1ra-1446/20 — art. 187 alin. 2 lit. f CP

Prin sentința Judecătoriei Cahul (sediul central) din 23 aprilie 2019 Racoviță Andrian a fot recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii, prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

În sentință prima instanță a constatat că: Racoviță Andrian, la data de 26 aprilie 2014, în jurul orelor 19:00, având scopul sustragerii în mod deschis a bunurilor altei persoane, aflându-se în parcul central „Grigore Vieru” din mun. Cahul, a sustras în mod deschis de la partea vătămată, Popa Maria, o geantă de dame cu prețul de 130 lei, în care se afla un telefon mobil de model „Nokia” evaluat la suma de 2300 lei, un telefon mobil de model „LG” evaluat la suma de 800 lei, bani în sumă de 2000 lei, cauzându-i prin acțiunile sale, părții vătămate, Popa Maria un prejudiciul material considerabil în valoare totală de 5230 lei. Astfel prin acțiunile sale, Racoviță Andrian a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, jaful, individualizată prin: sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșit cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: 3.1. Procurorul în Procuratura raionului Cahul, Cara Mihail, prin care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului 1 stabilit pentru prima instanță, în temeiul căreia inculpatul Racoviță Andrian să fie recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 187 alin.(2) lit. f) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani fără amendă, în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 84 Cod penal pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor stabilite, de adăugat la pedeapsa stabilită, pedeapsa aplicată prin decizia Curții de Apel Cahul din 21.12.2015, cu stabilirea pedepsei definitive de 6 ani, fără amendă, în penitenciar de tip semiînchis. În motivarea apelului, procurorul a menționat că instanța de judecată a omis să aplice la stabilirea pedepsei prevederile art. 84 Cod penal. Inculpatul anterior a fost judecat pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, iar prin decizia Curții de Apel Cahul din 21 decembrie 2015, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen 5 ani, și în temeiul art. 90 Cod penal, i-a fost suspendată condiționat executarea pedepsei pe un termen de probațiune de 3 ani. Instanța la stabilirea pedepsei, urma să-i aplice inculpatului pentru concurs de infracțiuni prin cumul total sau parțial al pedepselor aplicate prin sentința judecătorească și prin decizia Curții de Apel Cahul din 21 decembrie 2015. 3.2. Avocatul Șoitu Vasile în numele inculpatului Racoviță Andrian, a declarat apeluri, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu adoptarea unei noi hotărâri cu dispunerea achitării lui Racoviță Andrian în baza art. 390 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, deoarece fapta nu a fost săvârșită de inculpat. În motivarea apelurilor, a menționat că: - instanța a admis ca probe doar cele prezentate de partea acuzării, ignorând în totalitate probele apărării, prin ce practic a exclus principiul contradictorialității și egalității părților în proces; - instanța a dat o apreciere eronată și superficială criticilor părții apărării la administrarea probelor cheie, pe care le-a pus la baza sentinței. - după audierea repetată a părții vătămate în biroul ofițerului de urmărire penală este invitat Racoviță Andrian cu apărătorul Palencu Victoria, unde la 17.15 se întocmește procesul-verbal de reținere a lui Racoviță A., indicându-se că reținerea de facto ar fi avut loc la 16.00, deși acesta fusese adus la poliție aproximativ la 14.30. La 29.04.2014 ora 10:35-10:50 în incinta izolatorului IP Cahul, are loc recunoașterea persoanei, la care partea vătămată Popa Maria indică la Racoviță Andrian ca persoană ce a jefuit-o. L-ar fi recunoscut după frizură, față, tenul la față, corpolența corpului și statură, a fost îmbrăcat în ”mastercă” sportivă puțin mai închisă, pantalonii erau de culoare neagră., în procesul verbal este mențiunea avocatului Palencu Victoria, că la 27.04.2014 între 17.00-17.30 partea vătămată l-a văzut pe Racoviță Andrian lângă biroul ofițerului de urmărire penală de unde dânsa ieșise. Inculpatul era îmbrăcat în aceleași haine în care fusese reținut, respectiv văzut de partea