1ra-1729/2020 — art. 186 alin. 2 lit. c, d, art. 186 alin. 2 lit. d CP

Prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central din 13 decembrie 2019, Veaceslav Coțaga a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c), d) și art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, și în baza acestor Legi i-a fost aplicată pedeapsa după cum urmează: în temeiul art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal i-a fost aplicat acestuia o pedeapsă de sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani; în temeiul art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal i-a fost aplicată o pedeapsă de sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilit lui Veaceslav Coțaga pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani. În temeiul art. 72 alin. (3) Cod penal, pedeapsa închisorii stabilite lui Veaceslav Coțaga urmează a fi executată în penitenciar de tip semiînchis. A fost admisă acțiunea civilă înaintată de partea vătămată și a fost încasată de la Veaceslav Coțaga în beneficiul lui Vladimir Amorțitu suma de 10 000 cu titlu de prejudiciu material. Solicitarea procurorului privind încasarea de la Veaceslav Coțaga în contul statului a cheltuielilor judiciare în sumă de 130 lei, suportate pentru bunuri de birotică a fost respinsă ca neîntemeiată. 1

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că, inculpatul Veaceslav Coțaga la 17 iulie 2019 pe la ora 16:17 min., având intenția unică de a sustrage bunurile altei persoane, folosindu-se de faptul că nu e observat de nimeni, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, cu scop de profit prin ușa care nu era încuiată a pătruns în încăperea cabinetului stomatologic situat XXXXX, de unde pe ascuns, din proprietatea lui Vladimir Amorțitu a sustras un notebook de model „Asus" cu prețul de 10 000 lei, cauzându-i astfel părții vătămate o daună materială considerabilă în sumă 10 000 lei. Tot el, la 31 iulie 2019, în jurul orei 18.30 min., având intenția unică de a sustrage bunurile altei persoane, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, cu scop de profit în timpul când era transportat în calitate de pasager de ocazie din sat. Vasilcău până în mun. Soroca cu automobilul de model „Dacia Logan” cu XXXXX care era condus de către Marcel Bursacovschi, având acces liber în automobil, pe ascuns, din proprietatea ultimului, i-a sustras un telefon mobil de model „Samsung-Galaxi J-7„ cu prețul de 3 000 lei, în care era montată cartela „Orange” cu XXXXX cu prețul ei de 90 lei, telefonul era în husă cu prețul de 300 lei, cauzând astfel părții vătămate o daună materială considerabilă în sumă de 3 390 lei.

