1ra-433/2019 — Art. 287 al. 3 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 30 mai 2018 inculpatul Safarmatov Arslan a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani. În baza art. 90 Cod penal, pedeapsa sub formă de închisoare aplicată lui Safarmatov Arslan s-a suspendat pe o perioadă de probațiune de 3 ani, obligându-l pe Safarmatov Arslan să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul organului competent. Conform art. 65 Cod penal, Safarmatov Arslan a fost privat de dreptul privind deținerea, portul și folosirea armei pe un termen de 3 ani. 1

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, inculpatul Safarmatov Arslan, la 24 noiembrie 2015, aproximativ la ora 09:00, aflându-se la intrarea pe teritoriul SA „Tracom” situat pe str. Columna, 170 din mun. Chișinău, încălcând grosolan ordinea publică, nu s-a subordonat cerințelor paznicului Balaur Tudor, care a îngrădit accesul automobilului de taxi cu care venise Safarmatov Arslan, l-a împins la o parte și a ordonat șoferului să intre în ograda societății comerciale, unde se află și oficiul companiei „StarNet”. Peste câteva minute după aceasta, când ieșea din oficiul companiei „StarNet”, văzându-i pe agenții de intervenție și pază a SRL „Argus-S”, Costaș Iurie și Zaharco Viorel, care venise să curme acțiunile huliganice ale acestuia, Safarmatov Arslan a scos pistolul de modelul „Baikal-442” și l-a îndreptat în direcția agenților de pază amenințându-i că va efectua trageri. Intenționând totodată să părăsească locul comiterii infracțiunii, manifestând cinism și obrăznicie deosebită, Safarmatov Arslan a efectuat două trageri din pistol în direcția picioarelor lui Costaș Iurie, apoi, a fost reținut de către colaboratorii de poliție care venise la fața locului.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: 3.1. Procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Buiucani, Veaceslav Cernalev, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea parțială a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit de prima instanță prin care lui Safarmatov Arslan recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal a-i numi pedeapsa de 3 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În motivarea cerințelor sale s-au invocat următoarele aspecte: - pedeapsa aplicată inculpatului Safarmatov Arslan de către instanța de judecată este incorectă, datorită pericolului social sporit al infracțiunii săvârșite de către inculpat. Instanța nu a ținut cont de scopul pedepsei care primordial trebuie să restabilească echitatea socială și să prevină săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea condamnatului cât și a altor persoane. Aplicarea unei pedepse neefective, va duce la încurajarea pe viitor a săvârșirii infracțiunilor similare și de către alte persoane; - aplicarea pedepsei cu închisoarea suspendată condiționat va favoriza inculpatul să săvârșească pe viitor acțiuni similare, iar de către alte persoane va fi apreciată ca o atitudine tolerantă din partea statului a comportamentului prejudiciabil și va diminua încrederea societății în eficacitatea și echitatea sistemului de justiție; -astfel, pedeapsa stabilită este prea blândă și contrar prevederilor art. 61 din Codul penal, nu-și va atinge scopul de corectare a condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpatului cât și din partea altor persoane; 2 - pedeapsa este echitabilă când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor părții vătămate, a statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune, astfel că corectarea și reeducarea inculpatului va avea loc numai în condițiile aplicării unei pedepse efective. - astfel, la stabilirea pedepsei instanța de judecată urmează a ține cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute la art. 75 din Codul penal și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia; -este de menționat faptul că, în cauza dată nu există și nu au fost stabilite careva circumstanțe excepționale sau alte circumstanțe care ar micșora esențial gravitatea faptei inculpatului, precum și careva circumstanțe atenuante prevăzute de art. 76 din Codul penal. 3.2. Avocatul Natalia Culeac-Reul în numele inculpatului, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit de prima instanță prin care inculpatul Safarmatov Arslan învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal să fie achitat, pe motiv că faptele inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii. În motivarea cerințelor sale s-au invocat următoarele aspecte: - inculpatul Safarmatov A. a fost agresat de către Costaș I. și Zaharco V., ei primii l-au acostat și au încercat să aplice forța fizică în privința inculpatului, ei fiind de complecție fizică mai mare decât inculpatul Safarmatov Arslan, iar ultimul a fost nevoit din aceste motive să se apere de ei, aceste circumstanțe se dovedesc din înregistrarea video anexată la cauza penală. Mai mult, inculpatul Safarmatov Arslan nu a aplicat niciodată violența asupra acestor persoane; - corespunzător, în acțiunile lui Safarmatov Arslan nu poate exista nici opunerea de rezistență violentă persoanelor care curmă actele huliganice, deoarece acesta, nu a comis acțiuni huliganice, dar a încercat să se apare împotriva acțiunilor numiților; - imaginile video de la locul faptei, cât și declarațiile martorilor Țîra Florin, Coșciuc Mihai, demonstrează că fapta lui Safarmatov Arslan nu manifestă cinismul și obrăznicia deosebită, lipsind careva semne de această natură. Cât privește incriminarea privind aplicarea de către învinuit a armei de foc, dânsul a declarat că, într-adevăr a demonstrat pistolul care-l avea asupra sa, doar numai cu scopul de a se apăra de Costas I. și Zaharco V., însă nu a tras nicio împușcătură din ea. Dimpotrivă, din imaginile video 3 se observă cum din armă îndreptată în sus trag acești doi agenți de paza Costas I. și Zaharco V., fapt care denotă acțiunile agresive ale acestora îndreptate împotriva lui Safarmatov Arslan, pentru a-l intimida și a-l provoca; - potrivit declarațiilor șoferului de Taxi -Țîra Florin audiat în calitate de martor a relatat ca împușcături au efectuat doar paznicul înalt, apoi cel micuț, apoi iarăși cel înalt. Inculpatul nu a efectuat careva trageri; - cât privește cartușul de la pistolul ce-i aparține lui Safarmatov Arslan, care potrivit dosarului penal a fost ridicat de la fața locului, se invocă următoarele: că arma de foc a fost predată de către Safarmatov Arslan imediat când a venit poliția la fața locului - adică, poliția a venit după 12 minute de la începutul atacului asupra acestuia, astfel a fost predată arma peste 6 minute, după ce a venit poliția; grupa operativă a sosit la fața locului peste 9 minute; apoi peste un timp Safarmatov Arslan a fost reținut. De aceea