1ra-1280/2020 — art. 328 alin. 3, lit. b CP

1ra-1280/2020 — art. 328 alin. 3, lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1280/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

04 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06

februarie 2020, în cauza penală în privința lui

Doibani Anatolii xxxxxxxx, născut la xxxxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 29.06.2018-02.07.2019;

Instanța de apel: 16.07.2019-06.02.2020;

Instanța de recurs: 06.05.2020 – 04.11.2020.

A C O N S T A T A T :

procesul penal în privința lui Doibani Anatolii, învinuit în comiterea

infracțiunii prevăzute art.328 alin.(3) lit. b) Cod penal, a fost încetat din

motivul existenței circumstanțelor care exclud tragerea la răspundere

penală.

A fost încetat procesul contravențional, privind învinuirea lui

Doibani Anatolii, în săvârșirea contravenției prevăzute de art.313 Cod

contravențional, în temeiul art.30 Cod contravențional, din motivul

expirării termenului de prescripție de atragere la răspundere

contravențională.

reținut că, de către organul de urmărire penală, Doibani Anatolii a fost

învinuit de faptul că, ocupând funcția de primar al comunei Baimaclia

raionul Căușeni, ca rezultat al câștigării turului doi al scrutinului de

alegere al primarului comunei Baimaclia din data de 28.06.2015, validat în

funcție prin hotărârea judecătoriei Căușeni din data de 10.07.2015, conform

art. 112 din Constituția Republicii Moldova, conform legii Republicii

Moldova nr.436 din data de 28.12.2006, cu privire la administrația publică

1

locală, conform legii nr.768 din data de 02.02.2000 cu privire la statutul

alesului local, conform legii nr.199 din data de 16.07.2010 cu privire la

statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, conform art. 123

alin.(3) Cod penal, fiind persoană cu funcție de demnitate publică,

nedispunând de nici o atribuție stipulată în prevederile art.29 al legii nr.436

din data de 28.12.2006, cu privire la administrația publică locală, încălcând

prevederile art.8 alin.(21 ) din legea nr.355 XVI din data de 23.12.2005 cu

privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, prin care este stipulat

că „mărimea premiilor cu prilejul jubileelor, sărbătorilor profesionale și a

zilelor de sărbătoare nelucrătoare pentru persoanele care dețin funcții de

demnitate publică din cadrul administrației publice locale se stabilește prin

decizia autorității locale deliberative”.

Știind cu certitudine că o asemenea decizie a consiliului local al

comunei Baimaclia, în acest sens nu există, la data de 30.11.2017, folosind

situația de serviciu și depășind atribuțiile de serviciu, din interes material,

a adoptat dispoziția nr.54 cu privire la acordarea premiului unic, prin care

cu prilejul sărbătorilor de iarnă și-a acordat premiu unic în mărime de 10

400 lei, la care au fost calculate contribuții de asigurări sociale în sumă de

2392 lei și prime de asigurări medicale în sumă de 468 lei, fiind adus un

prejudiciu considerabil bugetului administrației publice locale și anume

primăriei comunei Baimaclia, în sumă totala de 13 260 lei.

Acțiunile lui Doibani Anatolii, au fost încadrate de către organul de

urmărire penală în baza art.328 alin.(3) lit. b) Cod penal, cu semnele

calificative, excesul de putere, adică, săvârșirea de către o persoană publică

a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor

acordate prin lege, care a cauzat daune în proporții considerabile

intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

persoanei juridice, săvârșit de către o persoană cu funcție de demnitate

publică, din interes material.

Căușeni, Moruz Ghenadie prin care a solicitat casarea sentinței,

pronunțarea unei noi hotărâri în privința lui Doibani Anatolii, prin care

ultimul să fie recunoscut culpabil în comiterea infracțiunii prevăzute de

art.328 alin.(3) lit. b) Cod penal și săi fie stabilită o pedeapsă sub formă de 6

ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis cu

privarea de dreptul de a exercita funcții de conducere în domeniul

administrației publice locale pe un termen de 10 ani.

