1ra-861/2019 — art. 42, 187 al. 2 lit. b, e, f, 187 al. 2 lit. b, e, f CP

Prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central din 07 decembrie 2017, Iaroslav Mironov a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42, 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, fără amendă, cu suspendare condiționată în temeiul art. 90 Cod penal a executării pedepsei închisorii pe o perioadă de probațiune de 3 ani. Veaceslav Coșciug a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, fără amendă, cu suspendare condiționată în temeiul art. 90 Cod penal a executării pedepsei închisorii pe o perioadă de probațiune de 3 ani. 1

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, Iaroslav Mironov la 24 decembrie 2016, ora 01:00, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, acționând în comun acord și printr-o înțelegere prealabilă cu cunoscutul său Veaceslav Coșciug, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor și prevăzându-le urmările pe care le-a admis în mod conștient, în rol de organizator, pe o hudiță din apropierea străzii Burebista din or. Soroca, i-au aplicat lui Boris Cordulean o lovitură în regiunea capului, de la care acesta a căzut jos, cerându-i mijloace bănești, transmise cu portmoneul ce-l avea asupra sa, în sumă de 1 700 lei, preluate de Veaceslav Coșciuc, fapt prin care i-a cauzat victimei prejudiciu material în proporții considerabile, acțiuni încadrate de instanța la art. 42, 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, cu calificativele organizarea jafului, prin sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane săvârșit de două persoane cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viață și sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, excluzându-i atacul tâlhăresc calificat de către acuzare. Veaceslav Coșciuc la 24 decembrie 2016, ora 01:00, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, acționând în comun acord și printr-o înțelegere prealabilă cu cunoscutul său Iaroslav Mironov în calitate de organizator, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor și prevăzându-le urmările pe care le-a admis în mod conștient, pe o hudiță din apropierea străzii Burebista din or. Soroca, i-au aplicat lui Boris Cordulean o lovitură în regiunea capului, de la care acesta a căzut jos, cerându-i mijloace bănești, transmise cu portmoneul ce-l avea asupra sa în sumă de 1 700 lei, preluate de el cu părăsirea locului infracțiunii, fapt prin care i-a cauzat victimei prejudiciu material în proporții considerabile, instanța încadrându-i acțiunile la art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal cu calificativele jaful, prin sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane săvârșit de două persoane cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viață și sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, excluzând elementul atacului tâlhăresc.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către procuror, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și condamnarea celor doi în sensul învinuirii formulate în rechizitoriu și anume conform art. 42, 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, cu aplicarea unei pedepse cu executarea reală. Procurorul a făcut trimitere la caracteristică inculpaților care fac abuz de băuturi alcoolice și contactarea cu persoane suspecte, precum și faptul că, Iaroslav Mironov anterior a fost tras la răspundere penală. De asemenea, procurorul a indicat că instanța de fond eronat a apreciat situația de fapt și de drept, astfel, neîntemeiat a reîncadrat acțiunile ultimilor din atac tâlhăresc în jaf, or, în situația în care victima a apreciat acțiunile inculpaților, ce l-au 2 amenințat cu punerea în aplicare a armei și respectiv cu moartea, ca un pericolul real pentru viața și sănătatea sa, motiv pentru care le-a transmis de frică mijloacele bănești solicitate, acțiunile celor doi inculpați se încadrează pe deplin la componența tâlhăriei și nu a jafului.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 noiembrie 2018, a fost admis apelul declarat de către procuror, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului, stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Iaroslav Mironov se recunoaște culpabil de comiterea infracțiunii, prevăzută de art. 42, 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa închisorii pe termen de opt ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Veaceslav Coșciug se recunoaște culpabil de comiterea infracțiunii, prevăzută de art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa închisorii pe termen de opt ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. 