1ra-1274/2019 — art. 312 Cod contraventional

1ra-1274/2019 — art. 312 Cod contraventional (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1274/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

12 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Boico Victor,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către avocatul

Ciuru Igor în numele inculpatului Budăi Vitalie, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 06 martie 2019, în cauza penală privindu-

l pe

Budăi Vitalie Xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

procesul penal în privința lui Budăi Vitalie pe art. 327 alin. (1) Cod penal, pe motiv că,

fapta acestuia constituie contravenția prevăzută de art. 312 Cod contravențional.

A fost încetat procesul contravențional pornit în privința lui Budăi Vitali, născut la

06.10.1976, în baza art.312 Cod contravențional, din motivul prescripției răspunderii

contravenționale.

Vitalie se învinuiește de către organul de urmărire penală de faptul că, la 15.12.2015

aproximativ pe la orele 10:00 activînd în conformitate cu Ordinul nr.755 din

26.10.2016 în funcția de șef de post, ofițer superior de sector al Postului de Poliție

Cuconeștii Noi al Sectorului de poliție nr.4 (Zăbriceni) al Inspectoratului de Poliție

Edineț al IGP al MAI, fiind în virtutea legii persoană publică, fiind obligat conform

atribuțiilor de serviciu reglementate de fișa de post aprobată de Șeful IP Edineț al IPG

la 25.01.2015 să primească și să înregistreze sesizările, petițiile, alte înștiințări și

informații cu privire la infracțiuni, contravenții, incidente și evenimente ce afectează

securitatea persoanelor și ordinea publică, de a întreprinde măsuri oportune prevăzute

de lege pentru soluționarea lor precum și avînd alte obligațiuni cu privire la

descoperirea altor fapte ilegale, contrar prevederilor art.11 din Legea cu privire la

1

activitatea poliției și statutul polițistului nr.320 din 27.12.2012 unde este reglementat

că ,,poliția apără viața, integritatea corporală, sănătatea și libertatea persoanei,

proprietatea privată și publică și alte drepturi legitime ale persoanei și comunității,

exercitând atribuțiile prevăzute la art.19-21 din lege” intenționat, ca motiv avînd

interesele manifestate prin avantaje nepatrimoniale și anume de a-și ușura activitatea

și de a nu respecta ordinea legală, la adresarea cet. Chimacovschi Ivan, locuitor al s.

Cuconeștii Noi , r-nul Edineț, pe care nu a înregistrat-o în conformitate cu prevederile

legislației în vigoare cu privire la infracțiunea de furt a unor bunuri și anume piese de

tractor și unui cîine de rasă care îi aparținea cu drept de proprietate familie sale,

indicând în paralel și persoana bănuită, a intervenit în favoarea soluționării cererii date

în afara cadrului legal prin încercarea aplanării situației de conflict în scopul împăcării

victimei și al persoanei vinovate de comiterea infracțiunii date, oferindu-le un termen

de împăcare, încercare care a eșuat și care a avut loc pentru a nu fi înregistrată plîngerea

în mod legal. La fel, Budăi Vitalie se învinuiește de faptul că ulterior, la 29.12.2015,

avînd aceiași funcție, activînd în aceiași instituție din cadrul MAI, cu deținerea

acelorași obligațiuni de serviciu, cu intenția de a-și ușura activitatea și de a nu respecta

ordinea legală, la adresarea repetată a lui Chimacovschi Ivan, locuitor al s. Cuconeștii

Noi, r-nul Edineț, cu plîngere scrisă referitor la faptul sustragerii de la el din gospodărie

a mai multor bunuri și anume piese de tractor și un cîine de rasă, în urma căruia i s-a

cauzat un prejudiciu materiale de 5 500 lei, folosind situația de serviciu, prin abuz de

serviciu, fiind în virtutea legii obligat să înregistreze în mod corespunzător plîngerea,

a inacționat cu scopul tăinuirii infracțiunii date și despre care a fost informat prin

plîngere, nu a înregistrat cererea în modul corespunzător, prin ce nu a respectat

prevederile pct. 5 al Instrucțiunii aprobate prin ordinul nr. 12/254/286/0/95 din

18.07.2008 și mai mult ca atît, a deteriorat-o în prezența victimei, astfel acesta fiind

lipsit de posibilitatea la moment de a-și repara un prejudiciu considerabil, precum și

persoana vinovată rămânând nesancționată.

Parte acuzării, a încadrat acțiunile sus-menționate ale lui Budăi Vitalie conform

prevederilor art. 327 alin.(1) Cod penal - folosirea intenționată de către o persoană

publică a situației de serviciu, adică aceasta a cauzat daune în proporții considerabile

intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanei fizice sau

juridice.

a solicitat, casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin

care Budăi Vitalie să fie declarat vinovat în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 327

alin. (1) Cod penal și aplicarea unei amenzi de 800 unități convenționale cu privarea

de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen

de 5 ani.

În apel procurorul a invocat că, instanța de judecată contrar art. 101 Cod de

procedură penală nu a dat apreciere fiecărei probe examinate și analizate de către

acuzare din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar

toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor.

2

La baza sentinței instanța a pus declarațiile părții vătămate, Chimacovschi Ivan,

date în cadrul cercetării judecătorești, unde acesta menționează că la moment nu are

pretenții materiale sau morale față de inculpatul, Budăi Vitalie, acestuia fiindu-i deja

reparat prejudiciul, pe cînd la urmărirea penală acesta indica prejudiciu de 5 500 lei

împreună cu mama sa, Chimacovschi Sima.

La fel instanța de judecată nu a ținut cont de faptul că, acuzarea a prezentat

materiale care indică asupra faptului că, procesul penal și ulterior urmărirea penală în

privința persoanelor care au comis furtul de la partea vătămată, Chimacovschi Ivan a

fost pornit în urma autosesizării procurorului în urma examinării materialelor în

privința lui V. Budăi și doar în așa mod Topală Mihail a fost recunoscut vinovat și

încetat procesul în urma împăcării părților, fiind reparat prejudiciul.

Pe lîngă declarațiile părții vătămate, Chimacovschi Ivan și martorilor

Chimacovschi Sima, Topală Mihail, Crasnov Alexandru, vinovăția inculpatului se mai

demonstrează prin plîngerea lui I.Chimacovschi, informația de la IP Edineț din

01.02.2016, procesul-verbal de autosesizare, ordonanța de pornire a urmăririi penale și

alte materiale ale cauzei penale.