3.1 În argumentarea apelului declarat, acuzatorul de stat a invocat

următoarele:

- la pronunțarea sentinței de încetare a procesului penal, în privința

2

lui Doibani Anatolii, instanța de judecată, a făcut trimitere la hotărârea

Curții Constituționale nr.22 din data de 27.06.2017, prin care a fost

declarată neconstituțional sintagma „intereselor publice sau”, din

prevederile laturii obiective ale art.328 alin.(1) Cod penal;

- Doibani Anatolii, a fost pus sub învinuire în baza art.328 alin.(3) lit.

b) Cod penal, cu semnele calificative: excesul de putere, adică, săvârșirea

de către o persoană publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit

limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, care a cauzat daune în

proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor

ocrotite de lege ale persoanei juridice, săvârșit de către o persoană cu

funcție de demnitate publică, din interes material;

- luând în considerație că sintagma „intereselor publice sau”, a fost

declarată neconstituțională, însă, prin acțiunile sale, Doibani Anatolie și

anume prin excesul de putere, ilegal și-a acordat lui premiu în sumă totală

de 13260 lei, fapt prin care a prejudiciat bugetul administrației publice

locale al comunei Baimaclia (persoană juridică), adică, a cauzat un

prejudiciu considerabil bugetului administrației publice locale (luând în

considerație că bugetul fiecărei primării, este format din venituri și

cheltuieli în sumă fixă);

- acuzarea înaintată lui Doibani Anatolii, în afară de semnul laturii

obiective „intereselor publice sau”, mai conține și semnul cauzării de

daune considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanei

juridice;

- atât în cadrul urmăririi penale, cît și ședinței de judecată, s-a

constatat că suma prejudiciului material cauzat de către Doibani Anatolii,

bugetului administrației publice locale, constituie în total 13260 lei, care

este un prejudiciu material considerabil pentru primărie.

februarie 2020 a fost respins apelul procurorului, ca nefondat și menținută

sentința fără modificări.

4.1 Instanța de apel a statuat că: prima instanță a stabilit corect starea

de fapt și de drept ce corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate

corect, prima instanță încadrând just acțiunile inculpatului Doibani

Anatolii în baza art. 313 Cod contravențional, după semnele calificative

săvârșirea unei acțiuni care depășește în mod vădit limitele drepturilor și

atribuțiilor acordate prin lege și care contravine intereselor publice, dacă

fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii.

Instanța de apel a considerat că prima instanță a constatat în mod

corect necesitatea recalificării acțiunilor inculpatului Doibani Anatolii din

cadrul art. 328 alin. (3) lit. b) Cod penal în baza art. 313 Cod

3

contravențional, constatând că prima instanță a aplicat corect prevederile

art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, și a dat o apreciere proprie

probelor din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității lor.

Instanța de apel a constatat că nici una din probele acumulate la

urmărirea penală și cercetate în ședința primei instanțe și instanței de apel

nu confirmă vina inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

328 alin. (3) lit. b) Cod penal.

Instanța de apel a stabilit că Doibani Anatolii a fost învinuit de către

organul de urmărire penală în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328

alin. (3) lit. b) Cod penal, cu semnele calificative, excesul de putere, adică,

săvârșirea de către o persoană publică a unor acțiuni care depășesc în mod

vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, care a cauzat

daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și

intereselor ocrotite de lege ale persoanei juridice, săvârșit de către o

persoană cu funcție de demnitate publică, din interes material.

La baza învinuirii inculpatului Doibani Anatolii de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. b) Cod penal, partea acuzării a

