1ra-1446/20 — art. 187 alin. 2 lit. f CP

1ra-1446/20 — art. 187 alin. 2 lit. f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1446/20

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

11 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Boico Victor,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

către avocatul Șoitu Vasile în numele inculpatului Racoviță Andrian, împotriva

deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 26 decembrie 2019, în

cauza penală în privința lui

Racoviță Andrian XXXXX, născut la

XXXXX.

Termenul de examinare:

prima instanță: 10.01.2016 – 23.04.2019

instanța de apel: 05.08.2019 – 26.12.2019

instanța de recurs: 27.05.2020 – 11.11.2020

A C O N S T A T A T :

Racoviță Andrian a fot recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii,

prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis.

Racoviță Andrian, la data de 26 aprilie 2014, în jurul orelor 19:00,

având scopul sustragerii în mod deschis a bunurilor altei persoane, aflându-se

în parcul central „Grigore Vieru” din mun. Cahul, a sustras în mod deschis de la

partea vătămată, Popa Maria, o geantă de dame cu prețul de 130 lei, în care se

afla un telefon mobil de model „Nokia” evaluat la suma de 2300 lei, un telefon

mobil de model „LG” evaluat la suma de 800 lei, bani în sumă de 2000 lei,

cauzându-i prin acțiunile sale, părții vătămate, Popa Maria un prejudiciul

material considerabil în valoare totală de 5230 lei.

Astfel prin acțiunile sale, Racoviță Andrian a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, jaful, individualizată prin:

sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșit cu cauzarea de daune

în proporții considerabile.

3.1. Procurorul în Procuratura raionului Cahul, Cara Mihail, prin care a

solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului

1

stabilit pentru prima instanță, în temeiul căreia inculpatul Racoviță Andrian să

fie recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 187 alin.(2)

lit. f) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen

de 5 ani fără amendă, în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 84 Cod

penal pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor stabilite,

de adăugat la pedeapsa stabilită, pedeapsa aplicată prin decizia Curții de Apel

Cahul din 21.12.2015, cu stabilirea pedepsei definitive de 6 ani, fără amendă,

în penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea apelului, procurorul a menționat că instanța de judecată a

omis să aplice la stabilirea pedepsei prevederile art. 84 Cod penal. Inculpatul

anterior a fost judecat pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 187

alin. (2) lit. f) Cod penal, iar prin decizia Curții de Apel Cahul din 21 decembrie

2015, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen 5 ani, și

în temeiul art. 90 Cod penal, i-a fost suspendată condiționat executarea

pedepsei pe un termen de probațiune de 3 ani. Instanța la stabilirea pedepsei,

urma să-i aplice inculpatului pentru concurs de infracțiuni prin cumul total

sau parțial al pedepselor aplicate prin sentința judecătorească și prin decizia

Curții de Apel Cahul din 21 decembrie 2015.

3.2. Avocatul Șoitu Vasile în numele inculpatului Racoviță Andrian, a

declarat apeluri, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu adoptarea unei noi hotărâri

cu dispunerea achitării lui Racoviță Andrian în baza art. 390 alin. (1) pct. 2)

Cod de procedură penală, deoarece fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

În motivarea apelurilor, a menționat că:

- instanța a admis ca probe doar cele prezentate de partea acuzării,

ignorând în totalitate probele apărării, prin ce practic a exclus principiul

contradictorialității și egalității părților în proces;

- instanța a dat o apreciere eronată și superficială criticilor părții

apărării la administrarea probelor cheie, pe care le-a pus la baza sentinței.

