1ra-861/2019 — art. 42, 187 al. 2 lit. b, e, f, 187 al. 2 lit. b, e, f CP

1ra-861/2019 — art. 42, 187 al. 2 lit. b, e, f, 187 al. 2 lit. b, e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-861/2019

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

29 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, declarate de către avocatul

Maxim Chișca și Natalia Uncu în numele inculpatului Iaroslav Mironov și ultimul,

avocatul Oxana Melnic în numele inculpatului Veaceslav Coșciuc, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 noiembrie 2018 în

cauza penală, în privința lui

Mironov Iaroslav XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX;

Coșciug Veaceslav XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 04.01.2017 până la 07.12.2017;

Instanța de apel de la 06.02.2018 până la 28.11.2018;

Instanța de recurs de la 19.03.2019 până la 29.05.2019.

a c o n s t a t a t :

Iaroslav Mironov a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 42, 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 5 ani, fără amendă, cu suspendare condiționată în temeiul

art. 90 Cod penal a executării pedepsei închisorii pe o perioadă de probațiune de 3

ani.

Veaceslav Coșciug a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzută

de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 5 ani, fără amendă, cu suspendare condiționată în temeiul

art. 90 Cod penal a executării pedepsei închisorii pe o perioadă de probațiune de 3

ani.

1

Mironov la 24 decembrie 2016, ora 01:00, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei

persoane, acționând în comun acord și printr-o înțelegere prealabilă cu cunoscutul

său Veaceslav Coșciug, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor și

prevăzându-le urmările pe care le-a admis în mod conștient, în rol de organizator,

pe o hudiță din apropierea străzii Burebista din or. Soroca, i-au aplicat lui Boris

Cordulean o lovitură în regiunea capului, de la care acesta a căzut jos, cerându-i

mijloace bănești, transmise cu portmoneul ce-l avea asupra sa, în sumă de 1 700 lei,

preluate de Veaceslav Coșciuc, fapt prin care i-a cauzat victimei prejudiciu material

în proporții considerabile, acțiuni încadrate de instanța la art. 42, 187 alin. (2) lit. b),

e), f) Cod penal, cu calificativele organizarea jafului, prin sustragerea deschisă a

bunurilor altei persoane săvârșit de două persoane cu aplicarea violenței nepericuloase pentru

viață și sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, excluzându-i

atacul tâlhăresc calificat de către acuzare.

Veaceslav Coșciuc la 24 decembrie 2016, ora 01:00, urmărind scopul sustragerii

bunurilor altei persoane, acționând în comun acord și printr-o înțelegere prealabilă

cu cunoscutul său Iaroslav Mironov în calitate de organizator, dându-și seama de

caracterul prejudiciabil al acțiunilor și prevăzându-le urmările pe care le-a admis în

mod conștient, pe o hudiță din apropierea străzii Burebista din or. Soroca, i-au aplicat

lui Boris Cordulean o lovitură în regiunea capului, de la care acesta a căzut jos,

cerându-i mijloace bănești, transmise cu portmoneul ce-l avea asupra sa în sumă de

1 700 lei, preluate de el cu părăsirea locului infracțiunii, fapt prin care i-a cauzat

victimei prejudiciu material în proporții considerabile, instanța încadrându-i

acțiunile la art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal cu calificativele jaful, prin

sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane săvârșit de două persoane cu aplicarea

violenței nepericuloase pentru viață și sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile, excluzând elementul atacului tâlhăresc.

a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și condamnarea celor doi în sensul

învinuirii formulate în rechizitoriu și anume conform art. 42, 188 alin. (2) lit. b), e), f)

Cod penal, cu aplicarea unei pedepse cu executarea reală.

Procurorul a făcut trimitere la caracteristică inculpaților care fac abuz de băuturi

alcoolice și contactarea cu persoane suspecte, precum și faptul că, Iaroslav Mironov

anterior a fost tras la răspundere penală.

