1ra-1597/20 — art. 329 alin. 1 CP

1ra-1597/20 — art. 329 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1597/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

08 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Victor Burduh și Galina Stratulat,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în oficiul Nord al Procuraturii Anticorupție Pripa Ion, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 martie 2020, în cauza

penală, în privința lui

Banahovschi Mihail XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 16.11.2018 până la 19.12.2019;

Instanța de apel de la24.01.2020 până la 11.03.2020;

Instanța de recurs de la 22.06.2020 până la 08.12.2020.

a c o n s t a t a t :

dispus încetarea procesului penal în privința lui Banahovschi Mihail, învinuit în

comiterea infracțiunii prevăzută de art. 329 alin. (1) Cod penal, în legătură cu

intervenirea prescripției tragerii la răspundere penală.

Acțiunea civilă înaintată de Primăria mun. XXXXX a fost admisă în principiu,

urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

În temeiul art. 396 alin. (4) Cod de procedură penală, măsura de constrângere

sub forma sechestrului aplicat prin încheierea instanței din data de 27 decembrie 2018,

asupra terenurilor repartizate în proprietatea persoanelor fizice (recunoscute în

calitate de părți civilmente responsabile în cauza penală de învinuire a lui

Banahovschi Mihail în comiterea infracțiuni prevăzute de art. 329 alin. (1) Cod penal)

și anume: XXXXX sentinței s-a dispus de a fi revocată.

deținând funcția de secretar al Consiliului municipal XXXXX, numit în funcția

respectivă prin decizia Consiliului municipal XXXXX, din data de 07.07.1999, în

perioada anilor 2004 - 2007, îndeplinind necorespunzător obligațiile de serviciu ca

rezultat al unei atitudini neglijente față de ele, ignorând prevederile Legii nr.123-XV

din 18.03.2003 privind administrația publică locală și anume art.24 al.(2) care prevede

că, în cazul în care consideră că decizia consiliului este ilegală, secretarul este în drept

1

să nu o contrasemneze și să solicite consiliului reexaminarea ei, art.24 al.(3) care

prevede că, secretarul va remite decizia consiliului local către primarul și direcția

teritorială control administrativ a Ministerului Administrației Publice Locale în cel

mult 5 zile după data semnării, art. 44 alin. (1) lit. c) care prevede că, avizează

proiectele de decizii ale consiliului local, asumându-și răspunderea pentru legalitatea

acestora, contrasemnează deciziile, art. 44 alin. (1) lit. g) care prevede că, dacă legea

nu prevede altfel, comunică și înaintează, în termen de 5 zile, autorităților și

persoanelor interesate actele emise de consiliul local sau de primar, prevederile Legii

nr. 436-XVI din 28.12.2006 privind administrația publică locală, și anume art.20 al.(2)

care prevede că, în cazul în care secretarul consiliului consideră că decizia consiliului

este ilegală, el este în drept să nu o contrasemneze și să solicite consiliului

reexaminarea acestei decizii, art.20 al.(3) care prevede că, secretarul consiliului va

remite decizia consiliului local primarului și, în cazurile prevăzute de lege, oficiului

teritorial al Cancelariei de Stat în cel mult 5 zile după data semnării, art.39 al.(1) lit. c)

care prevede că, avizează proiectele de decizii ale consiliului local și contrasemnează

deciziile, art. 39 alin. (1) lit. g) care prevede că, comunică și remite, în termen de 5 zile,

dacă legea nu prevede altfel, autorităților și persoanelor interesate actele emise de

consiliul local sau de primar, în lipsa de control a semnat deciziile Consiliului

orășenesc XXXXX, nu a solicitat reexaminarea lor și nu a transmis în adresa Direcției

Teritoriale Control Administrativ XXXXX procesele-verbale a ședințelor Consiliului,

astfel fiind ilegal atribuite în proprietate privată terenuri de pământ următoarelor

persoane fizice, care nu au avut viză de reședință în orașul XXXXX și anume: lui

Melnic Lilia prin decizia Consiliului orășenesc XXXXX nr. 26/1-56 din 08.11.2005,

Bordeianu Ion prin decizia Consiliului orășenesc XXXXX nr. 26/1-27 din 08.11.2005,