- după audierea repetată a părții vătămate în biroul ofițerului de

urmărire penală este invitat Racoviță Andrian cu apărătorul Palencu Victoria,

unde la 17.15 se întocmește procesul-verbal de reținere a lui Racoviță A.,

indicându-se că reținerea de facto ar fi avut loc la 16.00, deși acesta fusese

adus la poliție aproximativ la 14.30. La 29.04.2014 ora 10:35-10:50 în incinta

izolatorului IP Cahul, are loc recunoașterea persoanei, la care partea vătămată

Popa Maria indică la Racoviță Andrian ca persoană ce a jefuit-o. L-ar fi

recunoscut după frizură, față, tenul la față, corpolența corpului și statură, a

fost îmbrăcat în ”mastercă” sportivă puțin mai închisă, pantalonii erau de

culoare neagră., în procesul verbal este mențiunea avocatului Palencu

Victoria, că la 27.04.2014 între 17.00-17.30 partea vătămată l-a văzut pe

Racoviță Andrian lângă biroul ofițerului de urmărire penală de unde dânsa

ieșise. Inculpatul era îmbrăcat în aceleași haine în care fusese reținut,

respectiv văzut de partea vătămată. Astfel hainele în care era îmbrăcat la

recunoaștere erau diferite de cele în care a fost îmbrăcat făptașul, descrise de

2

victimă la audieri, și mai erau esențial diferite de hainele asistenților

procedurali – doar inculpatul era îmbrăcat în bluză de culoare preponderent

alb-negru și doar el avea bluza desfăcută. Asemenea circumstanțe în opinia

apărării dau suficiente temeiuri de a bănui că semnalmentele după care putea

fi identificată o persoană dintre cele 5 prezentate la recunoaștere, au fost

create/aranjate în mod special de către angajații poliției implicați în

procedura respectivă.

- procedura recunoașterii urma a fi apreciată de instanță ca fiind nulă în

baza art. 116 alin. (1), (5) coroborat cu art. 251 Cod de procedură penală. În

același context procedura recunoașterii ca probă urma să fie exclusă din dosar

și nu putea fi pusă la baza sentinței, deoarece a fost obținută cu încălcări

esențiale de către organul de urmărire penală a dispozițiilor art. 95 alin. (1),

pct. 8) Cod de procedură penală;

- sentința atacată nu cuprinde motive credibile că anume inculpatul a

săvârșit fapta, or, instanța și-a motivat soluția pe probe indirecte,

contradictorii și administrate cu încălcarea normelor procesuale, prin ce a

încălcat legislația națională și dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6

CEDO;

- din cele acumulate în faza de urmărire penală, examinate în ședința de

judecată este absolut evident că învinuirea adusă de procuror lui Racoviță

Andrian în comiterea faptei incriminate se bazează doar pe declarațiile părții

vătămate Popa Maria și acea ”recunoaștere” a persoanei, care la rândul lor

sunt compromise prin conținutul și abaterile de la normele procesuale la

administrarea lor;

- inculpatul imediat după reținere, a comunicat circumstanțe concrete

referitor la locul aflării lui în ziua producerii infracțiunii prezentând astfel un

alibi confirmat ulterior prin audierea mai multor martori, că, la momentul

producerii infracțiunii se afla în alt loc, sat. Baurci-Moldoveni - circa 30 km

distanță, respectiv nu putea fizic să se afle în apropierea locului infracțiunii;

26 decembrie 2019, apelul avocatului Șoitu Vasile declarat în numele

inculpatului Racoviță Andrian, a fost respins.

Apelul procurorului în Procuratura raionului Cahul, Cara Mihail, a fost

admis, cu casarea parțială a sentinței, în latura penală, în partea stabilirii

pedepsei și pronunțată o nouă hotărâre, prin care:

Racoviță Andrian a fost condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod

penal la 5 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Conform art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor stabilite prin prezenta decizie și decizia Curții de

Apel Cahul din 21 decembrie 2015, inculpatului Racoviță Andrian i-a fost

stabilită pedeapsa definitivă de 6 ani închisoare, cu executare în penitenciar

de tip semiînchis. În rest sentința a fost menținută.

4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că,

instanța de fond, judecând cauza a verificat sub toate aspectele circumstanțele

3

de fapt și de drept, obiectiv a apreciat probele administrate în cadrul

cercetării judecătorești, și întemeiat a ajuns la concluzia că acțiunile

inculpatului Racoviță Andrian corect au fost încadrate juridic în baza

prevederilor art. 187 alin.(2) lit. f) Cod penal, după indicii: jaful, adică

sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită cu cauzarea de

daune în proporții considerabile, iar vinovăția acestuia în comiterea faptei

imputate este pe deplin confirmată.