potrivit poziției inculpatului, cineva din persoanele interesate pe caz puteau să producă împușcătura din pistolul acestuia, în lipsa sa, când deja pistolul se afla la poliție și el era reținut, cu scopul de a camufla acțiunile ilegale ale lui Costas I. și Zaharco V., și ca Safarmatov Arslan să fie acuzat de huliganism agravat. Totodată, arma de model „Baikal 442” nu a fost ridicată conform procedurii penale de la Safarmatov Arslan, adică de îndată să fie sigilată, totodată învinuitul nu a asistat la predarea- întocmirea procesului-verbal de ridicare sau predare a armei; - potrivit procesului-verbal de reținere din 24.11.2015 cet. Safarmatov Arslan a fost reținut la orele 13.35-13.37, de facto reținut la 11.10; - inculpatul Safarmatov Arslan a predat pistolul colaboratorului de poliție Pleșca Octavian la fața locului, imediat când a venit poliția (însuși martorul Pleșca Octavian, audiat în cadrul urmăririi penale la data de 24.11.2015 a cărui audiere a fost începută la ora 11.15 și a fost încheiată la ora 11.30, declară că primind chemare de la operatorul „902” s-au deplasat la fața locului și i-au stabilit pe Safarmatov Arslan care avea asupra sa armă de model „Baikal 442”, ulterior el i-a predat arma acestuia, după puțin timp a sosit grupa operativă, astfel Pleșca Octavian a predat arma anchetatorului); - însă, în procesul-verbal de ridicare din 24.11.2015, de la Pleșca Octavian a fost ridicat pistolul de model „Baikal 442” cu anexele și actele respective tocmai la data de 24.11.2015, ora 11.31, adică rezultă că pistolul a fost ridicat după ce acesta a dat declarații cu privire la transmiterea armei „anchetatorului”. Astfel, consideră ilegale procesul-verbal și ordonanța de ridicare a pistolului, deoarece arma a fost transmisă ofițerului de urmărire penală mai înainte de ora indicată în acest proces-verbal de ridicare. La fel, este ilegală și acțiunea de cercetare la fața locului concomitent cu ridicarea cartușelor din 24 noiembrie 2015, deoarece în aceasta se indică că cercetarea 4 s-a început la ora 10.30 și s-a finisat la 10.50, adică în procesul-verbal în cauză se indică date eronate privitor la timpul efectuării cercetării, care de fapt a avut loc mai târziu, după predarea benevolă a pistolului de către Safarmatov Arslan poliției și reținerea sa. Respectiv, consideră că toate acțiunile de urmărire penală legate de armă și muniții în cauza penală sunt ilegale; - instanța de judecată urmează să aprecieze declarațiile martorului Stepuleac Anatolie, care a declarat că urmare a protestului din 04.10.2015 liderii mișcării sociale Garda Poporului au fost chemați la conducerea Ministerului de Interne și anume de la ministrul de interne a enunțat numele Safarmatov, spunând ca aceste persoane care au fost mai active vor avea dosar penal și mai multe ori a repetat numele lui Safarmatov, spunând ca această persoana obligatoriu va fi vizată într-un dosar penal; - în ceea ce privește partea vătămată Costaș Iurie se indică că conform obligațiunilor de serviciu de către SRL „Argus-S” la recepționarea semnalului de alarmă sau în alte situații de urgență, se specifică că agentul de pază aplică forța fizică și/sau mijloacele speciale (inclusiv arma de foc) doar în situații excepționale și doar dacă toate celelalte măsuri de convingere au eșuat, în fiecare caz de aplicare a forței fizice și/sau mijloacele speciale respectă cu strictețe prevederile legii cu privire la activitatea de detectiv și paza particulară, ale regulamentului intern al SRL „Argus-S”, documentează și raportează toate cauzele de aplicare a forței fizice și/sau mijloacele speciale (inclusiv arma de foc); - partea vătămată Costaș Iurie la faza urmăririi penale a declarat că „astfel văzând că acesta nu reacționează a efectuat două împușcături vertical în sus, după care s-a apropiat de acesta, a întins mâna comunicându-i să-i predea arma. Specifică că inculpatul a îndreptat arma în direcția picioarelor lui și a efectuat două împușcături, dar nu l-a nimerit în picior. Colegul său Zaharco Viorel a efectuat și el o împușcătură verticală în sus”; - potrivit înregistrării video prima împușcătură din armă este efectuată de către partea vătămată urmată apoi de către colegul său și mai târziu din nou de către partea vătămată. În învinuirea adusă lui Safarmatov Arslan de către procuror nu se specifică la ce etapă-minută, învinuitul a efectuat împușcătura și totodată tot din înregistrare nici nu se vede să fie efectuată vre-o împușcătură. Safarmatov Arslan din declarații recunoaște că într-adevăr a demonstrat pistolul care-l avea asupra sa, doar numai cu scopul de a se apăra de agenții de paza Costas I. și Zaharco V.; - totodată, este de specificat că ordinea publică nu a fost încălcată pe teritoriul SA „Tracon”, deoarece activitatea de pe teritoriu nu a fost stopată, mașinile intrau și ieșeau în mod normal fără ca Safarmatov A. prin careva acțiuni să le împiedice; 5 - din declarațiile martorilor acuzării-aceștia declară ca au avut loc 2-3 împușcături, ceia ce rezultă cele 3 împușcături recunoscute de către agenții de pază SRL „Argus-S”. Doar din declarațiile părții vătămate se vorbește că au avut loc 5 împușcături - 2 efectuate de către el, prima împușcătură de colegul sau și 2-efectuate de către Safarmatov A.; - potrivit declarațiilor martorului Balaur Tudor (șef de schimb în pază) rezultă că a auzit 2-3 focuri, cine a tras nu a văzut. Tot dânsul declară că era îmbrăcat în jaletă și cu legitimația șef de schimb, însă conform înregistrărilor video acesta purta scurtă de culoare neagră și lipsea legitimația. Tot, martorul Balaur Tudor specifică că în momentul ce Safarmatov A. a intrat pe teritoriul SA „Tracom” bariera de la post era ridicată; - potrivit declarațiilor martorului Bostanica Leonid nu a văzut și nu poate să comunice nimic cine a efectuat împușcăturile; - potrivit declarațiilor martorului Ostapov Vitalie a declarat ca a auzit 2-3 împușcături, cine a împușcat nu cunoaște. Tot de către martor a fost descrisă și starea emoțională a lui A. Safarmatov specificând că atunci când a ieșit din clădire era normală, nu era agresiv, după incident era stresat; - potrivit declarațiilor martorului șoferului de taxi Țîra Florin și ale martorului Coșciuc Minai, inculpatul nu a efectuat careva trageri; - din extrasul de sinteză se specifică că, declanșarea butonului de alarmă a fost efectuată de către paznicul local Balaur Tudor. Motivul declanșării fiind că, din spusele agentului I. Costaș, un cetățean a venit cu taxiul la postul nr. 3 și cerea să treacă pe teritoriu, dar a fost refuzat. Cetățeanul a coborât din taxi și a plecat la unul din oficiile situate pe teritoriu. Taximetristul cu automobilul „Dacia Logan” cu n/î CTL 428 în timpul ce aștepta clientul plecat pe jos a intrat pe teritoriul