pus următoarele probe: - conținutul declarațiilor martorului Grițcan

Parascovia proces-verbal privind constatarea unei bănuieli rezonabile cu

privire la infracțiune în cadrul examinării materialului înregistrat în R-2 cu

nr. 5652 din 01.11.2017, din 12.02.2018 (f.d.7); - sesizarea adresată Inspecției

de stat al Muncii din partea unui grup de consilieri al consiliului sătesc

Baimaclia (f.d. 17); - prescripția nr.27/19-06 din 01.02.3018 privind

rezultatele inspectării financiare a executării bugetului și integrității

patrimoniului primăriei Comunei Baimaclia, r-nul Căușeni (f.d. 21-26); -

denunțul Inspecției Financiare Căușeni nr.27/19-2007 din 02.02.2018,

adresat șefului IP Căușeni (f.d. 27); - conținutul Raportului Inspecției

Financiare din 26.01.2018 (f.d. 28-61); - conținutul Dispoziției nr.54 din

30.11.2017, eliberată de primăria comunei Baimaclia, r-nul Căușeni, cu

privire la acordarea premiului unic cu prilejul sărbătorilor de iarnă

personalului din aparatul primăriei, în mărime a câte un salariu lunar, din

contul economiei mijloacelor pentru retribuirea muncii (f.d. 100); -

Confirmare nr.15 din 26.01.2018, prin care se confirmă precum că plățile

salariale calculate și achitate nelegitim angajaților, au fost restituite din

salariul lunii ianuarie 2018 în timpul inspectării (f.d. 101).

Instanța de apel analizând probele prezentate de către partea acuzării

și partea apărării administrate în ședința de judecată, a considerat că prima

instanță a stabilit corect situația de fapt, constatând necesitatea încetării

procesul penal în privința lui Doibani Anatolii, învinuit în comiterea

4

infracțiunii prevăzute art.328 alin.(3) lit. b) Cod penal, din motivul

existenței circumstanțelor care exclud tragerea la răspundere penal.

Prima instanță întemeiat a constatat că acțiunile inculpatului Doibani

Anatolii întrunesc semnele contravenției prevăzute de art.313 Codul

contravențional, după semnele calificative săvârșirea unei acțiuni care

depășește in mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege

și care contravine intereselor publice, dacă fapta nu întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii.

În mod întemeiat fiind dispusă încetarea procesului contravențional,

privind învinuirea lui Doibani AnatoliiXXXXXX, în săvârșirea contravenției

prevăzute de art.313 Cod contravențional, în temeiul art.30 Cod

contravențional, din motivul expirării termenului de prescripție de

atragere la răspundere contravențională.

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin,

prin care invocând incidența pct. 6, 12 a dispozițiilor art. 427 Cod de

procedură penală, a solicitat casarea deciziei, rejudecarea cauzei în instanța

de apel.

5.1 În susținerea recursului procurorul a invocat că:

- instanța de apel, a dat o apreciere greșită probelor,

în derogare de la prevederile art. 101 Cod de procedură penală,

interpretând eronat dreptul material, soluție care nu coroborează cu

celelalte probe administrate și decizia instanței de apel este contestată în

partea recalificării acțiunilor lui Doibani Anatolii de la art. 328 al in. (3) lit.

b) Cod penal la art. 313 Cod contravențional;

- instanța de apel, a acționat în derogarea de la prevederile procesual-

penale precum și nu s-a condus de recomandările Plenului Curții Supreme

de Justiție expuse în pct. 14 al Hotărîrii nr. 22 din 12.12.20105 cu privire la

practica judecătorii cauzelor penale în ordine de apel, conform căreia

nerespectarea acestor cerințe ale legii echivalează cu nerezolvarea fondului

apelului, fapt ce atrage după sine casarea deciziei pronunțate;

- nu este de acord cu poziția instanței de apel privind soluția de

recalificare a faptei imputate inculpatului Doibani Anatolii, consideră că

această soluție este contrară normelor procesuale, iar motivarea invocată

de către instanță nu poate fi acceptată ca o motivare justificativă a

concluziei adoptate;

- instanța de apel la examinarea cauzei a reținut aceiași motivare

invocată de către prima instanță, cu privire la faptul că pe caz, prin

acțiunile inculpatului nu s-a dovedit acel indice calificativ de "cauzare a

daunelor intereselor publice”. Pe de altă, parte, studiul aceleiași decizii

5

denotă că instanțele de judecată totuși au constatat ca dovedită fapta

imputată inculpatului Doibani Anatolii, iar chiar prin acea soluție de

calificare a faptei dânsului ca faptă contravențională, au considerat ca

dovedit faptul că el a prejudiciat bugetul primăriei sat. Baimaclia raionului

Căușeni cu suma de 13 260 lei. Consideră că anume această motivare

invocată de către instanțe, dovedește poziția și soluția ambiguă a

instanțelor, soluție prin care instanțele se contrazic pe sine;

