1ra-1775/2020 — art. 189 alin. 2 lit. b, c, d CP

1ra-1775/2020 — art. 189 alin. 2 lit. b, c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1775/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

17 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit în componența:

președinte Liliana Catan

judecători Svetlana Filincova, Galina Stratulat, Victor Burduh și Nicolae Craiu

a judecat, fără participarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 noiembrie 2019, în cauza

penală privind-o pe

HARITON Cristina Xxxxx, născută la

xx xxxxx xxxx, originară și domiciliată în or. Xxxxxx, str.

Xxxxxxxxx xx/x, ap. xx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 09.12.2016–05.07.2018;

Instanța de apel: 25.07.2018 – 26.11.2019;

Instanța de recurs:07.08.2020–17.11.2020.

Asupra recursului ordinar declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul Penal lărgit

C O N S T A T Ă:

penal pornit în privința Cristinei Hariton a fost încetat în baza art. 352 alin. (1) Cod

penal, pe motiv că fapta incriminată nu este prevăzută de legea penală ca infracțiune.

a fost învinuită de faptul că, pe parcursul lunii august 2015, acționând împreună și

de comun acord cu Șarcaliuc Roman, urmând scopul cupidant, a participat la

elaborarea și realizarea unui plan criminal, potrivit cărui urmau să obțină prin șantaj

de la Andronic Constantin, bani în sumă de 5000 euro.

Astfel, în perioada de timp cuprinsă între lunile august-septembrie 2015,

conform planului criminal, Șarcaliuc Roman, potrivit rolului asumat, l-a șantajat pe

Andronic Constantin, telefonându-i mai multe ori și amenințându-l cu răfuială fizică

1

și omor, pretinzând de la ultimul să-i transmită bani în sumă de 5000 euro,

echivalentul a 107 798,5 lei.

Totodată, pentru a crea un paravan legal acțiunilor sale, la data de 13

septembrie 2015, ora exactă nefiind stabilită de organul de urmărire penală, s-a

deplasat în s. Xxxxxx, r-nul Xxxxxx, unde împreună și de comun acord cu Șarcaliuc

Roman și Gheorghica Vasile, sub amenințări cu răfuială fizică și omor, l-a obligat

pe Andronic Constantin să întocmească o recipisă din nume propriu, potrivit cărei

acesta le datora suma de 2500 euro.

În continuare, la 02 octombrie 2015, aproximativ la orele 09.00, în or.

Hîncești, str. Chișinăului Șarcaliuc Roman aflându-se în fața farmaciei „Familia” a

primit de la Andronic Constantin prima tranșă din suma extorcată în mărime de 500

euro, ceea ce la momentul săvârșirii faptei, conform cursului oficial al Băncii

Naționale a Moldovei, constituia echivalentul a 11 150 lei.

În drept, procurorul a încadrat acțiunile inculpatei Hariton Cristina în baza

art. 42 alin. (2), 189 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal ca șantaj, adică cererea de a

transmite bunurile proprietarului, amenințând cu violență persoana, săvârșit de mai

multe persoane, prin amenințare cu moartea, în proporții mari.

Prima instanță a conchis asupra altei calificări a faptei comise de Hariton

Cristina, ce se subscrie art. 352 alin. (1) Cod penal, ca samavolnicia, adică

exercitarea unui drept legitim sau presupus în mod arbitrar și prin încălcarea ordinii

stabilite , dacă s-au cauzat daune în proporții mari intereselor publice sau drepturilor

și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.

Astfel, instanța de fond a constatat că, la 19 iulie 2015, Hariton Cristina,

fiind proprietarul unei genți cu haine și unei cutii cu produse cosmetice în valoare

de 2500 euro, prin intermediul unei persoane Vasile a transmis lui Andronic

Constantin geanta cu haine și cutia cu produse cosmetice pentru a fi transportate

din Germania în Republica Moldova, transportatorul pentru serviciul prestat fiind

remunerat cu suma de 40 euro. Ulterior, cutia cu cosmetică a fost reținută la vamă.

În așa mod, Hariton Cristina urmărind scopul exercitării unui drept legitim ,

în mod arbitrar și prin încălcarea ordinii stabilite pentru soluționarea unui astfel

de conflict prin intermediul instanței de judecată, în perioada lunilor august-

septembrie 2015, l-a contactat prin intermediul telefonului de pe cartela SIM

xxxxxxxx de mai multe ori pe Andronic Constantin pe cartela SIM xxxxxxxx, în

scopul solicitării transmiterii cutiei cu produsele cosmetice ori echivalentul

acestora în mărime de 2500 euro. Din motiv că nu a primit un răspuns la solicitările

sale, Hariton Cristina la 13 septembrie 2015, ora exactă nu a fost stabilită de

organul de urmărire penală, împreună cu Șarcaliuc Roman, în privința căruia cauza

a fost disjungată și alte persoane s-au deplasat la domiciliul lui Andronic Constantin

2

în s. Xxxxxx, r-nul Hîncești, unde prin intermediul lui Beregoi Sergiu, l-a găsit pe

Andronic Constantin și a solicitat restituirea sumei de 2500 euro, echivalentul

costului produselor cosmetice transmise în Germania. La insistența Cristinei

Hariton, Andronic Constantin a întocmit pe numele lui Șarcaliuc Roman recipisa

prin care se obligă să restituie suma de 2500 euro. În continuare, Hariton Cristina

a încercat să-l contacteze pe Andronic Constantin pentru a obține datoria solicitată.

3.1. Procurorul în Procuratura r-nului Hîncești, Veaceslav Sturzu, care a solicitat

casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpata

Hariton Cristina să fie recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 42 alin. (2), 189

alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal la 6 ani închisoare, cu executare în penitenciar pentru

femei, cu amendă în mărime de 500 unități convenționale.

În motivarea apelului a argumentat că:

- instanța de judecată incorect a recalificat acțiunile inculpatei de la art. 42 alin.