Aceste împrejurări au fost constatate prin totalitatea de probe

administrate la cauza penală și care au fost apreciate, respectându-se

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere a

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în

ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.

Pornind de la sensul apelurilor în care se solicita achitarea inculpatului

Racoviță Andrian instanța de apel întru respectarea prevederilor art. 24 Cod

de procedură penală, cât și asigurarea părților drepturi egale pentru

susținerea pozițiilor lor, prin prezentarea de probe, la participarea cărora să

aibă acces ambele părți în egală măsură, a dispus cercetarea suplimentară a

probelor administrate în instanța de fond, astfel, fiind audiată în ședința de

judecată partea vătămată Popa Maria, și cercetate declarațiile martorilor:

Aparov Eugenia, Vancea Dumitru, Țiura Eduard, Moroianu Radion,

Pancina Vladimir.

Instanța de apel a reținut că vinovăția inculpatului Racoviță Andrian în

comiterea faptei prejudiciabile de jaf asupra părții vătămate Popa Maria se

confirmă și prin următoarele probe materiale administrate în cadrul urmăririi

penale și cercetate în ședința instanței de fond și suplimentar în instanța de

apel: proces-verbal de consemnare a plângerii depusă la IP Cahul în data de

26 aprilie 2014 (f.d.3, vol.1); proces-verbal de cercetare la fața locului din 26

aprilie 2014 (f.d.5-7, vol.1); proces-verbal de ridicare din 27 aprilie 2014,

potrivit căruia organul de urmărire penală a efectuat ridicarea unui telefon

mobil de model „Nokia N8” culoare argintie, ridicat de la Moroianu Radion

(f.d.24, vol.1); proces-verbal de reținere din 27 aprilie 2014, ora 17:15,

conform căruia inculpatul Racoviță Andrian a fost reținut de facto la 27 aprilie

2014, ora 16:00. În rezultatul percheziției corporale, la Racoviță Andrian au

fost depistate: o pereche de șireturi de culoare albastră, o brichetă în corpus

de culoare albă, un telefon mobil de model „LG” în corpus de plastic de culoare

neagră cu sur în care se afla cartela SIM a Companiei de telefonie mobilă SA

”Moldcell” cu inscripțiile cifrelor 89373, 02017, 00262, 41937 (f.d.37-39,

vol.1); Proces-verbal de recunoaștere a persoanei din data de 29 aprilie 2014

(f.d.42-43, vol.1); Proces-verbal de ridicare din 29 aprilie 2014 (f.d.52-53,

vol.1); Proces-verbal de examinare a obiectelor din 17 septembrie 2014,

conform căruia organul de urmărire penală a cercetat, telefonul mobil de

model „LG” și telefonul mobil de model „Nokia N8” (f.d.78-80, vol.1); Recipisă

din 02 februarie 2015 prin care părții vătămate Popa Maria i-a fost restituit de

către organul de urmărire penală telefoanele mobile LG KP199 și Nokia N8

4

(f.d.114, vol.1); Proces-verbal de confruntare din 27 aprilie 2015 conform

căruia confruntarea a avut loc între partea vătămată Popa Maria și învinuitul

Racoviță Andrian, în cadrul căreia și-a menținut declarațiile depuse anterior

(f.d.128-130, vol.1); Proces-verbal de confruntare din 27 aprilie 2015 conform

căruia confruntarea a avut loc între martorul Țiura Eduard și învinuitul

Racoviță Andrian, în care martorul și-a menținut declarațiile depuse anterior

(f.d.131-133, vol.1).

La demersul părții apărării în ședința instanței de apel au fost audiați în

calitate de martori Racoviță Gheorghe, Suverjanu Petru, Pancina Alexandr,

Mocanu Vasile și Șopu Dumitru.