în mod abuziv, parcându-se lângă oficiul unde era clientul său. Agenții GIR s-au apropiat de taximetrist pentru a clarifica incidentul de ce a intrat pe teritoriu fără permisiune. Între timp ce agentul I. Costaș comunica cu taximetristul s-a apropiat cetățeanul și a comunicat că ei pleacă. Agentul însă a spus că nu pleacă nicăieri până nu se clarifică cu incidentul, dar clientul l-a bruscat pe agentul GIR comunicând că ei pleacă. Din motive neclare cetățeanul a început să devină agresiv, a scos arma de foc și a efectuat un foc în sus apoi două focuri în direcția picioarelor agentului GIR Costaș. Agenții GIR la fel au scos armele de dotare și încercând să calmeze cetățeanul au efectuat trageri de avertizare în sus. La fața locului a fost chemată poliția și a fost trimis suplimentar pentru ajutor GIR-06; - potrivit încheierii cu nr. 6 din 05.01.2016 pe cazul folosirii armamentului din dotare de către agenții IPO Chișinău, Costaș Iurii și Zaharco Viorel, aceștia au stabilit 6 următoarele: „Ajungând la fața locului, de către agenți a fost depistat un bărbat, care nu dorea să se conforme cerințelor legale ale angajatului uzinei SA „Tracom”, de a nu intra pe teritoriu cu transportul cu care acesta a venit. La cerințele date, bărbatul nu s- a conformat s-a generat o situație de conflict, ce s-a soldat cu acțiuni agresive din partea acestuia și cu folosirea armei de foc și anume efectuarea a câtorva împușcături din arma pe care o avea asupra lui, contra către agenții IPO Chișinău, Costaș Iurii și Zaharco Viorel. Ca urmare agenții IPO Chișinău, Costaș Iurii și Zaharco Viorel au efectuat 3 împușcături de avertisment în aer; - atât conform Extras-ului din Sinteza, cât și potrivit încheierii nr. 6 din 05.01.2016 se specifică că au avut loc 3 împușcături recunoscute prin declarații de către agenții IPO Chișinău, Costaș I. și Zaharco V. Că au avut loc 3 împușcături din arma de foc, a fost specificat și de către martorii audiați în ședința de judecată. Totodată, nici unul dintre martori nu au specificat că Safarmatov A. a efectuat împușcătură din arma de foc pe care o deținea. Despre împușcătură vorbesc numai agenții IPO Chișinău, Costaș Iurii și Zaharco Viorel care în viziunea apărării au un interes direct de a nu purta răspundere pentru acțiunile ilegale întreprinse de către dânșii; - reiterează faptul că deoarece pistolul de model „Baikal-422” a fost ridicat de la inculpat nu conform procedurii de ridicare prevăzut de legislația RM și predarea pistolului a avut loc în lipsa lui Safarmatov Arslan, totodată perioada de când a fost ridicat pistolul de model ,,Baical-422” până la predarea acestuia poliției la fel a avut loc nu în vizorul lui Safarmatov Arslan, ceea ce a dus la apariția împușcăturii din pistolul de model „Baikal-422” ce-i aparține lui Safarmatov Arslan; - tot din actele enunțate mai sus se mai specifică că conform Extrasului din Sinteză se indică că „cetățeanul a coborât din taxi și a plecat la unul din oficiile situate pe teritoriu. Taximetristul cu automobilul „Dacia Logan” cu n/î CTL 428 în timpul ce aștepta clientul plecat pe jos a intrat pe teritoriul în mod abuziv, parcându-se lângă oficiul unde era clientul său”; - deci, Safarmatov Arslan a coborât din taxi și a plecat spre „StarNet”, în timp ce taximetristul a intrat pe teritoriu în mod abuziv. Apare întrebarea, căror cerințe nu s-a conformat odată ce s-a pornit pe jos? Tot conform Extrasului din Sinteză se indica că „din motive neclare cetățeanul a început să devină agresiv, a scos arma de foc și a efectuat un foc în sus apoi două focuri în direcția picioarelor agentului GIR Costas I.”, motive ce nu corespund adevărului, deoarece din imaginile video se vede clar ca Safarmatov Arslan nu a efectuat nici o împușcătură în direcția picioarelor agentului GIR Costas. La fel, și martorul taximetrist Țîra Florin declară că inculpatul nu a efectuat careva trageri; 7 - tot din înregistrările video se vede clar că agentul nu se legitimează dar din start îl provoacă pe inculpat prin tragere de mână, ceea ce contravine obligațiilor de serviciu ale acestuia. Totodată, din declarații acesta declară „veniți la fața locului am ales sa-l stopăm”; - nu este clar atât din învinuire cât și din declarațiile părții vătămate ce pericol a prezentat Safarmatov Arslan în moment ce a coborât din taxi și a plecat la unul din oficiile situate pe teritoriu; - totodată nu este clar prin ce s-a manifestat inculpatul și a început sa devină agresiv, conform înregistrării video inculpatul când se apropie de taxi unica dorință a acestuia era de a pleca; - atât conform Extrasului din Sinteza, cât și potrivit încheierii cu nr. 6 din 05.01.2016 nu sunt redate acțiunile corecte întreprinse de către Saformatov Arslan este doar redată o poziție de apărare a agenților de pază, însă pe lângă acest fapt se accentuează că agenții au și obligațiuni în ce privește atentarea la viața și sănătatea persoanelor nevinovate; - la 24.11.2015 atât paza SA „Tracom”, cât și agenții de paza SRL „Argus-S” au întreprins acțiuni ilegale, dat fiind faptul că trecerea pe teritoriul Parcului industrial „Tracom” era liberă, bariera era ridicată, deoarece ordinul a fost adoptat mai târziu și anume la 09.03.2016.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 noiembrie 2018, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de către avocatul Culeac-Reul Natalia în numele inculpatului Safarmatov Arslan, împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 30 mai 2018. Admis apelul declarat de către procuror, sentința casată parțial și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează: Lui Safarmatov Arslan Xxxxx recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În rest dispozițiile sentinței au fost menținute. 4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, instanța de fond, cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludentei, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului Safarmatov Arslan încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art. 287 alin. (3) Cod penal - huliganismul 8 agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, de opunerea de rezistență violentă persoanelor care curmă actele huliganice, precum și acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită, săvârșite cu aplicarea armei. Cu referire la apelul declarat de procuror Instanța de apel a reținut că, acuzatorul de stat contestă sentința primei instanțe sub aspectul individualizării pedepsei penale în privința inculpatului Safarmatov Arslan, prin dispunerea suspendării condiționate a executării pedepsei. În acest sens, acuzatorul de stat a invocat că, aplicarea pedepsei cu închisoare și suspendată condiționat executarea pedepsei v-a favoriza inculpatul să săvârșească pe viitor acțiuni similare, iar de