(2), 189 alin. (2) lit. b), c), d) la art. 352 alin. (1) Cod penal, pe motiv că ultima nu

a săvârșit un șantaj care să întrunească elementele infracțiunii și le-a apreciat drept

samavolnicie;

- vinovăția Cristinei Hariton la comiterea în coautorat a șantajului asupra lui

Andronic Constantin, conform semnelor calificative indicate în actul de acuzare, a

fost demonstrată atât la faza urmăririi penale cât și în cadrul cercetării judecătorești,

iar probele prezentate stau la baza confirmării vinovăției;

- instanța de fond nu a dat apreciere justă probelor administrate de partea

acuzării care se referă la învinuirea adusă Cristinei Hariton în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 42 alin. (2), 189 alin. (2) lit. lit. b), c), d) Cod penal;

- neîntemeiat instanța a respins ca neveridice declarațiile atât a părții vătămate

Constantin Andronic, cât și ale martorului Beregoi Sergiu, care au fost depuse în

instanță sub jurământ cu preîntâmpinarea acestora de răspundere penală;

- nu s-a luat în considerație mijloacele materiale de probă, documentele care

au servit drept temei la aprecierea veridicității declarațiilor administrate în instanță

de partea vătămată, or acesta a fost unica persoană care putea cunoaște evenimentele

faptului infracțional și declarațiile lui au fost supuse verificării inițiale la etapa

urmăririi penale, care a avut scopul de a stabili dacă există sau nu faptul infracțiunii

și dacă declarațiile victimei și ale martorului sunt sau nu confirmate și prin alte

probe;

- inexplicabil instanța a apreciat drept veridice declarațiile nemotivate și

neconfirmate ale inculpatei, care evident nu corespund circumstanțelor constatate de

organul de urmărire penală și dezvăluite în proces de către partea acuzării;

- instanța recalificând acțiunile lui Hariton Cristina a pus la bază declarațiile

3

acesteia depuse în cadrul cercetării judecătorești și anume faptul că și-a asumat

exercitarea unui drept presupus de a-l obliga pe Constantin Andronic să-i întoarcă

echivalentul bănesc al produselor cosmetice (2500 euro) pe care ultimul s-a angajat

să le transporte din Germania în R. Moldova;

- instanța de judecată a pronunțat o sentință care este contrară legii.

3.2. Avocatul Ion Ticu în numele inculpatei Hariton Cristina, care a solicitat

casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpata Hariton Cristina să fie achitată, pe motiv că fapta nu întrunește elementele

infracțiunii.

În motivarea cererii de apel a invocat că:

- în acțiunile Cristinei Hariton nu există nici elementele infracțiunii prevăzute

de art. 189 Cod penal, dar nici cele ale infracțiunii prevăzute de art. 352 Cod penal,

or, fiecare persoană este în drept să-și aleagă după bunul său plac, în dependență de

cultura sa juridică modul de apărare a drepturilor sale;

- infracțiunea de samavolnicie în sensul dispoziției normei penale indicate în

art. 352 Cod penal este o infracțiune materială și se consideră consumată din

momentul survenirii consecințelor, adică a cauzării daunelor în proporții mari

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, la caz,

partea vătămată Andronic Constantin a indicat în cadrul cercetării judecătorești că

nu i-a fost cauzat vreun prejudiciu.

- acuzarea de stat, în actul de învinuire, nu a indicat că, părții vătămate i-ar fi

fost cauzată vreo daună materială în proporții mari;

- în procesul-verbal de audiere suplimentară a părții vătămate Andronic

Constantin, a declarat că, a prezentat organului de urmărire penală bani în sumă de

500 de euro, adică 10 bancnote cu valoarea fiecăreia de 50 de euro, iar potrivit

procesul-verbal de examinare și înregistrare din 25.09.2015 rezultă că la 25.09.2015

a fost efectuată examinarea și înregistrarea banilor în sumă de 500 de euro, după

care banii au fost întorși lui Andronic Constantin;

- mai există și ordonanța din 02.10.2015 prin care procurorul care conduce

urmărirea penală a autorizat măsura specială de investigație - controlul transmiterii

banilor estorcați de la Constantin Andronic persoanei nestabilite la moment de

organul de urmărire penală, pretins că se numește „Roman". Tot în această ordonanță

procurorul încredințează efectuarea măsurii indicate grupului de ofițeri de urmărire

penală din cadrul OUP al IP Hîncești, care cercetează cazul dat. Însă, autorizarea

emisă de procuror urmează să conțină un suport legal și nu poate fi emisă fără nici

un temei așa cum a fost în cazul dat, or, art. 1322 Cod de procedură penală statuează

că, procurorul autorizează controlul transmiterii sau primirii banilor;

- până la întocmirea procesului verbal de examinare și înregistrare din

4

25.09.2015, din care rezultă că la 25.09.2015 a fost efectuată examinarea și

înregistrarea banilor în sumă de 500 de euro, organul de urmărire penală ar fi trebuit

să emită o ordonanță de ridicare a banilor în mărime de 500 de euro de la Andronic

Constantin, însă asemenea acțiune de urmărire penală nu a fost efectuată. Totodată,

aceste acțiuni nu puteau fi efectuate până când ofițerul de urmărire penală nu

dispunea prin ordonanță efectuarea măsurii speciale de investigație - controlul

transmiterii banilor, iar la materialele cauzei penale o asemenea ordonanță, la fel nu

există.