Analizând probele enunțate, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere a pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării

lor, instanța de apel apreciindu-le conform propriei convingeri, formate în

urma examinării lor în ansamblul, sub toate aspectele și în mod obiectiv,

călăuzindu-se de lege, a considerat demonstrată în afara oricărui dubiu

rezonabil vinovăția inculpatului Racoviță Andrian în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 187 alin.(2) lit. f) Cod penal.

Versiunea inculpatului Racoviță Andrian precum că dânsul nu a săvârșit

sustragerea în mod deschis a portmoneului în care se aflau două telefoane

mobile și o sumă de bani, de la partea vătămată Popa Maria în data de

26 aprilie 2014 aproximativ la orele 19:00, timp în care s-a aflat la pădure cu

prietenii, instanța de apel a apreciat-o critic, ca o metodă de apărare și de

eschivare de la răspundere penală pentru fapta comisă, în condițiile în care

cumulul de probe administrate la materialele cauzei și cercetate în ședința de

judecată dovedesc cu certitudine săvârșirea faptei penale respective de către

inculpatul Racoviță Andrian.

Concluzia respectivă își are ca fundament depozițiile părții vătămate

Popa Maria, declarațiile căreia sunt consecutive, expuse concret referitor la

descrierea faptei săvârșite de inculpatul Racoviță Andrian în privința sa, și

care coroborează cu ansamblul de probe enunțate și descrise mai sus, care în

cumulul lor probează la modul direct vinovăția inculpatului Racoviță Andrian

în comiterea jafului.

În acest context, se impune a observa că, recunoașterea inculpatului

Racoviță Andrian de către partea vătămată Popa Maria a avut loc la 29 aprilie

2014, adică la câteva zile de la sustragerea portmoneului, respectiv nu pot

apărea dubii privitor la declarațiile acesteia în care enunță trăsăturile fizice în

baza cărora l-a identificat pe inculpat, ca fiind făptuitorul infracțiunii.

În același sens, instanța de apel a menționat procesul-verbal de reținere

din 27 aprilie 2014, ora 17:15, conform căruia în rezultatul percheziției

corporale, la Racoviță Andrian au fost depistate mai multe bunuri, inclusiv, și

un telefon mobil de model „LG” în corpus de plastic de culoare neagră cu sur

în care se afla cartela SIM a Companiei de telefonie mobilă SA ”Moldcell” cu

inscripțiile cifrelor 89373, 02017, 00262, 41937 (f.d.37-39, vol.1), care

5

aparține părții vătămate Popa Maria și a fost sustras de la aceasta în data de

26 aprilie 2014.

De asemenea, declarațiile părții vătămate Popa Maria sunt confirmate și

de martorul Aparov Eugenia, care a relatat că plimbându-se cu prietena ei

Popa Maria prin parcul central din or. Cahul, în spatele lor mergea încet o

persoană, și în momentul în care Popa Maria a pus geanta în căruciorul

copilului ei și a început să îmbrace bluza, persoana necunoscută s-a apropiat

din partea dreaptă și a sustras geanta părții vătămate în care se aflau două

telefoane mobile și o sumă de bani pe care a ridicat-o de la bancă; persoana

respectivă era de gen masculin, mai înalt de statură, smolit și era îmbrăcat în

costum sportiv negru cu linii laterale albe și cu adidași, posibil de culoare albă

(f.d.106-108, vol.2). Din declarațiile martorului Țiura Eduard, care activa în

calitate de ofițer de investigații a IP Cahul, reiese că Racoviță Andrian a fost

depistat în jurul orele 14:15 la parcarea situată la intersecția str. Ștefan cel

Mate și Prospectul Republicii, împreună cu Băncilă Vladimir și Moroianu

Radion, iar în mână la Moroianu Radion a observat un telefon mobil

asemănător cu cel al părții vătămate, respectiv le-a solicitat acestor trei

persoane să se deplaseze la IP Cahul. În cadrul inspectoratului, Racoviță

Andrian a fost supus percheziției, asupra acestuia fiind depistat și al doilea

telefon al părții vătămate. Nu a afirmat că infracțiunea fost săvârșită de către

inculpatul Racoviță Andrian, ci avea o bănuială rezonabilă în acest sens

(f.d.111-112, vol.2), iar din declarațiile martorului Vancea Dumitru rezultă că

portretul inculpatului Racoviță Andrian, a fost întocmit în baza descrierilor

făcute de partea vătămată Popa Maria, care l-a văzut bine pe făptuitor,

deoarece infracțiunea avuse loc după orele mesei (f.d.109-110, vol.2).