către persoane va fi apreciată ca o atitudine tolerantă din partea statului a comportamentului prejudiciabil și va diminua încrederea societății în eficacitatea și echitatea sistemului de justiție. Instanța de apel verificând legalitatea individualizării pedepsei penale în privința inculpatului Safarmatov Arslan a constatat, că instanța de fond nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75, 90 Cod penal, respectiv, nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Instanța de apel a constatat că, acțiunile inculpatului Safarmatov Arslan cuprind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, iar în conformitate cu criteriile enunțate la art. 16 Cod penal, infracțiunea respectivă se califică ca infracțiune „gravă”. Din materialele cauzei penale, instanța de apel a reținut că, inculpatul Safarmatov Arslan nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, anterior a fost judecată, nu are antecedente penale, este divorțat, nu este angajat în câmpul muncii. Careva circumstanțe atenuante sau agravante în privința inculpatului Safarmatov Arslan, instanța de fond nu a stabilit Instanța de fond a aplicat inculpatului Safarmatov Arslan pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, pedeapsa sub formă de 3 ani închisoare, în limita sancțiunii, care prevede de la 3 la 7 ani. Totodată, instanța de fond a dispus aplicarea art. 90 Cod penal, dându-i inculpatului posibilitatea de a se manifesta în stricta exercitare a Legii și a demonstra că este un cetățean demn al societății, stabilindu-i perioada de probațiune de 3 ani. 9 Instanța de apel analizând soluția instanței de fond referitor la individualizarea pedepsei penale, sub aspectul executării acesteia în privința inculpatului Safarmatov Arslan a atestat, că prima instanță nu și-a motivat soluția referitor la modalitatea de executare a acesteia, or, instanța de fond a statuat principii și norme de ordin general, care însă, nu au fost raportate în mod concret împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs sau a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, conduita după săvârșirea faptei și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătatea, situația familială și socială etc. La fel, instanța de apel a reținut din materialele cauzei penale că inculpatul Safarmatov Arslan nu este la prima abatere de la legea penală, dânsul anterior a fost judecat, fapt ce rezultă din revendicarea eliberată în privința acestuia )f.d. 96-97, vol. I). În acest sens, instanța de apel a notat că, deși în privința inculpatului Safarmatov Arslan, instanța de fond nu a stabilit careva circumstanțe agravante, antecedentele penate fund stinse, totuși în cadrul operațiunii de individualizare a pedepsei penale, sub aspectul executării acesteia, urmează a fi evaluat șj faptul că inculpatul anterior a fost judecat. În contextul celor indicate supra, instanța de apel a conchis de a-i aplica inculpatului Safarmatov Arslan pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, în acest sens urmând a se lua în vedere că inculpatul anterior a fost judecat, fapt ce demonstrează că scopul pedepsei nu a fost atins, dânsul nu a făcut careva concluzii și nu a pășit pe calea corectării și reintegrării în societate, or, scopul pedepsei penale urmărește corectarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane. Cu referire la apelul declarat de avocatul Natalia Culeac-Reul în interesele inculpatului Safarmatov Arslan Instanța de apel apreciind probele administrate de acuzatorul de stat din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității acestora a constatat că, vina inculpatului Safarmatov Arslan în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal a fost pe deplin confirmată prin probele administrate la dosar, iar solicitarea părții apărării referitor la pronunțarea unei sentințe de achitare în privința inculpatului, din motiv că faptele inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii este 10 nefondată, deoarece nu este susținută printr-un sistem de probe pertinente și concludente, fiind combătută de probele administrate de acuzatorul de stat. Din materialele cauzei penale a rezultat că conflictul iscat între inculpatul Safarmatov Arslan și partea vătămată Costaș Iurie a avut loc în loc public, pe teritoriul SA „Tracom” situat pe str. Columna, 170, mun. Chișinău, în prezența mai multor persoane, conflictul dat fiind observat și de terțe persoane, iar din declarațiile părții vătămate Costaș Iurie, a rezultat că dânsul împreună cu Viorel Zaharia s-a apropiat de inculpat pentru a se clarifica de ce ultimul a intrat pe teritoriul întreprinderii, dacă acest lucru i-a fost interzis. Or, argumentele părții apărării referitor la faptul că ordinea publică nu a fost încălcată pe teritoriul SA „Tracom”, deoarece activitatea de pe teritoriu nu a fost stopată, mașinile intrau și ieșeau în mod normal, fără ca inculpatul Safarmatov Arslan prin careva acțiuni să le împiedice, nu pot fi reținute ca fiind pertinente, deoarece acțiunile inculpatului au încălcat în mod grosolan ordinea publică, chiar dacă activitatea întreprinderii nu a fost stopată, or, prin acțiunile inculpatului care s-au materializat prin faptul că ultimul a scos pistolul și l-a îndreptat în direcția agenților de pază, după care a efectuat două trageri de pistol în direcția picioarelor părții vătămate, au fost lezate regulile sociale și morale de conviețuire, care au fost încălcate într-un mod grosolan și demonstrativ de către inculpat. Mai mult ca atât, instanța de apel a notat că, suspendarea temporară a activității normale a întreprinderilor constituie doar un element care descrie sensul general al „încălcării grosolane a ordinii publice”, care de altfel, înglobează o serie de evenimente, acțiuni comise de violatorul ordinii publice. Instanța de apel a respins argumentele părții apărării referitor la faptul că de fapt inculpatul Safarmatov A. a fost agresat de către I. Costaș și V. Zaharco, ei primii l-au acostat pe inculpat și au încercat să aplice forța fizică în privința inculpatului, ultimul fiind nevoit să se apere, or, aspectele susținute de către partea apărării sunt infirmate de probele acuzării administrate la dosar. În acest sens, instanța de apel a relevat declarațiile părții vătămate Iurie Costaș prin care se confirmă că dânsul aflându-se în serviciu, a primit ordin pentru a se deplasa la postul nr. 3, din motiv că, a fost apăsat butonul de alarmă. Acolo paznicul i-a informat că mașina de marca taxi a intrat fără permisiune pe teritoriul SA „Tracom”, iar pasagerul l-a amenințat pe paznic. Ajunși la fața locului inculpatul i-a împins într-o parte și le-a comunicat că are arma de foc, după care a scos pistolul. După aceea a scos și dânsul arma din dotare și îndreptând-o în sus a