De asemenea, procurorul a indicat că instanța de fond eronat a apreciat situația

de fapt și de drept, astfel, neîntemeiat a reîncadrat acțiunile ultimilor din atac

tâlhăresc în jaf, or, în situația în care victima a apreciat acțiunile inculpaților, ce l-au

2

amenințat cu punerea în aplicare a armei și respectiv cu moartea, ca un pericolul real

pentru viața și sănătatea sa, motiv pentru care le-a transmis de frică mijloacele

bănești solicitate, acțiunile celor doi inculpați se încadrează pe deplin la componența

tâlhăriei și nu a jafului.

a fost admis apelul declarat de către procuror, casată sentința și pronunțată o nouă

hotărâre, potrivit modului, stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:

Iaroslav Mironov se recunoaște culpabil de comiterea infracțiunii, prevăzută

de art. 42, 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa închisorii pe

termen de opt ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Veaceslav Coșciug se recunoaște culpabil de comiterea infracțiunii, prevăzută

de art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa închisorii pe

termen de opt ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

4.1. În motivarea deciziei instanța de apel a menționat că, în fapt instanța de

fond eronat a apreciat împrejurările cauzei, cu o interpretare contrară legii materiale,

iar ca urmare adoptarea unei concluzii greșite referitor la reîncadrarea juridică a

acțiunilor inculpaților de la componența tâlhăriei la cea de jaf.

Astfel, instanța de apel a subliniat că, deși inculpații prin declarațiile depuse

în instanța de fond și apel, neagă amenințarea aplicării violenței periculoase pentru

viața și sănătatea lui Boris Cordulean prin aplicarea armei sau a altor obiecte folosite

în calitate de armă, inculpatul Iaroslav Mironov recunoscându-și rolul de

organizator, iar Veaceslav Coșciuc de executor al jafului în scopul sustragerii

mijloacelor bănești, cu aplicarea unei violențe nepericuloase față de acesta (f.d. 197-

201; 202-205), audiat suplimentar în instanța de apel, victima Boris Cordulean

susține, că în ziua de 23 decembrie 2016 împreună cu Iaroslav Mironov au consumat

băuturi alcoolice, iar la ora 01:00 în timp ce se deplasau pe o cărărușă din or. Soroca,

în întimpinarea le-a ieșit o persoană necunoscută, ce i-a aplicat o lovitură în regiunea

capului doborându-l la pământ și continuând să-i aplice lovituri cu picioarele, după

care punându-i un obiect necunoscut la cap, pe care l-a apreciat ca pistol, l-a

amenințat că-l va împușca în cazul în care nu-i va da bani, fapt pentru care din frică

și având o teamă reală pentru propria securitate, i-a transmis portmoneul în care se

afla suma de 1 700 lei, la moment neformulând careva pretenții de ordin material

(f.d. 187-189).

De asemenea, instanța de apel a menționat că, vinovăția inculpaților a fost

demonstrată si prin următoarele probe: declarațiile Ghenadie Aslanean (f.d. 191);

procesul-verbal din 24.12.2016 și planșa fotografică anexată la el, fiind cercetat locul

comiterii infracțiunii din apropierea străzii Burebista, or. Soroca (f.d. 9-12); procesele-

3

verbale de ridicare a 2 bancnote cu nominalul 200 lei și 19 bancnote cu nominalul 20,

10, 5 și 1 leu fiecare ce au fost supuse examinării (f.d. 13-14, 17-19, 45), prpcesul-

verbal din 28.12.2016 de examinării al telefonului mobil de model ,,Samsung” cu

cartela SIM nr. XXXXX, ridicat la 24.12.2016 de la Iaroslav Mironov (f.d. 26-27),

precum și a telefonului mobil de model "Huawei” cartela SIM nr. XXXXX, ridicat la

24.12.2016 de la V. Coșciug (f.d. 31; 32), suportului magnetic al înregistrării video din

noaptea de 24.12.2016 în magazinul SRL ,,Prima” din or. Soroca, str. D. Cantemir 22F,

inculpații în jurul orelor 02:03-02:08, după comiterea faptei, au efectuat careva

cumpărături (f.d. 37; 38), ambii fiind interogați la faza urmăririi penale în calitate de

învinuiți în prezența apărătorilor, recunoscându-și parțial vinovăția în sustragerea

bunurilor de la victima B. Cordulean, negând aplicarea față de el a violenței fizice și

amenințarea cu armă (f.d. 81), deși cel din urmă în cadrul confruntării din 29.12.2016

a confirmat, că V.Coșiug în seara de 23.12.2016 i-a aplicat mai multe lovituri,

punându-i un obiect necunoscut la cap, cerându-i bani, în caz contrar va primi un

glonte în cap (f.d. 97-98).

