1ra-1314/2019 — art. 349 alin. 1-1 Cod penal
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 349 alin. 1-1 Cod penal
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 12 CPP
1ra-1314/2019 — art. 349 alin. 1-1 Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 1ra-1314/2019
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
20 noiembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
președinte: Timofti Vladimir,
judecători: Toma Nadejda și Boico Victor,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de
avocatul Căpățînă Ion în numele inculpatei Mladan Anastasia, prin care se
solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 martie
2019, în cauza penală privind-o pe
Mladan Anastasia xxxxx, născută la
xxxxx, originară din xxxxx,
domiciliată în xxxxx
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 19.04.2017 – 02.11.2018;
Instanța de apel: 07.12.2018 – 19.03.2019;
Instanța de recurs: 24.05.2019 – 20.11.2019;
A C O N S T A T AT :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 02 noiembrie 2018,
a fost încetat procesul penal în privința lui Mladan Anastasia, învinuită în
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (11) Cod penal, din motiv că
fapta acesteia constituie o contravenție.
S-a recunoscut vinovată Mladan Anastasia, de comiterea contravențiilor
prevăzute de art. 336 și art. 353 alin.(1) Cod contravențional.
S-a încetat procesul contravențional în privința lui Mladan Anastasia în
temeiul art. 336 și art. 353 alin. (1) Cod contravențional, din motivul expirării
termenului de prescripție privind atragerea la răspundere contravențională.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că, Mladan Anastasia
este învinuită că la data de 18.02.2017, aproximativ la orele 22:50, aflându-se în
apartamentul xxxxx încercând să perturbeze activitatea de menținere a ordinii
publice a reprezentantului organului de poliție, urmărind scopul sistării
activității de serviciu a inspectorului inferior al Biroului reacție Operativă al DP
mun. Chișinău, Malic Virgiliu, intenționat a aplicat celui din urmă câteva lovituri
cu palmele, cauzându-i părții vătămate Malic Virgiliu dureri fizice. Astfel prin
acțiunile sale intenționate, Mladan Anastasia a săvârșit aplicarea violenței
nepericuloasă pentru sănătate față de persoana cu funcție de răspundere, în
1
scopul sistării activității de serviciu, infracțiunea prevăzută de art. 349 alin. (11)
Cod penal.
Sentința a fost atacată cu apel de procurorul în Procuratura municipiului
Chișinău, Oficiul Botanica, Oleg Gonța, care a solicitat admiterea apelului,
casarea sentinței contestate și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului
stabilit pentru prima instanță prin care Mladan Anastasia să fie recunoscută
vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (11) Cod penal, cu
stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe termen de 2 ani, iar conform
prevederilor art. 90 alin.(1) Cod penal, de suspendat executarea pedepsei sub
formă de închisoare pe un termen de probă de 2 ani, invocând următoarele
argumente:
- instanța de judecată nu a luat în considerație faptul că infracțiunea pentru
care este învinuită Mladan Anastasia este mai puțin gravă, iar partea vătămată
Malic Virgiliu și martorii oculari în cadrul urmăririi penale și cercetării
judecătorești a indicat concret la faptul comiterii de inculpata Mladan Anastasia
a infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (1l) Cod penal;
- instanța de judecată nu a luat în considerație aceste probe și nu le-a
combătut prin alte probe acumulate, astfel încât vinovăția inculpatei Mladan
Anastasia a fost dovedită pe deplin.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 martie
2019, a fost admis apelul procurorului, casată parțial sentința și pronunțată o
nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum
urmează:
Mladan Anastasia a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 349 alin. (11) Cod penal și în baza acestei legi i s-a stabilit
pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani.
În temeiul art. 90 Cod penal a fost suspendată condiționat pedeapsa
aplicată inculpatei Mladan Anastasia, cu stabilirea unui termen de probațiune
de 2 ani.
Conform art. 90 alin. (6) Cod penal, a fost obligată Mladan Anastasia să
nu-și schimbe domiciliul fără acordul organului competent.