Mai mult ca atît, instanța de judecată a invocat că, acțiunile lui Budăi Vitalie nu au

adus o atingere sporită intereselor publice sau nemijlocit autorităților și imaginei

poliției astfel încît fapta acestuia să fie pasibilă răspunderii penale, constatînd că

acțiunile acestuia constituie o contravenție, însă legislația menționează că el era obligat

să întreprindă acțiuni de investigare a cazului.

respins ca nefondat apelul procurorului, cu menținerea sentinței contestate.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, instanța de judecată corect

a stabilit circumstanțele de fapt, de drept și just a tras concluzia, că inculpatul Budăi

Vitalie a comis contravenția prevăzută la art. 312 Cod contravențional, dar nu

infracțiunea prevăzută de art. 327 alin. (1) Cod penal, corect încetînd procesul penal pe

motiv că fapta acestuia constituie contravenție și încetînd procesul contravențional din

motivul prescripției răspunderii contravenționale.

Corect s-a statuat că, organul de urmărire penală nu a demonstrat nemijlocit

existența prejudiciului cauzat părții vătămate Chimacovschi Ivan în urma acțiunilor lui

Budăi Vitalie, or, partea vătămată în ședința de judecată a declarat expres că n-are

pretenții de ordin material sau moral față de inculpat.

Procurorul a încadrat acțiunile lui Budăi Vitalie, ca abuz de serviciu cu cauzarea

daunelor considerabile, dar partea vătămată, Chimacovschi Ivan, n-a revendicat

asemenea prejudicii de la acesta.

Tot aici instanța de apel a menționat că, prin ordonanța de încetare a urmăririi

penale din 22.04.2016 s-a stabilit că lui Chimacovschi Ivan i-a fost cauzată paguba,

materială în sumă de 5500 lei de către Topală Mihail și tot acesta i-a restituit-o.

Declarațiile din instanța de judecată a părții vătămate, Chimacovschi Ivan și

constatările din ordonanța vizată vin în contradicție cu alegațiile procurorului din apel

referitor la daune.

3

Instanța de apel a menționat că prezența daunelor considerabile este un element

importat și dacă fapta de abuz de serviciu nu implică producerea lor, răspunderea poate

fi aplicată în conformitate cu prevederile art. 312 Cod contravențional.

Instanța de fond de fapt într-un mod clar și desfășurat s-a expus asupra tuturor

argumentelor invocate de procuror în apel, le-a apreciat just prin priza circumstanțelor

de fapt stabilite la caz, le-a raportat corect la prevederile legale și le-a indicat în

motivarea soluției.

Instanța de apel a reținut că nu este întemeiat nici argumentul procurorului că,

sentința este ilegală și neîntemeiată, deoarece conținutul sentinței indică contrariul.

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a declarat recurs ordinar,

prin care a solicitat casarea acesteia cu transmiterea cauzei la rejudecare în instanța de

apel. Recurentul a invocat că, vina inculpatului în comiterea infracțiunii imputate este

dovedită prin probele administrate și cercetate, care nu au fost apreciate prin prisma

coroborării lor. Instanța de apel neîntemeiat a respins solicitarea procurorului de a relua

cercetarea judecătorească. Declarațiile părții vătămate date la urmărirea penală sunt

contradictorii cu declarațiile date în cadrul cercetării judecătorești, ori, inițial partea

vătămată a declarat că în urma inacțiunilor lui Budăi Vitalie, acesta a fost prejudiciat

cu 5 500 lei, ceea ce constituie un prejudiciu considerabil, iar prejudiciul a fost

recuperat doar în urma intervenirii organului de urmărire penală.

2018 a fost admis recursul ordinar, declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți, Liliana Pasat, casată total decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 18 aprilie 2018, și dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță

de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea soluției sale, instanța de recurs ordinar a menționat că, instanța de apel

în cauza dată nu a respectat aceste stricte prevederi legale, din sensul cărora rezultă că

nerespectarea acestor cerințe echivalează cu nerezolvarea fondului apelului, fapt ce

atrage după sine casarea deciziei instanței de apel.

Potrivit deciziei, instanța de apel a respins apelul procurorului și a menținut sentința

motivând că, fapta acestuia constituie contravenția prevăzută de art. 312 Cod

contravențional, indicând totodată că ,,organul de urmărire penală nu a demonstrat

nemijlocit existenta prejudiciului cauzat părții vătămate în urma acțiunilor lui Budăi

Vitalie, or, partea vătămată în ședința de judecată a declarat expres că nu are pretenții

de ordin material sau moral față de inculpat.”

În urma celor menționate, Colegiul penal lărgit a susținut că, atât în plângerea părții

vătămate cât și în ordonanța de punere sub învinuire și rechizitoriu se menționează că,

ultimei i-a fost cauzat un prejudiciul considerabil prin furt, iar Budăi Vitalie urma să

înregistreze plângerea, or, în urma inacțiunilor lui Budăi Vitalie, partea vătămată a fost

prejudiciată cu 5 500 lei.

Așadar, Colegiul penal lărgit a relevat că, deși instanțele de fond au constatat că

acțiunile lui Budăi Vitalie constituie contravenția prevăzută de art. 312 Cod

4

contravențional, eronat au constatat faptele precum că, organul de urmărire penală nu

a demonstrat nemijlocit existenta prejudiciului cauzat părții vătămate săvârșite prin

indicarea acțiunilor incriminate conform ordonanței de punere sub învinuire și

rechizitoriului, or, instanțele de judecată au pus la baza soluției adoptate, declarațiile

părții vătămate date în cadrul cercetării judecătorești care a declarat că nu are careva

pretenții materiale și morale față de inculpat, fiindu-i deja recuperat prejudiciul cauzat,

pe când declarațiile date la urmărirea penală nu au fost apreciate la justa valoare, acesta

declarând că în urma inacțiunilor lui Budăi Vitalie, partea vătămată a fost prejudiciat

cu 5 500 lei, care aste un prejudiciu considerabil, precum și prin faptul că persoanele

vinovate de furt, nu au fost trase la răspundere.

Colegiul penal lărgit a indicat că, din materialele cauzei se demonstrează faptul că,

prejudiciul părții vătămate a fost recuperat în rezultatul intervenirii organului de

urmărire penală și anume în urma autosesizării procurorului și examinării materialelor

cauzei penale pornite în privința lui Budăi Vitalie, astfel, doar în așa mod persoana

vinovată de comiterea furtului a fost recunoscută vinovată și procesul penal a fost

încetat în privința lui Topală Mihail în urma împăcării părților, iar prejudiciul a fost

recuperat de către ultimul.

Astfel, în urma celor menționate mai sus, nu este clară poziția instanțelor de fond

care susțin că organul de urmărire penală nu a demonstrat faptul că inculpatul prin

acțiunile/inacțiunile penale a cauzat un prejudiciu estimat a fi considerabil.