Instanța de apel, drept urmare a cercetării suplimentare a probatoriului

administrat la caz a constatat că, Iaroslav Mironov se face vinovat de faptul că, având

rolul de organizator, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestora, având

scopul sustragerii bunurilor altei persoane, în urma înțelegerii prealabile cu

cunoscutul său Veaceslav Coșciug, au decis să sustragă mijloace bănești de la Boris

Cordulean, respectiv la 24.12.2016, ora 01:00, pe o hudiță din apropierea străzii

Burebista, or. Soroca, Veaceslav Coșciuc, l-a atacat pe Boris Cordulean, lovindu-l cu

pumnul în regiunea feței, în urma cărui fapt, ultimul a căzut jos, fiind lovit cu

picioarele peste diferite părți ale corpului, cerându-i în limba rusă să-i dea bani, la ce

victima a zis, că nu dispune de mijloace bănești, fapt pentru care agresorul i-a pus la

cap un obiect dur, amenințându-l, că dacă nu-i va da bani î1 va împușca în cap,

urmare la ce Boris Cordulean crezând, că este o amenințare cu o armă de foc și

speriindu-se pentru viața și sănătatea sa, i-a dat portmoneul său în care se afla suma

de 1 700 lei, dispărând într-o direcție necunoscută, cauzându-i astfel, victimei un

prejudiciu material în proporții considerabile, acțiuni ce se încadrează la art. 42, 188

alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, cu calificativele organizarea tâlhăriei, adică atacul

săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de amenințarea aplicării

violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, săvârșită de două

persoane, cu aplicarea armei sau altor obiecte folosite în calitate de armă și cu cauzare de

daune în proporții considerabile.

4

Veaceslav Coșciuc se face vinovat că dându-și seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient

survenirea acestora, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, în urma

înțelegerii prealabile cu cunoscutul său Iaroslav Mironov ce avea rol de organizator,

au decis să sustragă mijloace bănești de la Boris Cordulean, respectiv la 24.12.2016,

ora 01:00, pe o hudiță din apropierea străzii Burebista din or. Soroca, Veaceslav

Coșciuc, l-a atacat pe Boris Cordulean, lovindu-l cu pumnul în regiunea feței, în

urma cărui fapt, ultimul a căzut jos, fiind lovit cu picioarele peste diferite părți ale

corpului, cerându-i în limba rusă să-i dea bani, la ce victima a zis, că nu dispune de

mijloace bănești, fapt pentru care agresorul i-a pus la cap un obiect dur,

amenințându-1, că dacă nu-i va da bani î-l va împușca în cap, la ce Boris Cordulean

crezând, că este o amenințare cu o armă de foc și speriindu-se pentru viața și

sănătatea sa, i-a dat portmoneul în care se afla suma de 1 700 lei, dispărând într-o

direcție necunoscută, cauzându-i astfel, victimei un prejudiciu material în proporții

considerabile, acțiuni ce pe deplin se încadrează la art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod

penal în prezenta calificativelor tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în

scopul sustragerii bunurilor, însoțit de amenințarea aplicării violenței periculoase pentru

viața sau sănătatea persoanei agresate, cu aplicarea armei sau altor obiecte folosite în calitate

de armă și cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Instanța de apel a menționat că, instanța de fond apreciind declarațiile făcute

de inculpații Iaroslav Mironov și Veaceslav Coșciug, nu a acordat o apreciere

obiectivă declarațiilor făcute de partea vătămată Boris Cordulean, excluzând

nejustificat din conținutul învinuirii formulate, elementele atacului prin amenințarea

cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea celui din urmă cu folosirea

armei sau altui obiect în calitate de armă, care fiind avertizat contra semnătură de

răspunderea penală pe art. 311; 312 Cod penal, pe întreg parcurs al procesului penal,

a depus declarații consecvente referitor la împrejurările cauzei în care a fost atacat

prin surprindere, ca urmare a aplicării unei lovituri în față, fiind doborât la pământ,

după care bătut și amenințat, că va fi împușcat în cazul în care nu va transmite banii

solicitați, în confirmarea aplicării violenței periculoase fiindu-i pus un obiect în

regiunea capului, ce l-a făcut să creadă, că viața îi este pusă în pericol, fapt pentru

care din frică și teamă pentru propria securitate, le-a transmis atacanților portmoneul