- analiza probelor dovedește aprecierea acestora greșit efectuată

de către instanța de apel, ba chiar depășirea și acelor limite ale învinuirii

aduse lui Doibani Anatolii;

- consideră că la calificarea faptei, instanța nu a ținut cont de însăși

învinuirea adusă inculpatului, or Doibani Anatolii xxxxxxx, or conform

actului de învinuire el a fost învinuit în cauzarea daunelor nu doar

intereselor publice ci și primăriei comunei Baimaclia, care se prezintă ca o

entitate separată ce are calitatea de persoană juridică;

- anume acest fapt i-a și fost incriminat lui Doibani Anatolii în actul

de învinuire conform calificativului "daunelor cauzate drepturilor și

intereselor persoanei juridice”, iar prin faptul că instanța de fond a exclus

acel calificativ de "daune cauzate intereselor publice” se denotă că instanța

nu a intrat în esența învinuirii aduse;

- Doibani Anatolii, a fost pus sub învinuire în baza art.328 alin.(3) lit.

b) Cod Penal, cu semnele calificative: excesul de putere, adică, săvârșirea

de către o persoană publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit

limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, care a cauzat daune în

proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor

ocrotite de lege ale persoanei juridice, săvârșit de către o persoană cu

funcție de demnitate publică, din interes material. Luând în considerație

că sintagma "intereselor publice sau”, a fost declarată neconstituțională,

instanțele de judecată urmau să țină cont de faptul că, prin acțiunile sale,

Doibani Anatolie, prin săvârșirea acțiunilor de exces de putere, ilegal și-a

acordat sie premiu în sumă totală de 13 260 lei, fapt prin care a prejudiciat

bugetul administrației publice locale al comunei Baimaclia (persoană

juridică), adică, a cauzat un prejudiciu considerabil bugetului

administrației publice locale (luând în considerație că bugetul fiecărei

primării, este format din venituri și cheltuieli în sumă fixă). Acuzarea

înaintată lui Doibani Anatolii, în afară de semnul laturii obiective

"intereselor publice sau”, mai conține și semnul cauzării de daune

considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanei

juridice;

- consideră că instanța de apel, la adoptarea deciziei, a repetat eroarea

6

de drept admisă de către prima instanță și nu a dat apreciere justă

suportului probatoriu prezentat de către acuzare, astfel încât concluzia

instanței de apel este inacceptabilă, deoarece probele acuzării au fost

supuse unei minuțioase cercetări în instanță, făcându-se referire la

declarațiile detaliate ale participanților la proces, iar în astfel de condiții,

colegiului penal, îi rămânea doar să aprecieze aceste probe, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele

în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor;

- consideră că instanța de apel nu și-a motivat plauzibil soluția

dispusă, din ce reiese că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția iar motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii,

ceea ce echivalează conform prevederilor art. 435 Cod de procedură penală

cu nerezolvarea fondului apelului, din care considerente decizia urmează

a fi casată cu rejudecarea cauzei în apel.

referință pe marginea recursului declarat, pledând pentru netemeinicia

recursului ca vădit neîntemeiat și menținerea deciziei instanței de apel și

sentinței primei instanțe.

declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta

este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422

Cod de procedură penală și au declarat recursurile ordinare în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în

camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în

cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate

expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu

trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz, se reține că procurorul contestă decizia instanței de apel,

indicând temeiurile de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod

de procedură penală, în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

7

soluția instanței și că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul

penal reține că temeiurile și motivele invocate de procuror în susținerea

acestora nu sau confirmat în urma cercetării materialelor cauzei,

argumentând în acest context următoarele.