vătămată. Astfel hainele în care era îmbrăcat la recunoaștere erau diferite de cele în care a fost îmbrăcat făptașul, descrise de 2 victimă la audieri, și mai erau esențial diferite de hainele asistenților procedurali – doar inculpatul era îmbrăcat în bluză de culoare preponderent alb-negru și doar el avea bluza desfăcută. Asemenea circumstanțe în opinia apărării dau suficiente temeiuri de a bănui că semnalmentele după care putea fi identificată o persoană dintre cele 5 prezentate la recunoaștere, au fost create/aranjate în mod special de către angajații poliției implicați în procedura respectivă. - procedura recunoașterii urma a fi apreciată de instanță ca fiind nulă în baza art. 116 alin. (1), (5) coroborat cu art. 251 Cod de procedură penală. În același context procedura recunoașterii ca probă urma să fie exclusă din dosar și nu putea fi pusă la baza sentinței, deoarece a fost obținută cu încălcări esențiale de către organul de urmărire penală a dispozițiilor art. 95 alin. (1), pct. 8) Cod de procedură penală; - sentința atacată nu cuprinde motive credibile că anume inculpatul a săvârșit fapta, or, instanța și-a motivat soluția pe probe indirecte, contradictorii și administrate cu încălcarea normelor procesuale, prin ce a încălcat legislația națională și dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 CEDO; - din cele acumulate în faza de urmărire penală, examinate în ședința de judecată este absolut evident că învinuirea adusă de procuror lui Racoviță Andrian în comiterea faptei incriminate se bazează doar pe declarațiile părții vătămate Popa Maria și acea ”recunoaștere” a persoanei, care la rândul lor sunt compromise prin conținutul și abaterile de la normele procesuale la administrarea lor; - inculpatul imediat după reținere, a comunicat circumstanțe concrete referitor la locul aflării lui în ziua producerii infracțiunii prezentând astfel un alibi confirmat ulterior prin audierea mai multor martori, că, la momentul producerii infracțiunii se afla în alt loc, sat. Baurci-Moldoveni - circa 30 km distanță, respectiv nu putea fizic să se afle în apropierea locului infracțiunii;

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 26 decembrie 2019, apelul avocatului Șoitu Vasile declarat în numele inculpatului Racoviță Andrian, a fost respins. Apelul procurorului în Procuratura raionului Cahul, Cara Mihail, a fost admis, cu casarea parțială a sentinței, în latura penală, în partea stabilirii pedepsei și pronunțată o nouă hotărâre, prin care: Racoviță Andrian a fost condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal la 5 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Conform art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor stabilite prin prezenta decizie și decizia Curții de Apel Cahul din 21 decembrie 2015, inculpatului Racoviță Andrian i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 6 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În rest sentința a fost menținută. 4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că, instanța de fond, judecând cauza a verificat sub toate aspectele circumstanțele 3 de fapt și de drept, obiectiv a apreciat probele administrate în cadrul cercetării judecătorești, și întemeiat a ajuns la concluzia că acțiunile inculpatului Racoviță Andrian corect au fost încadrate juridic în baza prevederilor art. 187 alin.(2) lit. f) Cod penal, după indicii: jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită cu cauzarea de daune în proporții considerabile, iar vinovăția acestuia în comiterea faptei imputate este pe deplin confirmată. Aceste împrejurări au fost constatate prin totalitatea de probe administrate la cauza penală și care au fost apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere a pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Pornind de la sensul apelurilor în care se solicita achitarea inculpatului Racoviță Andrian instanța de apel întru respectarea prevederilor art. 24 Cod de procedură penală, cât și asigurarea părților drepturi egale pentru susținerea pozițiilor lor, prin prezentarea de probe, la participarea cărora să aibă acces ambele părți în egală măsură, a dispus cercetarea suplimentară a probelor administrate în instanța de fond, astfel, fiind audiată în ședința de judecată