Pe aceiași linie de idei, au fost evidențiate și declarațiile martorului

Moroianu Radion, care a relatat că de dânsul s-a apropiat Racoviță Andrian și

i-a propus să vizualizeze un telefon mobil pentru a-i aprecia valoare, în același

timp de ei s-au apropiat colaboratorii de poliție, comunicându-i că telefonul a

fost sustras, nu a reușit să apreciere valoarea telefonului și dacă acesta era

funcțional (f.d.113-114, vol.2). Iar, din procesul-verbal de ridicare din 27

aprilie 2014 rezultă că, organul de urmărire penală a ridicat un telefon mobil

de model „Nokia N8” culoare argintie, de la Moroianu Radion (f.d.24, vol.1),

care îi aparține părții vătămate Popa Maria și i-a fost sustras în data de 26

aprilie 2014.

Totodată instanța de apel a constatat divergențe esențiale între

declarațiile martorul Șopu Dumitru de la urmărirea penală, cu cele din

instanța de apel sub aspectul descrierii particularităților fizice ale persoanei

necunoscută dânsului care alerga dinspre parcul central trecând pe lângă casa

sa la data de 26 aprilie 2014 pe la orele 19:15. Cât privește divergențele dintre

declarațiile de la urmărirea penală cu cele din instanța de apel, martorul

Șopu Dumitru a explicat că aceasta se datorează faptului că la momentul

actual nu mai ține minte toate circumstanțele avute loc atunci. Prin urmare,

instanța de apel a reținut ca fiind veridice declarațiile depuse de martorul

6

Șopu Dumitru în cadrul urmăririi penale, și le-a apreciat critic pe cele depuse

în instanța de apel.

În consecință, instanța de apel a concluzionat că circumstanțele

enunțate demonstrează în afara oricărui dubiu rezonabil că anume inculpatul

Racoviță Andrian a comis infracțiunea de jaf în privința părții vătămate

Popa Maria, sustrăgând de la ultima în mod deschis un portmoneu în care se

aflau două telefoane mobile și suma de 2000 lei, dar nu alte persoane.

Caracterul considerabil al daunei cauzate prin infracțiune este

confirmată prin declarațiile părții vătămate Popa Maria, care a relatat că în

acea perioadă de timp lucra la SA ”Cahulpan”, având un salariu de 3000 –

5000 lei, iar prejudiciul în sumă totală de 5 320 lei era unul mare pentru

dânsa, așa cum telefonul Nokia valora 2300 lei, telefonul LG – 800 lei și suma

de 2000 lei aflată în portmoneu.

Argumentele apărării precum că la caz, nu s-a confirmat caracterul

considerabil al daunei cauzate de inculpat prin infracțiune, părții vătămate,

necesită a fi respinse ca declarative. Chiar dacă telefoanele mobile au fost

restituite de către organul de urmărire penală, părții vătămate, ultima

neavând careva pretenții, dauna cauzată prin infracțiune rămâne a fi cea la

momentul săvârșirii faptei, dar nu în baza circumstanțelor survenite ulterior.

Versiunea inculpatului Racoviță Andrian că cele două telefoane mobile,

care au fost depistate asupra sa, și care aparțin părții vătămate Popa Maria, i-

ar fi fost transmise de către Telpizov Ion în schimbul datoriei în sumă de 800

lei pe care o avea la dânsul, instanța de apel a apreciat-o ca o metodă de

apărare și de eschivare de la răspundere penală pentru fapta comisă, or, la

urmărirea penală, Racoviță Andrian audiat în calitate de bănuit și învinuit nu a

invocat o astfel de ipoteză și nici nu a solicitat organului de urmărire penală să