Referitor la temeiul de recurs invocat, prevăzut de art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, nu este incident în speță, dat fiind faptul

că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414

alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin

hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante,

invocate în apelurile declarate, întemeindu-și soluția în baza probelor

cercetate de prima instanță, verificate și apreciate corect, și de instanța de

apel prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, descrise și

analizate în pct. 6 al deciziei contestate (f.d. 17- 18, vol. II), iar decizia

instanței de apel cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția corectă de

menținere a sentinței Judecătoriei Căușeni, sediul Central din 02 iulie 2019,

precum și se atestă că motivarea soluției este în corespundere cu dispozitivul

deciziei, care este expus clar, fără ca instanța de apel să admită vreo eroare

de fapt sau de drept ce ar afecta legalitatea și corectitudinea deciziei

contestate.

De asemenea, Colegiul penal respinge și argumentul că „nu este de

acord cu poziția instanței de apel privind soluția de recalificare a faptei imputate

inculpatului Doibani Anatolii, consideră că această soluție este contrară normelor

procesuale, iar motivarea invocată de către instanță nu poate fi acceptată ca o

motivare justificativă a concluziei adoptate", deoarece instanța de apel în

decizie (f.d. 21, vol. II), corect a descris fapta contravențională reținută în

sarcina lui Doibani Anatolii, calificată în baza art. 313 Cod contravențional,

depășirea atribuțiilor de serviciu este de așa natură, încât contravine

drepturilor și intereselor ocrotite de lege și care contravine intereselor

publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice

sau juridice, în următoarele circumstanțe: Doibani Anatolii, ocupând funcția

de primar al comunei Baimaclia raionul Căușeni, ca rezultat al câștigării turului

doi al scrutinului de alegere al primarului comunei Baimaclia din data de

28.06.2015, validat în funcție prin hotărârea judecătorie: Căușeni din data de

10.07.2015, conform art.112 din Constituția Republicii Moldova, conform legii

Republicii Moldova nr.436 din data de 28.12.2006. cu privire la administrația

publică locală, conform legii nr.768 din data de 02.02.2000 cu privire la statutul

alesului local, conform legii nr.199 din data de 16.07.2010 cu privire la statutul

persoanelor cu funcții de demnitate publică, conform art.123 alin.(3) Cod penal,

fiind persoană cu funcție de demnitate publică, nedispunând de nici o atribuție

8

stipulată în prevederile art.29 al legii nr.436 din data de 28.12.2006, cu privire la

administrația publică locală, încălcând prevederile art.8 alin.(22 ) din legea nr.355

XVI din data de 23.12.2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar,

prin care este stipulat că „mărimea premiilor cu prilejul jubileelor, sărbătorilor

profesionale și a zilelor de sărbătoare nelucrătoare pentru persoanele care dețin

funcții de demnitate publică din cadrul administrației publice locale se stabilește

prin decizia autorității locale deliberative”. Știind cu certitudine că o asemenea

decizie a consiliului local al comunei Baimaclia, în acest sens nu există, la data de

30.11.2017, folosind situația de serviciu și depășind atribuțiile de serviciu, din

interes material, a adoptat dispoziția nr.54 cu privire la acordarea premiului unic,

prin care cu prilejul sărbătorilor de iarnă și-a acordat premiu unic în mărime de 10

400 lei, la care au fost calculate contribuții de asigurări sociale în sumă de 2392 lei

și prime de asigurări medicale în sumă de 468 lei, acțiuni prin care a depășit în

mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege și care contravin

intereselor publice.

În acest sens, Colegiul penal notează că survenirea răspunderii

contravenționale în baza art. 313 Cod contravențional a fost condiționată de

folosirea de către Doibani Anatolii a situației de serviciu și depășind atribuțiile

de serviciu, din interes material, într-un mod (descris detaliat supra și în fapta

reținută de instanța de apel în decizie), acțiuni prin care a depășit în mod vădit

limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege și care contravin intereselor

publice.

De asemenea, instanța de recurs în prezenta speță nu acceptă criticile

procurorului, precum că instanța de apel la adoptarea deciziei, a repetat

eroarea de drept admisă de către prima instanță și nu a dat apreciere justă

suportului probatoriu prezentat de către acuzare, astfel încât concluzia instanței de

apel este inacceptabilă, deoarece probele acuzării au fost supuse unei minuțioase

cercetări în instanță, făcându-se referire la declarațiile detaliate ale participanților

la proces.