efectuat două împușcături. Inculpatul la acel moment a tras două împușcături în direcția picioarelor sale. S-a apropiat de 11 inculpat pentru a-l deposeda de armă, la ce ultimul nu s-a supus. Declarațiile părții vătămate Iurie Costaș sunt confirmate de martorul Viorel Zaharco, care a declarat că din primele minute inculpatul era foarte agresiv, l-a împins pe Costaș Iurie, iar când ultimul a încercat să-l rețină, se comporta foarte agresiv. Ulterior, Costaș Iurie s-a apropiat de inculpat și persoana dată a scos arma. Costaș Iurie a încercat să-l blocheze la care inculpatul a tras la picioarele părții vătămate două împușcături. Inculpatul în acest timp ținea arma îndreptată permanent, ba spre dânsul, ba spre partea vătămată și nu se conforma cerințelor lor. Neîntemeiate au fost apreciate și argumentele părții apărării precum că inculpatul Safarmatov A. doar a scos pistolul cu scopul de a se apăra de Costaș Iu. și Zaharco V., însă nu a tras nici o împușcătură, deoarece în cadrul cercetării judecătorești, prin declarațiile părții vătămate, declarațiile martorului Zaharco V. s-a stabilit că inculpatul a scos pistolul și a amenințat agenții de intervenție și pază că va efectua trageri, după care, acesta a efectuat două trageri din pistol în direcția picioarelor lui Costaș Iu. Cu referire la declarațiile martorului Țîra Florin - șoferul mașinii de taxi, în baza cărora își susține partea apărării poziția, și anume că ultimul a indicat că împușcături au efectuat doar paznicii, iar inculpatul nu a efectuat careva trageri, instanța de apel nu a putut reține că declarațiile acestuia sunt în măsură să combată învinuirea înaintată inculpatului conform actului de acuzație, or, după cum a indicat și martorul Balaur Tudor, șeful de schimb în pază la SA „Tracom”, în tot acest timp, taximetristul s-a aflat în mașină. Mai mult ca atât, instanța de apel a reținut că martorul Țîra Florin este taximetristul care l-a transport pe inculpat în calitate de pasager pe teritoriul SA „Tracom”, respectiv, ultimul nu a ținut cont de cerințele paznicului care nu permitea accesul automobilului de taxi și la solicitarea inculpatului a intrat în ogradă. Circumstanțele de fapt indicate supra au fost confirmate de martorul Balaur Tudor, care a declarat că a oprit un taxi la barieră și colegul său îi explica persoanei că este interzisă intrarea. În timpul acesta din taxi a coborât inculpatul, care a comunicat că urmează să se deplaseze la oficiul „StarNet”. S-a apropiat de inculpat, s-a prezentat și i-a explicat că pe la postul dat nu pot intra, la care ultimul a dat indicații taximetristului să intre, iar dânsul a coborât jos și s-a deplasat spre sediul companiei „StarNet”. În contextul declarațiilor martorului Balaur Tudor, instanța de apel a respins argumentele părții apărării care a susținut că, atât paza SA „Tracom”, cât și agenții de paza SRL „Argus-S” au întreprins acțiuni ilegale, dat fiind faptul că trecerea pe teritoriul Parcului industrial „Tracom” era liberă, bariera era ridicată, or, martorul 12 Balaur Tudor, în calitatea sa de șef de schimb în pază la SA „Tracom”, dar și martorul Bostănică Leonid au atenționat, atât pe șoferul mașinii de taxi, cât și pe inculpat că este interzisă intrarea, ultimul nu a ținut cont de cele invocate, motiv pentru care a fost chemată grupa operativă SRL „Argus-S”. Tot în acest context, instanța de apel a relevat pertinența declarațiilor martorului Bostănică Leonid care completează declarațiile părții vătămate și ale martorilor Viorel Zaharco, Balaur Tudor, prin care se confirmă că au comunicat șoferului de taxi și inculpatului că pe la acest post taxiurile nu au acces, iar din taxi a coborât inculpatul care l-a dat la o parte și a menționat că o să intre unde dorește și cum dorește. Văzând că se agravează situația a chemat grupa de pază a companiei SRL „Argus-S”. Totodată, martorul Bostănică Leonid a indicat că de unde se afla dânsul nu vedea nimic, însă a auzit câteva împușcături pe teritoriu. În contextul argumentelor invocate de partea apărării precum că din înregistrarea video se observă cum din armă îndreptată în sus trag acești doi agenți de pază, instanța de apel a notat că partea vătămată Costaș Iu. a confirmat că dânsul a tras în aer după efectuarea împușcăturii de către inculpat. Cu referire la declarațiile martorului Coșciug Mihail, instanța de apel a reținut că ultimul a indicat că nu a văzut dacă inculpatul a efectuat careva împușcături, or, declarațiile martorului dat nu pot confirma faptul că inculpatul nu a efectuat împușcături. Totodată, instanța de apel a atestat că nici prin declarațiile martorului Ostapov Vitalie nu se confirmă faptul că inculpatul nu a efectuat împușcături, or, martorul a indicat că a auzit 2-3 împușcături, dar nu cunoaște cine anume a împușcat. Instanța de apel a respins versiunea părții apărării precum că inculpatul Safarmatov Arslan nu a efectuat careva împușcături, deoarece aceasta este combătută și prin rezultatele raportului de expertiză complexă balistică și fizico-chimică nr. 10443, 10444 din 07 decembrie 2015 potrivit căreia s-a stabilit că din pistolul de model Baikal- 442 cu seria și numărul XHO 9979 și din pistolul de model CZ-75 P-07 DUTY cu seria și numărul 3474586, prezentate la examinare, după ultima curățire s-au efectuat împușcături. Pistolul de model Baikal-442 cu seria și numărul XHO 8879 și pistoalele de model CZ 75 P-07DUTY, cu seria și numărul 3474585 și B 474586 sunt în stare de funcționare și utile pentru trageri. În starea prezentată din pistolul de model Baikal-442 cu seria și numărul XH09978 nu pot fi trase cartușe de alt calibru. Un tub de cartuș prezentat la examinare, a constituit parte componentă a cartușului de calibrul 9x18 Makarov cu lovitură centrală, fiind confecționat industrial, la întreprinderea Sellier&Bellot, or. Praga, Republica Cehă. Două tuburi de cartuș prezentate la 13 examinare, au constituit părți componente a cartușelor de calibrul 9x19 mm (9mm Luger) cu lovitură centrală, fiind confecționate industrial, dintre care un tub în anul 2014, la întreprinderea Selier&Bellot, or. Praga, Republica Cehă, iar un tub la întreprinderea Companhia Brasileira de Cartuchos, or. SanPaulo, în Brazilia. Tubul de cartuș de calibrul 9x18 mm Makarov, prezentat la examinare, a fost tras cu pistolul de model Baikal 442 cu seria și numărul XHO 8879, prezentat la examinare. Un tub de cartuș de calibrul 9x19 (9mm Luger) cu inscripțiile S&B 14 9x19, prezentat la examinare, a fost tras cu pistolul de model CZ 75 P-07 DUTY cu seria și numărul 3474585, prezentat la examinare. Un tub de cartuș de calibrul 9x19 (9mm Luger) cu inscripțiile 9mm LUGER CBC, prezentat la examinare, a fost tras cu pistolul de model CZ 75 P-07 DUTY cu seria și numărul B474586, prezentat la examinare. Cu