- dacă ofițerul de urmărire penală, emitea o asemenea ordonanță, urma ca în

continuare să emită un demers prin care solicita ca procurorul să autorizeze această

măsură specială de investigație, iar un demers în acest sens, la fel, nu există;

- aprecierea instanței de fond, că în acțiunile lui Șarcaliuc Roman ar exista un

exces de autor nu ține de competența instanței de judecată, deoarece instanța nu a

judecat acțiunile acestuia și instanța de judecată a fost informată despre faptul că,

acțiunile lui Șarcaliuc Roman fac obiectul unei alte cauze penale care de asemenea

a fost expediată în instanța de judecată. Mai mult ca atât, instanța de judecată a

refuzat audierea lui Șarcaliuc Roman, nu a cunoscut poziția acestuia și în aceste

condiții să judece acțiunile acestuia nu este nici legal și nici corect;

- incriminarea procurorului precum că, acțiunile Cristinei Hariton și a lui

Șarcaliuc Roman ar fi fost planificate din timp, încă cu o lună jumătate până la

comiterea presupusei infracțiuni, nu au suport probant. Or, reținerea lui Șarcaliuc

Roman deja avuse loc și conform procesului verbal de reținere se terminase la data

de 02.10.2015 ora 11.10 min. Totodată, reținerea de facto, tot conform procesului

verbal de reținere, a avut loc la ora 09.30. Astfel, a doua percheziție corporală a avut

loc la ora 11.25. Respectiv, nu poate fi invocat faptul că percheziția corporală a avut

loc la reținerea persoanei, deoarece procesul verbal de reținere era deja încheiat;

- deși percheziția corporală prin care a fost ridicat telefonul mobil de la

Șarcaliuc Roman a fost efectuată ilegal, ofițerul de urmărire penală care efectua

urmărirea penală în cauza penală, a emis, la 02.10.2015 o ordonanță de ridicare a

telefonului mobil care aparține lui Șarcaliuc Roman și în baza procesului verbal de

ridicare, a ridicat telefonul mobil de la colaboratorul escortei, iar la 06.10.2015,

contrar prevederilor normelor din Codul de procedură penală a trecut la examinarea

conținutului telefonului ridicat ilegal de la Șarcaliuc Roman, inclusiv la verificarea

apelurilor de intrare-ieșire și la conținutul sms-urilor din telefon, fapt confirmat prin

procesele verbale de examinare a obiectelor;

- pentru efectuarea unor asemenea acțiuni de urmărire penală, ofițerul de

urmărire penală ar fi trebuit să dispună emiterea unei ordonanțe și autorizarea

judecătorului de instrucție. Respectiv toate aceste probe urmează a fi excluse din

5

dosar în calitate de probe;

- după cum rezultă din materialele prezentei cauze penale urmărirea penală în

cauza penală de învinuire a lui Șarcaliuc Roman a fost condusă de către procurorul

Grigore Clevadî – același procuror conducând și urmărire penală în cauza penală

privind tentativa de contrabandă privind faptul trecerii peste frontiera Republicii

Moldova a produselor cosmetice care aparțin Cristinei Hariton și care au tangență

directă cu această cauză penală, unde calitate de bănuit, învinuit, inculpat și ulterior

de condamnat a avut-o Andronic Constantin care este parte vătămată în prezenta

cauză penală, fiind astfel în prezența incompatibilității prevăzute de art. art. 54 și 33

alin. (2) pct. 1) și 6) Cod de procedură penală.

2019, apelul procurorului a fost respins ca nefondat, admis apelul avocatului în

numele inculpatei și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care:

Hariton Cristina a fost achitată de sub învinuirea comiterii infracțiunii

prevăzută de art. 42 alin. (2), 189 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, din motiv că fapta

nu întrunește elementele infracțiunii.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că prima instanță a

apreciat incorect starea de fapt și eronat a ajuns la concluzia că în acțiunile Cristinei

Hariton sunt prezente semnele infracțiunii prevăzute de art. 352 alin. (1) Cod penal,

și a încetat procesul penal pe motiv că fapta incriminată nu este prevăzută de legea

penală ca infracțiune.

Instanța de apel a constatat, că inculpata Hariton Cristina se învinuiește de

faptul că, pe parcursul lunii august a anului 2015, acționând împreună și de comun

acord cu Șarcaliuc Roman, urmărind scopul cupidant, a participat la elaborarea și

realizarea unui plan criminal, potrivit căruia urmau să obțină prin șantaj, de la

Andronic Constantin, bani în sumă de 5 000 euro.

Astfel, în perioada de timp cuprinsă între lunile august - septembrie 2015,

conform planului criminal, Șarcaliuc Roman, potrivit rolului asumat, l-a șantajat pe

Constantin Andronic, telefonându-i mai multe ori și amenințându-l cu răfuială fizică

și omor, pretinzând de la ultimul să-i transmită bani în sumă de 5 000 euro

echivalentul a 107 798,5 lei.

Totodată, pentru crearea unui paravan legal al acțiunilor sale, la data de 13

septembrie 2015, ora exactă nefiind stabilită de organul de urmărire penală s-a

deplasat în s. Xxxxxx, r-nul Xxxxxx, unde împreună și de comun acord cu Șarcaliuc

Roman și Gheorghica Vasile, sub amenințări cu răfuială fizică și omor, l-a obligat

pe partea vătămată Constantin Andronic să întocmească o recipisă din nume

propriu, potrivit căreia acesta le datora suma de 2500 euro.

6

În continuare, la 02 octombrie 2015, aproximativ la orele 09.00, în or. Hîncești,

str. Chișinăului, Șarcaliuc Roman, aflându-se în fața farmaciei „Familia”, a primit

de la Andronic Constantin prima tranșă din suma extorcată în mărime de 500 euro,

ceea ce la momentul săvârșirii faptei reprezenta, conform cursului oficial al Băncii

Naționale a Moldovei, echivalentul a 11 150 lei.

Acțiunile Cristinei Hariton, de către organul de urmărire penală au fost

încadrate juridic în baza art. 42 alin. (2), 189 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, după

indicii calificativi, precum că, în calitate de autor a comis infracțiunea de șantaj,

adică cererea de a transmite bunurile proprietarului, amenințând cu violență

persoana, săvârșit de mai multe persoane, prin amenințare cu moartea, în proporții

mari.