în care avea bani, despre care cunoștea cu certitudine Iaroslav Mironov cu care în

acea zi consumase băuturi alcoolice, refuzându-i procurarea lor de mai departe.

Or, tocmai din aceste depoziții ce se referă la împrejurările cauzei în care a fost

comisă fapta: pe timp de noapte, folosindu-se de starea de ebrietate a victimei, ce nu

putea opune o rezistență, fiind atacat prin surprindere într-o hudicioară neluminată,

5

în lipsa trecătorilor și altor persoane de ajutorul căror ar putea beneficia, de către

două persoane cu o constituție fizică net superioară, care acționau în comun acord în

vederea atingerii scopului urmărit de sustragere forțată a mijloacelor bănești, prin

aplicarea loviturilor îndreptate spre doborârea victimei și lipsirea posibilității de

autoapărare, iar pentru asigurarea caracterului real al amenințărilor cu răfuială,

folosind un obiect în calitate de armă, astfel încât creând pentru victimă o certitudine

cu privire la realizarea acestei amenințări prin aplicarea violenței periculoase pentru

viață și sănătate sa, fapt ce l-a determinat la transmiterea banilor.

În aceste circumstanțe, instanța de apel a conchis că a fost realizată de către

inculpați latura obiectivă a tâlhăriei ce constă din fapta prejudiciabilă principală -

sustragerea de la victima Boris Cordulean a mijloacelor bănești în sumă de 1 700 lei,

printr-o acțiune adiacentă de atac, însoțit de amenințarea cu aplicarea violenței

periculoase pentru viață și sănătate de natură să-i inspire celui din urmă temerea, că

va fi supus în mod real și imediat violenței periculoase pentru viață sau sănătate,

punându-l în situația de a nu mai avea resurse psihice necesare pentru a rezista

constrângerii.

Or, deși pentru calificare nu are relevanță forma exteriorizării amenințării, în

prezenta speță a fost exprimată prin cuvinte și gesturi, însoțite de acțiuni concludente

de aplicare a unor obiecte folosite în calitate de armă, fiind expusă într-o formă

evident clară victimei ce a perceput-o ca fiind una reală și imediată, creându-i

convingerea că, în caz de împotrivire, amenințarea va fi realizată de îndată.

Respectiv, fiind o infracțiune formală, tâlhăria comisă de către inculpații s-a

consumat din momentul atacului asupra victimei în vederea sustragerii banilor, cu

acțiunile adiacente urmate de amenințarea cu aplicarea unei violențe periculoase

pentru viața și sănătatea acesteia, fiind constrânsă, să transmită personal bunurile ca

urmare al amenințărilor expuse, ce au lipsit-o de libertatea de acțiune.

Cât privește obiectul folosit în calitate de armă, chiar dacă acesta nu a fost

depistat la locul faptei și nici asupra inculpaților, această împrejurare nu poate

constitui temei de excludere a respectivului calificativ din învinuirea adusă, inclusiv

ținându-se cont de intervalul de timp ce s-a scurs din momentul comiterii faptei și

reținea lor, în care au avut suficientă posibilitate de a-l ascunde pentru a nu fi găsit.

Totodată, instanța de apel a considerat necesar de a exclude din învinuirea

formulată inculpaților acțiunea adiacentă a atacului ,,violența periculoasă”, deoarece

nu și-a găsit confirmare prin raportul de constatare medico-legală nr. 601 din

24.12.2016, potrivit cărui pe corpul lui Boris Cordulean n-au fost depistate leziuni

corporale vizibile, împrejurare ce nu influențează la încadrarea faptei penale la

6

componența tâlhăriei în situația reținută mai sus, în care se confirmă amenințarea

acestui cu aplicarea violenței periculoase pentru viață și sănătate (f.d. 8).