partea vătămată Popa Maria, și cercetate declarațiile martorilor: Aparov Eugenia, Vancea Dumitru, Țiura Eduard, Moroianu Radion, Pancina Vladimir. Instanța de apel a reținut că vinovăția inculpatului Racoviță Andrian în comiterea faptei prejudiciabile de jaf asupra părții vătămate Popa Maria se confirmă și prin următoarele probe materiale administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în ședința instanței de fond și suplimentar în instanța de apel: proces-verbal de consemnare a plângerii depusă la IP Cahul în data de 26 aprilie 2014 (f.d.3, vol.1); proces-verbal de cercetare la fața locului din 26 aprilie 2014 (f.d.5-7, vol.1); proces-verbal de ridicare din 27 aprilie 2014, potrivit căruia organul de urmărire penală a efectuat ridicarea unui telefon mobil de model „Nokia N8” culoare argintie, ridicat de la Moroianu Radion (f.d.24, vol.1); proces-verbal de reținere din 27 aprilie 2014, ora 17:15, conform căruia inculpatul Racoviță Andrian a fost reținut de facto la 27 aprilie 2014, ora 16:00. În rezultatul percheziției corporale, la Racoviță Andrian au fost depistate: o pereche de șireturi de culoare albastră, o brichetă în corpus de culoare albă, un telefon mobil de model „LG” în corpus de plastic de culoare neagră cu sur în care se afla cartela SIM a Companiei de telefonie mobilă SA ”Moldcell” cu inscripțiile cifrelor 89373, 02017, 00262, 41937 (f.d.37-39, vol.1); Proces-verbal de recunoaștere a persoanei din data de 29 aprilie 2014 (f.d.42-43, vol.1); Proces-verbal de ridicare din 29 aprilie 2014 (f.d.52-53, vol.1); Proces-verbal de examinare a obiectelor din 17 septembrie 2014, conform căruia organul de urmărire penală a cercetat, telefonul mobil de model „LG” și telefonul mobil de model „Nokia N8” (f.d.78-80, vol.1); Recipisă din 02 februarie 2015 prin care părții vătămate Popa Maria i-a fost restituit de către organul de urmărire penală telefoanele mobile LG KP199 și Nokia N8 4 (f.d.114, vol.1); Proces-verbal de confruntare din 27 aprilie 2015 conform căruia confruntarea a avut loc între partea vătămată Popa Maria și învinuitul Racoviță Andrian, în cadrul căreia și-a menținut declarațiile depuse anterior (f.d.128-130, vol.1); Proces-verbal de confruntare din 27 aprilie 2015 conform căruia confruntarea a avut loc între martorul Țiura Eduard și învinuitul Racoviță Andrian, în care martorul și-a menținut declarațiile depuse anterior (f.d.131-133, vol.1). La demersul părții apărării în ședința instanței de apel au fost audiați în calitate de martori Racoviță Gheorghe, Suverjanu Petru, Pancina Alexandr, Mocanu Vasile și Șopu Dumitru. Analizând probele enunțate, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere a pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel apreciindu-le conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblul, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, a considerat demonstrată în afara oricărui dubiu rezonabil vinovăția inculpatului Racoviță Andrian în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin.(2) lit. f) Cod penal. Versiunea inculpatului Racoviță Andrian precum că dânsul nu a săvârșit sustragerea în mod deschis a portmoneului în care se aflau două telefoane mobile și o sumă de bani, de la partea vătămată Popa Maria în data de 26 aprilie 2014 aproximativ la orele 19:00, timp în care s-a aflat la pădure cu prietenii, instanța de apel a apreciat-o critic, ca o metodă de apărare și de eschivare de la răspundere penală pentru fapta comisă, în condițiile în care cumulul de probe administrate la materialele cauzei și cercetate în ședința de judecată dovedesc cu certitudine săvârșirea faptei penale respective de către inculpatul Racoviță Andrian. Concluzia respectivă își are ca fundament depozițiile părții vătămate Popa Maria, declarațiile căreia sunt consecutive, expuse concret referitor la descrierea faptei săvârșite de inculpatul Racoviță Andrian în privința sa, și care coroborează cu ansamblul de probe enunțate și descrise mai sus, care în cumulul lor probează la modul direct vinovăția inculpatului Racoviță Andrian în comiterea jafului. În acest context, se impune a observa că, recunoașterea inculpatului Racoviță Andrian de către partea vătămată Popa Maria a avut loc la 29 aprilie 2014, adică la câteva zile de la