1ra-1789/2020 — art. 186 alin. 2, lit. d CP

Dosarul nr. 1ra-1789/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

16 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

a examinat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Druță Boris în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 10 martie 2020, și a sentinței Judecătoriei

Căușeni, sediul Central din 17 septembrie 2018, în cauza penală în privința

lui

Guranda Valeriu xxxxxx, născut la

xxxxxxxxx.

Termenul de judecare:

prima instanță: 01.12.2017 – 17.09.2018

instanța de apel: 20.06.2016 – 10.03.2020

instanța de recurs ordinar: 10.08.2020 – 16.12.2020

A C O N S T A T A T :

2018, Guranda Valeriu a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art.186 alin.(2), lit. d) Cod Penal, și stabilită acestuia,

pedeapsă sub formă de muncă neremunerat în folosul comunității pe o

durată de 180 (una sută optzeci) ore.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Guranda Valeriu, la 02.11.2017 locuitor al satului Cîrnățeni, raionul

Căușeni, aflându-se la domiciliul tatălui său pe nume Ceban Valeriu, situat

în satul Cîrnățeni raionul Căușeni, unde în ospeție se mai afla și Lipceanu

Ruslan, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor din avutul

proprietarului, văzând că Lipceanu Ruslan are în posesie un telefon mobil

de model „Samsung Galaxy”, pe ascuns a sustras telefonul mobil în cauză,

cauzându-i lui Lipceanu Ruslan un prejudiciu material considerabil în

sumă de 1500 lei.”

1

Fapta constatată în sarcina inculpatului Guranda Valeriu, prima

instanță a calificat-o în baza art.186 al. (2), lit. d) Codul Penal, furtul - adică

sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit cu cauzarea de

daune în proporții considerabile.

Cauza a fost judecată în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură

penală, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Procuratura raionului Căușeni, Moruz Ghenadie, prin care a solicitat

casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Guranda

Valeriu să fie recunoscut culpabil în comiterea infracțiunii, prevăzute de

art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal și să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de

160 ore de muncă neremunerată în folosul comunității.

3.1 În susținerea apelului declarat, procurorul a menționat următoarele

aspecte:

- prima instanță în cazul dat, nu a calculat corect limitele maxime și

minime la aplicarea pedepsei sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității lui Guranda Valeriu, deoarece limitele maxime, pentru

categoria data de infracțiune, conform prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de

procedură penală, sunt de 160 ore de muncă neremunerată în folosul

comunității, iar minime de 120 ore;

- prima instanță, urma să-i stabilească lui Guranda Valeriu pedeapsă

sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, reieșind din

limitele maxime și minime, luând în considerație prevederile art.3641

alin.(8) Cod de procedură penală, adică de la 120 până la 160 ore de muncă

neremunerată în folosul comunității.

2020, a fost admis apelul declarat de procuror, casată parțial sentința în

partea pedepsei, și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit,

pentru primă instanță, în partea respectivă:

Astfel, lui Guranda Valeriu, recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de articolul 186 alin. (2), lit. d) Cod penal și prin

aplicarea prevederilor articolului 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, i-a

fost stabilită pedeapsa - 160 ore cu muncă neremunerată în folosul

comunității. În rest, au fost menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

4.1 Instanța de apel a statuat că: Motivele invocate în apel ce vizează

pedeapsa penală aplicată inculpatului, lea apreciat ca fiind fondate, or

prima instanță n-a acordat deplină eficiență prevederile articolelor 7, 61, 67

și 75 Cod penal și 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, astfel, pedeapsa

nu este în limitele legii.

2

Potrivit sancțiunii articolului 186 alin. (2) Cod penal, limitele

sancțiunii pedepsei cu muncă neremunerată în folosul comunității sunt de

la 180 la 240 de ore, astfel, fiind raportate la prevederile articolului 3641

alin. (8) Cod de procedură penală, constituie de la 120 la 160 de ore.

Mărimea pedepsei aplicate sub formă de muncă neremunerată în

folosul comunității de 180 (una sută optzeci) ore, stabilită prin sentința

atacată, este incomensurabilă și, respectiv, depășește limitele legii.