fie audiat Telpizov Ion întru confirmarea declarațiilor sale. Mai mult ca atât,

audiat ca bănuit Racoviță Andrian a declarat că cele două telefoane mobile i-

au fost propuse a fi cumpărate contra sumei de 500 lei de către o persoană de

origine romă, când se afla la parcare pentru microbuze, iar așa cum avea la

dânsul doar 400 lei, le-a cumpărat la suma respectivă (f.d.40-41, vol.1). În

cadrul urmăririi penale, apărătorul inculpatului a înaintat organului de

urmărire penală o cerere în sensul audierii persoanei Telpizov Ion, care prin

ordonanța procurorului din 02 iunie 2016 i-a fost respinsă, fiind indicat ca

motiv că Telpizov Ion a fost prezentat spre recunoaștere părții vătămate după

fotografie, însă ultima nu l-a recunoscut (f.d.205, vol.1).

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile martorilor Racoviță

Gheorghe, Suverjanu Petru, Pancina Alexandru și Mocanu Vasile, întrucât

acestea sunt neveridice și depuse cu scopul de a confirma versiunea

inculpatului Racoviță Andrian, or, se atestă divergențe esențiale între

circumstanțele descrise de acești martori referitor la evenimentele avute loc

în după amiaza zilei de 26 aprilie 2014, cât și sunt în contradicție parțial cu

declarațiile inculpatului Racoviță Andrian, și cu declarațiile părții vătămate

Popa Maria.

7

Invocările părții apărării precum că partea vătămată Popa Maria în

cadrul audierii sale repetate la 27 aprilie 2014, a declarat circumstanțe noi în

raport cu declarațiile inițiale depuse imediat după săvârșirea infracțiunii, în

opinia instanței de apel nu constituie temei pentru a pune la îndoială

declarațiile acesteia, fiind aprecieri subiective ale avocatului, fără a avea la

bază circumstanțe obiective de a pune la îndoială declarațiile părții vătămate.

De asemenea au fost apreciate ca neîntemeiate și alegațiile părții

apărării invocate în sensul inadmisibilității procesului-verbal de recunoaștere

a persoanei din 29 aprilie 2014, în temeiul căreia partea vătămată Popa Maria

l-a recunoscut pe Racoviță Andrian ca fiind făptuitorul jafului, or, faptul că

dintre toți cei prezentați la recunoaște doar inculpatul Racoviță Andrian avea

descheiat fermoarul la bluză, nu indică asupra existenței unor încălcări

esențiale de procedură admise de către organul de urmărire penală, care

necesită a fi reținute conform art. 94 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală

pentru a declara probe respectivă ca inadmisibilă, cu excluderea ei din dosar.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului

Racoviță Andrian, instanța de apel a menționat că a ținut cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia.

La stabilirea termenului pedepsei penale inculpatului Racoviță Andrian,

instanța de apel reieșind din faptul că, ultimul la data comiterii infracțiunii

avea vârsta de 20 ani, a ținut cont de prevederile art. 70 alin. (31) Cod penal,

potrivit căruia la aplicarea pedepsei persoanelor care au atins vârsta de 18

ani, dar nu au atins vârsta de 21 ani, care au săvârșit infracțiune la vârsta de la

18 până la 21 ani, maximul pedepsei se reduce cu o treime.

Apreciind circumstanțele de fapt ale cauzei, personalitatea inculpatului

Racoviță Andrian, gravitatea infracțiunii, lipsa circumstanțelor care atenuează

și celor care agravează răspunderea acestuia, anterior nu a fost atras la

răspundere penală, instanța de apel a considerat că prima instanță întemeiat a

ajuns la concluzia că corectarea inculpatului Racoviță Andrian este posibilă cu

stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, în

penitenciar de tip semiînchis, conform prevederilor art. 72 Cod penal.

Totodată instanța de apel a reținut că la materialele dosarului este

anexată decizia Curții de Apel Cahul pronunțată la 21 decembrie 2015 în

cauza penală privindu-l pe Racoviță Andrian în săvârșirea infracțiunii

prevăzută de art. 187 alin.(2) lit. f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 5

ani închisoare, iar în baza art. 90 Cod penal, a fost suspendată executarea

pedepsei cu stabilirea unui termen de probă de 3 ani (f.d. 207-210, vol. 1).