4.1. În motivarea deciziei instanța de apel a menționat că, în fapt instanța de fond eronat a apreciat împrejurările cauzei, cu o interpretare contrară legii materiale, iar ca urmare adoptarea unei concluzii greșite referitor la reîncadrarea juridică a acțiunilor inculpaților de la componența tâlhăriei la cea de jaf. Astfel, instanța de apel a subliniat că, deși inculpații prin declarațiile depuse în instanța de fond și apel, neagă amenințarea aplicării violenței periculoase pentru viața și sănătatea lui Boris Cordulean prin aplicarea armei sau a altor obiecte folosite în calitate de armă, inculpatul Iaroslav Mironov recunoscându-și rolul de organizator, iar Veaceslav Coșciuc de executor al jafului în scopul sustragerii mijloacelor bănești, cu aplicarea unei violențe nepericuloase față de acesta (f.d. 197- 201; 202-205), audiat suplimentar în instanța de apel, victima Boris Cordulean susține, că în ziua de 23 decembrie 2016 împreună cu Iaroslav Mironov au consumat băuturi alcoolice, iar la ora 01:00 în timp ce se deplasau pe o cărărușă din or. Soroca, în întimpinarea le-a ieșit o persoană necunoscută, ce i-a aplicat o lovitură în regiunea capului doborându-l la pământ și continuând să-i aplice lovituri cu picioarele, după care punându-i un obiect necunoscut la cap, pe care l-a apreciat ca pistol, l-a amenințat că-l va împușca în cazul în care nu-i va da bani, fapt pentru care din frică și având o teamă reală pentru propria securitate, i-a transmis portmoneul în care se afla suma de 1 700 lei, la moment neformulând careva pretenții de ordin material (f.d. 187-189). De asemenea, instanța de apel a menționat că, vinovăția inculpaților a fost demonstrată si prin următoarele probe: declarațiile Ghenadie Aslanean (f.d. 191); procesul-verbal din 24.12.2016 și planșa fotografică anexată la el, fiind cercetat locul comiterii infracțiunii din apropierea străzii Burebista, or. Soroca (f.d. 9-12); procesele- 3 verbale de ridicare a 2 bancnote cu nominalul 200 lei și 19 bancnote cu nominalul 20, 10, 5 și 1 leu fiecare ce au fost supuse examinării (f.d. 13-14, 17-19, 45), prpcesul- verbal din 28.12.2016 de examinării al telefonului mobil de model ,,Samsung” cu cartela SIM nr. XXXXX, ridicat la 24.12.2016 de la Iaroslav Mironov (f.d. 26-27), precum și a telefonului mobil de model "Huawei” cartela SIM nr. XXXXX, ridicat la 24.12.2016 de la V. Coșciug (f.d. 31; 32), suportului magnetic al înregistrării video din noaptea de 24.12.2016 în magazinul SRL ,,Prima” din or. Soroca, str. D. Cantemir 22F, inculpații în jurul orelor 02:03-02:08, după comiterea faptei, au efectuat careva cumpărături (f.d. 37; 38), ambii fiind interogați la faza urmăririi penale în calitate de învinuiți în prezența apărătorilor, recunoscându-și parțial vinovăția în sustragerea bunurilor de la victima B. Cordulean, negând aplicarea față de el a violenței fizice și amenințarea cu armă (f.d. 81), deși cel din urmă în cadrul confruntării din 29.12.2016 a confirmat, că V.Coșiug în seara de 23.12.2016 i-a aplicat mai multe lovituri, punându-i un obiect necunoscut la cap, cerându-i bani, în caz contrar va primi un glonte în cap (f.d. 97-98). Instanța de apel, drept urmare a cercetării suplimentare a probatoriului administrat la caz a constatat că, Iaroslav Mironov se face vinovat de faptul că, având rolul de organizator, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestora, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, în urma înțelegerii prealabile cu cunoscutul său Veaceslav Coșciug, au decis să sustragă mijloace bănești de la Boris Cordulean, respectiv la 24.12.2016, ora 01:00, pe o hudiță din apropierea străzii Burebista, or. Soroca, Veaceslav Coșciuc, l-a atacat pe Boris Cordulean, lovindu-l cu pumnul în regiunea feței, în urma cărui fapt, ultimul a căzut jos, fiind lovit cu picioarele peste diferite părți ale corpului, cerându-i în limba rusă să-i dea bani, la ce victima a zis, că nu dispune de mijloace bănești, fapt pentru care agresorul i-a pus la cap un obiect dur, amenințându-l, că dacă nu-i va da bani î1 va împușca în cap, urmare la ce Boris Cordulean crezând, că este o amenințare cu o armă de foc și speriindu-se pentru viața și sănătatea sa, i-a dat portmoneul său în care se afla suma de 1 700 lei, dispărând într-o direcție necunoscută, cauzându-i astfel, victimei un prejudiciu material în proporții considerabile, acțiuni ce se încadrează la art. 42, 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, cu calificativele organizarea tâlhăriei, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de amenințarea aplicării violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, săvârșită de două persoane, cu aplicarea armei sau altor obiecte folosite în calitate de armă și cu cauzare de daune în proporții considerabile. 