A reținut instanța de apel că acuzarea, a prezentat în ședința de judecată

următoarele probe întru susținerea învinuirii adusă inculpatei Hariton Cristina în

comiterea infracțiunii, prevăzute de art. 42 alin. (2), 189 alin. (2) lit. b), c), d) Cod

Penal:

- declarațiile parții vătămate Andronic Constantin, care a declarat că la data de

19.07.2015 s-a pornit din Germania spre Republica Moldova cu microbuzul personal

în care a încărcat mai multe lucruri personale pentru a le transporta în țară. Înainte

de a se porni a fost telefonat de o persoană necunoscută care s-a prezentat pe nume

Vasile și care l-a rugat să-i transporte un colet în Moldova cu ce a fost de acord.

Astfel, s-a deplasat pe adresa indicată de Vasile în orașul Offenbach din Germania

unde s-a întâlnit cu persoana respectivă și care i-a transmis o cutie de carton cu

dimensiunile de 40*60*40 cm care era închisă cu folie adezivă de tip „scotch” și o

geantă de tip sportiv. Vasile i-a comunicat că are în colet cosmetică și să nu-și facă

griji, deoarece în interiorul cutiei a pus și actele de proveniență a cosmeticii și

cecurile respective. La data de 21.07.2015, ajungând în vama Leușeni și fiind supusă

verificării cutia pe care a transmis-o persoana pe nume Vasile, s-a stabilit că era

plină cu rechizite de cosmetică și lipseau careva acte de proveniență după cum

confirmase inițial Vasile. Din aceste considerente cutia de carton în care se aflau

rechizitele de cosmetică precum și cosmetica din geanta sportivă ce aparțineau lui

Vasile au fost ridicate de către colaboratorii vamali. Venind acasă a fost telefonat de

o persoană de gen masculin care s-a prezentat drept tatăl Cristinei căreia urma să-i

transmită cutia și geanta pe care o luase de la Vasile și totodată l-a întrebat de

coletele în cauză. Tot atunci i-a comunicat despre cele întâmplate pe teritoriul vămii

Leușeni. Peste câteva zile s-a întâlnit cu o persoană necunoscută căreia i-a transmis

hainele care erau în geanta sportivă. După ce a discutat cu acesta, în decursul unei

luni și jumătate nu a mai fost deranjat de nimeni, ulterior a fost contactat de Șarcaliuc

Roman care i-a adus la cunoștință că dacă nu va restitui produsele cosmetice, sau

7

banii va avea probleme, astfel după discuția dată, periodic era contactat de Șarcaliuc

Roman. În perioada discuției cu acesta, ultimul îl amenința cu răfuială fizică, dacă

nu va restitui produsele cosmetice sau suma de 5000 euro. Prin acțiunile date a fost

afectat emoțional și psihic, inclusiv i-a fost stresată familia având în vedere că a

discutat cu aceștia și le-a comunicat despre cele întâmplate, iar în perioada când se

aflau peste hotare retrăia. După amenințările primite la data de 05.09.2015 a fost

contactat de consăteanul său Beregoi Sergiu cu care au venit din Germania, și

anunțat că este căutat de niște persoane care se află în s. Beregoi acasă. Ajuns acasă,

s-a întâlnit cu Șarcaliuc Roman, Hariton Cristina și persoana care i-a transmis

cosmetica pe nume Vasile, cu aceștia se mai afla o persoană de gen feminin împreună

cu doi copii. În momentul când s-a întâlnit cu Hariton Cristina, atunci și a făcut

cunoștință cu ea, respectiv a fost amenințat de aceasta verbal Tot, Hariton Cristina

i-a comunicat că din cauza lui ea are probleme din cauza cosmeticii și a declarat că

el o să răspundă pentru problemele ei. În acel moment a fost obligat și influențat de

Hariton Cristina și Șarcaliuc Roman ca el personal să întocmească o recipisă drept

garanție prin care se obligă să le restituie suma de 2500 euro până a doua zi, ultimii

motivând că este problema lui, că el urma să livreze la destinație coletul, inclusiv

era amenințat cu răfuială fizică. În acel moment careva acțiuni cu răfuiala din partea

acestora nu au fost întreprinse, doar strigau și vorbeau pe tonuri ridicate. Din acea

zi persoana pe nume Roman prin intermediul apelurilor telefonice și prin mesaje

telefonice îl amenința ca să-i transmită suma de bani cerută de la acesta. Văzând

insistența lor, a depus o plângere pe faptul dat la Inspectoratul de Poliție Hîncești,

totodată transmițând organului de urmărire penală suma de 500 euro, adică 10

bancnote cu valoare a 50 euro fiecare, pentru ca banii nominalizați să fie marcați,

iar ulterior să fie transmiși persoanelor care îl șantajau.

- declarațiile martorului Beregoi Sergiu care a declarat că în luna septembrie

2015, data precisă nu o ține minte, aflându-se în gospodăria proprie, aproximativ pe

la orele 15.00, la poartă s-a oprit un microbuz din care s-au coborât trei persoane

necunoscute de gen masculin care l-au întrebat unde îl pot găsi pe Andronic

Constantin. L-a telefonat pe Constantin Andronic și i-a comunicat că este căutat de

mai multe persoane și totodată i-a transmis telefonul unei din acele trei persoane ca

să vorbească cu dânsul. Persoana căreia îi transmisese receptorul, s-a prezentat ca

fiind Vasile care i-a transmis în Germania acele colete pe care i le-au ridicat la vama

Leușeni și i-a mai solicitat să vină în acel loc să vorbească. Peste aproximativ 10

minute, Constantin a venit la el la poartă și în acel moment de el s-au apropiat trei

persoane una dintre care de gen feminin care din start a început a striga la Constantin

că anume el este vinovat de faptul că nu a adus până la destinație coletele transmise

pentru ea de către Vasile în care avea cosmetică în sumă de 5000 euro și acești bani