Raportând cele indicate la speța supusă judecării, Colegiul penal lărgit a considerat

că, instanța de apel s-a expus prematur doar asupra câtorva probe, fără o analiză în

cumul a tuturor probelor prezentate de părți, neelucidând faptele importante pentru

soluționarea justă și promptă a cauzei date, ca urmare fiind prematură soluția instanței

de apel privind încetarea procesului penal în privința inculpatului pe motiv că fapta

acestuia constituie contravenția prevăzută de art. 312 Cod de procedură penală.

În opinia instanței de recurs, instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de

fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul

real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept consecință

pronunțarea unei concluzii premature, nemotivate.

Rezumând cele menționate, Colegiul penal lărgit a constatat că, instanța de apel

urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, încadrarea juridică corectă

a acțiunilor lui Budăi Vitalie, să aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității

și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și

în concluziile sale să motiveze admiterea unor probe sau respingerea altora.

declarat de către procurorul în Procuratura r. Edineț A. Șevciuc a fost admis, sentința

casată, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

după cum urmează:

Budăi Vitalie a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.327 alin.(1) Cod

penal (în redacția legii de pînă la 07.11.2016), și în baza acestei legi i s-a stabilit

5

pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 300 (trei sute) unități convenționale,

echivalentul a 6000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a

exercita o anumită activitate în organele MAI pe un termen de 2 (doi) ani.

7.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, la examinarea cauzei

respective nu s-a dat eficiență prevederilor art.93-101, 26-27 Cod de procedură penală,

instanța nu a cercetat cauza multiaspectual, nu a dat aprecieri probelor prezentate prin

prisma pertinenței, concludenței, coroborării lor, în baza probelor acumulate nu a

reținut just starea de fapt pe cauză.

La demersul părții acuzării a fost reluată cercetarea judecătorească, în baza art. 413

alin.(3), (4) Cod de procedură penală, fiind cercetate suplimentar probele administrate

în prima instanță. Concluzia Colegiului penal se bazează pe probele cercetate în ședința

instanței de apel, în care au fost audiați: inculpatul Budăi Vitalie, partea vătămată

Chimacovschi Ivan, martorul Chimacovschi Sima, martorul Topală Mihail, martorul

Crasnov Alexandru.

În afară de declarațiile părții vătămate și martorilor, vina inculpatului se confirmă

și prin probele scrise, cercetate în ședința instanței de apel:

- informația oferită de IP Edineț cu nr.399 la data de 01.02.2016, din care rezultă

că în perioada lunilor noiembrie-decembrie 2015 în IP Edineț careva petiții de la

locuitorul s. Cuconeștii Noi, r-ul Edineț, Chimacovschi Ivan nu au fost înregistrate (vol.

1, f.d.14);

- ordinul nr.62ef din data de 09.02.2016 emis de IGP al MAI cu privire la

sancționarea disciplinară a șefului de post, ofițer superior de sector al Postului de poliție

Cuconeștii Noi, al sectorului de poliție nr.4 (Zăbriceni) al IP Edineț al IGP al MAI,

căpitan de poliție Budăi Vitalie prin care ultimului i-a fost aplicată sancțiunea

disciplinară - concedierea din cadrul poliției (vol. 1, f.d. 25-27);

- ordinul nr. 755 ef din data de 25.10.2015 emis de IGP al MAI, prin care Budăi

Vitalie a fost repus în funcția de șef de post, ofițer superior de sector al Postului de

Poliție Cuconeștii Noi al Sectorului de Poliție nr. 4 (Zăbriceni) al Inspectoratului de

Poliție Edineț al IGP al MAI (vol. 1, f.d. 39-40);

- fișa de post pentru șeful de post, ofițer superior de sector al Postului de Poliție

Cuconeștii Noi al Sectorului de poliție nr. 4 (Zăbriceni) al Inspectoratului de Poliție

Edineț al IGP al MAI, aprobată de către Șeful IP Edineț al IGP al MAI la data de

25.01.2015, din care rezultă că funcția dată este funcție publică, iar titularul ei este

persoană publică, fiind obligat conform atribuțiilor de serviciu să primească și să

înregistreze sesizările, petițiile, alte înștiințări și informații cu privire la infracțiuni,

contravenții, incidente și evenimente ce afectează securitatea persoanelor și ordinea

publică, de a întreprinde măsuri oportune prevăzute de lege pentru soluționarea lor

avînd și alte obligațiuni cu privire la descoperirea altor fapte ilegale (vol. 1, f.d. 41-48);

- proces-verbal de ridicare din data de 30.09.2016 prin care, din dosarul de control

al cauzei penale nr. 2016140199 au fost ridicate documente și anume: ordonanță de

pornire a urmăririi penale din data de 21.04.2016; ordonanță din data 21.04.2016 de

punere sub învinuire a lui Topală Mihail;

6

- ordonanță din data de 22.04.2016 de încetare a urmăririi penale (vol.1, f.d.71-72);

- ordonanță de pornire a urmăririi penale din data de 21.04.2016 pe faptul de furt,

intentat în baza plîngerii lui Chimacovschi Ivan, locuitor al s. Cuconeștii Noi, r-ul

Edineț, conform indicilor infracțiunii prevăzute de art. 186 Cod penal pe faptul

sustragerii de la Chimacovschi Ivan a pieselor agricole și a cîinelui de rasă, cu cauzarea

unui prejudiciu considerabil în mărime de 5500 lei (vol. 1, f.d. 73);

- ordonanță din data 21.04.2016 de punere sub învinuire a lui Topală Mihail pe

faptul sufragerii pieselor agricole și a cîinelui de rasă ce aparțin lui Chimacovschi Ivan,

prin ce i-a fost cauzat ultimului un prejudiciu considerabil în mărime de 5500 lei (vol.

1, f.d. 75);

- ordonanță din data de 22.04.2016 de încetare a urmăririi penale în legătură cu

împăcarea părților pe cazul infracțiunii de furt comis de Topală Mihail la data de

30.11.2015 cînd ultimul a sustras, de la Chimacovschi Ivan piese agricole și un cîine

de rasă, cauzînd părții vătămate un prejudiciu considerabil în mărime de 5500 lei (vol.

1, f.d. 76-77).

La examinarea probelor, care confirmă sau infirmă vinovăția persoanei, instanța de

judecată este obligată să argumenteze în hotărârea adoptată motivele admiterii sau

respingerii probelor prezentate atât de învinuire, cât și de apărare și este obligată să

aprecieze toate probele examinate în ședința de judecată, indiferent de faptul, dacă au

fost administrate la etapa urmăririi penale sau au fost prezentate de către părți în ședința

de judecată.