4 Veaceslav Coșciuc se face vinovat că dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestora, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, în urma înțelegerii prealabile cu cunoscutul său Iaroslav Mironov ce avea rol de organizator, au decis să sustragă mijloace bănești de la Boris Cordulean, respectiv la 24.12.2016, ora 01:00, pe o hudiță din apropierea străzii Burebista din or. Soroca, Veaceslav Coșciuc, l-a atacat pe Boris Cordulean, lovindu-l cu pumnul în regiunea feței, în urma cărui fapt, ultimul a căzut jos, fiind lovit cu picioarele peste diferite părți ale corpului, cerându-i în limba rusă să-i dea bani, la ce victima a zis, că nu dispune de mijloace bănești, fapt pentru care agresorul i-a pus la cap un obiect dur, amenințându-1, că dacă nu-i va da bani î-l va împușca în cap, la ce Boris Cordulean crezând, că este o amenințare cu o armă de foc și speriindu-se pentru viața și sănătatea sa, i-a dat portmoneul în care se afla suma de 1 700 lei, dispărând într-o direcție necunoscută, cauzându-i astfel, victimei un prejudiciu material în proporții considerabile, acțiuni ce pe deplin se încadrează la art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal în prezenta calificativelor tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de amenințarea aplicării violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, cu aplicarea armei sau altor obiecte folosite în calitate de armă și cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Instanța de apel a menționat că, instanța de fond apreciind declarațiile făcute de inculpații Iaroslav Mironov și Veaceslav Coșciug, nu a acordat o apreciere obiectivă declarațiilor făcute de partea vătămată Boris Cordulean, excluzând nejustificat din conținutul învinuirii formulate, elementele atacului prin amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea celui din urmă cu folosirea armei sau altui obiect în calitate de armă, care fiind avertizat contra semnătură de răspunderea penală pe art. 311; 312 Cod penal, pe întreg parcurs al procesului penal, a depus declarații consecvente referitor la împrejurările cauzei în care a fost atacat prin surprindere, ca urmare a aplicării unei lovituri în față, fiind doborât la pământ, după care bătut și amenințat, că va fi împușcat în cazul în care nu va transmite banii solicitați, în confirmarea aplicării violenței periculoase fiindu-i pus un obiect în regiunea capului, ce l-a făcut să creadă, că viața îi este pusă în pericol, fapt pentru care din frică și teamă pentru propria securitate, le-a transmis atacanților portmoneul în care avea bani, despre care cunoștea cu certitudine Iaroslav Mironov cu care în acea zi consumase băuturi alcoolice, refuzându-i procurarea lor de mai departe. Or, tocmai din aceste depoziții ce se referă la împrejurările cauzei în care a fost comisă fapta: pe timp de noapte, folosindu-se de starea de ebrietate a victimei, ce nu putea opune o rezistență, fiind atacat prin surprindere într-o hudicioară neluminată, 5 în lipsa trecătorilor și altor persoane de ajutorul căror ar putea beneficia, de către două persoane cu o constituție fizică net superioară, care acționau în comun acord în vederea atingerii scopului urmărit de sustragere forțată a mijloacelor bănești, prin aplicarea loviturilor îndreptate spre doborârea victimei și lipsirea posibilității de autoapărare, iar pentru asigurarea caracterului real al amenințărilor cu răfuială, folosind un obiect în calitate de armă, astfel încât creând pentru victimă o certitudine cu privire la realizarea acestei amenințări prin aplicarea violenței periculoase pentru viață și sănătate sa, fapt ce l-a determinat la transmiterea banilor. În aceste circumstanțe, instanța de apel a conchis că a fost realizată de către inculpați latura obiectivă a tâlhăriei ce constă din fapta prejudiciabilă principală - sustragerea de la victima Boris Cordulean a mijloacelor bănești în sumă de 1 700 lei, printr-o acțiune adiacentă de atac, însoțit de amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viață și sănătate de natură să-i inspire celui din urmă temerea, că va fi supus în mod real și imediat violenței periculoase pentru viață sau sănătate, punându-l în situația de a nu mai avea resurse psihice necesare pentru a rezista constrângerii. Or, deși pentru calificare nu are relevanță forma exteriorizării amenințării, în prezenta speță a fost exprimată prin