8

Constantin va fi obligat să-i întoarcă. Ulterior, în conflictul dat s-au mai implicat

alte două persoane de gen masculin care îl amenințau pe Constantin că va fi obligat

să achite echivalentul costului acelui colet în caz contrar va avea probleme. Tot acele

persoane l-au influențat pe Constantin să scrie o recipisă prin care acesta se obligă

să le întoarcă o sumă de bani, ce sumă anume nu a văzut. Suma de 5000 euro ei o

cereau de la Constantin să le-o întoarcă anume pentru cosmetica pe care nu a

transportat-o până la destinație și nu pentru careva pretinse datorii, iar persoana pe

nume Vasile i-a mai cerut lui Constantin să-i mai achite și echivalentul costului

biletului dus întors pe care el s-ar fi cheltuit venind în țară. Conflictul în cauză a

avut loc în fața porții lui și a durat aproximativ o jumătate de oră. După ce persoanele

necunoscute au plecat Constantin i-a comunicat că a scris acea recipisă din frică,

însă ce sumă a indicat în ea nu a comunicat. Când Constantin a revenit în țară din

Germania erau împreună și a văzut persoana pe nume Vasile care i-a transmis acele

colete și la el la poartă a recunoscut persoana pe nume Vasile ca fiind anume acea

persoană care a transmis coletul din Germania. După ce persoanele necunoscute au

primit de la Constantin recipisa, aveau deja un comportament mai bun, spunând că

în baza recipisei, oricum vor scoate banii de la el;

- procesul - verbal privind consemnarea celor constatate din 24.09.2015,

potrivit căruia ofițerul de investigații a constatat că careva persoane necunoscute

amenințându-l cu răfuiala fizică pe cet. Andronic Constantin, estorchează de la

ultimul suma de 5000 euro (f. d. 18, vol. I);

- plângerea depusă de Andronic Constantin din 21.09.2015, potrivit căruia

ultimul solicită intervenirea organelor de drept în privința persoanelor cere-l

șantajează cu răfuiala fizică, în caz că nu va achita suma de 5000 euro, precum și a

fost forțat să întocmească recipisa (f. d.19, vol. I);

- procesul - verbal de examinare și înregistrare a banilor din 25.09.2015 în

sumă totală de 500 euro (f. d. 21-23, vol. I);

- procesul - verbal de ridicare de la partea vătămată a telefonului mobil de

model Samsung A 7 din 25.09.2015 (f. d. 28, vol. I);

- procesul - verbal de examinare a telefonului mobil din 25.09.2015 (f. d. 29,

30, vol. I);

- procesul - verbal de examinare a conținutului telefonului mobil din

25.09.2015 cu nr. IMEI xxxxxxxxxxx ridicat de la Andronic Constantin potrivit

căruia este stocat numărul de telefon cu mențiunea „Cristina cosmetic” – xxxxxxxx

(f. d. 323, vol. I);

- procesul - verbal de examinare a web site-urilor privitor la cursul valutar (f.

d. 35-36, vol. I);

- ordonanța privind autorizarea măsurii speciale de investigație „controlul

9

transmiterii banilor" din 02.10.2015 (f. d. 37, vol. I);

- procesul - verbal de cercetare a locului transmiterii banilor din 02.10.2015,

din str. Chișinăului din or. Hîncești adiacent cu farmacia ”Familia” obiectul fiind

automobilul de model „Range Rover” de culoare neagră cu n/î XBX 044, la volanul

căruia se afla Șarcaliuc Roman (f. d. 38, vol. I);

- raportul ofițerului de investigație Al. Alerguș din 02.10.2015 privitor la

rezultatele petrecerii măsurii speciale de investigație (f. d. 40, vol. I);

-procesul - verbal de recunoaștere a persoanei din 05.10.2015 pe persoana

nr.4 Sarcaliuc Roman (f.d. 44, vol. I);

- procesul - verbal de percheziție corporală a lui Șarcaliuc R., din 02.10.2015

(f. d. 48, vol. I);

- procesul - verbal de examinare a telefonului mobil ridicat de la Șarcaliuc

Roman din 06.10.2015 telefonul mobil de model Samsung GT-E-1200 (f. d. 49,

vol. I);

- procesul - verbal de examinare a conținutului telefonului mobil ridicat de la

Șarcaliuc R., din 06.11.2015 (f. d. 50-52, vol. I);

- procesul - verbal de examinare a convorbirilor telefonice din 17.03.2016 (f.

d. 62-63, vol. I);

- raportul ofițerului de investigație Al. Alerguș din 05.10.2015, referitor la

persoana cu numele „Cristina” (f.d. 64, vol. I);

- procesul - verbal de recunoaștere a persoanei din 16.12.2015 după fotografie

de către partea vătămată Andronic Constantin (f.d. 68, vol. I);

- procesul - verbal de confruntare între partea vătămată Andronic C., și

învinuita Hariton C., din 16.03.2016 (f.d. 99-100, vol. I)

Partea apărării, în susținerea poziției de nevinovăție a inculpatei Hariton

Cristina s-a bazat pe declarațiile acesteia, care a declarat că, la 18.07.2015, urma să

expedieze un colet cu cosmetică din Germania în R. Moldova, necunoscând

persoanele care se ocupă cu transportarea coletelor, a apelat la o cunoștință pe care

a rugat-o să-i găsească persoane care se ocupă cu genul dat de activitate. Seara în

jurul orelor 18.00 – 19.00 a venit Vasile cu Constantin Andronic, prin care a transmis

coletul. Persoanele respective au fost la ea în locuința din Germania, au văzut și

verificat coletul. I-a atenționat că cosmetica este valoroasă. Concomitent cu coletul

a transmis lui Constantin și toate actele de proveniență ale cosmeticei, care erau

amplasate în cutie, iar pentru serviciul de transportare a achitat lui Andronic

Constantin suma de 40 euro, în acel moment l-a atenționat pe transportator despre

lotul și importanța cosmeticii, iar în toate actele de proveniență a cosmeticei care au

fost transmise lui Andronic Constantin era indicată valoarea bunurilor procurate,

comunicând-i că marfa dată este scumpă și să aibă grijă de ea. Transportatorul urma

10

ca în momentul când va ajunge în R. Moldova, să-l contacteze pe tatăl ei, Hariton

Fiodor, care urma să recepționeze coletele. La data când urma să ajungă coletele în

