele

de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de

procedură penală, astfel corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului, în

săvârșirea infracțiunii imputate. Atât instanța de apel, cât și cea de recurs ordinar nu

au avut temeiuri de a devia de la concluziile menționate în sentința de condamnare.

Subsidiar la concluziile instanțelor de fond, Colegiul penal relevă că, potrivit art.

113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea

juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele

componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală.

Din sumarul recursurilor, se reține că unul din argumentele de bază ale acestora

este că probele administrate la caz nu confirmă vinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal.

Totodată, instanța de recurs în urma verificării hotărârilor judecătorești

contestate, consideră că instanțele de fond întemeiat au reținut ca probe ce confirmă

vina inculpatului declarațiile părții vătămate Costaș Iu., din care rezultă că dânsul

aflându-se în serviciu, a primit ordin pentru a se deplasa la postul nr. 3, din motiv că, a

fost apăsat butonul de alarmă. Acolo paznicul i-a informat că mașina de marca taxi a

intrat fără permisiune pe teritoriul SA „Tracom”, iar pasagerul l-a amenințat pe paznic.

Ajunși la fața locului inculpatul i-a împins într-o parte și le-a comunicat că are arma de

foc, după care a scos pistolul. După aceea a scos și dânsul arma din dotare și

îndreptând-o în sus a efectuat două împușcături. Inculpatul la acel moment a tras două

împușcături în direcția picioarelor sale. S-a apropiat de inculpat pentru a-l deposeda de

armă, la ce ultimul nu s-a supus. Declarațiile părții vătămate Iurie Costaș sunt

confirmate de martorul Viorel Zaharco, care a declarat că din primele minute inculpatul

era foarte agresiv, 1-a împins pe Costaș Iurie, iar când ultimul a încercat să-1 rețină, se

comporta foarte agresiv. Ulterior, Costaș Iurie s-a apropiat de inculpat și persoana dată

a scos arma. Costaș Iurie a încercat să-1 blocheze la care inculpatul a tras la picioarele

părții vătămate două împușcături. Inculpatul în acest timp ținea arma îndreptată

permanent, ba spre dânsul, ba spre partea vătămată și nu se confirma cerințelor lor.

19

Declarațiile părții vătămate, coroborează cu declarațiile martorilor Zaharco

Viorel, care a declarat că din primele minute inculpatul era foarte agresiv, l-a împins pe

Costaș Iu., iar când ultimul a încercat să-l rețină, se comporta foarte agresiv. Ulterior,

Costaș Iu. s-a apropiat de inculpat și persoana dată a scos arma. Costaș Iu. a încercat

să-l blocheze la care inculpatul a tras la picioarele părții vătămate două împușcături.

Inculpatul în acest timp ținea arma îndreptată permanent, ba spre dânsul, ba spre

partea vătămată; Balaur Tudor, care a declarat că a oprit un taxi la barieră și colegul său

îi explica persoanei că este interzisă intrarea. În timpul acesta din taxi a coborât

inculpatul, care a comunicat că urmează să se deplaseze la oficiul „StarNet”. S-a

apropiat de inculpat, s-a prezentat și i-a explicat că pe la postul dat nu pot intra, la care

ultimul a dat indicații taximetristului să intre, iar dânsul a coborât jos și s-a deplasat

spre sediul companiei „StarNet”; Bostănică Leonid, care a declarat că el și cu Balaut

Tudor i-au comunicat șoferului de taxi și inculpatului că pe la acest post taxiurile nu au

acces, iar din taxi a coborât inculpatul care l-a dat la o parte și a menționat că o să intre

unde dorește și cum dorește. Văzând că se agravează situația a chemat grupa de pază

a companiei SRL „Argus-S”. Totodată, martorul Bostănică Leonid a indicat că de unde

se afla dânsul nu vedea nimic, însă a auzit câteva împușcături pe teritoriu; Pleșca

Octavian care a indicat că în urma solicitării pe care a avut-o în anul 2015 s-a deplasat

la fața locului, unde a avut loc un conflict. Martorii i-au comunicat că au fost efectuate

câteva împușcături în sus de către ambii. Apropiindu-se de inculpat, acesta i-a

comunicat că deține permis de port armă și a transmis benevol arma de foc care o

deținea. După 2-3 minute la fața locului a venit grupa operativă a IP Buiucani, căreia i-

a fost transmisă arma de foc ridicată de la inculpat; prin procesul-verbal de ridicare din

24 noiembrie 2015, potrivit căruia se atestă că de la Pleșca Octavian a fost ridicat un

pistol de model „Baikal 442”, un încărcător cu 7 cartușe, un toc, o copie a permisului de

armă; prin rezultatele raportului de expertiză complexă balistică și fizico-chimică nr.

10443, 10444 din 07 decembrie 2015, potrivit căreia s-a stabilit că din pistolul de model

Baikal-442 cu seria și numărul XHO 9979 și din pistolul de model CZ-75 P-07 DUTY cu

seria și numărul 3474586, prezentate la examinare, după ultima curățire s-au efectuat

împușcături.

Având în vedere cumulul de probe menționat și reținut de către instanțele de

fond, Colegiul penal consideră că, acestea întemeiat au ajuns la concluzia despre

vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod

penal.

20

Pe de altă parte, raportat la criticile invocate de apărătorul inculpatului în

recursul declarat, Colegiul constată că acesta se referă în bună parte doar la chestiunea

de apreciere a probelor.

Elocvent în acest sens, se impune precizarea că aprecierea probelor este unul din

cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă

depus de către organul de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de părțile în

proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea

probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile

legale, iar convingerea intimă se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în

ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că probele

admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea

acestora și toate probele în ansamblu lor sunt apreciate din punct de vedere al

coroborării acestora.

Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată

la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează că la etapa judecării

recursului nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă apreciere materialului

probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic

inferioare, aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond.

Din atare considerente, Colegiul penal nu va analiza și verifica probele

administrate în cauză. În speța deferită judecării nu s-a constatat discrepanța între cele

reținute de instanțele de fond în vederea condamnării inculpatului și conținutul real al

probelor sau ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea

altei soluții, decât cea pe care materialul probator o redă.

De altfel, simplul fapt că pot exista două puncte de vedere distincte cu privire la

modul de apreciere a probelor nu este un motiv suficient și plauzibil pentru a dispune

rejudecarea unei cauze penale, după cum solicită recurentul.

În virtutea raționamentelor expuse mai sus, constatând că în cauză există o

concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanțele

de fond în privința inculpatului Safarmatov A., nu se constată prezența a careva dubii

privind vinovăția ultimului, în săvârșirea infracțiunii imputate, iar acțiunile acestuia

sânt incidente elementelor infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal,

respectiv temeiul pentru recurs invocat și stipulat la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, nu și-a găsit confirmarea în prezenta speță.

Din considerentele expuse, Colegiul penal apreciază argumentele invocate în

recursul declarat ca nefondate, deoarece nu sunt incidente în speță cazurile de casare la

care au făcut referire avocatul inculpatului, Culeac-Reul N., ce ar servi drept temei de

21

implicare a instanței de recurs, în sensul casării deciziei contestate și se impune, astfel,

concluzia privind inadmisibilitatea recursului ordinar declarat, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către avocatul Culeac-Reul

Natalia în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 07 noiembrie 2018, în cauza penală în privința lui Safarmatov Arslan

Xxxxx, cu menținerea hotărârii atacate.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 23 aprilie 2019.

Președinte Diaconu Iurie

Judecători Guzun Ion

Catan Liliana

Mardari Dumitru

Ghervas Maria

22