1ra-2176/2020 — Art. 152 alin. 2 lit. e CP

Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Soldănești din 24 ianuarie 2020, în procedura judecării pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, Veșca Mariana și Chilari Angela au fost declarate vinovate și condamnate în baza art.152 alin.(2) lit.e) Cod penal, la 4 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis pentru femei. Potrivit prevederilor art. 90 alin. (1) Cod penal, pedeapsa cu închisoare numită inculpatelor Veșca Mariana și Chilari Angela, a fost suspendată condiționat, cu stabilirea perioadei de probațiune de 1 an, dacă nu vor săvârși o nouă infracțiune și, prin respectarea perioadei de probațiune, vor îndreptăți încrederea ce li s-a acordat. Acțiunea civilă a avocatului Panțîru Victor în numele părții vătămate Stratievschi Maria a fost admisă parțial, fiind încasat în mod solidar de la inculpatele Veșca Mariana și Chilari Angela în beneficul lui Stratievschi Maria 1 prejudiciul material în mărime de 2328,96 lei, prejudiciul moral în mărime de 3000,00 lei și cheltuielile pentru asistența juridică în mărime de 3000,00 lei, iar în total suma de 8328,96 lei. În rest, pretențiile reclamantei Stratievschi Maria din acțiunea civilă au fost respinse ca neîntemeiate. A fost încasat în mod solidar de la inculpatele Veșca Mariana și Chilari Angela în beneficul statului taxa de stat în mărime de 250,00 lei. A fost încasat în mod solidar de la inculpatele Veșca Mariana și Chilari Angela în beneficul statului suma de 320 lei cu titlu de cheltuieli judiciare. Cheltuielile suportate de către IP Șoldănești pentru instrumentarea cazului în sumă totală de 41,45 lei, au fost trecute în contul statului.

Potrivit sentinței s-a constatat, că Veșca Mariana și Chilari Angela, la data de 29.10.2018, în jurul orei 19:00, în urma înțelegerii prealabile, aflându-se în s.Cotiujenii Mari, r.Șoldănești, în stradă în fața porții gospodăriei lui Veșca Maria, în urma unui conflict, intenționat i¬au aplicat lui Stratievschi Maria mai multe lovituri cu un băț, cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i fractura osului ulnar stâng, fractura osului nazal, traumă cranio- cerebrală manifestată prin comoție cerebrală, plăgi (2) contuze pe cap și față, care conform raportului de expertiză judiciară nr.201826D0203 din 07.11.2018 au putut fi provocate ca rezultat al acțiunii traumatice cu un obiect dur, contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate, în comun, determină dereglarea sănătății de lungă durată și se califică ca vătămare medie.

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Panțîru Victor în numele părții vătămate Stratievschi Maria, solicitând casarea acesteia, cu emiterea unei hotărâri, prin care acțiunea civila să fie admisă integral, cu stabilirea unui termen de probă de minim 3 maxim 4 ani. În motivarea apelului a invocat că: - instanța de judecată admițând încasarea sumei de 3000,00 lei cu titlu de prejudiciu moral în mod eronat a apreciat că, potrivit raportului de expertiza medico legală nr. 201826D0203 din 07.11.2018 rezultă, că partea vătămata s-a internat la 30.10.2018 și s-a externat la data de 01.11.2018. Instanța de judecată urma să țină cont, nu de termenul efectiv de spitalizare, dar de gravitatea traumelor și termenul de reabilitare; - instanța urma să efectueze o simplă analiză logică a situației în care s-a pomenit reclamanta după ce a suferit leziunile indicate. Chiar dacă vorbim despre o vătămare medie a integrității corporale, suferințele pe termen scurt și mediu au un grad, care nu pot fi acoperite prin acordarea unei sume simbolice de 3.000,00 lei; - consideră, de asemenea, apelantul ca fiind neîntemeiată poziția instanței privind respingerea pretenției în partea ce ține de încasarea cheltuielilor în mărime de 5000,00 lei pentru tratament postoperator pentru 10 zile la Sanatoriul Codru din or.Călărași, or, acest remediu este prevăzut de art. 2034 alin. (3) Cod civil; 2 - important pentru apelantă este și pedeapsa stabilită de către instanța de fond în privința suspendării executării pe termen de 1 an, consideră că termenul de un an, este un termen insuficient pentru reeducarea inculpatelor.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2020, a fost admis apelul declarat, fiind casată sentința parțial, în partea încasării prejudiciului moral și pronunțată o nouă hotărâre în acestă parte potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a fost încasat din contul lui Veșca Mariana și Chilari Angela în beneficiul lui Stratievschi Maria prejudiciul moral în mărime a câte 3000 lei, de la fiecare. În rest sentința a fost menținută.