sustragerea portmoneului, respectiv nu pot apărea dubii privitor la declarațiile acesteia în care enunță trăsăturile fizice în baza cărora l-a identificat pe inculpat, ca fiind făptuitorul infracțiunii. În același sens, instanța de apel a menționat procesul-verbal de reținere din 27 aprilie 2014, ora 17:15, conform căruia în rezultatul percheziției corporale, la Racoviță Andrian au fost depistate mai multe bunuri, inclusiv, și un telefon mobil de model „LG” în corpus de plastic de culoare neagră cu sur în care se afla cartela SIM a Companiei de telefonie mobilă SA ”Moldcell” cu inscripțiile cifrelor 89373, 02017, 00262, 41937 (f.d.37-39, vol.1), care 5 aparține părții vătămate Popa Maria și a fost sustras de la aceasta în data de 26 aprilie 2014. De asemenea, declarațiile părții vătămate Popa Maria sunt confirmate și de martorul Aparov Eugenia, care a relatat că plimbându-se cu prietena ei Popa Maria prin parcul central din or. Cahul, în spatele lor mergea încet o persoană, și în momentul în care Popa Maria a pus geanta în căruciorul copilului ei și a început să îmbrace bluza, persoana necunoscută s-a apropiat din partea dreaptă și a sustras geanta părții vătămate în care se aflau două telefoane mobile și o sumă de bani pe care a ridicat-o de la bancă; persoana respectivă era de gen masculin, mai înalt de statură, smolit și era îmbrăcat în costum sportiv negru cu linii laterale albe și cu adidași, posibil de culoare albă (f.d.106-108, vol.2). Din declarațiile martorului Țiura Eduard, care activa în calitate de ofițer de investigații a IP Cahul, reiese că Racoviță Andrian a fost depistat în jurul orele 14:15 la parcarea situată la intersecția str. Ștefan cel Mate și Prospectul Republicii, împreună cu Băncilă Vladimir și Moroianu Radion, iar în mână la Moroianu Radion a observat un telefon mobil asemănător cu cel al părții vătămate, respectiv le-a solicitat acestor trei persoane să se deplaseze la IP Cahul. În cadrul inspectoratului, Racoviță Andrian a fost supus percheziției, asupra acestuia fiind depistat și al doilea telefon al părții vătămate. Nu a afirmat că infracțiunea fost săvârșită de către inculpatul Racoviță Andrian, ci avea o bănuială rezonabilă în acest sens (f.d.111-112, vol.2), iar din declarațiile martorului Vancea Dumitru rezultă că portretul inculpatului Racoviță Andrian, a fost întocmit în baza descrierilor făcute de partea vătămată Popa Maria, care l-a văzut bine pe făptuitor, deoarece infracțiunea avuse loc după orele mesei (f.d.109-110, vol.2). Pe aceiași linie de idei, au fost evidențiate și declarațiile martorului Moroianu Radion, care a relatat că de dânsul s-a apropiat Racoviță Andrian și i-a propus să vizualizeze un telefon mobil pentru a-i aprecia valoare, în același timp de ei s-au apropiat colaboratorii de poliție, comunicându-i că telefonul a fost sustras, nu a reușit să apreciere valoarea telefonului și dacă acesta era funcțional (f.d.113-114, vol.2). Iar, din procesul-verbal de ridicare din 27 aprilie 2014 rezultă că, organul de urmărire penală a ridicat un telefon mobil de model „Nokia N8” culoare argintie, de la Moroianu Radion (f.d.24, vol.1), care îi aparține părții vătămate Popa Maria și i-a fost sustras în data de 26 aprilie 2014. Totodată instanța de apel a constatat divergențe esențiale între declarațiile martorul Șopu Dumitru de la urmărirea penală, cu cele din instanța de apel sub aspectul descrierii particularităților fizice ale persoanei necunoscută dânsului care alerga dinspre parcul central trecând pe lângă casa sa la data de 26 aprilie 2014 pe la orele 19:15. Cât privește divergențele dintre declarațiile de la urmărirea penală cu cele din instanța de apel, martorul Șopu Dumitru a explicat că aceasta se datorează faptului că la momentul actual nu mai ține minte toate circumstanțele avute loc atunci. Prin urmare, instanța de apel a reținut ca fiind veridice declarațiile depuse de martorul 6 Șopu Dumitru în cadrul urmăririi penale, și le-a apreciat critic pe cele depuse în instanța de apel. În consecință, instanța de apel a concluzionat că circumstanțele enunțate demonstrează în afara oricărui dubiu rezonabil că anume inculpatul Racoviță Andrian a comis infracțiunea de jaf în privința părții vătămate Popa Maria, sustrăgând de la ultima în mod