Prin urmare, având în vedere prevederile art. 84 alin.(4) Cod penal,

instanța de apel a considerat necesară stabilirea, inculpatului Racoviță

Andrian, a pedepsei definitive cu închisoare pe un termen de 6 ani, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis, care este una legală, echitabilă și

8

direct proporțională cu gravitatea faptei comise, atitudinea acestuia față de

fapta prejudiciabilă, cât și comportamentul lui în timpul și după săvârșirea

infracțiunii. Or anterior, inculpatului pentru săvârșirea de infracțiuni similare

i-a fost aplicată pedeapsa cu închisoare, fiind suspendată condiționat

executarea acesteia, însă după o perioadă scurtă de timp, Racoviță Andrian

comite o altă infracțiune cu intenție analogică, ceia ce demonstrează că

corectarea și reeducarea acestuia este posibilă doar cu aplicarea pedepsei sub

formă de închisoare.

numele inculpatului Racoviță Andrian, a declarat recurs ordinar, prin care a

solicitat casarea totală a deciziei instanței de apel cu dispunerea achitării lui

Racoviță Andrian.

5.1. În motivarea recursului, avocatul a menționat că:

- partea acuzării nu a probat faptul că infracțiunea a fost săvârșită de

inculpat, or, din probele acumulate la dosar, declarațiile părților, martorilor, și

altele anexate la materialele dosarului și examinate în ședința de judecată

reiese cu totul o altă situație decât cea descrisă în rechizitoriu și susținută de

acuzare ca fiind produsă de fapt;

- procedura recunoașterii urma a fi apreciată de instanțe ca fiind nulă în

baza art. 116. alin. (5) coroborat cu art. 94, 101 și 251 Cod de procedură

penală, sau să fie recunoscută ca fiind inadmisibilă;

- toate divergențele și neconcordanțele în declarațiile părții vătămate,

combaterea lor cu declarațiile altor martori, au fost neglijate de instanțele de

judecată fie apreciate ca fiind nesemnificative, neimportante pentru cauza, iar

încălcările normelor procesuale la petrecerea acestora ca inexistente;

- inculpatul la audierea inițială, de teama în fața lui Telpizov Ion (căutat

de poliție pentru săvârșirea unei tâlhării, autoritate criminală în localitate);

- din probele acumulate în faza de urmărire penală, cercetărilor

judecătorești este absolut evident că învinuirea adusă de procuror lui

Racoviță Andrian în comiterea faptei incriminate se bazează doar pe

declarațiile părții vătămate Popa Maria și acea recunoaștere a persoanei, care

sunt compromise prin conținutul lor și abaterile de la normele procesuale la

administrarea lor;

- inculpatul nu avea în genere articole de vestimentație asemănătoare

măcar cu cele descrise de partea-vătămată Popa Maria;

- inculpatul are un alibi confirmat că, la momentul producerii

infracțiunii se afla în alt loc — circa 30 km distanță, respectiv nu putea fizic să

se afle măcar în apropierea locului infracțiunii - circumstanțe confirmate de

martorii: Pancina Vladimir, Pancina Alexandru, Racoviță Gheorghe,

Mocanu Vasile.

procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție,

Crijanovschi S., prin care a pledat pentru dispunerea inadmisibilității

recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

9

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea

acestuia din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în

drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că

este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute

de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie

invocate de recurent.

În conformitate art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul

normei vizate.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de

drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța

de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Din conținutul recursului declarat, se constată că recurentul criticând

soluția instanței de apel, nu a invocat nici un temei de drept din cele prevăzute

la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, însă din esența criticilor

formulate, se atestă că poziția părții apărării se concentrează asupra faptului

că fapta nu a fost comisă de către inculpatul Racoviță Andrian, respectiv

această poziție se circumscrie temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8)

Cod de procedură penală, potrivit căruia, hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel în cazul când nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele

faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute

de norma penală.