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat, că instanța de fond a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării lor, care în ansamblu, dovedesc vinovăția inculpatelor Veșca Mariana și Chilari Angela în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 152 alin. (2) lit. e) Codul penal, vătămarea intenționată a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art.151, dar care a fost urmată de o dereglarea îndelungată a sănătății, săvârșită de două persoane. La individualizarea și stabilirea pedepsei inculpatelor Veșca Mariana și Chilari Angela, instanța de apel a reținut că, acestea nu dispun de antecedente penale, nu sunt angajate în câmpul muncii, inculpata Veșca Mariana are la întreținere 3 copii minori, iar inculpata Chilari Angela este invalid de gradul unu fără termen și necesită îngrijire permanentă din partea altei persoane (f.d. 93) și are la întreținere un copil minor, ceea ce constituie circumstanțe atenuante la stabilirea pedepsei în corespundere cu prevederile art.76 Cod penal. În temeiul art. 77 Cod penal, instanța de fond a constatat lipsa circumstanțelor agravante în privința inculpatelor Veșca Mariana și Chilari Angela. Astfel pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, este prevăzută pedeapsa cu închisoare de la 5 la 7 ani. Luând în considerare caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii, personalitatea inculpatei Veșca Mariana și Chilari Angela care la evidența medicului psiho-narcolog nu s-au aflat și nu se află. La locul de trai se caracterizează din punct de pozitiv (f.d.47, 49, 50, 60, 64, 65). Instanța de apel a constatat, că instanța de fond just a individualizat pedeapsa în baza art. 7, 75, Cod penal, și totodată, corect a aplicat pedeapsa sub formă de închisoare față de inculpatele Veșca Mariana și Chilari Angela care este una echitabilă și proporțională infracțiunii comise, ținând cont de gradul de pericol al acesteia, care se califică ca fiind gravă, săvârșită cu intenție, de circumstanțele cauzei, de prezența circumstanțelor atenuante și lipsa circumstanțelor agravante în privința inculpatelor, de personalitatea acestora care nu au fost anterior condamnate, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, astfel asigurând realizarea scopului pedepsei penale de restabilire a echității sociale și a preveni săvârșirea de noi infracțiuni, atât de către inculpate, cât 3 și din partea altor persoane, care va constitui o garanție și o asigurare că drepturile și libertățile consfințite în Constituția Republicii Moldova și alte legi ale Republicii Moldova sunt apărate, iar violarea lor este contracarată și pedepsită. Astfel, instanța de apel a reținut că, inculpatele au recunoscut vina, au manifestat o căință sinceră față de faptele săvârșite a conștientizat pericolul sporit al faptelor comise, instanța de fond a considerat că pentru a restabili echitatea socială și a preveni săvârșirea de noi infracțiuni, atât din partea inculpatelor, cât și a altor persoane, este necesar de a-le stabili pedeapsa cu închisoare cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, astfel se concluzionează că nu este rațional ca acestea să execute real pedeapsa închisorii, stabilindu-le un termen de probă de 1 (unu) an, pe parcursul cărui condamnatele v-or fi obligate să nu comită o nouă infracțiune și prin comportare exemplară și muncă cinstită să îndreptățească încrederea ce li s-a acordat, să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul organului care exercită controlul asupra celui condamnat. Solicitarea avocatului părții vătămate cu privire la aplicarea în privința lui Veșca Mariana și Chilari Angela a unor pedepse mai aspre, ținând cont de gravitatea faptei comise de inculpate, urmează a fi respinsă ca nefondată. Instanța de apel a menționat că în cadrul cercetării judecătorești de către partea vătămată Stratievschi Maria a înaintat acțiunea civilă în mărime totală de 71923,96 lei. Mărimea prejudiciului moral solicitat de către partea vătămată Stratievschi Maria în cuantum de 50000 lei, nu a fost dovedit în mărimea solicitată, este de reținut faptul că partea vătămată fără îndoială a avut de suferit moral în urma acțiunilor ilegale ale inculpatelor Veșca Mariana și Chilari Angela, prin faptul că a avut stări de stres, disconfort, dureri suportate, suferințe psihice în urma agresării de către inculpate, totuși Colegiul Penal consideră mărimea prejudiciului moral pretins de partea vătămată în sumă de 50000 lei unul exorbitant. În împrejurările enunțate supra, instanța de apel a conchis