deschis un portmoneu în care se aflau două telefoane mobile și suma de 2000 lei, dar nu alte persoane. Caracterul considerabil al daunei cauzate prin infracțiune este confirmată prin declarațiile părții vătămate Popa Maria, care a relatat că în acea perioadă de timp lucra la SA ”Cahulpan”, având un salariu de 3000 – 5000 lei, iar prejudiciul în sumă totală de 5 320 lei era unul mare pentru dânsa, așa cum telefonul Nokia valora 2300 lei, telefonul LG – 800 lei și suma de 2000 lei aflată în portmoneu. Argumentele apărării precum că la caz, nu s-a confirmat caracterul considerabil al daunei cauzate de inculpat prin infracțiune, părții vătămate, necesită a fi respinse ca declarative. Chiar dacă telefoanele mobile au fost restituite de către organul de urmărire penală, părții vătămate, ultima neavând careva pretenții, dauna cauzată prin infracțiune rămâne a fi cea la momentul săvârșirii faptei, dar nu în baza circumstanțelor survenite ulterior. Versiunea inculpatului Racoviță Andrian că cele două telefoane mobile, care au fost depistate asupra sa, și care aparțin părții vătămate Popa Maria, i- ar fi fost transmise de către Telpizov Ion în schimbul datoriei în sumă de 800 lei pe care o avea la dânsul, instanța de apel a apreciat-o ca o metodă de apărare și de eschivare de la răspundere penală pentru fapta comisă, or, la urmărirea penală, Racoviță Andrian audiat în calitate de bănuit și învinuit nu a invocat o astfel de ipoteză și nici nu a solicitat organului de urmărire penală să fie audiat Telpizov Ion întru confirmarea declarațiilor sale. Mai mult ca atât, audiat ca bănuit Racoviță Andrian a declarat că cele două telefoane mobile i- au fost propuse a fi cumpărate contra sumei de 500 lei de către o persoană de origine romă, când se afla la parcare pentru microbuze, iar așa cum avea la dânsul doar 400 lei, le-a cumpărat la suma respectivă (f.d.40-41, vol.1). În cadrul urmăririi penale, apărătorul inculpatului a înaintat organului de urmărire penală o cerere în sensul audierii persoanei Telpizov Ion, care prin ordonanța procurorului din 02 iunie 2016 i-a fost respinsă, fiind indicat ca motiv că Telpizov Ion a fost prezentat spre recunoaștere părții vătămate după fotografie, însă ultima nu l-a recunoscut (f.d.205, vol.1). Instanța de apel a apreciat critic declarațiile martorilor Racoviță Gheorghe, Suverjanu Petru, Pancina Alexandru și Mocanu Vasile, întrucât acestea sunt neveridice și depuse cu scopul de a confirma versiunea inculpatului Racoviță Andrian, or, se atestă divergențe esențiale între circumstanțele descrise de acești martori referitor la evenimentele avute loc în după amiaza zilei de 26 aprilie 2014, cât și sunt în contradicție parțial cu declarațiile inculpatului Racoviță Andrian, și cu declarațiile părții vătămate Popa Maria. 7 Invocările părții apărării precum că partea vătămată Popa Maria în cadrul audierii sale repetate la 27 aprilie 2014, a declarat circumstanțe noi în raport cu declarațiile inițiale depuse imediat după săvârșirea infracțiunii, în opinia instanței de apel nu constituie temei pentru a pune la îndoială declarațiile acesteia, fiind aprecieri subiective ale avocatului, fără a avea la bază circumstanțe obiective de a pune la îndoială declarațiile părții vătămate. De asemenea au fost apreciate ca neîntemeiate și alegațiile părții apărării invocate în sensul inadmisibilității procesului-verbal de recunoaștere a persoanei din 29 aprilie 2014, în temeiul căreia partea vătămată Popa Maria l-a recunoscut pe Racoviță Andrian ca fiind făptuitorul jafului, or, faptul că dintre toți cei prezentați la recunoaște doar inculpatul Racoviță Andrian avea descheiat fermoarul la bluză, nu indică asupra existenței unor încălcări esențiale de procedură admise de către organul de urmărire penală, care necesită a fi reținute conform art. 94 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală pentru a declara probe respectivă ca inadmisibilă, cu excluderea ei din dosar. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului Racoviță Andrian, instanța de apel a menționat că a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. La stabilirea termenului pedepsei penale inculpatului Racoviță Andrian, instanța de apel reieșind din faptul că, ultimul la data comiterii infracțiunii avea vârsta de 20 ani, a ținut cont de prevederile art. 70 alin. (31) Cod penal, potrivit căruia la aplicarea pedepsei persoanelor care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 ani, care au săvârșit infracțiune la vârsta de la 18 până la 21 ani, maximul pedepsei se reduce cu o treime. Apreciind circumstanțele de fapt ale cauzei, personalitatea inculpatului Racoviță Andrian, gravitatea infracțiunii, lipsa circumstanțelor care atenuează și celor care agravează răspunderea acestuia, anterior nu a fost atras la răspundere penală, instanța de apel a considerat că prima instanță întemeiat a ajuns la concluzia că corectarea inculpatului Racoviță Andrian este posibilă cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, în penitenciar de tip semiînchis, conform prevederilor art. 72 Cod penal. Totodată instanța de apel a reținut că la materialele dosarului este anexată decizia Curții de Apel Cahul pronunțată la 21 decembrie 2015 în cauza penală privindu-l pe Racoviță Andrian în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 187 alin.(2) lit. f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 5 ani închisoare, iar în baza art. 90 Cod penal, a fost suspendată executarea pedepsei cu stabilirea unui termen de probă de 3 ani (f.d. 207-210, vol. 1). Prin urmare, având în vedere prevederile art. 84 alin.(4) Cod penal, instanța de apel a considerat necesară stabilirea, inculpatului Racoviță Andrian, a pedepsei definitive cu închisoare pe un termen de 6 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, care este una legală, echitabilă și 8 direct proporțională cu gravitatea faptei comise, atitudinea acestuia față de fapta prejudiciabilă, cât și comportamentul lui în timpul și după săvârșirea infracțiunii. Or anterior, inculpatului pentru săvârșirea de infracțiuni similare i-a fost aplicată pedeapsa cu închisoare, fiind suspendată condiționat executarea acesteia, însă după o perioadă scurtă de timp, Racoviță Andrian comite o altă infracțiune cu intenție analogică, ceia ce demonstrează că corectarea și reeducarea acestuia este posibilă doar cu aplicarea pedepsei sub formă de închisoare.

Nefiind de acord cu soluția instanței de apel, avocatul Șoitu Vasile în numele inculpatului Racoviță Andrian, a declarat recurs ordinar, prin care a solicitat casarea totală a deciziei instanței de apel cu dispunerea achitării lui Racoviță Andrian. 5.1. În motivarea recursului, avocatul a menționat că: - partea acuzării nu a probat faptul că infracțiunea a fost săvârșită de inculpat, or, din probele acumulate la dosar, declarațiile părților, martorilor, și altele anexate la materialele dosarului și examinate în ședința de judecată reiese cu totul o altă situație decât cea descrisă în rechizitoriu și susținută de acuzare ca fiind produsă de fapt; - procedura recunoașterii urma a fi apreciată de instanțe ca fiind nulă în baza art. 116. alin. (5) coroborat cu art. 94, 101 și 251 Cod de procedură penală, sau să fie recunoscută ca fiind inadmisibilă; - toate divergențele și neconcordanțele în declarațiile părții vătămate, combaterea lor cu declarațiile altor martori, au fost neglijate de instanțele de judecată fie apreciate ca fiind nesemnificative, neimportante pentru cauza, iar încălcările normelor procesuale la petrecerea acestora ca inexistente; - inculpatul la audierea inițială, de teama în fața lui Telpizov Ion (căutat de poliție pentru săvârșirea unei tâlhării, autoritate criminală în localitate); - din probele acumulate în faza de urmărire penală, cercetărilor judecătorești este absolut evident că învinuirea adusă de procuror lui Racoviță Andrian în comiterea faptei incriminate se bazează doar pe declarațiile părții vătămate Popa Maria și acea recunoaștere a persoanei, care sunt compromise prin conținutul lor și abaterile de la normele procesuale la administrarea lor; - inculpatul nu avea în genere articole de vestimentație asemănătoare măcar cu cele descrise de partea-vătămată Popa Maria; - inculpatul are un alibi confirmat că, la momentul producerii infracțiunii se afla în alt loc — circa 30 km distanță, respectiv nu putea fizic să se afle măcar în apropierea locului infracțiunii - circumstanțe confirmate de martorii: Pancina Vladimir, Pancina Alexandru, Racoviță Gheorghe, Mocanu Vasile.

