1ra-1314/2019 — art. 349 alin. 1-1 Cod penal

1ra-1314/2019 — art. 349 alin. 1-1 Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1314/2019

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

20 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte: Timofti Vladimir,

judecători: Toma Nadejda și Boico Victor,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de

avocatul Căpățînă Ion în numele inculpatei Mladan Anastasia, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 martie

2019, în cauza penală privind-o pe

Mladan Anastasia xxxxx, născută la

xxxxx, originară din xxxxx,

domiciliată în xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 19.04.2017 – 02.11.2018;

Instanța de apel: 07.12.2018 – 19.03.2019;

Instanța de recurs: 24.05.2019 – 20.11.2019;

A C O N S T A T AT :

a fost încetat procesul penal în privința lui Mladan Anastasia, învinuită în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (11) Cod penal, din motiv că

fapta acesteia constituie o contravenție.

S-a recunoscut vinovată Mladan Anastasia, de comiterea contravențiilor

prevăzute de art. 336 și art. 353 alin.(1) Cod contravențional.

S-a încetat procesul contravențional în privința lui Mladan Anastasia în

temeiul art. 336 și art. 353 alin. (1) Cod contravențional, din motivul expirării

termenului de prescripție privind atragerea la răspundere contravențională.

este învinuită că la data de 18.02.2017, aproximativ la orele 22:50, aflându-se în

apartamentul xxxxx încercând să perturbeze activitatea de menținere a ordinii

publice a reprezentantului organului de poliție, urmărind scopul sistării

activității de serviciu a inspectorului inferior al Biroului reacție Operativă al DP

mun. Chișinău, Malic Virgiliu, intenționat a aplicat celui din urmă câteva lovituri

cu palmele, cauzându-i părții vătămate Malic Virgiliu dureri fizice. Astfel prin

acțiunile sale intenționate, Mladan Anastasia a săvârșit aplicarea violenței

nepericuloasă pentru sănătate față de persoana cu funcție de răspundere, în

1

scopul sistării activității de serviciu, infracțiunea prevăzută de art. 349 alin. (11)

Cod penal.

Chișinău, Oficiul Botanica, Oleg Gonța, care a solicitat admiterea apelului,

casarea sentinței contestate și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță prin care Mladan Anastasia să fie recunoscută

vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (11) Cod penal, cu

stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe termen de 2 ani, iar conform

prevederilor art. 90 alin.(1) Cod penal, de suspendat executarea pedepsei sub

formă de închisoare pe un termen de probă de 2 ani, invocând următoarele

argumente:

- instanța de judecată nu a luat în considerație faptul că infracțiunea pentru

care este învinuită Mladan Anastasia este mai puțin gravă, iar partea vătămată

Malic Virgiliu și martorii oculari în cadrul urmăririi penale și cercetării

judecătorești a indicat concret la faptul comiterii de inculpata Mladan Anastasia

a infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (1l) Cod penal;

- instanța de judecată nu a luat în considerație aceste probe și nu le-a

combătut prin alte probe acumulate, astfel încât vinovăția inculpatei Mladan

Anastasia a fost dovedită pe deplin.

2019, a fost admis apelul procurorului, casată parțial sentința și pronunțată o

nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum

urmează:

Mladan Anastasia a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 349 alin. (11) Cod penal și în baza acestei legi i s-a stabilit

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani.

În temeiul art. 90 Cod penal a fost suspendată condiționat pedeapsa

aplicată inculpatei Mladan Anastasia, cu stabilirea unui termen de probațiune

de 2 ani.

Conform art. 90 alin. (6) Cod penal, a fost obligată Mladan Anastasia să

nu-și schimbe domiciliul fără acordul organului competent.

Anastasia, aproximativ la orele 22:50, aflându-se în apartamentul xxxxx

încercând să perturbeze activitatea de menținere a ordinii publice a

reprezentantului organului de poliție, urmărind scopul sistării activității de

serviciu a inspectorului inferior al Biroului reacție Operativă al DP mun.

Chișinău, Malic Virgiliu, intenționat a aplicat celui din urmă câteva lovituri cu

palmele, cauzându-i părții vătămate Malic Virgiliu dureri fizice.

Astfel prin acțiunile sale intenționate, Mladan Anastasia a săvârșit

aplicarea violenței nepericuloasă pentru sănătate față de persoana cu funcție de

răspundere, în scopul sistării activității de serviciu, infracțiunea prevăzută de

art. 349 alin. (11) Cod penal, faptă pentru care inculpata urmează a fi atrasă la

răspundere penală.