că, în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de gradul de vinovăție a lui Veșca Mariana și Chilari Angela, este oportun a încasa suma a câte 3000 lei, de la fiecare, considerând că această despăgubire corespunde suferințelor psihice suportate de către reclamantă și poate aduce satisfacție echitabilă persoanei vătămate. Cu referire la solicitarea părții vătămate Stratievschi Maria privind încasarea din contul inculpatului a prejudiciului material, instanța de apel a considerat că prima instanță corect a soluționat acțiunea civilă în această parte și a dispus admiterea acesteia parțială î mărimea sumei probate 2328, 96 lei. Astfel este de subliniat că, partea vătămată Stratievschi Maria inițial a indicat că a suportat un prejudiciu material în mărime de 6923,96 lei, în motivarea acțiunii civile, reclamanta a indicat deja suma de 7125,00 lei. Din înscrisurile anexate la acțiunea civilă, a fost probată doar suma de 2328,96 lei cu titlu de cheltuieli de tratament, potrivit bonurilor de plată în original și ordinului de plată seria PL nr.941013, or, înscrisul de mână în sumă de 4395,00 lei 4 nu pot fi reținute în calitate de probă, dat fiind faptul că nu au putut fi explicate și probate. De asemenea, cu referire la pretenția aferent cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 10000 lei, instanța de fond corect a reținut-o parțial, concluzionându- se ca fiind rezonabil încasarea cheltuielilor de asistență juridică în cuantum de 3000 lei, or, potrivit materialelor cauzei penale rezidă, că avocatul Panțîru Victor a emis mandat pe cauza penală nr. 2018470160 la 22.11.2018, în cadrul urmăririi penale a participat la o singură acțiune procesuală familiarizarea cu materialele de urmărire penală din 28.02.2019, iar în cadrul cercetării judecătorești a participat la două ședințe de judecată lucrative inclusiv, cu întocmirea acțiunii civile din 31.12.2019. Concomitent, avocatul nu a anexat la cauza penală bonul de plată, care să confirmă, că Stratievschi Maria i-ar fi achitat serviciile de asistență juridică în mărime de 10000 lei. Aferent pretenției procurorului ce ține de încasarea cheltuielilor de judecată din contul inculpatelor Veșca Mariana și Chilari Angela în beneficiul statului în sumă totală de 361,45 lei, instanța de fond corect a reținut ca fiind întemeiată parțial și pasibilă de a fi admisă cu încasarea în mod solidar a sumei de 320 lei, pentru efectuarea raportului de expertiză judiciară nr.201826D0203 din 07.11.2018. Referitor la cheltuielile suportate de către organul de urmărire penală în mărime de 41,45 lei, în cazul nemijlocit, nu sunt unele de natura cheltuielilor neprogramate și neincluse în cheltuielile evidente și suportate anume de către stat, motiv pentru care cerința procurorului sub acest aspect a fost reținută ca fiind neîntemeiată, concluzionându-se că aceste cheltuieli urmează a fi trecute în contul statului, sub aspectul dat sentința ne fiind contestată.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către: 6.1 Avocatul Petcu Dragomir în numele inculpatei Chilari Angela, care solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței. În motivarea recursului ordinar invocă: - în cadrul cercetării judecătorești magistrații Curții de Apel Chișinău nu au luat în considerare în deplină măsură de toate circumstanțele atenuante care se referă la condițiile de trai a cet. Chilari Angela, care are la întreținere 3 (trei) copii minori și fiind unicul întreținător al familiei nu are posibilitatea reală de a achita cuantumul prejudiciului moral dispus prin decizia contestată; - nu s-a ținut cont de starea de sănătate în care se află în prezent inculpata Chilari Angela care deține grad de invaliditate, de faptul că din cauza acțiunilor amorale a părții vătămate Stratievschi Maria efectuate cu soții ambelor inculpate, ultimele practic au fost impuse de situația în care se aflau, să aplice forța fizică față de aceasta; - urma să se rețină că, la stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu moral se are în vedere o serie de criterii: consecințele negative suferite de cei în cauză pe plan fizic și psihic, importanța valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori și intensitatea cu care au fost percepute 5 consecințele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situația familială, profesională și socială, având în vedere că, prin aceste despăgubiri cu rol compensatoriu, se urmărește o reparație justă și echitabilă a prejudiciului moral suferit și, nu îmbogățirea fără justă cauză; - având în vedere circumstanțele în care a fost săvârșită infracțiunea, instanța urma să țină cont și de starea psihologică a inculpatei, stresul prin care aceasta a trecut, ca urmare a celor văzute. În drept, recursul ordinar este întemeiat în baza pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. 