țară, tatăl ei l-a contactat pe Constantin de mai multe ori, însă acesta îi comunica că

nu a ajuns. Peste câteva zile l-a contactat din nou și Constantin i-a comunicat că se

afla la el acasă. După colet, a mers un cunoscut de al ei, care a luat doar geanta cu

haine, fără cutia cu produse cosmetice. Deoarece că nu au fost aduse la destinație

toate colete în special cel cu cosmetică, l-a sunat pe Constantin din Germania, însă

ultimul nu a mai răspuns toată perioada lunilor iulie - septembrie 2015. La sfârșitul

lunii august ea a revenit în țară, și a mers împreună cu persoana care a recepționat

geanta la Constantin și cu Șarcaliuc Roman care era cu automobilul. În acel moment

Șarcaliuc Roman nici nu cunoștea careva detalii despre situația creată, ultimul a aflat

când se deplasau în s. Xxxxxx. Despre situația creată doar Vasile cunoștea având în

vedere că acesta l-a contactat în perioada când Constantin nu răspundea la apelurile

sale. Când au ajuns în s. Xxxxxx, Grigore cu Sergiu cunoșteau unde locuiește

Beregoi, în momentul când au ajuns la poarta lui Beregoi au discutat cu acesta,

inclusiv l-a întrebat unde locuiește Constantin. Beregoi l-a sunat pe Constantin și l-

a anunțat că a venit fata cu cosmetica, solicitându-i să se apropie. Peste aproximativ

10-15 minute s-a apropiat Constantin, iar în momentul când l-a văzut, l-a întrebat de

ce nu răspunde la apelurile ei și de ce coletul cu cosmetică nu a ajuns la destinație

și nu l-a transmis tatălui ei, iar ultimul i-a comunicat că cosmetica a fost confiscată

la vamă din cauză că nu a declarat-o din motiv că urma să mai achite careva taxe

pentru declarare. În acel moment la momentul transmiterii coletului, Constantin a

asigurat-o că nu este nici o problemă, mijlocul de transport se află în vamă, iar după

ce se va clarifica cu mijlocul de transport va rezolva și întrebarea ei prin restituirea

contra costului cosmeticii. La întrebarea lui Constantin privind valoarea cosmeticii,

ea i-a comunicat suma de 2500 euro. Astfel, Constantin i-a promis că în decursul

unei luni de zile va restitui valoarea cosmeticii și a propus să întocmească o recipisă

în scopul garantării restituirii sumei de bani, doar că urmează să meargă acasă să-și

ia actul de identitate, asigurând-o că va întocmi recipisa și va restitui banii. Până a

fi întocmită recipisa de acesta, nu l-a amenințat, nu l-a influențat psihic și nici nu l-

a șantajat, doar a vorbit cu partea vătămată pe un ton mai ridicat din cauza situației

create. Recipisa întocmită a fost formulată doar de Andronic Constantin, iar ea se

afla lângă Constantin, în acel moment nu i-a dictat nimeni ce să scrie sau ce sumă

să indice. Ulterior, când se afla în Germania, a fost sunată de Șarcaliuc Roman și

anunțată că a fost contactat de careva persoane din partea lui Constantin și i-au

propus să se întâlnească să vorbească. Ultima a menționat, că Roman s-a întâlnit cu

persoanele date, însă aceștia cereau de la Roman explicații privind motivul care stă

la baza restituirii sumei bănești. Peste o lună de zile a fost sunată de Șarcaliuc Roman

11

și anunțat că a fost reținut de poliție în momentul când a mers să-i ia banii. În luna

februarie a revenit în țară, pentru a clarifica situația, însă când a ajuns în aeroportul

din R. Moldova a fost reținută și adusă în r-nul Hîncești unde a depus declarații. În

acel moment nu a cunoscut despre mesajele transmise de Șarcaliuc Roman în adresa

lui Andronic Constantin, doar după ce a revenit în țară a aflat de ele. Nu l-a șantajat

pe Andronic Constantin, doar a mers la acesta să-și revendice bunurile personale

având în vedere că ea a achitat pentru cosmetică suma de 2500 euro în urma

participării la licitație, cu toate că valoarea reală a cosmeticii era mult mai mare. De

la partea vătămată nu a pretins suma de 5000 Euro, doar cea de 2500 Euro pe care

Andronic Constantin a fost de acord benevol să o restituie. Nu a avut nici o înțelegere

în prealabil cu Șarcaliuc Roman și nici cu Vasile. Produsele cosmetice ea le-a

procurat din Germania la rugămintea unei cunoștințe care este de profesie

cosmetolog, iar pentru produsele date a fost achitată suma de 2500 euro. După ce s-

a întâlnit cu partea vătămată, în ziua următoare l-a contactat pe acesta, iar ultimul i-

a promis că-i va restitui suma de 500 Euro, apoi i-a scris un mesaj dacă poate să-i

restituie o anumită sumă de bani. Până la acest caz cu astfel de transport de colete

nu s-a ocupat. Personal nu a întocmit nici o declarație la import și nici nu a declarat

la marfă și nici nu a importat niciodată din motivul că nu s-a ocupat cu astfel de

chestiuni. Referitor la suma de 5000 euro i-a fost comunicată de Andronic

Constantin care i-a adus la cunoștință că în vamă cosmetica a fost evaluată la suma

de peste 80.000 lei, iar el urma să achite valoarea taxei de import.

În urma analizei probelor acuzării, cât și a probelor apărării, Colegiul penal a

constatat că în acțiunile lui Hariton Cristina nu sunt prezente semnele infracțiunii

prevăzute de art. 42 alin. (2), art. 189 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, precum că

aceasta în calitate de autor ar fi comis șantajul , adică cererea de a transmite bunurile

proprietarului, amenințând cu violență persoana, săvârșită de mai multe persoane,

prin amenințarea cu moartea, în proporții mari.