Instanța de apel a considerat că instanța de fond, la pronunțarea sentinței,

eronat a apreciat probele, fără a ține seama de cerințele art. 101 Cod de

procedură penală, conform cărora, 1) Fiecare probă urmează să fie apreciată

din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar

2

toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. (2)

Reprezentantul organului de urmărire penală sau judecătorul apreciază probele

conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub

toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. (3) Nici o probă nu are

o valoare dinainte stabilită pentru organul de urmărire penală sau instanța de

judecată, și în așa mod a ajuns la concluzia greșită de a înceta procesul penal în

privința lui Mladan Anastasia xxxxx, din motivul că fapta constituie o

contravenție.

Instanța de apel analizând și apreciind declarațiile inculpatei prin prisma

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenții, concludenții și utilității lor le apreciază critic or, depozițiile

inculpatei sunt combătute prin probele ce vor fi analizate infra, mai mult,

instanța de apel a menționat că inculpata a oferit astfel de depoziții în sensul de

a se eschiva de la răspunderea penală, mai mult, indirect, inculpata recunoaște

faptul că a avut loc un conflict cu colaboratorii de poliție.

Totodată, instanța de apel a menționat că vina inculpatei se confirmă și

prin următoarea sistemă de probe:

- declarațiile părții vătămate Malic Virgiliu;

- declarațiile martorului Panțîr Gheorghe, Cobîlas Sergiu, Mladan Andrei.

- procesul-verbal de examinare a mijloacelor video (f.d.44);

- raportul de expertiză nr. 703 din 20.02.2017 (f.d.38-39).

Astfel, instanța de apel analizând și apreciind sistemul de probe acumulate

și administrate în cadrul urmăriri penale prin prisma prevederilor art. 101 Cod

de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității

lor le apreciază ca fiind dobândite cu respectarea normelor de procedură, fiind

pertinente, concludente, utile, care coroborează între ele, dar și cu declarațiile

părții vătămate și a martorilor din care se atestă indubitabil că Mladan

Anastasia, urmărind scopul sistării activității de serviciu a inspectorului inferior

al Biroului reacție Operativă al DP mun. Chișinău, Malic Virgiliu, intenționat a

aplicat celui din urmă câteva lovituri cu palmele, cauzându-i părții vătămate

Malic Virgiliu dureri fizice, astfel prin acțiunile sale intenționate, Mladan

Anastasia a săvârșit aplicarea violenței nepericuloasă pentru sănătate față de

persoana cu funcție de răspundere, în scopul sistării activității de serviciu,

infracțiunea prevăzută de art. 349 alin. (11) Cod penal.

Pentru a constata existența infracțiunii prevăzute la art. 349 alin. (11) Cod

penal, se atestă intenția lui Mladan Anastasia de a aplica violența nepericuloasă

pentru viața și sănătatea persoanei, or, Mladan Anastasia urmărind scopul

sistării activității de serviciu a inspectorului inferior a Biroului reacție

Operativă al DP mun. Chișinău, Malic Virgiliu, intenționat a aplicat părții

vătămate câteva lovituri cu palmele, cauzându-i părții vătămate Malic Virgiliu

dureri fizice.

Totodată instanța de apel a apreciat critic concluzia primei instanțe în

partea în care a indicat că în urma examinării mijloacelor video s-a constatat că

filmarea a avut loc pe timp de noapte, nefiind vizibile careva persoane, iar cu

ajutorului sunetului s-a auzit glasul atât a colaboratorilor de poliție, cât și a

inculpatei Mladan Anastasia, careva acțiuni precum că Mladan Anastasia ar fi

aplicat violență nepericuloasă asupra lui Malic Virgiliu, nu au fost constatate în

3

urma vizualizării imaginilor video, anexate la materialele cauzei, or, faptul

comportamentului agresiv al inculpatei, dar și aplicarea de către aceasta a

loviturilor cu palma s-a probat atât în prima instanță, cât și în instanța de apel

prin declarațiile părții vătămate, a martorilor, mai mult, instanța de apel a

indică că însăși partea vătămată a relatat instanței de apel că expertul nu a

depistat careva leziuni, deoarece inculpata i-a aplicat loviturile cu palma, astfel,

în situația în care inculpata nu ar fi aplicat careva lovituri cu palma cum a

stabilit prima instanță, nu era necesitatea ca partea vătămată să se prezinte la

expert în vederea identificării leziunilor, respectiv, partea vătămată, după cum

s-a stabilit în ședința instanței de apel s-a adresat expertului pentru a stabili

existența leziunilor corporale, ceea ce denotă că inculpata a aplicat loviturile

respective.