În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a constatat, că Mladan
Anastasia, aproximativ la orele 22:50, aflându-se în apartamentul xxxxx
încercând să perturbeze activitatea de menținere a ordinii publice a
reprezentantului organului de poliție, urmărind scopul sistării activității de
serviciu a inspectorului inferior al Biroului reacție Operativă al DP mun.
Chișinău, Malic Virgiliu, intenționat a aplicat celui din urmă câteva lovituri cu
palmele, cauzându-i părții vătămate Malic Virgiliu dureri fizice.
Astfel prin acțiunile sale intenționate, Mladan Anastasia a săvârșit
aplicarea violenței nepericuloasă pentru sănătate față de persoana cu funcție de
răspundere, în scopul sistării activității de serviciu, infracțiunea prevăzută de
art. 349 alin. (11) Cod penal, faptă pentru care inculpata urmează a fi atrasă la
răspundere penală.
Instanța de apel a considerat că instanța de fond, la pronunțarea sentinței,
eronat a apreciat probele, fără a ține seama de cerințele art. 101 Cod de
procedură penală, conform cărora, 1) Fiecare probă urmează să fie apreciată
din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar
2
toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. (2)
Reprezentantul organului de urmărire penală sau judecătorul apreciază probele
conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub
toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. (3) Nici o probă nu are
o valoare dinainte stabilită pentru organul de urmărire penală sau instanța de
judecată, și în așa mod a ajuns la concluzia greșită de a înceta procesul penal în
privința lui Mladan Anastasia xxxxx, din motivul că fapta constituie o
contravenție.
Instanța de apel analizând și apreciind declarațiile inculpatei prin prisma
prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al
pertinenții, concludenții și utilității lor le apreciază critic or, depozițiile
inculpatei sunt combătute prin probele ce vor fi analizate infra, mai mult,
instanța de apel a menționat că inculpata a oferit astfel de depoziții în sensul de
a se eschiva de la răspunderea penală, mai mult, indirect, inculpata recunoaște
faptul că a avut loc un conflict cu colaboratorii de poliție.
Totodată, instanța de apel a menționat că vina inculpatei se confirmă și
prin următoarea sistemă de probe:
- declarațiile părții vătămate Malic Virgiliu;
- declarațiile martorului Panțîr Gheorghe, Cobîlas Sergiu, Mladan Andrei.
- procesul-verbal de examinare a mijloacelor video (f.d.44);
- raportul de expertiză nr. 703 din 20.02.2017 (f.d.38-39).
Astfel, instanța de apel analizând și apreciind sistemul de probe acumulate
și administrate în cadrul urmăriri penale prin prisma prevederilor art. 101 Cod
de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității
lor le apreciază ca fiind dobândite cu respectarea normelor de procedură, fiind
pertinente, concludente, utile, care coroborează între ele, dar și cu declarațiile
părții vătămate și a martorilor din care se atestă indubitabil că Mladan
Anastasia, urmărind scopul sistării activității de serviciu a inspectorului inferior
al Biroului reacție Operativă al DP mun. Chișinău, Malic Virgiliu, intenționat a
aplicat celui din urmă câteva lovituri cu palmele, cauzându-i părții vătămate
Malic Virgiliu dureri fizice, astfel prin acțiunile sale intenționate, Mladan
Anastasia a săvârșit aplicarea violenței nepericuloasă pentru sănătate față de
persoana cu funcție de răspundere, în scopul sistării activității de serviciu,
infracțiunea prevăzută de art. 349 alin. (11) Cod penal.
Pentru a constata existența infracțiunii prevăzute la art. 349 alin. (11) Cod
penal, se atestă intenția lui Mladan Anastasia de a aplica violența nepericuloasă
pentru viața și sănătatea persoanei, or, Mladan Anastasia urmărind scopul
sistării activității de serviciu a inspectorului inferior a Biroului reacție
Operativă al DP mun. Chișinău, Malic Virgiliu, intenționat a aplicat părții
vătămate câteva lovituri cu palmele, cauzându-i părții vătămate Malic Virgiliu
dureri fizice.