cuvinte și gesturi, însoțite de acțiuni concludente de aplicare a unor obiecte folosite în calitate de armă, fiind expusă într-o formă evident clară victimei ce a perceput-o ca fiind una reală și imediată, creându-i convingerea că, în caz de împotrivire, amenințarea va fi realizată de îndată. Respectiv, fiind o infracțiune formală, tâlhăria comisă de către inculpații s-a consumat din momentul atacului asupra victimei în vederea sustragerii banilor, cu acțiunile adiacente urmate de amenințarea cu aplicarea unei violențe periculoase pentru viața și sănătatea acesteia, fiind constrânsă, să transmită personal bunurile ca urmare al amenințărilor expuse, ce au lipsit-o de libertatea de acțiune. Cât privește obiectul folosit în calitate de armă, chiar dacă acesta nu a fost depistat la locul faptei și nici asupra inculpaților, această împrejurare nu poate constitui temei de excludere a respectivului calificativ din învinuirea adusă, inclusiv ținându-se cont de intervalul de timp ce s-a scurs din momentul comiterii faptei și reținea lor, în care au avut suficientă posibilitate de a-l ascunde pentru a nu fi găsit. Totodată, instanța de apel a considerat necesar de a exclude din învinuirea formulată inculpaților acțiunea adiacentă a atacului ,,violența periculoasă”, deoarece nu și-a găsit confirmare prin raportul de constatare medico-legală nr. 601 din 24.12.2016, potrivit cărui pe corpul lui Boris Cordulean n-au fost depistate leziuni corporale vizibile, împrejurare ce nu influențează la încadrarea faptei penale la 6 componența tâlhăriei în situația reținută mai sus, în care se confirmă amenințarea acestui cu aplicarea violenței periculoase pentru viață și sănătate (f.d. 8). Astfel, instanța de apel a respins versiunea inculpaților privind faptul că ultimii nu au amenințat victima cu aplicarea violenței periculoase pentru viață sau sănătate, precum și nu au aplicat arma sau alte obiecte folosite în calitate de armă, ce nu constituie altceva decât o modalitate de apărare manifestată de ei, prin încercarea de a-și atenua poziția sa în raport cu calificarea faptei și primirea unei pedepse penale mai blânde, pentru, că ea contravine declarațiilor făcute de partea vătămată ce au rămas neschimbate pe durata întregului proces penal, obiectul folosit în calitate de armă fiind apreciat de către partea vătămată drept o armă de foc, creându-i frică reală pentru viața și sănătate sa, cauzându-i prin sustragerea banilor daune materiale în proporții considerabile. La acest compartiment, instanța de apel a adăugat că, la încadrarea acțiunilor făptuitorului la componența tâlhăriei, cu adevărat se ia în calcul nu atât percepția subiectivă a victimei, ci mai ales intenția făptuitorului de a-și realiza amenințările de aplicare a violenței periculoase pentru viață și sănătate, ce urmează a fi apreciată în raport cu împrejurările cauzei și condițiile obiective și favorabile înfăptuirii acestei amenințări, care în speța dată real putea fi realizată, în situația în care victima nu ar fi îndeplinit cerința de transmitere a banilor ceruți, ea nefiind una bizară sau imaginară, La stabilirea pedepsei, instanța de apel a ținut cont de sancțiunea normei penale ce prevede pedeapsa închisorii pe termen de la 8 la 10 ani, infracțiune care prin prisma art. 16 Cod penal, face parte din categoria celor grave. Totodată, potrivit principiului individualizării pedepsei penale, instanța de apel a luat în calcul motivul de cupiditate și scopul însușirii mijloacelor bănești în vederea procurării și consumului băuturilor alcoolice, personalitatea inculpaților caracterizată negativ de la locul de trai, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile ce pentru partea vătămată este una considerabilă, circumstanțele atenuante și agravante a cauzei, precum și influența pedepsei asupra corectării lor, ținându-se cont de condițiile de viață a familiilor acestora, astfel încât chestiunea de individualizare a pedepsei fiind un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, are ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul. Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că, corectarea inculpaților este posibilă numai prin izolarea lor de societate, pedeapsa cu închisoarea pe un termen de opt ani fiecăruia, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, fiind o soluție 7 justificată, echitabilă și rațională, una ce implică o suferință pe măsură a-și atinge scopul său de constrângere și reeducare, pedeapsa dată fiind și de natură de a-i face pe inculpați să-și revizuiască atitudinea față de valorile sociale și comportamentul lor față de membrii societății.