referire la argumentele părții apărării care a susținut că cineva din persoanele interesate pe caz puteau să producă împușcătura din pistolul acestuia, în lipsa sa, când deja pistolul se afla la poliție și el era reținut, cu scopul de a camufla acțiunile ilegale ale lui Costas Iu. și lui Zaharco V. și ca Safarmatov A. să fie acuzat de huliganism agravat, instanța de apel nu a putut reține aceste afirmații, pe care le-a apreciat ca fiind declarative și lipsite de o confirmare probatorie pertinentă și concludentă. În acest sens, instanța de apel a relevat că declarațiile martorului Pleșca Octavian care a indicat că în urma solicitării pe care a avut-o în anul 2015 s-a deplasat la fața locului, unde a avut loc un conflict. Martorii i-au comunicat că au fost efectuate câteva împușcături în sus de către ambii. Apropiindu-se de inculpat, acesta i-a comunicat că deține permis de port armă și a transmis benevol arma de foc care o deținea. După 2-3 minute la fața locului a venit grupa operativă a IP Buiucani, căreia i-a fost transmisă arma de foc ridicată de la inculpat. Prin procesul-verbal de ridicare din 24 noiembrie 2015 s-a atestat că de la Pleșca Octavian a fost ridicat un pistol de model Baikal 442, un încărcător cu 7 cartușe, un toc, o copie a permisului de armă. Tot în acest context, instanța de apel a reținut că versiunea apărării precum că careva persoane interesate pe caz puteau să producă împușcătura din pistolul inculpatului, în lipsa sa sunt combătute prin declarațiile părții vătămate, declarațiile martorului Zaharco V. care au indicat că inculpatul Safarmatov A. a efectuat două trageri de pistol în direcția picioarelor lui Costaș Iu, iar careva probe care să combată aceste declarații, la materialele cauzei nu au fost administrate. Cu referire la argumentele părții apărării precum că arma de model Baikal 442 nu a fost ridicată conform procedurii penale de la Safarmatov A., adică de îndată să fie sigilată, totodată, ultimul nu a asistat la predarea-întocmirea procesului-verbal de 14 ridicare sau predare a armei, or, după cum a fost reiterat supra, inculpatul Safarmatov A. a predat benevol arma martorului Pleșca Octavian, iar ulterior prin procesul-verbal de ridicare din 24 noiembrie 2015, pistolul de model Baikal 442 a fost ridicat de la Pleșca Octavian, respectându-se în acest sens dispozițiile prevăzute de art. 128 Cod de procedură penală. Astfel, martorul Pleșca Octavian, solicitând arma de la inculpat și, respectiv, deposedându-l de aceasta și-a îndeplinit atribuțiile sale funcționale în calitatea sa de ofițer al Batalionului de reacționare operativă, de a reacționa prompt la apelurile cetățenilor aflați în dificultate, despre infracțiuni, alte acțiuni ilegale sau incidente, precum și de a asigura în limitele competenței, menținerea ordinii și securității publice, protecția drepturilor și interesele legitime ale persoanei și comunității. Instanța de apel a apreciat critic și argumentele părții apărării referitor la faptul că este ilegală și acțiunea de cercetare la fața locului, concomitent cu ridicarea cartușelor din 24 noiembrie 2015, deoarece în aceasta se indică că cercetarea s-a început la ora 10.30 și s-a finisat la 10.50, ceea ce constituie date eronate privitor la timpul efectuării cercetării, care de fapt a avut loc mai târziu, după predarea benevolă a pistolului de către Safarmatov A. poliției și reținerea sa. Or, careva probe care ar demonstra cele invocate de către apărător nu au fost prezentate, iar potrivit art. 95 alin. (3) Cod procedură penală, dacă administrarea probelor a fost efectuată cu respectarea dispozițiilor prezentului cod, argumentarea inadmisibilității probelor se face de către partea care cere respingerea lor. La fel, instanța de apel a respins și argumentele părții apărării referitor la faptul că urmează a se reține declarațiile martorului Stepuleac Anatolie, care a declarat că urmare a protestului din 04.10.2015 liderii mișcării sociale Garda poporului au fost chemați la conducerea Ministerului de Interne și anume de la ministrul de interne a enunțat numele Safarmatov, spunând ca aceste persoane care au fost mai active vor avea dosar penal și mai multe ori a repetat numele lui Safarmatov, spunând ca această persoana obligatoriu va fi vizată într-un dosar penal, or, declarațiile martorului Stepuleac Anatolie în acest sens nu coroborează cu alte probe administrate la dosar, versiunea dată fiind combătută prin materialele cauzei penale, în baza cărora s-a constatat vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal. În ceea ce privește argumentele părții apărării precum că nu este clar atât din învinuire, cât și din declarațiile părții vătămate ce pericol a prezentat Safarmatov A. în moment ce a coborât din taxi și a plecat la unul din oficiile situate pe teritoriu, instanța de apel a notat că inculpatul Safarmatov A. nu s-a subordonat cerințelor paznicului 15 Balaur Tudor, care a îngrădit accesul automobilului de taxi cu care venise inculpatul, l- a împins la o parte și a ordonat șoferului să intre în ograda societății comerciale, unde se află și oficiul companiei „StarNet”, iar atunci când au venit agenții de intervenție și pază a SRL „Argus-S” Costaș Iu. și Zaharco V. să curme acțiunile huliganice ale acestuia, Safarmatov A. a scos pistolul de modelul Baikal-442 și l-a îndreptat în direcția agenților de pază amenințându-i că va efectua trageri și intenționând să părăsească locul comiterii infracțiunii, a efectuat două trageri din pistol în direcția picioarelor lui Costaș Iu. Tot în acest context, instanța de apel a atestat că, agenții de pază a SRL „Argus- S”, Costaș Iu. și Zaharco V. au acționat conform atribuțiilor de serviciu, or, inculpatul nu s-a subordonat cerințelor paznicului, motiv pentru care ultimul a solicitat intervenția grupei operative a SRL „Argus-S”, iar la intervenția acestora de a stopa acțiunile inculpatului, ultimul a scos arma și a efectuat 2 trageri din pistol. În susținerea poziției de apărare a inculpatului, partea apărării mai invocat și faptul că, atât conform extrasului din Sinteza, cât și potrivit încheierii cu nr. 6 din 05.01.2016 se specifică că au avut loc 3 împușcături recunoscute prin declarații de către agenții IPO Chișinău, Costaș Iu. și Zaharco V. Că au avut loc 3 împușcături din arma de foc, a fost specificat și de către martorii audiați în ședința de judecată. Totodată, nici unul dintre martori nu au specificat că Safarmatov A. a efectuat împușcătură din arma de foc pe care o deținea. Despre împușcătură vorbesc numai agenții IPO Chișinău, Costaș Iu. și Zaharco V. care în viziunea apărării au un interes direct de a nu purta răspundere pentru acțiunile ilegale întreprinse de către dânșii. În contextul dat, instanța de apel a notat că, acțiunile