Gonța Iulia prin decizia Consiliului orășenesc XXXXX nr. 26/1-30 din 08.11.2005,

Bordeianu Svetlanaprin decizia Consiliului orășenesc XXXXX nr. 28/4-17 din

10.01.2006, Balan Liliana prin decizia Consiliului orășenesc XXXXX nr.33/1-26 din

08.08.2006, Șipitco Andrei prin decizia Consiliului orășenesc XXXXX nr. 36/1-50 din

30.01.2007,terenuri în valoare de 302 809, 47 lei, care deja dispuneau în proprietate de

bun imobil locativ și anume: lui Gorobeț Vladimir prin decizia Consiliului orășenesc

XXXXX nr. 15 din 05.08.2004, Dudnic Iurie prin decizia Consiliului orășenesc XXXXX

nr. 21/3-9 din 20.01.2005, Galușca Liubovi prin decizia Consiliului orășenesc XXXXX

nr. 22/3-27 din 31.03.2005, Casianovici Ala prin decizia Consiliului orășenesc XXXXX

nr. 23/1-21 din 02.06.2005, Bodiu Leonid prin decizia Consiliului orășenesc XXXXX nr.

28/4-25 din 10.01.2006, Curteanu Vasile prin decizia Consiliului orășenesc XXXXX nr.

28/4-24 din 10.01.2006, Cojocari Adrian prin decizia Consiliului orășenesc XXXXX nr.

29/1-52 din 17.03.2006, Rusu Mariana prin decizia Consiliului orășenesc XXXXX nr.

34/3-50 din 08.11.2006, Litra Ruslan prin decizia Consiliului orășenesc XXXXX nr. 35/1-

2

6 din 20.12.2006, Litra Ana prin decizia Consiliului orășenesc XXXXX nr. 36/1-59 din

30.01.2007, Babii Vasile prin decizia Consiliului orășenesc XXXXX nr. 37/2-10 din

03.04.2007, terenuri în valoare de 260 383, 61 lei, care erau căsătorite la acel moment

(celibatare) și anume: lui Banani Vitalie prin decizia Consiliului orășenesc XXXXX nr.

22/3-19 din 31.03.2005, Voina Natalia prin decizia Consiliului orășenesc XXXXX nr.

23/2-26 din 02.06.2005, Scutaru Vitalie prin decizia Consiliului orășenesc XXXXX nr.

23/2-24 din 02.06.2005, Scutaru Victor prin decizia Consiliului orășenesc XXXXX nr.

23/2-23 din 02.06.2005, Scutaru Anatolie prin decizia Consiliului orășenesc XXXXX nr.

23/2-21 din 02.06.2005, Cazac Ludmila prin decizia Consiliului orășenesc XXXXX

nr.24/1-13 din 18.07.2005, Cazacu Daniela prin decizia Consiliului orășenesc XXXXX

nr.26/1-48 din 08.11.2005, Buga Diana prin decizia Consiliului orășenesc XXXXX nr.

26/1-57 din 08.11.2005, Chișca Veaceslav prin decizia Consiliului orășenesc XXXXX nr.

29/1-57 din 17.03.2006, Tiuliuliuc Alina prin decizia Consiliului orășenesc XXXXX

nr.29/1-50 din 17.03.2006, Popa Vădim Oleg prin decizia Consiliului orășenesc XXXXX

nr.29/1-7 din 17.03.2006, Iacuboi Alexandru prin decizia Consiliului orășenesc XXXXX

nr.29/1-40 din 17.03.2006, Ganea Gheorghe prin decizia Consiliului orășenesc XXXXX

26/1-10 din 08.11.2006, Leniuc Anatoli prin decizia Consiliului orășenesc XXXXX nr.

37/2-109 din 03.04.2007, Mămăligă Carolina prin decizia Consiliului orășenesc XXXXX

nr. 37/2-46 din 03.04.2007, Melnic Lidia prin decizia Consiliului orășenesc XXXXX nr.

37/2-105 din 03.04.2007, Voleac Vitalie prin decizia Consiliului orășenesc XXXXX nr.