Totodată instanța de apel a apreciat critic concluzia primei instanțe în
partea în care a indicat că în urma examinării mijloacelor video s-a constatat că
filmarea a avut loc pe timp de noapte, nefiind vizibile careva persoane, iar cu
ajutorului sunetului s-a auzit glasul atât a colaboratorilor de poliție, cât și a
inculpatei Mladan Anastasia, careva acțiuni precum că Mladan Anastasia ar fi
aplicat violență nepericuloasă asupra lui Malic Virgiliu, nu au fost constatate în
3
urma vizualizării imaginilor video, anexate la materialele cauzei, or, faptul
comportamentului agresiv al inculpatei, dar și aplicarea de către aceasta a
loviturilor cu palma s-a probat atât în prima instanță, cât și în instanța de apel
prin declarațiile părții vătămate, a martorilor, mai mult, instanța de apel a
indică că însăși partea vătămată a relatat instanței de apel că expertul nu a
depistat careva leziuni, deoarece inculpata i-a aplicat loviturile cu palma, astfel,
în situația în care inculpata nu ar fi aplicat careva lovituri cu palma cum a
stabilit prima instanță, nu era necesitatea ca partea vătămată să se prezinte la
expert în vederea identificării leziunilor, respectiv, partea vătămată, după cum
s-a stabilit în ședința instanței de apel s-a adresat expertului pentru a stabili
existența leziunilor corporale, ceea ce denotă că inculpata a aplicat loviturile
respective.
Mai mult, nu poate fi reținută nici concluzia instanței referitor la faptul că
declarațiile martorilor oculari, nu confirmă în nici un mod aplicarea violenței în
privința părții vătămate Malic Virgiliu, or, din contra acești martori atât în
prima instanță, cât și în instanța de apel au oferit declarații consecvente care
coroborează cu declarațiile părții vătămate și din care se reține că inculpata a
aplicat lovituri, deoarece inculpata Mladan Anastasia a luat apărarea fratelui și
i-a aplicat unuia dintre polițiști câteva lovituri cu palmele în regiunea feței, fiind
probat faptul agresiunii asupra colaboratorului de poliție în sensul art. 349 alin.
(11) Cod penal.
În acest context, instanța de apel a stabilit cu certitudine că Mladan
Anastasia a comis, în mod intenționat, acte de agresiune și a aplicat violența
asupra părții vătămate Malic Virgiliu, refuzând în mod intenționat să se
conformeze cerințelor legale ale colaboratorilor de poliție, pe care i-a numit cu
cuvinte necenzurate, din care considerent concluzia primei instanțe precum că
în faptele acesteia persistă semnele componenței contravențiilor prevăzute la
art. 336 și art. 353 alin. (1) Cod contravențional, nesubordonarea cu rea-voință
cererii legitime a angajatului cu statut special al Ministerului Afacerilor Interne,
aflat în exercițiul funcțiunii și ultragierea angajatului cu statut special al
Ministerului Afacerilor Interne, aflat în exercițiul funcțiunii, este eronată.
În altă ordine de idei, instanța de apel în prezența circumstanțelor
constatate supra a considerat că inculpata pentru faptele comise urmează să fie
atrasă la răspundere penală.
Subsecvent, referitor la stabilirea pedepsei inculpatei Mladan Anastasia,
instanța de apel s-a călăuzit de prevederile art. art. 7, 61, 75, 76, 77 Cod penal al
Republicii Moldova și a ținut cont de gradul și pericolul social al infracțiunii, de
persoana inculpatei, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează
răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra vinovatului.
De asemenea, instanța de apel a reiterat că din materialele cauzei, dar și
din circumstanțele constate și apreciate de instanța de apel nu se evidențiază
necesitatea ca inculpata să execute real pedeapsa cu închisoarea stabilită supra,
din motivele invocate infra.
Împotriva deciziei instanței de apel, la 16 mai 2019, în termen, declară
recurs ordinar avocatul Căpățînă Ion în numele inculpatei Mladan Anastasia,
prin care solicită admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu
menținerea sentinței fără modificări.