infracționale ale inculpatului Safarmatov A. referitor la efectuarea a două trageri din pistol în direcția picioarelor lui Costaș Iu., a fost constatat atât prin declarațiile părții vătămate și ale martorului Zaharco V., cât și prin declarațiile altor martori care au fost audiați în cadrul cercetării judecătorești, cu materialele administrate la faza urmăririi penale, dintre care raportul de expertiză complexă balistică și fizico-chimică nr. 10443,10444 din 07 decembrie 2015, probe care apreciate în coroborare demonstrează vinovăția inculpatului Safarmatov Arslan în comiterea infracțiunii de huliganism agravat. În concluzie, instanța de apel a constatat cu certitudine în baza materialelor dosarului penal că inculpatul Safarmatov Arslan a comis infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Culeac-Reul Natalia în numele inculpatului, care indicând temeiurile pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, solicită casarea 16 hotărârilor judecătorești, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare a lui Safarmatov Arslan, pe motiv că în acțiunile acestuia nu se regăsesc elementele infracțiunii imputate. În argumentarea recursului partea apărării invocă faptul că, din materialele dosarului se vede că procurorul în prima instanță a solicitat aplicarea unei pedepse cu suspendare pe o perioadă de probațiune de 3 ani. În cererea de apel procurorul schimbându-și poziția a solicitat aplicarea pedepsei cu executare reală, fapt ce demonstrează un abuz de drepturi din partea procurorului. În rest partea apărării invocă argumente similare celor invocate în cererea de apel (f.d. 236-253 vol. I).

La recursul ordinar declarat de avocatul inculpatului, Culeac-Reul Natalia în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care a manifestat dezacordul cu recursul declarat, motivând prin faptul că instanța de apel a constatat just circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei și corect a încadrat acțiunile inculpatului.

Judecând recursul în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că recursul declarat de către procuror, urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele considerente: În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs judecând recursul, este în drept de al respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat în cazul când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. Reieșind din criticele expuse de procuror, se constată că acesta contestă decizia instanței de apel sub aspectul pct. 6) și 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală care stipulează că, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivare soluției contrazice dispozitivul hotărârii, precum fiind și explus neclar, cu admiterea erorii de drept, afectând soluția instanței; nu au fost întrunite elementele infracțiunii. 17 Referitor la temeiul invocat de apărător în fața instanței de recurs, prin prisma pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează că, această normă procesuală, de fapt, stipulează 5 cazuri de casare, după cum urmează: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel; - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; - motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii; - dispozitivul hotărârii este expus neclar; - instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Însă, reieșind din textul recursului declarat nu se atestă și nici nu se întrevede o careva argumentare sub aspectul prezenței vreunui temei pentru recurs din cele prevăzute la norma procesuală enunțată mai sus. Respectiv, invocarea normei menționate ca temei pentru recurs, Colegiul penal o apreciază ca fiind una formală și nemotivată, ceea ce este inadmisibil la declararea recursului ordinar. Cu toate că, autorul recursului nu a indicat și nu a motivat care din cazurile prevăzute la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală a fost admis ca eroare de drept la judecarea cauzei în ordine de apel, analizând hotărârea contestată a instanței de apel, Colegiul reiterează că, în prezenta speță instanța ierarhic inferioară și-a motivat decizia în concordanță cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel aceasta cuprinzând temeiurile de fapt și de drept ce au dus, la respingerea apelului declarat de partea apărării în prezenta cauză, fiind motivată just adoptarea unei asemenea soluții. Totodată, Colegiul penal atestă că, instanța de apel a respectat și prevederile art. 414 Cod de procedură penală, expunându-se asupra tuturor motivelor invocate în apel și prin hotărârea sa a oferit răspunsuri plauzibile și argumentate asupra acestora, în coraport cu circumstanțele stabilite în prezenta speță, ce au fost verificate în ședință de judecată. Prin urmare, instanța de recurs conchide că, temeiul pentru recurs invocat de recurent și prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală nu și-a găsit confirmarea în prezenta speță. Cu referire la incidența temeiului pentru recurs prevăzut la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează că acest temei pentru recurs este aplicabil atunci când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele infracțiunii, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Potrivit lucrărilor dosarului se constată că, inculpatul a fost învinuit, recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal și anume – huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței 18 asupra persoanelor, de opunerea de rezistență violentă persoanelor care curmă actele huliganice, precum și acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită, săvârșite cu aplicarea armei. În cauza supusă judecării Colegiul notează că, prima instanță în hotărârea adoptată a făcut o analiză amplă a probelor administrate la caz, în raport cu învinuirea înaintată inculpatului, oferind răspunsuri argumentate la criticile esențiale invocate de către partea apărării, care de altfel au fost similare și în procedurile de apel și recurs ordinar. Prin urmare, dat fiind faptul că prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, astfel corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului, în săvârșirea infracțiunii imputate. Atât instanța de apel, cât și cea de recurs ordinar nu au avut temeiuri de a devia de la concluziile menționate în sentința de condamnare. Subsidiar la concluziile instanțelor de fond, Colegiul penal relevă că, potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. Din sumarul recursurilor, se reține că unul din argumentele de bază ale acestora este că probele administrate la caz nu confirmă vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal. Totodată, instanța de recurs în urma verificării hotărârilor judecătorești contestate, consideră că instanțele de fond întemeiat au reținut ca probe ce