Decizia instanței de apel este atacată cu cereri de recurs de către avocații Maxim Chișca și Natalia Uncu în numele inculpatului Iaroslav Mironov și ultimul, avocatul Oxana Melnic în numele inculpatului Veaceslav Coșciuc. 5.1. Avocații Maxim Chișca și Natalia Uncu în numele inculpatului Iaroslav Mironov și ultimul în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei cu menținerea sentinței. În motivarea cerințelor recurenții susțin unanim că, instanța de apel la rejudecarea cauzei nu a dat o apreciere corectă probelor sub aspectul art. 101 Cod de procedură penală, și anume din punct de vedere a pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor. De asemenea, recurenții menționează că, instanța de apel și-a bazat decizia de condamnare doar pe presupuneri și probele indicate în rechizitoriu. Totodată, avocații susține că, de la inculpați nu a fost ridicată nicio armă și nici partea vătămată nu a cunoscut ce obiect i-a fost pus la cap, astfel, instanța de apel eronat a recalificat acțiunile ultimului în tâlhărie. 5.2. Avocatul Oxana Melnic în numele inculpatului Veaceslav Coșciuc în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei, cu menținerea sentinței. În susținerea alegațiilor, apărătorul menționează că, instanța de apel eronat a reîncadrat acțiunile inculpatului în atac tâlhăresc, or, din acțiunile inculpatului nu poate fi formulată o concluzie certă privind gradul de violență, nepericuloasă sau periculoasă pentru viața sau sănătatea părții vătămate. Mai mult, avocatul indică că, instanța de apel a omis la judecarea cauzei să ia în considerarea prevederile art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, prin care toate dubiile se interpretează în favoarea inculpatului.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, prin care se solicită declararea inadmisibilității recursurilor ordinare declarate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă 8 inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate. Din textul cererilor de recurs declarate se reține că, recurentul invocă ca temeiuri de drept pct. 6), 8) și 12) din alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, ce stipulează că: hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; nu au fost întrunite elementele infracțiunii; faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Colegiul penal consideră că, temeiul invocat de către avocații Maxim Chișca și Natalia Uncu în numele inculpatului Iaroslav Mironov și ultimul și prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursurilor declarate, dat fiind faptul că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, cuprinzând și motivele pe care se întemeiază soluția adoptată. Din textul deciziei recurate se constată că instanța de apel, a cercetat toate probele administrate în respectiva cauză penală, apreciindu-le din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității acestora și care în ansamblul lor, nu au confirmat poziția avocaților precum că, inculpatul Iaroslav Mironov nu se face vinovat de cele imputate. De asemenea, Colegiul penal va respinge ca neîntemeiate alegațiile avocaților precum că instanța de apel la baza deciziei de condamnare a inculpaților s-a bazat doar pe presupuneri, or, instanța de apel și-a motivat poziția clar și corect a apreciat probele administrate în respectiva cauză penală, concluzionând că acestea cert demonstrează vinovăția inculpaților în comiterea atacului tâlhăresc. Cu referire la temeiul pentru recurs invocat de către apărătorul Maxim Chișca și inculpatul Iaroslav Mironov precum că nu au fost întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), e) și f) Cod penal, specificat la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, instanța de recurs remarcă că acest temei pentru recurs este aplicabil atunci când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele infracțiunii, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Subsecvent, Colegiul penal menționează că, din textul recursului rezultă că, în viziunea recurenților probele administrate nu confirmă vina inculpatului Iaroslav Mironov în săvârșirea infracțiunii imputate, or, reieșind din materialele dosarului se constată că inculpatul de către instanța de apel a fost recunoscut vinovat și 9 condamnat în baza art. prevăzute de art. 42, 188 alin. (2) lit. b), e) și f) Cod penal, cu calificativele organizarea tâlhăriei, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de amenințarea aplicării violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, săvârșită de două persoane, cu aplicarea armei sau altor obiecte folosite în calitate de armă și cu cauzare de daune în proporții considerabile, astfel, instanța de apel corect a subliniat circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, astfel just ajungând la concluzia că instanța de fond pripit a reîncadrat acțiunile inculpaților în