Mai mult, nu poate fi reținută nici concluzia instanței referitor la faptul că

declarațiile martorilor oculari, nu confirmă în nici un mod aplicarea violenței în

privința părții vătămate Malic Virgiliu, or, din contra acești martori atât în

prima instanță, cât și în instanța de apel au oferit declarații consecvente care

coroborează cu declarațiile părții vătămate și din care se reține că inculpata a

aplicat lovituri, deoarece inculpata Mladan Anastasia a luat apărarea fratelui și

i-a aplicat unuia dintre polițiști câteva lovituri cu palmele în regiunea feței, fiind

probat faptul agresiunii asupra colaboratorului de poliție în sensul art. 349 alin.

(11) Cod penal.

În acest context, instanța de apel a stabilit cu certitudine că Mladan

Anastasia a comis, în mod intenționat, acte de agresiune și a aplicat violența

asupra părții vătămate Malic Virgiliu, refuzând în mod intenționat să se

conformeze cerințelor legale ale colaboratorilor de poliție, pe care i-a numit cu

cuvinte necenzurate, din care considerent concluzia primei instanțe precum că

în faptele acesteia persistă semnele componenței contravențiilor prevăzute la

art. 336 și art. 353 alin. (1) Cod contravențional, nesubordonarea cu rea-voință

cererii legitime a angajatului cu statut special al Ministerului Afacerilor Interne,

aflat în exercițiul funcțiunii și ultragierea angajatului cu statut special al

Ministerului Afacerilor Interne, aflat în exercițiul funcțiunii, este eronată.

În altă ordine de idei, instanța de apel în prezența circumstanțelor

constatate supra a considerat că inculpata pentru faptele comise urmează să fie

atrasă la răspundere penală.

Subsecvent, referitor la stabilirea pedepsei inculpatei Mladan Anastasia,

instanța de apel s-a călăuzit de prevederile art. art. 7, 61, 75, 76, 77 Cod penal al

Republicii Moldova și a ținut cont de gradul și pericolul social al infracțiunii, de

persoana inculpatei, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează

răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra vinovatului.

De asemenea, instanța de apel a reiterat că din materialele cauzei, dar și

din circumstanțele constate și apreciate de instanța de apel nu se evidențiază

necesitatea ca inculpata să execute real pedeapsa cu închisoarea stabilită supra,

din motivele invocate infra.

recurs ordinar avocatul Căpățînă Ion în numele inculpatei Mladan Anastasia,

prin care solicită admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu

menținerea sentinței fără modificări.

4

În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6), 10),

11) și 12) alin. (1) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat

următoarele argumente:

- din interceptările video nu se observă clar dacă inculpat i-ar fi aplicat

careva lovituri părții vătămate;

- instanța de apel a apreciat greșit probele, dând prioritate doar celor ale

acuzării;

- potrivit raportului de expertiză medico-legală, la partea vătămată nu au

fost depistate careva leziuni corporale;

- prima instanță întemeiat a ajuns la concluzia privind încetarea procesului

penal în privința inculpatei, deoarece fapta acesteia constituie contravenție.

recursului pe motiv, că recursul este neîntemeiat, specificând că, lipsesc

temeiuri de casare a hotărârii contestate.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente:

Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul

normei vizate.

Potrivit art. 432 alin.(1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal de asemenea menționează că, temeiurile pentru recurs pot fi

invocate doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în

instanța de apel, fapt stipulat de alin. (2) art. 427 Cod de procedură penală.

Potrivit conținutului recursului, recurentul invocă temei de drept pct. 6) și

12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevede, că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel atunci când: instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii și când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită.

Analizând motivele invocate în recursul ordinar, în raport cu soluția

adoptată de instanța de apel, precum și din analiza materialelor cauzei, instanța

de recurs conchide că în speță, nu se constată erori de drept, ce se încadrează în

cele prevăzute de art. 427 alin.(1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală.

Colegiul penal menționează că potrivit practicii judiciare constante, erorile

de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau

substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

5

La fel, în sensul prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, decizia instanței de apel cuprinde temeiurile de fapt și de drept și

motivele adoptării soluției.

Referitor la temeiurile de recurs invocate de recurent prin prisma pct. 6) alin.

(1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal constată, că astfel de erori

de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind

faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414

alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta

cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Totodată conform prevederilor art. 414 lin. (4) Cod de procedură penală în

vederea soluționării apelului instanța de apel poate da o nouă apreciere

probelor.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța

de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

În conformitate cu art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Colegiul constată, că sunt neîntemeiate argumentele recursului potrivit

cărora instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel, or, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, instanța de apel în

conformitate cu prevederile art. 414 alin.(2) Cod de procedură penală, a

verificat declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin

citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal.

În acest sens Colegiul atestă, că la soluționarea cauzei instanța a ținut cont

de prevederile art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub

toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor, și întemeiat a ajuns la concluzia privind recunoașterea

vinovăției inculpatei Mladan Anastasia de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 349 alin. (11) Cod penal.