Astfel, instanța de apel a respins versiunea inculpaților privind faptul că

ultimii nu au amenințat victima cu aplicarea violenței periculoase pentru viață sau

sănătate, precum și nu au aplicat arma sau alte obiecte folosite în calitate de armă, ce

nu constituie altceva decât o modalitate de apărare manifestată de ei, prin încercarea

de a-și atenua poziția sa în raport cu calificarea faptei și primirea unei pedepse penale

mai blânde, pentru, că ea contravine declarațiilor făcute de partea vătămată ce au

rămas neschimbate pe durata întregului proces penal, obiectul folosit în calitate de

armă fiind apreciat de către partea vătămată drept o armă de foc, creându-i frică reală

pentru viața și sănătate sa, cauzându-i prin sustragerea banilor daune materiale în

proporții considerabile.

La acest compartiment, instanța de apel a adăugat că, la încadrarea acțiunilor

făptuitorului la componența tâlhăriei, cu adevărat se ia în calcul nu atât percepția

subiectivă a victimei, ci mai ales intenția făptuitorului de a-și realiza amenințările de

aplicare a violenței periculoase pentru viață și sănătate, ce urmează a fi apreciată în

raport cu împrejurările cauzei și condițiile obiective și favorabile înfăptuirii acestei

amenințări, care în speța dată real putea fi realizată, în situația în care victima nu ar

fi îndeplinit cerința de transmitere a banilor ceruți, ea nefiind una bizară sau

imaginară,

La stabilirea pedepsei, instanța de apel a ținut cont de sancțiunea normei

penale ce prevede pedeapsa închisorii pe termen de la 8 la 10 ani, infracțiune care

prin prisma art. 16 Cod penal, face parte din categoria celor grave.

Totodată, potrivit principiului individualizării pedepsei penale, instanța de apel

a luat în calcul motivul de cupiditate și scopul însușirii mijloacelor bănești în vederea

procurării și consumului băuturilor alcoolice, personalitatea inculpaților

caracterizată negativ de la locul de trai, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile

ce pentru partea vătămată este una considerabilă, circumstanțele atenuante și

agravante a cauzei, precum și influența pedepsei asupra corectării lor, ținându-se

cont de condițiile de viață a familiilor acestora, astfel încât chestiunea de

individualizare a pedepsei fiind un proces obiectiv, de evaluare a tuturor

elementelor circumscrise faptei și autorului, are ca finalitate stabilirea unei pedepse

în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost

condamnat inculpatul.

Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că, corectarea inculpaților este

posibilă numai prin izolarea lor de societate, pedeapsa cu închisoarea pe un termen

de opt ani fiecăruia, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, fiind o soluție

7

justificată, echitabilă și rațională, una ce implică o suferință pe măsură a-și atinge

scopul său de constrângere și reeducare, pedeapsa dată fiind și de natură de a-i face

pe inculpați să-și revizuiască atitudinea față de valorile sociale și comportamentul

lor față de membrii societății.

Maxim Chișca și Natalia Uncu în numele inculpatului Iaroslav Mironov și ultimul,

avocatul Oxana Melnic în numele inculpatului Veaceslav Coșciuc.

5.1. Avocații Maxim Chișca și Natalia Uncu în numele inculpatului Iaroslav

Mironov și ultimul în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură

penală, solicită casarea deciziei cu menținerea sentinței.

În motivarea cerințelor recurenții susțin unanim că, instanța de apel la

rejudecarea cauzei nu a dat o apreciere corectă probelor sub aspectul art. 101 Cod de

procedură penală, și anume din punct de vedere a pertinenței, concludenții, utilității

și veridicității lor.

De asemenea, recurenții menționează că, instanța de apel și-a bazat decizia de

condamnare doar pe presupuneri și probele indicate în rechizitoriu.

Totodată, avocații susține că, de la inculpați nu a fost ridicată nicio armă și nici

partea vătămată nu a cunoscut ce obiect i-a fost pus la cap, astfel, instanța de apel

eronat a recalificat acțiunile ultimului în tâlhărie.