Colegiul penal a atestat, că soluția instanței de fond privind încetarea procesului

penal de învinuirea lui Budăi V. în baza art.327 alin.(1) Cod penal este incorectă. În

motivarea soluției din sentință instanța de fond motivând că, fapta comisă de inculpat

constituie contravenția prevăzută de art.312 Cod contravențional, indicând totodată că

„organul de urmărire penală nu a demonstrat nemijlocit existența prejudiciului cauzat

părții vătămate în urma acțiunilor lui Budăi Vitalie, or, partea vătămată în ședința de

judecată a declarat expres că nu are pretenții de ordin material sau moral față de

inculpat”, soluție ce este nefondată și contravine bazei probante existente pe cauză,

cercetată în instanța de apel la demersul părții acuzării, care nu a fost pe deplin

verificată și apreciată la justa valoare.

Colegiul penal a constatat că, atât în plângerea părții vătămate cât și în ordonanța

de punere sub învinuire și rechizitoriu se menționează că, ultimei i-a fost cauzat un

prejudiciu considerabil prin furt, iar Budăi Vitalie urma să înregistreze plângerea, or,

în urma inacțiunilor lui Budăi Vitalie, partea vătămată a fost prejudiciat cu 5.500 lei.

Așadar, Colegiul penal a relevat că, deși instanța de fond a constatat că acțiunile

lui Budăi Vitalie constituie contravenția prevăzută de art.312 Cod contravențional,

eronat a constatat faptele precum că, organul de urmărire penală nu a demonstrat

existența prejudiciului cauzat părții vătămate săvârșite prin indicarea acțiunilor

incriminate conform ordonanței de punere sub învinuire și rechizitoriului, or, instanța

de judecată a pus la baza soluției adoptate, declarațiile părții vătămate date în cadrul

cercetării judecătorești care a declarat că nu are careva pretenții materiale și morale

7

față de inculpat, fiindu-i deja recuperat prejudiciul cauzat, pe când declarațiile date la

urmărirea penală nu au fost apreciate la justa valoare, acesta declarând că în urma

inacțiunilor lui Budăi Vitalie, partea vătămată a fost prejudiciat cu 5500 lei, care aste

un prejudiciu considerabil, precum și prin faptul că persoanele vinovate de furt, nu au

fost trase la răspundere. Declarații similare partea vătămată a dat și în ședința instanței

de apel, acesta a indicat că prejudiciul i-a fost recuperat de către persoana ce a comis

furtul, însă el totodată a confirmat, că i-a fost cauzat prejudiciu și că acesta este

considerabil pentru dînsul.

Colegiul penal a indicat că, din materialele cauzei se demonstrează faptul că,

prejudiciul părții vătămate a fost recuperat în rezultatul intervenirii organului de

urmărire penală și anume în urma autosesizării procurorului și examinării materialelor

cauzei penale pornite în privința lui Budăi Vitalie, astfel, doar în așa mod persoana

vinovată de comiterea furtului a fost recunoscută vinovată și procesul penal a fost

încetat în privința lui Topală Mihail în urma împăcării părților, iar prejudiciul a fost

recuperat de către ultimul.

Astfel, în urma celor menționate mai sus, instanța de fond incorect a reținut, că

organul de urmărire penală nu a demonstrat faptul că inculpatul prin

acțiunile/inacțiunile penale a cauzat un prejudiciu estimat a fi considerabil.

Mai mult, Colegiul penal menționând prevederile art.100 alin.(4) și art.101 alin.

(l)-(4) Cod de procedură penală, și invocând doctrina juridică națională, a remarcat

faptul că, verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea

veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba

cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor strânse, coroborarea lor

cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a probelor. Verificarea probelor poate

avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii prevăzute de Codul de procedură

penală și se efectuează la toate fazele procesului penal. Sunt supuse verificării atât

datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au fost obținute.

Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de prezentul

cod, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a coroborării lor.

Raportând cele indicate la speța supusă judecării Colegiul penal a considerat că,

instanța de fond s-a expus prematur doar asupra câtorva probe, fără o analiză în cumul

a tuturor probelor prezentate de părți, neelucidând faptele importante pentru

soluționarea justă și promptă a cauzei date, ca urmare fiind prematură soluția instanței

de fond privind încetarea procesului penal în privința inculpatului pe motiv că fapta

acestuia constituie contravenția prevăzută de art. 312 Cod de procedură penală.

În opinia instanței de apel prima instanță nu a pătruns în esența problemei de fapt

și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al

probelor, ignorarea unor aspecte evidente, așa declarațiile părții vătămate

Chimacovschi Ivan și martorului Chimacovschi Sima, care au indicat, că prejudiciul

ce a fost cauzat prin neînregistrarea plângerii de furt și totodată costul bunurilor

sustrase era de 5500 lei, care pentru dînsul atunci era considerabil, deși la moment

pretenții de ordin material sau moral față de Budăi Vitalie dînsul nu are.

8

Ca elemente obligatorii ale acestei infracțiuni sînt acțiunea/inacțiunea persoanei

publice, pe de o parte și daunele, pe de altă parte și trebuie să fie o legătură cauzală

dintre acțiuni/inacțiuni și daunele cauzate. Atît acțiunea/inacțiunea, cît și daunele

trebuie să fie comise nemijlocit de făptuitor.

Infracțiunea prevăzută la art.327 alin.(l) Cod penal este o infracțiune materială și

ea se consideră consumată din momentul survenirii daunelor în proporții considerabile

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.

În contextul cerințelor dispoziției articolului nominalizat, raportate la faptele

stabilite de instanța de fond, Colegiul penal a considerat incorectă concluzia instanței

de fond, că organul de urmărire penală nu a avut suficiente temeiuri pentru a încadra

acțiunile/inacțiunile lui Budăi Vitalie ca fiind abuz de serviciu în sensul normei

prevăzute la art. 327 alin.(l) Cod penal.

Instanța de fond incorect a apreciat decarațiile părții vătămate, precum că nu a fost

demonstrată existența prejudiciului cauzat părții vătămate Chimacovschi Ivan în urma

acțiunilor lui Budăi Vitalie, or, partea vătămată în ședința de judecată a declarat expres

că n-are pretenții de ordin material sau moral față de inculpat. Partea vătămată

Chimacovschi Ivan la moment nu revendică prejudicii de la inculpat, însă acesta a

confirmat că prin comiterea furtului i-a fost cauzată paguba materială în sumă de 5500

lei, care la acel moment pentru dînsul era considerabilă.

Prezența daunelor considerabile este un element importat și acesta a fost confirmat

prin declarațiile părții vătămate, care în ședința instanței de apel a confirmat că dauna

de 5500 lei este considerabilă pentru dînsul.

În speța dată, instanța de fond corect a stabilit, că Budăi Vitalie în virtutea funcției

deținute, era obligat să înregistreze comunicările despre infracțiuni în ordinea stabilită

de „Instrucția privind modul de primire, înregistrare, evidență și examinare a sesizărilor

și a altor informații despre infracțiuni”, aprobată prin ordinul interdepartamental nr.