Astfel, instanța de apel a notat că nu au fost prezentate probe care să confirme

înțelegerea prealabilă a Cristinei Hariton cu alte persoane privind șantajarea părții

vătămate Andronic Constantin, prin metoda de amenințare cu violența sau cu

moartea de a transmite bunurile în proporții mari ce-i aparțin ultimului.

Colegiul penal a reținut că, atât din confruntarea dintre partea vătămată și

inculpata Hariton Cristina, care a avut loc la data de 16.03.2016 (f.d. 99-100), se

confirmă faptul că „inculpata Hariton Cristina i-a transmis un colet cu cosmetică

contra plată, unde se aflau și actele de proveniență în sumă de 2500 euro”, după ce

a întocmit o recipisă de restituire a sumei de 2500 euro, Andronic Constantin peste

2-3 zile a mai primit un mesaj telefonic la care Hariton Cristina „a rugat să achite

măcar o parte din acei bani”. În sensul dat, constrângerea din partea Cristinei

12

Hariton, nu a avut loc, or, aceasta trebuie să fie de natură de a produce celui

împotriva căruia se exercită o stare de temere, deoarece numai în felul acesta fapta

aduce atingere libertății morale a persoanei, ceea ce constituie o infracțiune contra

acestei libertăți, în cazul dat infracțiunea de șantaj.

Însă, la caz, acuzarea nu a demonstrat latura obiectivă a infracțiunii de șantaj,

care se realizează prin faptul că cererea făptuitorului să se refere la o transmitere

ilegală și gratuită a bunurilor sau a drepturilor asupra bunurilor, or, la săvârșirea

ilegală și gratuită a acțiunilor cu caracter patrimonial, aceste din urmă cerințe

înaintate trebuie să poarte un caracter agresiv și insistent prin dorința de a obține

rezultatul final, bunurile străine fără vreun suport juridic.

În ce privește latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 189 Cod penal,

instanța de apel a notat, că potrivit declarațiilor martorului Beregoi Sergiu, acesta a

indicat că, „nu a auzit careva reproșuri dintre Hariton Cristina și Andronic

Constantin în timpul discuției, totodată a concretizat că doar inculpata a discutat

într-o parte cu partea vătămată, Andronic Constantin cu alte persoane care au fost

prezente la fața locului nu a discutat și nici nu a auzit careva amenințări în adresa

lui Andronic Constantin în momentul când Constantin a fost prezent la poarta

martorului și a discutat cu persoanele necunoscute...”

În sensul dat, șantajul este posibil doar în raport cu bunurile străine, asupra

cărora făptuitorul nu are nici dreptul legitim, nici dreptul presupus. Prin „drept

legitim” se înțelege un astfel de drept, pe care persoana îl are în virtutea unui temei

legal. Prin „drept presupus” se înțelege un astfel de drept, care în realitate nu aparține

persoanei, deși acesta consideră eronat că este învestită cu acest drept, or, potrivit

procesului-verbal de confruntare dintre Andronic Constantin și Hariton Cristina din

16.03.2016, partea vătămată a concretizat că, după ce a discutat cu inculpata și a

întocmit recipisa, el a fost șantajat doar de Șarcaliuc Roman (f.d. 100 verso).

Astfel, instanța de apel a reiterat că, o dată ce amenințarea nu are un caracter

explicit, aceasta fiind dedusă de către victimă din alte circumstanțe care creează

acesteia o temere de a i se cauza anumite prejudicii drepturilor sau intereselor

ocrotite de lege, este dificil a demonstra prezența ei în cadrul mecanismului de

săvârșire a faptei, iar învinuirea persoanei de săvârșirea infracțiunii nu poate fi

întemeiată pe presupuneri, or, toate dubiile în probarea învinuirii, care nu pot fi

înlăturate, se interpretează în favoarea inculpatei.

Totodată urmează a fi stabilit scopul special și anume de cupiditate. Prin

urmare, nu a fost demonstrat scopul de cupiditate, or, chiar partea vătămată

Andronic Constantin a declarat că, îi este indiferent ce pedeapsă urmează să-i fie

aplicată inculpatei….., având în vedere că și-a pierdut mijlocul de transport și

deplasările efectuate din Germania în R. Moldova.

13

La fel, s-a reiterat că învinuirea adusă lui Hariton Cristina în baza art. 42

alin.(2), 189 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, se referă doar la acțiunile lui Șarcaliuc

Roman.

Colegiul penal a constatat că, de către inculpata Hariton Cristina nu au fost

pretinse careva sume de bani, care nu-i aparțin ei, dar a solicitat ca să evite pe viitor

un litigiu civil, care prevede și calea amiabilă a părților în Codul de procedură civilă,

potrivit căruia accentuează soluționarea pe cale amiabilă a litigiilor, unde a solicitat

să-i fie restituit prețul pentru produsele cosmetice, care nu a fost transportate în

Republica Moldova, despre care partea vătămată a fost preîntâmpinat, că este

cosmetică scumpă și despre care acesta cunoștea cu certitudine, or, martorul Beregoi

Sergiu în cadrul instanței de fond , a declarat că, din start i-a propus lui Andronic

Constantin să restituie coletele date …din comportamentul lui Andronic Constantin,

până la controlul vamal, a înțeles că acesta cunoștea despre marfă din motivul că

ultimul a repetat că poate vor trece la vamă și a văzut că retrăia...”

Cu referire la probele acuzări, instanța de apel a reținut că potrivit procesului

verbal de examinare a convorbirilor telefonice din 17.03.2016 (f.d.62-63), începând

cu 01.09.2015 până la data de 16.09.2015 au fost efectuate de pe cartela SIM

xxxxxxxx ce aparținea lui Hariton Cristina (f.d.33) către cartela SIM xxxxxxxx ce

aparține lui Andronic Constantin, în diferite perioade de timp câteva apeluri și

încercări de apeluri. Totodată, de pe cartela SIM xxxxxxxx ce aparținea lui Hariton

Cristina către cartela SIM xxxxxxxx a fost expediată un SMS cu conținutul „Hai te

rog, până la ora 3 ne întâlnim să-mi întorci ceva bani” (f.d.33).