confirmă vina inculpatului declarațiile părții vătămate Costaș Iu., din care rezultă că dânsul aflându-se în serviciu, a primit ordin pentru a se deplasa la postul nr. 3, din motiv că, a fost apăsat butonul de alarmă. Acolo paznicul i-a informat că mașina de marca taxi a intrat fără permisiune pe teritoriul SA „Tracom”, iar pasagerul l-a amenințat pe paznic. Ajunși la fața locului inculpatul i-a împins într-o parte și le-a comunicat că are arma de foc, după care a scos pistolul. După aceea a scos și dânsul arma din dotare și îndreptând-o în sus a efectuat două împușcături. Inculpatul la acel moment a tras două împușcături în direcția picioarelor sale. S-a apropiat de inculpat pentru a-l deposeda de armă, la ce ultimul nu s-a supus. Declarațiile părții vătămate Iurie Costaș sunt confirmate de martorul Viorel Zaharco, care a declarat că din primele minute inculpatul era foarte agresiv, 1-a împins pe Costaș Iurie, iar când ultimul a încercat să-1 rețină, se comporta foarte agresiv. Ulterior, Costaș Iurie s-a apropiat de inculpat și persoana dată a scos arma. Costaș Iurie a încercat să-1 blocheze la care inculpatul a tras la picioarele părții vătămate două împușcături. Inculpatul în acest timp ținea arma îndreptată permanent, ba spre dânsul, ba spre partea vătămată și nu se confirma cerințelor lor. 19 Declarațiile părții vătămate, coroborează cu declarațiile martorilor Zaharco Viorel, care a declarat că din primele minute inculpatul era foarte agresiv, l-a împins pe Costaș Iu., iar când ultimul a încercat să-l rețină, se comporta foarte agresiv. Ulterior, Costaș Iu. s-a apropiat de inculpat și persoana dată a scos arma. Costaș Iu. a încercat să-l blocheze la care inculpatul a tras la picioarele părții vătămate două împușcături. Inculpatul în acest timp ținea arma îndreptată permanent, ba spre dânsul, ba spre partea vătămată; Balaur Tudor, care a declarat că a oprit un taxi la barieră și colegul său îi explica persoanei că este interzisă intrarea. În timpul acesta din taxi a coborât inculpatul, care a comunicat că urmează să se deplaseze la oficiul „StarNet”. S-a apropiat de inculpat, s-a prezentat și i-a explicat că pe la postul dat nu pot intra, la care ultimul a dat indicații taximetristului să intre, iar dânsul a coborât jos și s-a deplasat spre sediul companiei „StarNet”; Bostănică Leonid, care a declarat că el și cu Balaut Tudor i-au comunicat șoferului de taxi și inculpatului că pe la acest post taxiurile nu au acces, iar din taxi a coborât inculpatul care l-a dat la o parte și a menționat că o să intre unde dorește și cum dorește. Văzând că se agravează situația a chemat grupa de pază a companiei SRL „Argus-S”. Totodată, martorul Bostănică Leonid a indicat că de unde se afla dânsul nu vedea nimic, însă a auzit câteva împușcături pe teritoriu; Pleșca Octavian care a indicat că în urma solicitării pe care a avut-o în anul 2015 s-a deplasat la fața locului, unde a avut loc un conflict. Martorii i-au comunicat că au fost efectuate câteva împușcături în sus de către ambii. Apropiindu-se de inculpat, acesta i-a comunicat că deține permis de port armă și a transmis benevol arma de foc care o deținea. După 2-3 minute la fața locului a venit grupa operativă a IP Buiucani, căreia i- a fost transmisă arma de foc ridicată de la inculpat; prin procesul-verbal de ridicare din 24 noiembrie 2015, potrivit căruia se atestă că de la Pleșca Octavian a fost ridicat un pistol de model „Baikal 442”, un încărcător cu 7 cartușe, un toc, o copie a permisului de armă; prin rezultatele raportului de expertiză complexă balistică și fizico-chimică nr. 10443, 10444 din 07 decembrie 2015, potrivit căreia s-a stabilit că din pistolul de model Baikal-442 cu seria și numărul XHO 9979 și din pistolul de model CZ-75 P-07 DUTY cu seria și numărul 3474586, prezentate la examinare, după ultima curățire s-au efectuat împușcături. Având în vedere cumulul de probe menționat și reținut de către instanțele de fond, Colegiul penal consideră că, acestea întemeiat au ajuns la concluzia despre vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal. 20 Pe de altă parte, raportat la criticile invocate de apărătorul inculpatului în recursul declarat, Colegiul constată că acesta se referă în bună parte doar la chestiunea de apreciere a probelor. Elocvent în acest sens, se impune precizarea că aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depus de către organul de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, iar convingerea intimă se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblu lor sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora. Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează că la etapa judecării recursului nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic inferioare, aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond. Din atare considerente, Colegiul penal nu va analiza și verifica probele administrate în cauză. În speța deferită judecării nu s-a constatat discrepanța între cele reținute de instanțele de fond în vederea condamnării inculpatului și conținutul real al probelor sau ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții, decât cea pe care materialul probator o redă. De altfel, simplul fapt că pot exista două puncte de vedere distincte cu privire la modul de apreciere a probelor nu este un motiv suficient și plauzibil pentru a dispune rejudecarea unei cauze penale, după cum solicită recurentul. În virtutea raționamentelor expuse mai sus, constatând că în cauză există o concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanțele de fond în privința inculpatului Safarmatov A., nu se constată prezența a careva dubii privind vinovăția ultimului, în săvârșirea infracțiunii imputate, iar acțiunile acestuia sânt incidente elementelor infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, respectiv temeiul pentru recurs invocat și stipulat la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmarea în prezenta speță. Din considerentele expuse, Colegiul penal apreciază argumentele invocate în recursul declarat ca nefondate, deoarece nu sunt incidente în speță cazurile de casare la care au făcut referire avocatul inculpatului, Culeac-Reul N., ce ar servi drept temei de 21 implicare a instanței de recurs, în sensul casării deciziei contestate și se impune, astfel, concluzia privind inadmisibilitatea recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către avocatul Culeac-Reul Natalia în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 noiembrie 2018, în cauza penală în privința lui Safarmatov Arslan Xxxxx, cu menținerea hotărârii atacate. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 23 aprilie 2019. Președinte Diaconu Iurie Judecători Guzun Ion Catan Liliana Mardari Dumitru Ghervas Maria 22