121/254/286-0/95 din 18.07.2008, cu toarte acestea n-a înregistrat plîngerile și nu a

anunțat Unitatea de Gardă a IP Edineț pentru ca infracțiunea să fie luată la evidență în

R-II a IP Edineț. Din declarațiile martorului Topală Mihail cu certitudine s-a stabilit că

fapta de furt pe marginea căreia partea vătămată a depus plângere a avut loc, martorul

recunoscând furtul de la Chimacovschi Ivan. Totodată, martorul Crasnov Alexandr a

confirmat declarațiile părții vătămate Chimacovschi Ivan, precum că inculpatul a rupt

plângerea părții vătămate care ultimul i-a înmânat-o inculpatului, refuzând astfel să

primească plângerea părții vătămate.

Inacțiunea lui Budăi Vitalie s-a realizat prin aceea că el nu a primit plîngerea părții

vătămate și n-a înregistrat-o în modul legal, iar acțiunea sa a constat în distrugerea

aceleiași plîngeri și prin aceasta a fost cauzat prejudiciu considerabil lui Chimacovschi

Ivan. Deși prejudiciul de 5500 lei lui Chimacovschi Ivan i-a fost cauzat prin fapta de

furt comisă de Topală Mihail, însă neînregistrarea plîngerii părții vătămate de către

Budăi Vitalie a cauzat daune considerabile intereselor părții vătămate. Totodată, poziția

inculpatului Budăi Vitalie și a apărătorului său privind nevinovăția inculpatului,

9

precum că el a acționat și legal și în limitele moralei, nu este întemeiată, de aceea nu-s

temeiuri de achitare a acestuia.

Din cumulul probelor cercetate, Colegiul penal a reținut în sarcina lui Budăi Vitalie

Vasile următoarele:

Inculpatul Budăi Vitalie la data de 15.12.2015, aproximativ pe la orele 10:00, în

loc. s. Alexandreni, r. Edineț, activînd în conformitate cu Ordinul nr. 755ef. din

26.10.2015 în funcția de șef de post, ofițer superior de sector al Postului de poliție

Cuconeștii Noi al Sectorului de poliție nr. 4 (Zăbriceni) al Inspectoratului de poliție

Edineț al IGP al MAI, fiind în virtutea legii persoană publică, fiind obligat conform

atribuțiilor de serviciu reglementate de fișa postului aprobată de către Șeful IP Edineț

a IGP la data de 25.01.2015 să primească și să înregistreze sesizările, petițiile, alte

înștiințări și informații cu privire la infracțiuni, contravenții, incidente și evenimente

ce afectează securitatea persoanelor și ordinea publică, de a întreprinde măsuri

oportune prevăzute de lege pentru soluționarea lor precum și avînd alte obligații cu

privire la descoperirea altor fapte ilegale, contrar prevederilor art. 18 din legea cu

privire la activitatea poliției și statul polițistului 320 din 27.12.2012, unde este

reglementat că „poliția apără viața, integritatea corporală, sănătatea și libertatea

persoanei, proprietatea privată și publică, alte drepturi legitime ale persoanei și

comunității, exercitînd atribuțiile prevăzute la art. 19-23 din lege”, intenționat ca motiv

avînd interese manifestate prin avantaje nepatrimoniale și anume de a-și ușura

activitatea și de a nu respecta ordinea legală. La adresarea cet. Chimacovschi Ivan loc.

r. Edineț, s. Cuconeștii Noi, pe care nu a înregistrat-o în conformitate cu prevederile

legislației în vigoare, cu privire la infracțiunea de furt a unor bunuri și anume piese de

la tractor și un cîine de rasă care îi aparținea cu drept de proprietate a familiei sale,

indicînd în paralel și persoana bănuită, a intervenit în favoarea soluționării cererii date

în afara cadrului legal prin încercarea aplanării situației de conflict cu scopul împăcării

victimei și a persoanei vinovate de comiterea infracțiunii date, oferindu-le un termen

de împăcare, încercare care a eșuat și care a avut loc pentru a nu fi înregistrată plîngerea

în mod legal. Ulterior la data de 29.12.2015, Budăi Vitalie avînd aceiași funcție,

activînd în aceiași instituție din cadrul MAI și aceleași obligații de serviciu, cu aceiași

intenție care a fost expusă mai sus la adresarea repetată a cet. Chimacovschi Ivan, loc.

r. Edineț, s. Cuconeștii Noi cu plîngere scrisă referitor la faptul sustragerii de la el din

gospodărie a mai multor bunuri și anume piese de la tractor și un cîine de rasă, care au

o valoare materială, în urma căruia i s-a cauzat un prejudiciu material în sumă de 5500

lei, folosind situația de serviciu prin abuz de serviciu, fiind în virtutea legii obligat să

înregistreze în mod corespunzător plîngerea, a inacționat în scopul tăinuirii infracțiunii

date și despre care a fost informat în plîngere, nu a înregistrat cererea în modul

corespunzător, prin care nu s-a respectat prevederile pct. 5 al instrucțiunii aprobate prin

ordinul nr. 121/254/286-0/95 din 18.07.2008 și mai mult de atît a deteriorat-o în

prezența victimei, astfel acesta fiind lipsit de posibilitatea la moment de a-și repara un

prejudiciu considerabil, precum și persoana vinovată a rămas nesancționată.

10

Prin acțiunile sale cet. Budăi Vitalie a comis infracțiunea prevăzută de art. 327 alin.

(1) Cod penal (în redacția de pînă la 07.11.2016), „Abuzul de putere sau abuzul de

serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu,

dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite

de lege ale persoanei fizice”, se pedepsește cu amendă în mărime de la 650 la 1150

unități convenționale sau cu închisoare de pînă la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea

de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen

de la 2 la 5 ani.

Colegiul penal la stabilirea pedepsei inculpatului s-a condus de prevederile art. 61

Cod penal, la fel și de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art.

art. 7 și 75 Cod penal, de gravitatea și gradul de pericol social al crimei săvârșite de

inculpat, precum și de personalitatea inculpatului.

Un aspect important îl constituie persoana inculpatului, care interesează sub

raportul periculozității sociale decurgînd, în primul rînd din fapta și din împrejurările

în care aceasta a fost comisă, iar în al doilea rînd din comportamentul său după

comiterea infracțiunii.

Colegiul penal a considerat că, urmează să fie efectuată o analiză completă și

minuțioasă a personalității infractorului, urmărind în acest sens comportarea lui în viața

socială. Stările de fapt, dar și circumstanțele în care a fost comisă infracțiunea

incriminată inculpatului, pun în vizorul Colegiului penal că inculpatul a comis cu

intenție o infracțiune gravă, care atentează la valoarea protejată de legea penală -

securitatea și ordinea publică, precum și urmările infracțiunii.