4
În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6), 10),
11) și 12) alin. (1) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat
următoarele argumente:
- din interceptările video nu se observă clar dacă inculpat i-ar fi aplicat
careva lovituri părții vătămate;
- instanța de apel a apreciat greșit probele, dând prioritate doar celor ale
acuzării;
- potrivit raportului de expertiză medico-legală, la partea vătămată nu au
fost depistate careva leziuni corporale;
- prima instanță întemeiat a ajuns la concluzia privind încetarea procesului
penal în privința inculpatei, deoarece fapta acesteia constituie contravenție.
Procurorul prin referința depusă a solicitat declararea inadmisibilității
recursului pe motiv, că recursul este neîntemeiat, specificând că, lipsesc
temeiuri de casare a hotărârii contestate.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din
următoarele considerente:
Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul
normei vizate.
Potrivit art. 432 alin.(1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de
recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra
inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
Colegiul penal de asemenea menționează că, temeiurile pentru recurs pot fi
invocate doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în
instanța de apel, fapt stipulat de alin. (2) art. 427 Cod de procedură penală.
Potrivit conținutului recursului, recurentul invocă temei de drept pct. 6) și
12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevede, că hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel atunci când: instanța de apel nu s-a
pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției
contrazice dispozitivul hotărârii și când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare
juridică greșită.
Analizând motivele invocate în recursul ordinar, în raport cu soluția
adoptată de instanța de apel, precum și din analiza materialelor cauzei, instanța
de recurs conchide că în speță, nu se constată erori de drept, ce se încadrează în
cele prevăzute de art. 427 alin.(1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală.
Colegiul penal menționează că potrivit practicii judiciare constante, erorile
de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau
substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele
reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu
respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
5
La fel, în sensul prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură
penală, decizia instanței de apel cuprinde temeiurile de fapt și de drept și
motivele adoptării soluției.
Referitor la temeiurile de recurs invocate de recurent prin prisma pct. 6) alin.
(1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal constată, că astfel de erori
de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind
faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414
alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a
pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta
cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.
Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală
instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii
atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din
cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.
Totodată conform prevederilor art. 414 lin. (4) Cod de procedură penală în
vederea soluționării apelului instanța de apel poate da o nouă apreciere
probelor.
Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța
de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.
În conformitate cu art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia
instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,
după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării
soluției date.
Colegiul constată, că sunt neîntemeiate argumentele recursului potrivit
cărora instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în
apel, or, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, instanța de apel în
conformitate cu prevederile art. 414 alin.(2) Cod de procedură penală, a
verificat declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin
citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal.
În acest sens Colegiul atestă, că la soluționarea cauzei instanța a ținut cont
de prevederile art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub
toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței,
concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al
coroborării lor, și întemeiat a ajuns la concluzia privind recunoașterea
vinovăției inculpatei Mladan Anastasia de comiterea infracțiunii prevăzute de
art. 349 alin. (11) Cod penal.
Colegiul penal de asemenea constată, că recurentul, de fapt, își exprimă
dezacordul cu aprecierea probelor înfăptuită de către instanța de apel, însă
motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la
alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca
motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate.
Reaprecierea probelor, în modul propus de către autorul recursului, nu se
încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie
asupra probelor, care au fost puse la baza hotărârii instanței de fond, apoi
verificate de instanța de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate
servi temei pentru reexaminarea cauzei.
6
Colegiul penal consideră, că toate probele prezentate au primit o apreciere
corectă, iar concluziile făcute de instanța de apel rezultă din probele acumulate
la prezenta cauză.
Astfel, Colegiul penal conchide, că este întemeiată concluzia instanței de
apel precum că vinovăția inculpatei de săvârșirea infracțiunii prevăzute de
art. 349 alin. (11) Cod penal este confirmată prin probe pertinente și
concludente, care în ansamblu dovedesc vinovăția inculpatei în comiterea
infracțiunii menționate.