5.2. Avocatul Oxana Melnic în numele inculpatului Veaceslav Coșciuc în

temeiul art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei,

cu menținerea sentinței.

În susținerea alegațiilor, apărătorul menționează că, instanța de apel eronat a

reîncadrat acțiunile inculpatului în atac tâlhăresc, or, din acțiunile inculpatului nu

poate fi formulată o concluzie certă privind gradul de violență, nepericuloasă sau

periculoasă pentru viața sau sănătatea părții vătămate.

Mai mult, avocatul indică că, instanța de apel a omis la judecarea cauzei să ia în

considerarea prevederile art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, prin care toate

dubiile se interpretează în favoarea inculpatului.

raport cu materialele cauzei și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului

expusă în referință, prin care se solicită declararea inadmisibilității recursurilor

ordinare declarate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestora, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

8

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs

sunt vădit neîntemeiate.

Din textul cererilor de recurs declarate se reține că, recurentul invocă ca temeiuri

de drept pct. 6), 8) și 12) din alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, ce stipulează

că: hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel în cazul în care hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția; nu au fost întrunite elementele infracțiunii; faptei săvârșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită.

Colegiul penal consideră că, temeiul invocat de către avocații Maxim Chișca și

Natalia Uncu în numele inculpatului Iaroslav Mironov și ultimul și prevăzut la pct.

6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmarea la examinarea

recursurilor declarate, dat fiind faptul că instanța de apel la examinarea cauzei a

respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în

hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

cuprinzând și motivele pe care se întemeiază soluția adoptată.

Din textul deciziei recurate se constată că instanța de apel, a cercetat toate

probele administrate în respectiva cauză penală, apreciindu-le din punct de vedere

al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității acestora și care în ansamblul lor,

nu au confirmat poziția avocaților precum că, inculpatul Iaroslav Mironov nu se face

vinovat de cele imputate.

De asemenea, Colegiul penal va respinge ca neîntemeiate alegațiile avocaților

precum că instanța de apel la baza deciziei de condamnare a inculpaților s-a bazat

doar pe presupuneri, or, instanța de apel și-a motivat poziția clar și corect a apreciat

probele administrate în respectiva cauză penală, concluzionând că acestea cert

demonstrează vinovăția inculpaților în comiterea atacului tâlhăresc.

Cu referire la temeiul pentru recurs invocat de către apărătorul Maxim Chișca

și inculpatul Iaroslav Mironov precum că nu au fost întrunite elementele infracțiunii

prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), e) și f) Cod penal, specificat la pct. 8) alin. (1) art.

427 Cod de procedură penală, instanța de recurs remarcă că acest temei pentru recurs

este aplicabil atunci când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor

constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au

constatat elementele infracțiunii, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă

circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.

Subsecvent, Colegiul penal menționează că, din textul recursului rezultă că, în

viziunea recurenților probele administrate nu confirmă vina inculpatului Iaroslav

Mironov în săvârșirea infracțiunii imputate, or, reieșind din materialele dosarului se

constată că inculpatul de către instanța de apel a fost recunoscut vinovat și

9

condamnat în baza art. prevăzute de art. 42, 188 alin. (2) lit. b), e) și f) Cod penal, cu

calificativele organizarea tâlhăriei, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în

scopul sustragerii bunurilor, însoțit de amenințarea aplicării violenței periculoase

pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, săvârșită de două persoane, cu

aplicarea armei sau altor obiecte folosite în calitate de armă și cu cauzare de daune

în proporții considerabile, astfel, instanța de apel corect a subliniat circumstanțele de

fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de

procedură penală, astfel just ajungând la concluzia că instanța de fond pripit a

reîncadrat acțiunile inculpaților în jaf, or, inculpații printr-o acțiune adiacentă de

atac, însoțit de amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viață și sănătate

de natură să-i inspire părții vătămate temerea că va fi supus în mod real și imediat

violenței periculoase pentru viață sau sănătate, au comis infracțiunea de tâlhărie.

Conform art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma

penală.