În prezenta cauză, instanța de apel, a găsit întemeiată solicitarea apelului declarat

de procuror în partea numirii în privința inculpatului a pedepsei amenzii și a constatat,

că corijarea inculpatului este posibilă, fără izolarea acestuia de societate, pedeapsă ce

va corecta vinovatul și va asigura scopurile pedepsei. Această concluzie este dictată

atît de sancțiunea normei penale, cît și de personalitatea inculpatului, care se atrage la

răspundere penală pentru prima dată. Colegiul penal a ținut cont și de gravitatea și

gradul de pericol social al crimei săvârșite de inculpat, infracțiunea săvîrșită făcînd

parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave, pedeapsa amenzii fiind echitabilă

faptei săvîrșite de inculpat și care-și va atinge scopurile puse, obiective ce vor fi atinse

și prin aplicarea pedepsei complementare de privarea de dreptul de a ocupa anumite

funcții.

în numele inculpatului Budăi Vitalie, prin care indicînd prevederile art.427 alin.(1)

pct.6) Cod de procedură penală a solicitat casarea deciziei atacate și menținerea

sentinței Judecătoriei Edineț, sediul Central din 19.06.2017.

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive :

- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau instanța

a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, temeiuri prevăzute de

art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală;

11

- instanța de apel contrar probelor administrate la această cauză, a considerat că

instanța de fond a emis o soluție nefondată. Or, anume instanța de fond a cercetat și

verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat

o apreciere legală probelor administrate. Mai mult ca atât, instanța de judecată a supus

analizei dacă acțiunile/inacțiunile inculpatului întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunii;

- reieșind din aceste acțiuni, instanța a reținut că, latura subiectivă a infracțiunii

de abuz de putere sau abuz de serviciu presupune săvârșirea faptei cu vinovăție sub

forma intenției directe, persoana cu funcție de răspundere acționînd din interes material

sau din alte interese personale. Prin „alte interese personale” se are în vedere exclusiv

năzuința obținerii unor avantaje nepatrimoniale, cum ar fi avansarea în carieră,

camuflarea „gafelor” comise în serviciu sau a lipsei de profesionalism a făptuitorului.

În cazurile în care persoana cu funcție de răspundere a comis abuz de serviciu, dar nu

a făcut-o din interese materiale ori din alte interese personale, în cazul de față intenția

inculpatului fiind de natură să ofere posibilitatea părților de a-și soluționa litigiul pe

cale amiabilă, faptul fiind constatat în ședința de judecată;

- recurentul menționează că, partea vătămată Chimacovschi Ivan nu a revendicat

careva daune de la Budăi Vitalie, și a confirmat în instanța de judecată că s-a împăcat

cu Topală Mihail, care i-a recuperat întreg prejudiciul cauzat;

- în condițiile în care prin acțiunile/inacțiunile lui Budăi Vitalie nu au fost cauzate

careva prejudicii, fapta acestuia corect a fost reținută de instanța de fond ca fiind

contravenție;

- le fel, recurentul menționează că, deși instanța de apel constată că prin acțiunile

sale Budăi Vitalie a comis infracțiunea prevăzută de art.327 alin.(1) Cod penal (în

redacția de până la 07.11.2016), aceasta nu a stabilit care anume elemente ale

infracțiunii sunt întrunite în acțiunile/inacțiunile inculpatului Budăi Vitalie, contrar

prevederilor art.385 Cod de procedură penală.

procurorul a depus referință prin care a solicitat inadmisibilitatea recursului, ca fiind

vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

invocate, Colegiul penal lărgit conchide că, recursul avocatului Ciuru Igor în numele

inculpatului urmează a fi admis, cu casarea totală a deciziei instanței de apel și

menținerea sentinței Judecătoriei Edineț sediul Central din 19 iunie 2017, din

următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art.434 Cod de procedură penală judecând recursul declarat

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție

verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialului din dosarul cauzei ținând

seama, după caz, de opinia părților expusă în referință și se pronunță asupra tuturor

motivelor invocate în recurs.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recurs ordinar în termen în conformitate cu art.422 Cod de procedură penală.

12

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală,

judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să caseze total hotărîrea

atacată și să mențină hotărîrea primei instanțe, cînd apelul a fost greșit admis. De

asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărîrile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor

de drept formal și material.

Conform art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de procedură

penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent.

În conformitate cu prevederile art.427 alin.(1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel.

În sensul prevederilor din art.414 alin.(1), 417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură

penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecând apelul, verifică

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței

de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de

instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare. Necesită a se avea în vedere că nu

numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea superficială sau motivarea în termeni

vagi, evazivi, reprezintă motiv de casare.

Analizând decizia contestată, în raport cu normele relevante, Colegiul penal lărgit,

se va expune în limitele celor invocate în recurs, constatând, că soluția instanței de apel

este eronată, apelul procurorului fiind greșit admis, iar hotărârea primei instanțe fiind

una legală și întemeiată, bazată pe materialele cauzei, probele cercetate în cadrul

cercetării judecătorești, apreciate, conform prevederilor art.101 Cod procedură penală.

Recurentul invocă ca temei de casare a deciziei instanței de apel prevederile art.

427 alin. (1) pct.6) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărîrile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel cînd hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Analizînd conținutul recursului declarat, Colegiul penal lărgit constată că

recurentul consideră decizia instanței de apel neîntemeiată în partea ce ține de

condamnarea inculpatului Budăi Vitalie în baza art. 327 alin. (1) Cod penal.

Într-un prim aspect, Colegiul penal lărgit ține să sublinieze că prima instanță corect

a ajuns la concluzia de încetare a procesului penal în privința lui Budăi Vitalie pe art.

327 alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta acestuia constituie contravenția prevăzută de

art. 312 Cod contravențional.

Analizând decizia contestată, Colegiul penal lărgit constată că, soluția instanței de

apel cu privire la casarea sentinței Judecătoriei Edineț, sediul Central din 19 iunie 2017,

cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Budăi Vitalie a fost recunoscut vinovat și

13

condamnat în baza art. 327 alin. (1) Cod penal (în redacția legii de pînă la 07.11.2016),

și în baza acestei legi i s-a stabilit pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 300

(trei sute) unități convenționale, echivalentul a 6000 lei, cu privarea de dreptul de a

ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate în organele MAI pe un

termen de 2 (doi) ani, este eronată. Decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe

care și-a întemeiat soluția, or, instanța de apel constatînd că prin acțiunile sale Budăi

Vitalie a comis infracțiunea prevăzută de art.327 alin. (1) Cod penal (în redacția de

până la 07.11.2016), nu a stabilit care anume elemente ale infracțiunii sunt întrunite în

acțiunile/inacțiunile inculpatului Budăi Vitalie, contrar prevederilor art.385 Cod de

procedură penală.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a consemnat în decizia adoptată că, instanța

de fond la examinarea cauzei respective nu a dat eficiență prevederilor art. 93-101, 26-

27 Cod de procedură penală, instanța nu a cercetat cauza multiaspectual, nu a dat

aprecieri probelor prezentate prin prisma pertinenței, concludenței, coroborării lor, în

baza probelor acumulate nu a reținut just starea de fapt pe cauză.