Totodată, raportat la criticile procurorului, Colegiul penal reiterează

că acesta se referă în principal la chestiunea de apreciere a probelor.

Prin urmare, reieșind din analiza textuală a recursului ordinar

declarat, se constată că autorul acestuia expune conținutul unor probe

cercetate de instanțele de fond, după care în cele din urmă conchide că

acestea constituie un ansamblu probator indubitabil prin care se confirmă

că acțiunile inculpatului Doibani Anatolii întrunesc semnele contravenției

prevăzute de art. 313 Cod contravențional. Totodată, ținându-se cont de

faptul că, contravenția a fost comisă de Doibani Anatolii la data de

30.11.2017 iar la data examinării cauzei în fond a expirat termenul de

prescripție de tragere la răspunderea contravențională, motiv din care

9

instanțele corect au considerat necesar de a înceta procesul contravențional

în privința lui Doibani Anatolii, în legătură cu expirarea termenului de

prescripție.

Elocvent în acest sens, se impune precizarea că aprecierea probelor

este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece

întregul volum de muncă depus de către organele de urmărire penală,

instanțele judecătorești, cât și de pârțile în proces, se concentrează pe

soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după

intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile

legale, iar convingerea intimă se întemeiază pe examinarea tuturor

probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea

stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența,

concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblu

lor sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora.

Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor

poate fi invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs

reiterează că la etapa judecării recursului nu analizează conținutul

mijloacelor de probă, nu dă apreciere materialului probator și nu stabilește

o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic inferioare,

aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond.

Din atare considerente, Colegiul penal nu va analiza și verifica

probele administrate în cauză, deoarece în speța deferită judecării nu s-a

constatat discrepanța între cele reținute de instanța de apel în vederea

recalificării acțiunilor lui Doibani Anatolii și încetării procesului

contravențional în privința lui Doibani Anatolii, în legătură cu expirarea

termenului de prescripție și conținutul real al probelor sau ignorarea unor

aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât

cea pe care materialul probator o redă.

Contrar celor invocate de către procuror, Colegiul penal verificând

lucrările dosarului remarcă, că judecând prezenta cauză în ordine de apel

instanța a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, audiind

suplimentar reprezentantul părții civile, inculpatul și cercetând materialele

dosarului solicitate de către procuror în ședința instanței de apel, cu

consemnarea lor în procesul verbal al ședinței de judecată, a adoptat în

consecință o soluție corectă de menținere a sentinței.

Totodată, Colegiul penal reține că procurorul indică temeiul de

recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală,

argumentând că „la calificarea faptei, instanța nu a ținut cont de însăși

învinuirea adusă inculpatului, or conform actului de învinuire el a fost învinuit în

cauzarea daunelor nu doar intereselor publice ci și primăriei comunei Baimaclia,

10

care se prezintă ca o entitate separată ce are calitatea de persoană juridică și că

instanțele de judecată totuși au constatat ca dovedită fapta imputată inculpatului

Doibani Anatolii, iar chiar prin acea soluție de calificare a faptei dânsului ca faptă

contravențională, au considerat ca dovedit faptul că el a prejudiciat bugetul

primăriei sat. Baimaclia raionului Căușeni cu suma de 13 260 lei, considerând că

anume această motivare invocată de către instanțe, dovedește poziția și

soluția ambiguă a instanțelor, soluție prin care instanțele se contrazic pe

sine".

Cu referire la aceste critici, Colegiul penal analizând conținutul

deciziei instanței de apel, constată că sunt neîntemeiate, constituind o

interpretare subiectivă a recurentului, or la adoptarea soluției în speță,

instanța de apel cercetând probele, audiind suplimentar inculpatul Doibani

Anatolii, partea civilă Sutac Leonid, verificând probele cercetate în prima

instanță, a conchis că învinuirea înaintată în baza art. 328 alin. (3) lit. b) Cod

penal nu și-a găsit confirmarea, iar prima instanță în mod justificat a ajuns

la concluzia că probele prezentate de acuzatorul de stat sunt ineficiente

pentru a demonstra vinovăția lui Doibani Anatolii în comiterea unei fapte

penale, or conform actului de învinuire el a fost învinuit în cauzarea

daunelor nu doar intereselor publice ci și primăriei comunei Baimaclia,

care se prezintă ca o entitate separată ce are calitatea de persoană juridică.