Cauza a fost judecată în baza probelor administrate în faza urmăririi

penale și, potrivit articolului 3641 alin. (8) Cod de procedură penală,

inculpatul beneficiază de reducerea cu 1/3 a limitei de pedeapsă cu muncă

neremunerată în folosul comunității, prevăzută de sancțiunea normei

penale în baza căreia a fost condamnat.

avocatul Druță Boris în numele inculpatului prin care neinvocând

incidența dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală a solicitat casarea

parțială a deciziei, și să fie completată cu cuvintele: ” a admite ca fondat

apelul avocatului în interesele lui Guranda Valeriu”, în rest să se

mențină decizia fără modificări.

5.1 În susținerea recursului avocatul Druță Boris în numele

inculpatului a invocat că:

- în decizie se menționează că instanța de apel "admite apelul” doar al

procurorului, deși apel a înaintat și avocatul. Despre avocat s-a preferat a

se trece cu tăcerea, ceea ce la părerea sa, nu s-a procedat corect față de

institutul de apărare.

nominalizat pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate,

Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil

din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

această instanță, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs.

Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să

fie motivat.

În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea

de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și

argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens.

Însă, în recursul avocatului, în pofida prevederilor enunțate, nu este

3

indicat niciun temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală, fiind omisă totalmente specificarea unor concrete erori de drept și

argumentarea ilegalității deciziei contestate în acest sens (pct. 5.1 din

decizie).

Totodată, cu referire la alegația recurentului care susține că în decizie

se menționează că instanța de apel "admite apelul” doar al procurorului, deși apel

a înaintat și avocatul, Colegiul penal, o consideră absurdă întrucât reține din

materialele cauzei că sentința Judecătoriei Căușeni (sediul Central) din 17

septembrie 2018, a fost atacată cu apel doar de către procurorul în

Procuratura raionului Căușeni, Moruz Ghenadie, or, potrivit și procesului

verbal al ședinței de judecată în instanța de apel din 10 martie 2020, la

etapa expunerii poziției sale vis-a-vis de cererea de apel a procurorului,

avocatul Druță Boris, și-a exprimat solidaritatea cu poziția acuzatorului de

stat, dat fiind faptul că apelul este în favoarea inculpatului(f.d.153).

Circumstanțele enunțate denotă că recursul nominalizat nu

întrunește condițiile de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă

să completeze din oficiu recursul ordinar al avocatului cu circumstanțe în

fapt și în drept, care l-ar justifica, și să se expună, apoi, asupra unor

temeiuri neargumentate legal de recurent.

Ori, conform prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă

în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât

interesele legii.

Colegiul penal remarcă și faptul că, în conformitate cu art. 420 alin. (4)

Cod de procedură penală, nu pot fi atacate cu recurs sentințele în privința

cărora persoanele indicate în art.401 nu au folosit calea apelului ori au

retras apelul, dacă legea prevede această cale de atac. Persoana care nu a

folosit apelul poate ataca cu recurs decizia instanței de apel prin care i s-a

înrăutățit situația.

Potrivit materialelor cauzei, Colegiul penal constată că sentința primei

instanțe nu a fost atacată cu apel de către avocatul Druță Boris în numele

inculpatului, iar instanța de apel nu a înrăutățit situația inculpatului.

Prin urmare, instanța de recurs ordinar constată că în drept avocatul

Druță Boris în numele inculpatului nu a utilizat calea ordinară de atac apelul,

iar recursul ordinar declarat de către avocatul Druță Boris în numele

inculpatului nu se încadrează în art. 432 Cod de procedură penală.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se

constată că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut. Prin urmare, odată

4

ce nu îndeplinește cerințele legale de formă și conținut, recursul de pe rol

urmează a fi declarat inadmisibil.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Druță

Boris în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 10 martie 2020, în cauza penală în privința lui

Guranda Valeriu xxxxxxx, deoarece recursul nu îndeplinește cerințele de

formă și de conținut, prevăzute în art. 429 și 430 Cod de procedură penală.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 14 ianuarie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

5