37/2-48 din 03.04.2007, terenuri în valoare de 564 709, 96 lei, care nu fac parte din

familii nou formate și anume: lui Volchivschi Areta prin decizia Consiliului orășenesc

XXXXX nr. 21/3-7 din 20.01.2005, Jidacevschi Valentin prin decizia Consiliului

orășenesc XXXXX nr. 23/2-17 din 02.06.2005, Țămă Alexandra prin decizia Consiliului

orășenesc XXXXX nr.23/2-19 din 02.06.2005, Scutaru Dan prin decizia Consiliului

orășenesc XXXXX nr.23/2-22 din 02.06.2005, Stelea Veaceslav prin decizia Consiliului

orășenesc XXXXX nr.31/3-25 din 03.05.2006, Manziuc Igor prin decizia Consiliului

orășenesc XXXXX nr.37/2-30 din 03.04.2007, Corotoi Ion prin decizia Consiliului

orășenesc XXXXX nr.37/2-52 din 03.04.2007, în valoare de 162 160, 40 lei, cărora le-au

fost atribuite terenuri cu suprafața mai mare decât limita stabilită de 0,07 ha pentru

orașe și anume lui Cucuto Ion prin decizia Consiliului orășenesc XXXXX nr.21/3-18

din 20.01.2005, Caminscaia Nina prin decizia Consiliului orășenesc XXXXX nr.24/1-12

din 18.07.2005, Chișca Tudor prin decizia Consiliului orășenesc XXXXX nr.26/5-21 din

08.11.2005, Nevranschi Iurie prin decizia Consiliului orășenesc XXXXX nr.26/1-31 din

08.11.2005, Ivasiuc Leonid prin decizia Consiliului orășenesc XXXXX nr.28/4-38 din

10.01.2006, Colibnic Tudorprin decizia Consiliului orășenesc XXXXX nr.29/1-44 din

17.03.2006, Usturoi Vasile prin decizia Consiliului orășenesc XXXXX nr.29/1-20 din

17.03.2006, Scutaru Ecaterina prin decizia Consiliului orășenesc XXXXX nr.34/3-51 din

3

08.11.2006, Șveț Liliaprin decizia Consiliului orășenesc XXXXX nr.34/1-7 din

08.11.2006, Prozor Anatolie prin decizia Consiliului orășenesc XXXXX nr.34/3-52 din

08.11.2006, în valoare de 91 501, 67 lei, cauzând astfel Primăriei mun. XXXXX daune

materiale în proporții deosebit de mari în sumă de 1 290 063,44 lei (f.d.75-76 verso vol.

XIII).

sentința instanței de fond din motivul ilegalității doar în partea ce ține de

nesoluționarea acțiunii civile și revocarea măsurii de constrângere sub formă de

sechestru, aplicat prin încheierea instanței din 27.12.2018.

În motivarea apelului a indicat că, instanța de judecată concomitent cu

admiterea în principiu a acțiunii civile, în corespundere cu prevederile art. 387 alin.

(3) Cod de procedură penală, urma a menține în continuare sechestrul aplicat prin

încheierea instanței din data de 27 decembrie 2018, asupra terenurilor repartizate în

proprietatea persoanelor fizice recunoscute în calitate de părți civilmente responsabile

în cauza penală investigată, or, revocarea sechestrului aplicat ar crea posibilitatea

părților civilmente responsabile înstrăinarea terenurilor și imposibilitatea părții civile

de a-și recupera prejudicial cauzat prin infracțiune.

fost respins ca nefondat apelul declarat de către procuror cu menținerea sentinței fără

modificări.

4.1. În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a conchis că, instanța de fond

a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a

dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului

Banahovschi Mihail și a făcut o încadrare juridică justă a acțiunilor acestuia în baza

art. 329 alin. (1) Cod penal. Instanța de fond a făcut o analiză amplă a probelor

cercetate, iar concluziile făcute de instanța de fond privind vinovăția inculpatului

Banahovschi Mihail rezultă din probele administrate, cărora le-a fost dată o apreciere

legală sub toate aspectele, complet și obiectiv.

Referitor la latura contestată de procuror, instanța de apel a conchis că instanța

de fond prin soluția adoptată a admis în principiu acțiunea civilă intentată de către

Primăria or. XXXXX, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să

hotărască instanța civilă, astfel întemeiat a dispus la devenirea irevocabilă a sentinței

revocarea măsurii de constrângere sub forma sechestrului aplicat prin încheierea

instanței din data de 27 decembrie 2018 asupra terenurilor repartizate în proprietatea

persoanelor fizice recunoscute în calitate de părți civilmente responsabile în cauza

penală de învinuire a lui Banahovschi Mihail.