Astfel, Colegiul penal atestă faptul că, învinuirea înaintată lui

Doibani Anatolii în temeiul art.328 alin.(3) lit. b) Codul penal, prevede în

calitate de consecințe prejudiciabile daunele considerabile cauzate intereselor

publice, persoanelor fizice, sau juridice, în calitate de persoană prejudiciată în

această cauză, fapte ce în speță condiționează lipsa elementului constitutiv

al infracțiunii imputate. Or excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de

serviciu este o infracțiune de rezultat (materială), astfel încât consumarea ei

este legată, în mod obligatoriu, de producerea unor consecințe

prejudiciabile, și anume: „cauzarea daunelor în proporții considerabile

intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor

fizice sau juridice”.

Dacă fapta de exces de putere sau depășire a atribuțiilor de serviciu

nu implică producerea unor asemenea urmări, răspunderea poate fi

aplicată în conformitate cu art.313 din Codul contravențional. Această

normă stabilește răspunderea pentru săvârșirea unei acțiuni care depășește

în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege și care

contravine intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege

ale persoanelor fizice sau juridice, dacă fapta nu întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii.

Or, lipsa unor criterii clare, previzibile și accesibile pentru aprecierea

11

urmărilor prejudiciabile ale infracțiunii prevăzute de art. 328 alin.(3) lit. b)

Cod penal determină organele judiciare de a aprecia impactul concret al

acțiunilor persoanelor publice asupra unei valori abstracte protejate de

legea penală precum este „interesul public”.

Prin Hotărârea nr. 22 din 27.06.2017, Curtea Constituțională, a fost

declarat neconstituțional textul „intereselor publice sau" din alineatul (1) al

articolului 328 din Codul penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18

aprilie 2002.

Curtea a subliniat că, în exercitarea competenței de legiferare

în materie penală, legiuitorul trebuie să țină seama de principiul potrivit

căruia incriminarea unei fapte trebuie să intervină ca ultim resort

în protejarea unei valori sociale, ghidându-se după principiul „ultima

ratio".

Totodată, Curtea a reținut că, din perspectiva principiului „ultima

ratio" în materie penală, nu este suficient să se constate că faptele

incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere

trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să

justifice sancțiunea penală.

Prin urmare, s-a stabilit cu certitudine că Doibani Anatolii activând în

funcție publică, a acționat contrar drepturilor și intereselor ocrotite de lege

și care contravin intereselor publice, fiind investit de stat să presteze în numele

acestuia activități de interes public, și-a depășit atribuțiile de serviciu, acțiuni

ce sunt sancționate conform art.313 Codul contravențional.

Astfel, organele de drept nu se pot substitui legiuitorului în

concretizarea laturii obiective a infracțiunii, realizând astfel competențe

specifice puterii legiuitoare, în Hotărârea nr.21 din 22 iulie 2016, făcând

referire la jurisprudența Curții Europene, Curtea a statuat că: Atunci când

un act este privit ca infracțiune, judecătorul poate să precizeze elementele

constitutive ale infracțiunii, dar nu să le modifice, în detrimentul

acuzatului, iar modul în care el va defini aceste elemente constitutive

trebuie să fie previzibil pentru orice persoană consultată de un specialist.

Prin urmare, Colegiul penal conchide având în vedere veridicitatea

argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale, și în virtutea

corectitudinii acesteia și pentru a evita repetări inutile, că acceptă această

motivare și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența

CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din

16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns

detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994,

pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță

12

internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie

prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel

nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de procuror,

decizia atacată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția,

faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică corectă, recursul ordinar fiind

vădit neîntemeiat.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept

invocate de procuror ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele

contestate, deoarece soluția adoptată de instanța de apel, este legală și

întemeiată, iar recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 februarie 2020,

în cauza penală în privința lui Doibani Anatolii xxxxxxx, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 28 decembrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

13