La caz, apărarea consideră că partea acuzării nu a prezentat probe care

ar dovedi că anume inculpatului Racoviță Andrian a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal.

Conform prevederilor art. 413 alin. (3)-(4) Cod de procedură penală,

instanța de apel, la cererea părților, poate cerceta suplimentar probele

administrate în primă instanță și poate administra probe noi. În cazul în care

invocă necesitatea administrării de noi probe, părțile trebuie să indice aceste

probe și mijloacele cu ajutorul cărora pot fi administrate, precum și motivele

care au împiedicat prezentarea lor în primă instanță.

10

Totodată, conform dispozițiilor art. 414 alin. (1) (2) (3) Cod de

procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. Instanța de apel verifică declarațiile și probele

materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată,

cu consemnarea în procesul-verbal. În cazul în care declarațiile persoanelor

care au fost audiate în prima instanță se contestă de către părți, la solicitarea

acestora, persoanele care le-au depus pot fi audiate în instanța de apel

conform regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță.

Din conținutul materialelor dosarului Colegiul penal concluzionează că

instanța de apel la examinarea cauzei, a ținut cont în deplină măsură de

prevederile art. 27, 99-101 Cod de procedură penală, a cercetat sub toate

aspectele probele administrate, le-a verificat minuțios, dându-le o apreciere

corespunzătoare conținutului probei, prin prisma pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității, nefiind stabilite careva discrepanțe între conținutul

probelor și constatările instanței, astfel fiind stabilit cert faptul că anume

Racoviță Andrian a săvârșit jaful de la partea vătămată Popa Maria.

Contrar alegațiilor recurentului, Colegiul penal reține că instanța de apel

a dat o apreciere corectă probatoriului administrat în conformitate cu

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, prin prisma admisibilității,

pertinenței și concludenții, utilității și veridicității în coroborare cu

declarațiile părții vătămate, a martorilor și probelor materiale cercetate.

Așadar instanța de apel la judecarea apelurilor a respectat prevederile

art. 414 Cod de procedură penală, în mod întemeiat a ajuns la concluzia

corectitudinii încadrării juridice a acțiunilor inculpatului Racoviță Andrian în

baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, în acțiunile acestuia fiind prezente toate

elementele constitutive ale infracțiunii, motivându-și temeinic soluția în acest

sens, așa cum este indicat în pct. 4.1. al prezentei decizii, motivare pe care

instanța de recurs o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară,

deoarece soluția instanței de apel este pe deplin conformă circumstanțelor de

fapt și de drept stabilite la caz.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în cazul în care instanțele de fond și-au

motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă

sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient

orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se

mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (a se vedea, în

special, cauzele Garcia Ruiz v. Spania, hotărârea din 21 ianuarie 1999;

Helle v. Finlanda, hotărârea din 19 decembrie 1997).

Totodată, în concepția Curții Europene, art. 6 parag. 1 nu impune

motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de

succes” (cauza Van de Hurk v. Olanda, nr. 16034/90 din 19 aprilie 1994,

Immeubles Groupe Kosser v. Franța, nr. 38748/97 din 9 martie 1999).

11

Prin urmare, Colegiul penal conchide că în speță nu a fost constatată

existența erorii de drept prevăzută la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, deoarece asemenea eroare în speță nu a fost comisă.

Având în vedere considerentele menționate supra și raportând situația

reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală,

Colegiul penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel,

instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419

Cod de procedură penală, iar criticile din cererea de recurs înaintată de

avocatul Șoitu Vasile în numele inculpatului nu și-au găsit confirmare.

Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la

judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar genera

casarea deciziei adoptate, fapt ce impune concluzia dispunerii inadmisibilității

recursului ordinar declarat de către avocatul Șoitu Vasile în numele

inculpatului Racoviță Andrian, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Șoitu Vasile în numele inculpatului Racoviță Andrian, împotriva deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 26 decembrie 2019, în cauza

penală în privința lui Racoviță Andrian XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 24 decembrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Boico Victor

12