4

S-a stabilit, că prin încheierea Judecătoriei Edineț, sediul Central din data de

27.12.2018 s-a dispus aplicarea sechestrului asupra terenurilor repartizate în

proprietatea persoanelor fizice recunoscute în calitate de părți civilmente responsabile

în cauza penală de învinuire a lui Banahovschi Mihail.

La fel s-a constatat, că reprezentantul părții vătămate și civile, la judecarea

cauzei în instanța de fond a invocat doar verbal existența pretențiilor de ordin material

față de părțile civilmente responsabile recunoscute pe cauză. Acțiune civilă în ordinea

prevăzută de art. 221 Cod de procedură penală n-a fost intentată până la judecarea

cauzei în fond, deși fapta infracțională a fost săvârșită în perioada anilor 2004-2007,

instanța de fond just a concluzionat și a admis în principiu acțiunea civilă intentată de

către Primăria or. XXXXX, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să

hotărască instanța civilă.

Astfel, având în vedere că din 2004 și până la moment n-a fost intentată acțiune

civilă, deciziile Consiliului orășenesc XXXXX de atribuire în proprietate privată a

terenurilor de pământ persoanelor fi care figurează pe cauză nu au fost contestate și

nu au fost anulate, judecarea cauzei în fond s-a finisat, nu se cunoaște faptul dacă și

pe viitor vor fi intentate careva acțiuni civile, instanța de fond, conducându-se de

prevederile art. 396 alin. (4) Cod de procedură penală, care expres prevede, că

dispozitivul sentinței de achitare sau de încetare a procesului penal trebuie să

cuprindă: 4) dispoziția de revocare a măsurilor de asigurare a acțiunii civile și a

eventualei confiscări speciale, dacă astfel de măsuri au fost luate, a concluzionat corect

referitor la revocarea măsurii de constrângerea sub formă de sechestru asupra

terenurilor, aplicat prin încheierea instanței din 27.12.2018.

În baza celor expuse, instanța de apel a constatat că apelul declarat de procuror

urmează a fi respins ca fiind nefondat, iar sentința instanței de fond ca fiind

întemeiată, bazată pe o apreciere amplă a probelor administrate, urmează a fi

menținută fără modificări.

în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală solicită casarea deciziei cu

remiterea cauzei spre rejudecare de către aceiași instanță de apel în alt complet de

judecată.

În motivarea celor solicitate procurorul indică aceleași argumente ca și în cererea

de apel, menționând că instanța de apel odată cu admiterea în principiu a acțiunii

civile urma să mențină sechestrul aplicat. Or, în corespundere cu prevederile art. 387

alin. (3) Cod de procedură penală, urma a menține în continuare sechestrul aplicat

prin încheierea instanței din data de 27 decembrie 2018, asupra terenurilor repartizate

în proprietatea persoanelor fizice recunoscute în calitate de părți civilmente

responsabile în cauza penală investigată, or, revocarea sechestrului aplicat ar crea

5

posibilitatea părților civilmente responsabile înstrăinarea terenurilor și

imposibilitatea părții civile de a-și recupera prejudicial cauzat prin infracțiune.

invocate, Colegiul penal lărgit consideră că, recursul urmează a fi admis din

următoarele considerente.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, la judecarea apelului, instanța de apel

are obligația de a verifica hotărârea atacată din punct de vedere al temeiniciei și

legalității acesteia, având în vedere circumstanțele faptice ale cauzei bazate pe probele

examinate de prima instanță, pe materialele dosarului și, în dependență de aceste date,

să aprecieze legalitatea concluziilor de vinovăție ori nevinovăție trase de prima

instanță, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută

ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce

împrejurări, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe

anexate la dosar în conformitate cu art.101 Cod de procedură penală.

În acest context, Colegiul penal lărgit reținând prevederile art. 100 alin. (4) și art.

101 alin. (1)-(4) Cod de procedură penală, remarcă că verificarea probelor este o

activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul

corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă.

Verificarea constă în analiza probelor acumulate, coroborarea lor cu alte probe,

verificarea sursei de proveniență a probelor, care poate avea loc doar prin aplicarea

procedeelor probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului

penal. La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate

motivele invocate.