Referință asupra recursului declarat, a fost depusă de către procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, Crijanovschi S., prin care a pledat pentru dispunerea inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat. 9

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. În conformitate art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din conținutul recursului declarat, se constată că recurentul criticând soluția instanței de apel, nu a invocat nici un temei de drept din cele prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, însă din esența criticilor formulate, se atestă că poziția părții apărării se concentrează asupra faptului că fapta nu a fost comisă de către inculpatul Racoviță Andrian, respectiv această poziție se circumscrie temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, potrivit căruia, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. La caz, apărarea consideră că partea acuzării nu a prezentat probe care ar dovedi că anume inculpatului Racoviță Andrian a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal. Conform prevederilor art. 413 alin. (3)-(4) Cod de procedură penală, instanța de apel, la cererea părților, poate cerceta suplimentar probele administrate în primă instanță și poate administra probe noi. În cazul în care invocă necesitatea administrării de noi probe, părțile trebuie să indice aceste probe și mijloacele cu ajutorul cărora pot fi administrate, precum și motivele care au împiedicat prezentarea lor în primă instanță. 10 Totodată, conform dispozițiilor art. 414 alin. (1) (2) (3) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. În cazul în care declarațiile persoanelor care au fost audiate în prima instanță se contestă de către părți, la solicitarea acestora, persoanele care le-au depus pot fi audiate în instanța de apel conform regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță. Din conținutul materialelor dosarului Colegiul penal concluzionează că instanța de apel la examinarea cauzei, a ținut cont în deplină măsură de prevederile art. 27, 99-101 Cod de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate, le-a verificat minuțios, dându-le o apreciere corespunzătoare conținutului probei, prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, nefiind stabilite careva discrepanțe între conținutul probelor și constatările instanței, astfel fiind stabilit cert faptul că anume Racoviță Andrian a săvârșit jaful de la partea vătămată Popa Maria. Contrar alegațiilor recurentului, Colegiul penal reține că instanța de apel a dat o apreciere corectă probatoriului administrat în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenții, utilității și veridicității în coroborare cu declarațiile părții vătămate, a martorilor și probelor materiale cercetate. Așadar instanța de apel la judecarea apelurilor a respectat prevederile art. 414 Cod de procedură penală, în mod întemeiat a ajuns la concluzia corectitudinii încadrării juridice a acțiunilor inculpatului Racoviță Andrian în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, în acțiunile acestuia fiind prezente toate elementele constitutive ale infracțiunii, motivându-și temeinic soluția în acest sens, așa cum este indicat în pct. 4.1. al prezentei decizii, motivare pe care instanța de recurs o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară, deoarece soluția instanței de apel este pe deplin conformă circumstanțelor de fapt și de drept stabilite la caz. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în cazul în care instanțele de fond și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (a se vedea, în special, cauzele Garcia Ruiz v. Spania, hotărârea din 21 ianuarie 1999; Helle v. Finlanda, hotărârea din 19 decembrie 1997). Totodată, în concepția Curții Europene, art. 6 parag. 1 nu impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (cauza Van de Hurk v. Olanda, nr. 16034/90 din 19 aprilie 1994, Immeubles Groupe Kosser v. Franța, nr. 38748/97 din 9 martie 1999). 11 Prin urmare, Colegiul penal conchide că în speță nu a fost constatată existența erorii de drept prevăzută la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, deoarece asemenea eroare în speță nu a fost comisă. Având în vedere considerentele menționate supra și raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar criticile din cererea de recurs înaintată de avocatul Șoitu Vasile în numele inculpatului nu și-au găsit confirmare. Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, fapt ce impune concluzia dispunerii inadmisibilității recursului ordinar declarat de către avocatul Șoitu Vasile în numele inculpatului Racoviță Andrian, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Șoitu Vasile în numele inculpatului Racoviță Andrian, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 26 decembrie 2019, în cauza penală în privința lui Racoviță Andrian XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 24 decembrie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Boico Victor 12