În realitate, instanța de apel contrar probelor administrate la această cauză, a

considerat că instanța de fond a emis o soluție nefondată, contrar prevederilor art.101

Cod procedură penală, nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, fiind

prezentă discrepanța între cele reținute și conținutul real al probelor, ignorarea unor

aspecte evidente, ce au adus în consecință pronunțarea unei concluzii eronate.

Colegiul penal lărgit reține că circumstanțele stabilite prin probele acumulate la

prezenta cauză raportate la art. 327 alin. (1) Cod penal și art. 312 Cod contravențional,

indică doar la prezența în acțiunile (restituirea sesizării, ruperea sesizării părții

vătămate referitor la furt de către Budăi Vitalie) inacțiunile (neînregistrarea sesizării

referitor la infracțiune și neîntreprinderea măsurilor în modul stabilit de lege) lui Budăi

Vitalie din 15.12.2015 și 29.12.2015 a elementelor constitutive ale contravenției

prevăzute de art. 312 Cod contravențional, așa cum acestea n-au adus atingerea sporită

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanei de a fi pasibilă răspunderea

penală, în acest sens soluția primei instanțe fiind una corectă și legală.

În speța dată, instanța de fond corect a stabilit că, Budăi Vitalie în virtutea funcției

deținute, era obligat să înregistreze comunicările despre infracțiuni în ordinea stabilită

de ,,Instrucția privind modul de primire, înregistrare, evidență și examinare a

sesizărilor și a altor informații despre infracțiuni”, aprobată prin ordinul

interdepartamental nr. 121/254/286-0/95 din 18.07.2008, cu toate aceste n-a înregistrat

plângerile și nu a anunțat Unitatea de Gardă a IP Edineț pentru ca infracțiunea să fie

luată la evidență în R-11 a IP Edineț.

Totodată, prima instanță corect nu a reținut la caz prezența daunelor considerabile.

Astfel, contrar punctului de vedere exprimat de instanța de apel, Colegiul penal

lărgit, în deplin acord cu prima instanță, apreciază că, la caz, probele administrate în

cadrul urmăririi penale, ulterior examinate și în cadrul cercetării judecătorești,

demonstrează pe deplin vinovăția lui Budăi Vitalie în abuzul de serviciu, adică

folosirea intenționată a situației de serviciu într-un mod în care contravine intereselor

14

publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și juridice,

dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, pe când potrivit art.327

Cod penal, trebuia să aibă loc cauzarea unor daune în proporții cosiderabile părții

vătămate Chimacovschi Ivan.

Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei avocatului recurent,

în sensul că fapta inculpatului Budăi Vitalie constituie o contravenție, Colegiul penal

lărgit reține, că prima instanță verificând probele în ședința de judecată a motivat

detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei metode de cercetare coroborată a

probelor, ce au servit ca temei pentru soluționarea elementelor de fapt pe care se

sprijină soluția de încetare a procesului penal în privința lui Budăi Vitalie pe art. 327

alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta acestuia constituie contravenția prevăzută de art.

312 Cod contravențional, expunându-se argumentat din care motive a ajuns la

concluzia dată. Or, la caz s-a constatat cu certitudine, că Budăi Vitalie, activînd în

funcția de șef de post, ofițer superior de sector al Postului de Poliție Cuconeștii Noi al

Sectorului de poliție nr. 4 (Zăbriceni) al Inspectoratului de Poliție Edineț al IGP al

MAI, fiind în virtutea legii persoană publică, fiind obligat conform atribuțiilor de

serviciu reglementate de fișa de post aprobată de către Șeful IP Edineț al IGP la data

de 25.01.2015, intenționat, avînd ca motiv interese manifestate prin avantaje

nepatrimoniale și anume de a-și ușura activitatea și de a nu respecta ordinea legală, la

adresarea cet. Chimacovschi Ivan, locuitor al s. Cuconeștii Noi, r-ul Edineț, pe care nu

a înregistrat-o în conformitate cu prevederile legislației în vigoare cu privire la

infracțiunea de furt a unor bunuri și anume piese de tractor și unui cîine de rasă care îi

aparținea cu drept de proprietate familiei sale, indicînd în paralel și persoana bănuită,

a intervenit în favoarea soluționării cererii date în afara cadrului legal prin încercarea

aplanării situației de conflict în scopul împăcării victimei și a persoanei vinovate de

comiterea infracțiunii date, oferindu-le un termen de împăcare, încercarea care a eșuat

și care a avut loc pentru a nu fi înregistrată plîngerea în mod legal.

Ulterior, la data de 29.12.2015, Budăi Vitalie, avînd aceiași funcție, activînd în

aceiași instituție din cadrul MAI și deținînd aceleași obligațiuni de serviciu, cu intenția

de a-și ușura activitatea și de a nu respecta ordinea legală, la adresarea repetată a lui

Chimacovschi Ivan, locuitor al s. Cuconeștii Noi, r-ul Edineț, cu plîngere scrisă

referitor la faptul sustragerii de la el din gospodărie a mai multor bunuri și anume piese

de tractor și unui cîine de rasă, care au o valoare materială în urma căruia i s-a cauzat

un prejudiciu material în sumă de 5500 lei, folosind situația, de serviciu, prin abuz de

serviciu, fiind în virtutea legii obligat să înregistreze în mod corespunzător plîngerea,

a inacționat în scopul tăinuirii infracțiunii date și despre care a fost informat prin

plîngere, nu a înregistrat cererea în modul corespunzător, prin ce nu a respectat

prevederile pct.5 al Instrucțiunii aprobate prin ordinul nr.12/254/286-0/95 din

18.07.2008 și mai mult ca atît, a deteriorat-o în prezența victimei, urmînd ca doar

ulterior, în cadrul examinării cauzei penale intentate la plîngerea lui Chimacovschi

Ivan, ultimul să-și recupereze prejudiciul astfel cauzat.