Prin urmare, Colegiul penal remarcă că, recurenții doar au specificat despre

lipsa în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii imputate, fără a-și

argumenta poziția, iar criticile invocate de către aceștia precum că de la inculpați nu

a fost ridicat nicio armă, Colegiul penal a respins-o ca neîntemeiată.

Astfel, Colegiul penal susține poziția instanței de apel care a respins ca

nefondată versiunea inculpaților privind faptul că ultimii nu au amenințat victima

cu aplicarea violenței periculoase pentru viață sau sănătate, precum și nu au aplicat

arma sau alte obiecte folosite în calitate de armă, această poziție fiind apreciată ca o

metodă de apărare și eschivare de la răspunderea penală.

Subsecvent, Colegiul penal remarcă că, poziția susținută de către apărare

contravine declarațiilor făcute de partea vătămată ce au rămas neschimbate pe

durata întregului proces penal, obiectul folosit în calitate de armă fiind apreciat de

către partea vătămată drept o armă de foc, creându-i frică reală pentru viața și

sănătate sa, cauzându-i prin sustragerea banilor daune materiale în proporții

considerabile.

Totodată, Colegiul penal susține că, amenințarea părții vătămate a avut un

caracter determinat (concretizat) fiind exteriorizată într-o formă a cărei semnificație

este absolut evidentă și univocă percepută de către partea vătămată Boris Cordulean,

fapt demonstrat fără dubii prin declarațiile ultimului în coroborare cu celelalte probe

administrate în respectiva cauză penală.

10

Prin urmare, conținutul probelor enunțate în pct. 4.1. al prezentei decizii, care

au fost amplu analizate și obiectiv apreciate de către instanța de apel, în contextul de

învinuire a inculpaților, confirmă cu certitudine că acțiunile inculpatului întrunesc

elementele infracțiunii imputate.

La analiza prezenței temeiului de casare invocat și anume - faptei săvârșite i s-

a dat o încadrare juridică greșită, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de

procedură penală, instanța de recurs notează că, e necesar de a ține cont de fapta

săvârșită și cum aceasta a fost stabilită de către prima instanță și cea de apel, și dacă

această faptă a fost încadrată în norma penală corect, iar dacă injust fapta s-a încadrat

într-o altă normă penală, rezultă că acesteia i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv

și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, dar va ține seama

de starea de fapt deja constatată prin hotărârea judecătorească definitivă.

În viziunea Colegiului penal, în prezenta speță temeiul invocat de către

recurenți, nu este incident ca motiv de casare a deciziei instanței de apel atacate,

deoarece fapta imputată inculpaților este prevăzută de legea penală ca infracțiune și

anume conform art. 188 alin. (2) lit. b), e) și f) Cod penal – tâlhăria, adică atacul săvârșit

asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de amenințarea aplicării

violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, cu aplicarea armei sau

altor obiecte folosite în calitate de armă și cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Lecturând textul recursurilor declarate se observă faptul că recurenții în

susținerea temeiul indicat mai sus, critică decizia instanței de apel sub prisma

aprecierii probelor care o consideră ilegală, menționând că decizia instanței este

bazată doar pe presupuneri și probele indicate în rechizitoriu, astfel, Colegiul penal

reamintește că, la această etapă nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă

o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât

cea constatată de instanțele ierarhic inferioare, or, aceasta fiind atributul exclusiv al

instanțelor de fond.

De asemenea, Colegiul penal susține că, decizia instanței de apel cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de

apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare

corespunzătoare rigorilor și exigențelor cuprinse în art. 6 CEDO.

În concluzie, rezumând cele expuse mai sus, Colegiul penal constată că, în cauză

există o concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de

instanța de apel în privința inculpaților, nefiind identificată de către instanța de

recurs vreo eroare judiciară, care ar putea servi drept temei de casare a hotărârii

atacate.

11

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de către avocatul Maxim

Chișca și Natalia Uncu în numele inculpatului Iaroslav Mironov și ultimul, avocatul

Oxana Melnic în numele inculpatului Veaceslav Coșciuc, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 noiembrie 2018, în cauza penală în

privința lui Mironov Iaroslav XXXXX și Coșciug Veaceslav XXXXX, ca fiind vădit

neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 26 iunie 2019.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

12