jaf, or, inculpații printr-o acțiune adiacentă de atac, însoțit de amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viață și sănătate de natură să-i inspire părții vătămate temerea că va fi supus în mod real și imediat violenței periculoase pentru viață sau sănătate, au comis infracțiunea de tâlhărie. Conform art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. Prin urmare, Colegiul penal remarcă că, recurenții doar au specificat despre lipsa în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii imputate, fără a-și argumenta poziția, iar criticile invocate de către aceștia precum că de la inculpați nu a fost ridicat nicio armă, Colegiul penal a respins-o ca neîntemeiată. Astfel, Colegiul penal susține poziția instanței de apel care a respins ca nefondată versiunea inculpaților privind faptul că ultimii nu au amenințat victima cu aplicarea violenței periculoase pentru viață sau sănătate, precum și nu au aplicat arma sau alte obiecte folosite în calitate de armă, această poziție fiind apreciată ca o metodă de apărare și eschivare de la răspunderea penală. Subsecvent, Colegiul penal remarcă că, poziția susținută de către apărare contravine declarațiilor făcute de partea vătămată ce au rămas neschimbate pe durata întregului proces penal, obiectul folosit în calitate de armă fiind apreciat de către partea vătămată drept o armă de foc, creându-i frică reală pentru viața și sănătate sa, cauzându-i prin sustragerea banilor daune materiale în proporții considerabile. Totodată, Colegiul penal susține că, amenințarea părții vătămate a avut un caracter determinat (concretizat) fiind exteriorizată într-o formă a cărei semnificație este absolut evidentă și univocă percepută de către partea vătămată Boris Cordulean, fapt demonstrat fără dubii prin declarațiile ultimului în coroborare cu celelalte probe administrate în respectiva cauză penală. 10 Prin urmare, conținutul probelor enunțate în pct. 4.1. al prezentei decizii, care au fost amplu analizate și obiectiv apreciate de către instanța de apel, în contextul de învinuire a inculpaților, confirmă cu certitudine că acțiunile inculpatului întrunesc elementele infracțiunii imputate. La analiza prezenței temeiului de casare invocat și anume - faptei săvârșite i s- a dat o încadrare juridică greșită, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, instanța de recurs notează că, e necesar de a ține cont de fapta săvârșită și cum aceasta a fost stabilită de către prima instanță și cea de apel, și dacă această faptă a fost încadrată în norma penală corect, iar dacă injust fapta s-a încadrat într-o altă normă penală, rezultă că acesteia i s-a dat o încadrare juridică greșită. Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, dar va ține seama de starea de fapt deja constatată prin hotărârea judecătorească definitivă. În viziunea Colegiului penal, în prezenta speță temeiul invocat de către recurenți, nu este incident ca motiv de casare a deciziei instanței de apel atacate, deoarece fapta imputată inculpaților este prevăzută de legea penală ca infracțiune și anume conform art. 188 alin. (2) lit. b), e) și f) Cod penal – tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de amenințarea aplicării violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, cu aplicarea armei sau altor obiecte folosite în calitate de armă și cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Lecturând textul recursurilor declarate se observă faptul că recurenții în susținerea temeiul indicat mai sus, critică decizia instanței de apel sub prisma aprecierii probelor care o consideră ilegală, menționând că decizia instanței este bazată doar pe presupuneri și probele indicate în rechizitoriu, astfel, Colegiul penal reamintește că, la această etapă nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic inferioare, or, aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond. De asemenea, Colegiul penal susține că, decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare corespunzătoare rigorilor și exigențelor cuprinse în art. 6 CEDO. În concluzie, rezumând cele expuse mai sus, Colegiul penal constată că, în cauză există o concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanța de apel în privința inculpaților, nefiind identificată de către instanța de recurs vreo eroare judiciară, care ar putea servi drept temei de casare a hotărârii atacate. 11

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de către avocatul Maxim Chișca și Natalia Uncu în numele inculpatului Iaroslav Mironov și ultimul, avocatul Oxana Melnic în numele inculpatului Veaceslav Coșciuc, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 noiembrie 2018, în cauza penală în privința lui Mironov Iaroslav XXXXX și Coșciug Veaceslav XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 26 iunie 2019. Președinte: Iurie Diaconu Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 12