Colegiul penal de asemenea constată, că recurentul, de fapt, își exprimă

dezacordul cu aprecierea probelor înfăptuită de către instanța de apel, însă

motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca

motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate.

Reaprecierea probelor, în modul propus de către autorul recursului, nu se

încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie

asupra probelor, care au fost puse la baza hotărârii instanței de fond, apoi

verificate de instanța de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate

servi temei pentru reexaminarea cauzei.

6

Colegiul penal consideră, că toate probele prezentate au primit o apreciere

corectă, iar concluziile făcute de instanța de apel rezultă din probele acumulate

la prezenta cauză.

Astfel, Colegiul penal conchide, că este întemeiată concluzia instanței de

apel precum că vinovăția inculpatei de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 349 alin. (11) Cod penal este confirmată prin probe pertinente și

concludente, care în ansamblu dovedesc vinovăția inculpatei în comiterea

infracțiunii menționate.

Din considerentele menționate supra, Colegiul penal conchide, că opinia

recurentului expusă în recurs precum că: instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu și-a găsit confirmare la

examinarea recursurilor ordinare.

Totodată, Colegiul penal conchide că în speță nu a fost admisă o eroare

gravă de fapt, deoarece pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie

să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de

altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul

de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și

conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut

drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator

o susține.

Însă, în cadrul examinării prezentei cauze, o atare eroare nu a fost

constatată de către instanța de recurs.

Cu referire la temeiul invocat în recursul ordinar în baza pct. 12) alin. (1) a

art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul lărgit atestă că, o astfel de eroare în

speța dată nu se constată.

Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma

penală.

Reieșind din prevederile legale și practica judiciară stabilită, pentru

verificarea existenței temeiului, prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de

procedură penală, instanța de recurs trebuie să țină seama de fapta săvârșită,

așa cum aceasta a fost stabilită de către instanța de apel, dar va supune unui

control riguros încadrarea juridică a faptelor stabilite, verificând dacă acestea au

fost încadrate corect potrivit normei penale.

În speța dată, inculpata Mladan Anastasia, a fost condamnată, de către

instanța de apel, în baza art. 349 alin. (11) Cod penal - Amenințarea sau violența

săvîrșită asupra unei persoane cu funcție de răspundere sau a unei persoane care

își îndeplinește datoria obștească, adică aplicarea violenței nepereculoase pentru

sănătate față de persoana cu funcție de răspundere în scopul sistării activității de

serviciu.

Colegiul reține, că sunt neîntemeiate argumentele expuse de către avocat în

recursul declarat privind greșita încadrare juridică a acțiunilor inculpatei,

deoarece instanța de apel în mod corect a stabilit și a încadrat acțiunile

7

inculpatei, care a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 349 alin.

(11) Cod penal, în acest sens instanța de apel apreciind probele potrivit

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind

cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând la concluzia corectă

privind recunoașterea vinovăției și condamnarea inculpatei Mladan Anastasia în

baza art. 349 alin. (11) Cod penal, or, instanța de apel corect a reținut că,

inculpata a comis în mod intenționat, acte de agresiune și a aplicat violența

nepericuloasă asupra părții vătămate Malic Virgiliu, refuzând în mod intenționat

să se conformeze cerințelor legale ale colaboratorilor de poliție, pe care i-a

numit cu cuvinte necenzurate, din care considerent concluzia primei instanțe

precum că în faptele acesteia persistă semnele componenței contravențiilor

prevăzute de art. 336 și art. 335 alin. (1) Cod contravențional, nesubordonarea

cu rea-voință cererii legitime a angajatului cu statut special al Ministerului

Afacerilor Interne, aflat în exercițiul funcțiunii și ultragierea angajatului cu statut

special al Ministerului Afacerilor Interne, aflat în exercițiul funcțiunii, este

eronată.

Astfel, Colegiul consideră că instanța de apel, analizând și apreciind probele

examinate în cadrul ședinței de judecată, în mod întemeiat și corect a ajuns la

concluzia, că inculpata prin acțiunile sale a realizat totalitatea semnelor

obiective și subiective, stabilite de art. 349 alin. (11) Cod penal, înfăptuind

aplicarea violenței nepereculoase pentru sănătate față de persoana cu funcție de

răspundere în scopul sistării activității de serviciu.

Din considerentele expuse supra, Colegiul penal conchide că, temeiurile

invocate de recurent prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de

procedură penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel de

erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată

este legală și întemeiată, iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind

vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Căpățînă Ion în

numele inculpatei Mladan Anastasia, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 19 martie 2019, în cauza penală privind-o pe Mladan

Anastasia xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 20 decembrie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Boico Victor

8