15

Soluția sa instanța de fond a expus-o și motivat-o în sentința din 19.06.2017, bazată

pe următoarele probe: declarațiile inculpatului Budăi Vitale, declarațiile părții

vătămate Chimacovschi Ivan, declarațiile martorilor Chimacovschi Sima, Topală

Mihail, Crasnov Alexandru: informația oferită de IP Edineț cu nr. 399 din 01.02.2016,

ordinul nr. 63ef din 09.02.2016, ordinul nr.755ef din 25.10.2015, fișa de post, proces-

verbal de ridicare din 30.09.2016, ordonanța de pornire a urmăririi penale din

21.04.2016, ordonanța de punere sub învinuire a lui M. Topală din 21.04.2016,

ordonanța de încetare a urmăriri penale în legătură cu împăcarea părților din

22.04.2016, care au fost cercetate în ședința de judecată și apreciate la justa valoare.

Colegiul penal lărgit reține, ca elemente obligatorii ale infracțiunii prevăzute la

art.327 alin. (1) Cod penal, sunt acțiunea/inacțiunea persoanei publice, pe de o parte și

daunele, pe de altă parte și trebuie să fie o legătură cauzală dintre acțiuni/inacțiuni și

daunele cauzate. Atît acțiunea/inacțiunea, cît și daunele trebuie să fie comise nemijlocit

de făptuitor. La caz, este eronată concluzia instanței de apel, precum, că prin

acțiunile/inacțiunile inculpatului părții vătămate i-a fost cauzat un prejudiciu în valoare

de 5500 lei, or, prima instanță întemeiat și-a argumentat soluția la acest segment,

stabilind, că acest prejudiciu a fost cauzat nemijlocit de persoana care a sustras bunurile

părții vătămate, care și l-a recuperat ulterior. Iar acțiunile inculpatului privind refuzul

de a înregistra plîngerea părții vătămate se încadrează în prevederile art.312 Cod

Contravențional, dar nicidecum în baza art.327 alin.(1) Cod penal. Or, legislația în

vigoare acordă părții vătămate pârghii legale pentru a-și apăra drepturile încălcate și în

special art.265 Cod de procedură penală, care stipulează, că organul de urmărire

penală este obligat să primească plîngerile sau denunțurile referitoare la infracțiunile

săvîrșite, pregătite sau în curs de pregătire chiar și în cazul în care cauza nu este de

competența lui. Persoanei care a depus plîngerea sau denunțul i se eliberează imediat

un certificat despre acest fapt, indicîndu-se persoana care a primit plîngerea sau

denunțul și timpul cînd acestea au fost înregistrate.

Se reține, că alin. (2) din același art.265, care era în vigoare la data comiterii

prezentei fapte, declarat neconstituțional conform Hot.Curții Constituționale nr.6 din

19.03.2019, în vigoare 19.03.2019, stipula, că refuzul organului de urmărire penală de

a primi plîngerea sau denunțul poate fi atacat imediat judecătorului de instrucție, dar

nu mai tîrziu de 5 zile de la momentul refuzului.

Totodată se menționează, că începând cu data pronunțării Hot.Curții

Constituționale nr.6 din 19.03.2019, refuzul organului de urmărire penală de a primi

plângerea sau denunțul privind comiterea sau pregătirea comiterii unei infracțiuni poate

fi contestat, mai întâi, în baza articolelor 298 și, respectiv, 2991 din Codul de procedură

penală în fața procurorului sau, după caz, în fața procurorului ierarhic superior în

termen de cincisprezece zile de la data la care s-a luat cunoștință de act. În ipoteza în

care persoana nu va fi de acord cu răspunsul oferit de către procuror, aceasta îl va putea

contesta în baza articolului 313 alin.(2) pct.1) lit.a) din Codul de procedură penală în

fața judecătorului de instrucție, în termen de zece zile de la aducerea la cunoștință a

actului.

16

Astfel, Colegiul penal lărgit reține, că prima instanță întemeiat a ajuns la soluția

enunțată în sentință, iar criticile procurorului la caz sunt nejustificate, soluția instanței

de apel fiind eronată, contrar circumstanțelor și probelor prezente la caz.

De asemenea instanța de recurs menționează că prima instanță corect a dispus

încetarea procesului contravențional în privința lui Budăi Vitalie în baza art.312 Cod

contravențional din motivul prescripției răspunderii contravenționale, or potrivit art. 30

Cod contravențional (în vigoare la data comiterii faptei), prescripția înlătură

răspunderea contravențională, termenul de prescripție a răspunderii contravenționale

fiind de 3 luni, care curge de la data săvîrșirii contravenției.

Din materialele cauzei rezultă că în cadrul ședinței de judecată în prima instanță,

Budăi Vitalie a comis contravenția prevăzută la art. 312 Cod contravențional la data de

15 decembrie 2015, avînd o continuitate la 29 decembrie 2015, iar examinarea cauzei

și pronunțarea sentinței a avut loc la 19 iunie 2017, fiind astfel o situație care impune

de apreciat că de la data comiterii contravenției de către Budăi Vitalie și pînă la data

examinării de către instanță a cauzei contravenționale și adoptării sentinței a expirat un

interval de timp mai bine de 1 an și 6 luni, iar în asemenea împrejurări a intervenit

prescripția care înlătură răspunderea contravențională.

Dat fiind faptul că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanța de apel, constituie erori de drept, prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, urmează a fi corectate de către instanța de recurs, prin adoptarea

soluției prevăzute de art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, cu casarea

totală a deciziei instanței de apel, pe motiv că instanța a admis o eroare gravă de fapt,

care a afectat soluția instanței, cu menținerea sentinței primei instanțe în totul, prin care

a fost încetat procesul penal în privința lui Budăi Vitalie pe art. 327 alin. (1) Cod penal,

pe motiv că, fapta acestuia constituie contravenția prevăzută de art. 312 Cod

contravențional. A fost încetat procesul contravențional pornit în privința lui Budăi

Vitali, în baza art. 312 Cod contravențional, din motivul prescripției răspunderii

contravenționale.

În consecință, Colegiul penal lărgit consideră, că recursul avocatului Ciuru Igor în

numele inculpatului Budăi Vitalie, urmează a fi admis cu casarea totală a deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 06 martie 2019, ca fiind neîntemeiată, cu

menținerea sentinței Judecătoriei Edineț, sediul Central din 19 iunie 2017, în privința

lui Budăi Vitalie.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de avocatul Ciuru Igor în numele inculpatului

Budăi Vitalie, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 06

martie 2019, în cauza penală privindu-l pe Budăi Vitalie Xxxxx, cu menținerea

sentinței Judecătoriei Edineț, sediul Central din 19 iunie 2017, prin care a fost încetat

17

procesul penal în privința lui Budăi Vitalie pe art.327 alin.(1) Cod penal, pe motiv că,

fapta acestuia constituie contravenția prevăzută de art.312 Cod contravențional.

A fost încetat procesul contravențional pornit în privința lui Budăi Vitali Xxxxx, în

baza art.312 Cod contravențional, din motivul prescripției răspunderii

contravenționale.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 27 decembrie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Boico Victor

18