6.2 Avocatul Munteanu Angela în numele inculpatei Veșca Mariana, care solicită casarea parțială a acesteia, în partea încasării prejudiciului moral în sumă de 3000 lei și menținerea sentinței. În motivarea recursului indică: - la estimarea prejudiciului moral suferit, instanța de apel n-a luat în considerare nici circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul. Ori, materialele cauzei penale confirmă în mod incontestabil prejudiciul moral pretins cauzat lui Stratievschi Maria, este urmare a comportamentului ei amoral; - fiind audiată în calitate de bănuită Veșca Maria a declarat că, venind la casa unde se afla concubinul Muntean Veaceslav, care își sărbătorea ziua de naștere a observat că partea vătămată Stratievschi Maria dansa cu concubinul Muntean Veaceslav și se săi'utau. (f.d. 72) - instanța de apel la estimarea prejudiciului moral suferit, urma a lua în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, comportamentul amoral, incorect și ofensator a părții vătămate; - lecturând decizia contestată, atestă că la estimarea prejudiciului moral suferit de partea vătămată, instanța de apel nu s-a referit la statutul ei social; - instanța de apel dispunînd încasarea din contul lui Veșca Maria în beneficiul lui Stratievschi Maria prejudiciul în mărime de 3000 lei nu s-a referit nici la restrîngerea posibilităților de viață familială și socială, fapt care permite să concluzioneze că cauzarea pretinsului prejudiciu moral nu a restrâns posibilitățile de viață familială și socială părții vătămate Stratievschi Maria. În drept, recursul ordinar este întemeiat în baza pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință privind opinia asupra recursurilor declarate procurorul, pledând pentru inadmisibilitatea acestora, deoarece instanța de apel just a încasat de la inculpate în beneficiul părții vătămate a prejudiciului moral în sumă de câte 3000 lei, de la fiecare, sumă care rezultă din suferințele cauzate ca rezultat al infracțiunii comise.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate, din următoarele considerente: 6 Reieșind din conținutul recursurilor, autorii invocă ca temei pentru recurs prevederile pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Reieșind din conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal constată, că autorii nu contestă starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, încadrarea juridică a acțiunilor săvârșite și nici pedeapsa stabilită inculpatelor, invocând doar dezacordul cu admiterea apelului avocatului Panțîru Victor în numele părții vătămate și cu încasarea din contul inculpatelor a prejudiciului moral în sumă de câte 3000 lei de la fiecare, din care motiv va fi supusă verificării hotărârea judecătorească contestată sub aspectul laturii civile în partea stabilirii prejudiciului moral. Așadar, în prezenta speță, rezultând din concluziile menționate în partea motivată a hotărârii instanței de apel, se reține că această instanță la capitolul stabilirii cuantumului prejudiciului moral a considerat necesar a încasa din contul inculpatelor Veșca Mariana și Chilari Angela prejudiciul moral în sumă de câte 3000 lei, de la fiecare, sumă care va fi una proporțională suferințelor psihice cauzate prin acțiunile inculpatelor. Deși, considerentele instanței de apel la aprecierea mărimii prejudiciului moral nu au fost desfășurate pe larg în hotărârea adoptată, în viziunea instanței de recurs concluziile menționate sunt juste, iar criticile recurenților nu constituie temeiuri verosimile de a răsturna situația în prezenta cauză, ce ar necesita intervenția instanței ierarhic superioare, în sensul casării hotărârii judecătorești adoptate de instanța de apel. Așadar, din materialele cauzei se atestă, că în cadrul acestei cauze penale avocatul Pnțîru Victor a înaintat acțiune civilă, în temeiul art. 219 Cod de procedură penală, solicitând inclusiv și încasarea prejudiciului moral de la inculpate în mărime de 50000 lei, pentru restabilirea drepturilor încălcate. Opozant celor invocate de către recurent, Colegiul penal subsidiar notează, că în temeiul art. 1423 alin. (1) Cod civil, coroborat cu art. 219 alin. (4) Cod de procedură penală, mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanță în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al făptuitorului prejudiciului și de măsura în care compensarea