Din considerentele menționate supra, Colegiul penal conchide, că opinia
recurentului expusă în recurs precum că: instanța de apel nu s-a pronunțat
asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde
motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice
dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare
gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu și-a găsit confirmare la
examinarea recursurilor ordinare.
Totodată, Colegiul penal conchide că în speță nu a fost admisă o eroare
gravă de fapt, deoarece pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie
să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de
altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul
de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și
conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut
drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator
o susține.
Însă, în cadrul examinării prezentei cauze, o atare eroare nu a fost
constatată de către instanța de recurs.
Cu referire la temeiul invocat în recursul ordinar în baza pct. 12) alin. (1) a
art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul lărgit atestă că, o astfel de eroare în
speța dată nu se constată.
Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal se consideră calificare a infracțiunii
determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei
prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma
penală.
Reieșind din prevederile legale și practica judiciară stabilită, pentru
verificarea existenței temeiului, prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de
procedură penală, instanța de recurs trebuie să țină seama de fapta săvârșită,
așa cum aceasta a fost stabilită de către instanța de apel, dar va supune unui
control riguros încadrarea juridică a faptelor stabilite, verificând dacă acestea au
fost încadrate corect potrivit normei penale.
În speța dată, inculpata Mladan Anastasia, a fost condamnată, de către
instanța de apel, în baza art. 349 alin. (11) Cod penal - Amenințarea sau violența
săvîrșită asupra unei persoane cu funcție de răspundere sau a unei persoane care
își îndeplinește datoria obștească, adică aplicarea violenței nepereculoase pentru
sănătate față de persoana cu funcție de răspundere în scopul sistării activității de
serviciu.
Colegiul reține, că sunt neîntemeiate argumentele expuse de către avocat în
recursul declarat privind greșita încadrare juridică a acțiunilor inculpatei,
deoarece instanța de apel în mod corect a stabilit și a încadrat acțiunile
7
inculpatei, care a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 349 alin.
(11) Cod penal, în acest sens instanța de apel apreciind probele potrivit
prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al
pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind
cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând la concluzia corectă
privind recunoașterea vinovăției și condamnarea inculpatei Mladan Anastasia în
baza art. 349 alin. (11) Cod penal, or, instanța de apel corect a reținut că,
inculpata a comis în mod intenționat, acte de agresiune și a aplicat violența
nepericuloasă asupra părții vătămate Malic Virgiliu, refuzând în mod intenționat
să se conformeze cerințelor legale ale colaboratorilor de poliție, pe care i-a
numit cu cuvinte necenzurate, din care considerent concluzia primei instanțe
precum că în faptele acesteia persistă semnele componenței contravențiilor
prevăzute de art. 336 și art. 335 alin. (1) Cod contravențional, nesubordonarea
cu rea-voință cererii legitime a angajatului cu statut special al Ministerului
Afacerilor Interne, aflat în exercițiul funcțiunii și ultragierea angajatului cu statut
special al Ministerului Afacerilor Interne, aflat în exercițiul funcțiunii, este
eronată.
Astfel, Colegiul consideră că instanța de apel, analizând și apreciind probele
examinate în cadrul ședinței de judecată, în mod întemeiat și corect a ajuns la
concluzia, că inculpata prin acțiunile sale a realizat totalitatea semnelor
obiective și subiective, stabilite de art. 349 alin. (11) Cod penal, înfăptuind
aplicarea violenței nepereculoase pentru sănătate față de persoana cu funcție de
răspundere în scopul sistării activității de serviciu.
Din considerentele expuse supra, Colegiul penal conchide că, temeiurile
invocate de recurent prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de
procedură penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel de
erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată
este legală și întemeiată, iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind
vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Căpățînă Ion în
numele inculpatei Mladan Anastasia, împotriva deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 19 martie 2019, în cauza penală privind-o pe Mladan
Anastasia xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 20 decembrie 2019.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Toma Nadejda
Boico Victor
8