Colegiul penal lărgit conchide că, la examinarea cauzei, instanța de apel nu a

îndeplinit aceste stricte prevederi ale legii, din sensul cărora rezultă că, nerespectarea

acestor cerințe echivalează cu nerezolvarea fondului apelului, fapt ce atrage după sine

casarea deciziei instanței de apel.

Astfel, Colegiul penal lărgit atrage atenția asupra faptului că, instanța de

judecată în partea acțiunii civile nu a ținut cont de prevederile legale naționale, și

anume, ,,Judecarea acțiunii civile în procesul penal, indiferent de valoarea acțiunii, se

efectuează de către instanța de competența căreia este cauza penală” (a se vedea art. 225 Cod

de procedură penală).

6

Mai mult, aceleași dispoziții indică că, odată cu soluționarea cauzei penale,

judecătorul este obligat să soluționeze acțiunea civilă.

În aceste circumstanțe, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că, instanța de

judecată eronat a decis ca acțiunea civilă înaintată de Primăria mun. XXXXX să fie

admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să

hotărască instanța civilă, or, prin sentința emisă, menținută și de către instanța de apel,

instanța a evaluat cuantumului despăgubirilor materiale, ceia de denotă că ultima

urma să soluționeze respectiva acțiune civilă (a se vedea art. 219 Cod de procedură penală).

Or, la constatarea faptei, instanța de apel stabilește prejudiciul cauzat de 1 290

063,44 lei, prin care a indicat că ,,(…) cauzând astfel Primăriei mun. XXXXX daune

materiale în proporții deosebit de mari în sumă de 1 290 063,44 lei”.

Așadar, ținând cont de cele menționate mai sus, Colegiu penal lărgit conchide

că, instanțele ierarhic inferioare nu au pătruns în esența problemei și incorect au

dispus ca asupra despăgubirilor cuvenite să se pronunțe instanța civilă.

De asemenea, o altă eroare comisă de instanțele ierarhic inferioare constatată de

către instanța supremă este faptul că, instanța de fond eronat încetează procesul penal

privind învinuirea lui Banahovschi Mihail de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

329 alin. (1) Cod penal, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de tragere

la răspunderea penală, or, instanța în acest caz urma să libereze inculpatul de

pedeapsă penală în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de atragere la

răspundere penală în temeiul art. 60 alin. (1) Cod penal, cu încetarea procesului penal

în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Astfel, Colegiul penal lărgit reamintește că, potrivit dispoziției art. 60.

,,Prescripția tragerii la răspundere penală”, persoana va fi liberată de răspundere penală

dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat următoarele prevăzute de legea penală

indicate la alin. (1) al articolului sus menționat.

Conform art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, sentința de încetare

a procesului penal se adoptă dacă există alte circumstanțe care exclud sau

condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală, și anume,

ținând cont de faptul că art. 285 Cod de procedură penală prevede că, încetarea

urmăririi penale are loc în cazurile de nereabilitare a persoanei, prevăzute la art. 275

pct.4)–9) din prezentul cod, intervenirea termenul de prescripție fiind prevăzut la pct.

4) al art. 275 Cod de procedură penală.

Având în vedere că erorile de drept invocate nu pot fi corectate de către instanța

de recurs, decizia instanței de apel urmează a fi casată, cu dispunerea rejudecării

cauzei în aceeași instanță.

7

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, în cazul în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs, ea casează hotărârea

atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel.

Totodată, în bază prevederilor art. 436 alin. (2) Cod de procedură penală, pentru

instanța de rejudecare, indicațiile instanței de recurs sunt obligatorii în măsura în care

situația de fapt rămâne cea care a existat la soluționarea recursului. La noua rejudecare

a cauzei instanța de apel are obligația să înlăture erorile menționate, să țină seama de

împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu

respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și

temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă probelor administrate în

cauză, având în vedere prevederile art. 93, 95, 101 Cod de procedură penală, să se

pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în cererea de apel și recurs, și în

dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată,

care să corespundă prevederilor art. 417 al Codului de procedură penală și art. 6 al

Convenției Europene.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

admite recursul ordinar declarat de către procurorul în oficiul Nord al

Procuraturii Anticorupție Pripa Ion, casează total decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 11 martie 2020, în cauza penală, în privința lui Banahovschi Mihail

XXXXX și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

Decizia nu este susceptibilă căilor de atac. Pronunțată integral la 22 decembrie

2020.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

Victor Burduh

Galina Stratulat

8