poate aduce satisfacere persoanei vătămate. Ținând cont de aceste împrejurări, se urmărește scopul ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru a nu se ajunge la o îmbogățire fără just temei. Astfel, instanța de recurs menționează că despăgubirile pentru daune morale se disting de cele pentru daunele materiale prin faptul că acestea nu se probează, ci se stabilesc de instanța de judecată prin evaluare. În susținerea celor enunțate, instanța de recurs menționează și jurisprudența CtEDO, cauza Ernst c. Belgiei (15 iulie 2003), unde Curtea a statuat, în principiu, că 7 „atunci când victima unei infracțiuni se constituie parte civilă în procesul penal, aceasta semnifică introducerea unei cereri în despăgubiri, chiar dacă ea nu a cerut, în mod expres, repararea prejudiciului suferit. Prin dobândirea calității de parte civilă în procesul penal, ea are în vedere nu numai condamnarea penală a autorului infracțiunii, ci și repararea pecuniară a prejudiciului pe care l-a suferit”. Învederând aceste considerente ale instanței europene, Colegiul penal evidențiază, că în această speță inculpatele au comis infracțiunea de vătămare intenționată a sănătății care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art. 151, dar care a fost urmată de o dereglare îndelungată a sănătății lui Stratievschi Maria, săvârșită de două persone. În asemenea împrejurări, instanța de recurs consideră, instanța de apel întemeiat a reținut că, partea vătămată a suportat suferințe psihice în urma săvârșirii infracțiunii de către inculpate, astfel a avut stări de stres, disconfort, dureri suportate, suferințe psihice în urma agresării de către inculpate. Totodată, în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de gradul de vinovăție a lui Veșca M. și Chilari A., Colegiul apreciază ca întemeiate concluziile instanței de apel în vederea stabilirii cuantumului despăgubirilor morale în mărime de câte 3000 lei de la fiecare inculpată, considerând că acestă despăgubire corespunde suferințelor psihice suportate de către reclamantă și poate aduce satisfacție echitabilă persoanei vătămate. Prin urmare, ce ține de argumentul precum că nu s-a ținut cont de starea de sănătate în care se află în prezent inculpata Chilari Angela, care deține grad de invaliditate, de faptul că din cauza acțiunilor amorale a părții vătămate Stratievschi Maria efectuate cu soții ambelor inculpate, ultimele practic au fost impuse de situația în care se aflau, să aplice forța fizică față de aceasta, Colegiul penal reține că instanța de apel, ținând cont de aceste circumstanțe a evaluat corect cuantumul prejudiciului moral cauzat părții vătămate în raport și cu suferințele psihice și fizice cauzate părții vătămate, care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 201826D0203 din 07 noiembrie 2018, a suferit leziuni corporale medii, ce au dus la dereglarea sănătății de lungă durată. În acest context, instanța de recurs consideră ca nefondate alegațiile recurenților, prin care se invocă că, la încasarea prejudiciului moral de la inculpate, nu s-a ținut cont de circumstanțele în care s-a cauzat prejudiciul, starea de sănătate a inculpatei Chilari A., deoarece instanța de apel a efectuat o evaluare obiectivă a prejudiciului moral, în raport cu cele săvârșite de inculpate, învederând starea materială a acestora și suferințele psihice cauzate părții vătămate și nu a admis ca ultima să ajungă la o îmbogățire netemeinică. Prin urmare, Colegiului penal consideră, că temeiul pentru recursuri invocate de către apărătorii inculpatelor, prin prisma dispoziției pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, în prezenta speță, nu sunt incidente și nu constituie o careva eroare de drept, ce ar servi drept temei de implicare în sensul casării deciziei contestate. 8 În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sânt vădit neîntemeiate. Având în vedere cele menționate mai sus, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate, la caz, ca fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu art. 432 alin. (1)-(2) pct. 4) CPP, Colegiul penal DECIDE: Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Petcu Dragomir în numele inculpatei Chilari Angela și de către avocatul Munteanu Angela în numele inculpatei Veșca Mariana, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2020, în cauza penală privindu-le pe Veșca Mariana Xxxxx și Chilari Angela Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia pronunțată integral la data de 24 decembrie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecător Cobzac Elena Judecător Țurcan Anatolie 9