Nefiind de acord cu sentința pronunțată a declarat apel avocatul Igor Grosu în numele inculpatului Veaceslav Coțaga și ultimul, prin care au solicitat casarea sentinței cu pronunțarea unei decizii prin care inculpatul să fie achitat de sub învinuirea înaintată. În motivarea celor solicitate, apelanții au menționat dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de fond.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 mai 2020, au fost respinse ca fiind nefondate apelurile declarate de către avocatul Igor Grosu în numele inculpatului Veaceslav Coțaga și ultimul, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a constatat că, instanța de fond corect a calificat acțiunile inculpatului după indicii art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal cu indicii de calificare „Furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin pătrundere în încăpere si cu cauzarea de daune în proporții considerabile” și în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod Penal cu indicii de calificare: „Furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile”. Astfel, instanța de fond întemeiat a apreciat critic declarațiile inculpatului precum, că n-a fost supus analizei critice probele pe care se bazează acuzarea, unica 2 probă fiind rapoartele OSI IP Soroca Andrei Jurjiu și OI IP Soroca Victor Tusa prin care au comunicat că în urma examinării imaginilor video au stabilit că persoana suspectă în comiterea acestui furt este Veaceslav Coțaga. Or, instanța de apel a menționat că, imaginile video vizionate și în instanța de fond cert confirmă faptul comiterii de către inculpat a faptei imputate și combat întru totul declarațiile acestuia. Argumentele invocate în apelul declarat de inculpat și avocat în numele inculpatului Veaceslav Coțaga, instanța de apel le-a respins ca nefondate, or, acestea sunt declarative și lipsite de careva temei, apreciindu-le ca un mijloc de apărare, în scop de a evita răspunderea penală. Instanța de apel a menționat că, prima instanță cert a stabilit că vina inculpatului în faptele incriminate a fost demonstrată prin ansamblul probelor prezentate în instanță, și anume: proces-verbal de cercetare la fața locului din data de 17.07.2019 (Vol.I f.d.7); proces-verbal cu fototabel de cercetare la fața locului din data de 17 iulie 2019 (Vol.I f.d.13);proces-verbal de ridicare din data de 22 iulie 2019 de la Vladimir Amorțitul un disc DVD-R pe el stocate înregistrările video (Vol.I,f.d.19); proces-verbal de examinare a obiectului din 29 iulie 2019 (Vol.I f.d.20); discul DVD-R, pe el stocate imaginile video de la clinica stomatologică (Vol.I f.d.21); proces-verbal de cercetare la fața locului din data de 31.07.2019, și anume, str. Independenței unde a fost depistat telefonul mobil de model Samsung (Vol.I f.d.94- 96); proces-verbal de cercetare la fața locului, și anume, automobilul unde s-a aflat inculpatul (Vol.I f.d.101-103); declarațiile depuse în prima instanță a lui Marcel Bursacovschi la data de 29.11.2019 (Vol.I f.d.213- 214); declarațiile martorului Alexandru Zburliuc depuse la data de 29.11.2019 (Vol.I f.d.216); declarațiile depuse la 12.12.2019 de către martorul Stela Amorțitu (Vol.I f.d.226-227), probe care incontestabil demonstrează vinovăția inculpatului și care au fost prezentate de partea acuzării în cadrul ședinței instanței de apel în respingerea argumentelor din apelul avocatului și al inculpatului. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei penale, instanța de apel a subliniat că, instanța de fond cu respectarea prevederilor art. 61 Cod penal a ținut cont de: scopul pedepsei penale întru restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiune; de criteriile generale de individualizare a pedepsei penale, ce țin de gravitatea faptei penale, urmările prejudiciabile, motivul săvârșirii infracțiunii, atitudinea societății față de pedeapsa penală ce urmează a-i fi stabilită inculpatului pentru faptele săvârșite, persoana inculpatului, anterior a fost condamnat, astfel just stabilind inculpatului pentru 3 faptele săvârșite pedeapsa sub formă de închisoare în limitele sancțiunii pentru fapta prejudiciabilă comisă.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocata Corina Movilă în numele inculpatului, prin care solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei decizii prin care inculpatul să fie achitat de sub învinuirea înaintată. În motivarea celor solicitate, recurenta susține dezacordul cu aprecierea probelor, indicând lipsa probelor la materialele cauzei. Mai mult, avocata remarcă că, pentru învinuirea unei persoane nu pot fi puse la bază doar declarațiile părții vătămate care sunt nesigure și incomplete.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în raport cu materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal conchide că, acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Conform art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs este în drept să decidă asupra inadmisibilității recursului în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Din conținutul recursului declarat de avocat, se reține că recurentul invocă temeiul pentru recurs stipulat la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când instanța de apel nu s- a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. În esență, criticele recurentului se axează pe ideea că, instanța de apel nu a intrat pe deplin în esența acțiunilor inculpatului Veaceslav Coțaga, și eronat a menținut sentința prin care inculpatul a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor imputate. Astfel, Colegiul penale reamintește că, o instanță de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, relevă în mod concludent că instanța de apel dispunând menținerea sentinței, corect a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, în conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, fiind apreciate în 4 conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor. În acest context, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul recurentului precum că, instanțele de fond la adoptarea hotărârii de condamnare a inculpatului s-au bazat în exclusivitate pe probele părții acuzării, care nu coroborează cu celelalte probe, deoarece acesta reprezintă poziția subiectivă a părții apărării. Totodată, instanța de recurs ține să menționeze că, potrivit art. 101 alin. (2) Cod de procedură penal, judecătorul apreciază probele conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. Astfel, competența de apreciere a probelor în instanța de judecată îi revine judecătorului. De asemenea, Colegiul penal apreciază drept neîntemeiat argumentul recurentului precum că, instanțele de fond au pus la baza sentinței de condamnare declarațiile părții vătămate care sunt contradictorii, or, acesta este lipsit de suport probatoriu din punct de vedere al coroborării cu toate probele în ansamblu. Totodată, Colegiul penal accentuează că, argumentele avocatei Corina Movilă invocate în cererea de recurs privind modalitatea de apreciere a probelor, au constituit obiect de examinare în instanța de apel și, cărora instanța le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 4.1., concluzii care se însușesc de către instanța de recurs pe deplin. Astfel, nu se mai impune reluarea unei motivări repetate, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 al hotărârii sale în cauza Albert c. României din 16 februarie 2010, a statuat că, art.6 §1 din CtEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că, temeiul invocat de către partea apărării nu este aplicabil din punct de vedere al prezenții erorilor de drept, care ar da temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate și, potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În corespundere cu art.432 alin.(1), (2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, 5 d e c i d e : inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocata Corina Movilă în numele inculpatului, prin care solicită casarea decizie Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 august 2020, în cauza penală, în privința lui Coțaga Veaceslav XXXXX ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțarea integrală la 16 decembrie 2020. Președinte: Iurie Diaconu Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 6