Prin săvârșirea infracțiunii de șantaj, este suficient ca victima să perceapă

amenințarea ca pe una reală, însă reieșind din declarațiile martorului și cumulul de

probe expuse mai sus, instanța a conchis că victima Andronic Constantin în

momentul discuției cu Hariton Cristina nu a perceput ca amenințare reală, or, din

declarațiile lui rezultă că Hariton Cristina a indicat că o să apeleze la departament.

Totodată, potrivit convorbirilor telefonice din 17.03.2016 se reține că pe

începând cu 01.09.2015 până la data de 16.09.2015 au fost efectuate de pe telefonul

ce aparținea lui Hariton Cristina către telefonul ce aparține lui Andronic Constantin,

câteva apeluri și încercări de apeluri, precum și a fost expediat un SMS cu conținutul

„Hai, te rog, până la ora 3 ne întâlnim, să-mi întorci ceva bani”, ceea ce confirmă

doar o rugăminte și nicidecum amenințări.

Respectiv, din partea inculpatei lipsește acțiunea de amenințare cu violență,

deoarece cu partea vătămată doar inculpata a discutat în acel moment, condiția fizică

a acesteia; comportamentul ei, frazele pronunțate, intonația vocii; gesturile și

mimica ei în cazul dat nu au indicat că în timpul discuției dintre inculpată și partea

vătămată, Hariton Cristina ar fi efectuat careva gesturi care ar putea fi percepute de

14

Andronic Constantin ca o amenințare reală.

La caz, instanța de apel a concluzionat că nu există înțelegerea prealabilă a lui

Hariton Cristina cu Șarcaliuc Roman privind elaborarea și realizarea unui plan

criminal împreună cu Gheorghica Vasile. Or, în urma cercetării probelor părții

acuzării și părții apărării, inclusiv audierii participanților la proces, s-a reținut că

inculpata Hariton Cristina nu l-a amenințat pe Andronic Constantin cu răfuiala fizică

sau omor.

Lipsesc careva probe precum că, Hariton Cristina a participat la amenințarea

lui Andronic Constantin de către alte persoane (Șarcaliuc Roman), inclusiv lipsesc

probe precum că inculpata s-a înțeles cu Șarcaliuc Roman ca să fie aplicată

amenințarea față de partea vătămată, iar declarațiile părții vătămate au fost

combătute prin declarațiile inculpatei confirmate de către martorul Beregoi Sergiu

elucidate supra care nu este cointeresat în soluționarea cazului, inclusiv a fost

avertizat de răspundere penală și de celelalte probe materiale expuse mai sus. Din

declarațiile părții vătămate cât și ale inculpatei este cert și dovedit că proprietarul

produselor cosmetice este Hariton Cristina care a transmis lui Andronic Constantin

produsele date pentru a fi transportate din Germania în R. Moldova conform

destinației indicate, partea vătămată încasând în acest sens suma de 40 euro pentru

serviciul prestat.

În sensul dat, Colegiul penal a reținut că nu a fost constatată existența faptei

infracționale incriminate inculpatei, deoarece în acțiunile inculpatei lipsește latura

obiectivă și subiectivă a infracțiunii incriminate, nefiind administrate și prezentate

careva probe ce ar confirma faptul că anume Hariton Cristina ar fi elaborat și

participat la realizarea unui plan criminal, care ar fi urmărit șantajarea lui Andronic

Constantin, potrivit căruia urma să obțină suma de 5000 euro, prin amenințarea lui

Andronic Constantin cu violență sau cu moartea, sau să între în posesia a careva

sume de bani din presupusa sumă de 5000 euro.

Totodată, deși instanța de fond a indicat că, fapta Cristinei Hariton, nu

întrunește elementele infracțiunii de șantaj, eronat a apreciat că, acțiunile acesteia

se încadrează juridic în baza art. 352 alin. (1) Cod penal, ca samavolnicia, adică

exercitarea unui drept legitim sau presupus în mod arbitrar și prin încălcarea ordinii

stabilite, dacă s-au cauzat daune în proporții mari intereselor publice sau drepturilor

și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.

Astfel, instanța de apel a notat că nu orice exercitare a unui drept legitim sau

presupus atrage răspundere penală, ci numai exercitarea dreptului în mod arbitrar și

prin încălcarea ordinii stabilite, subsecvent celor indicate rezultă, că pentru a

exercita un drept presupus sau legitim și să fie recunoscută samavolnicie trebuie

întrunite anume acele două condiții cumulative: în mod arbitrar și încălcarea ordinii

15

stabilite, în cazul dacă nu există una din aceste două condiții nu poate fi vorba de

samavolnicie.

Reieșind din concluzia instanței de fond, nu este clară aprecierea referitor la

manifestarea acțiunilor de către Hariton Cristina care să întrunească fapta

prejudiciabilă ce constă în samavolnicie, care presupune exercitarea unui drept

legitim sau presupus în mod arbitrar și prin încălcarea ordinii stabilite, dacă s-au

cauzat daune în proporții mari intereselor publice sau drepturilor și intereselor

ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice pe motiv că, atât din declarațiile

inculpatei cât și a părții vătămate se atestă că, Hariton Cristina fiind proprietarul

unei genți cu haine și unei cutii cu produse cosmetice în valoare de 2 500 euro, prin

intermediul unei persoane „Vasile” a transmis lui Andronic Constantin geanta cu

haine și cutia cu produse cosmetice pentru a fi transportate din Germania în R.

Moldova, transportatorul pentru serviciul prestat fiind remunerat cu suma de 40

euro.

În acest context, atât din materialele cauzei, cât și din faptele constatate de către

instanța de fond pe acest capăt de infracțiune nu a fost demonstrată cauzarea de

daune în proporții mari părții vătămate, cu atât mai mult că anume partea vătămată

a indicat în cadrul instanței de fond că nu i-a fost adus nici un prejudiciu de către

Hariton Cristina.

Astfel, prin prisma tuturor probelor analizate și cercetate minuțios în ședința

instanței de apel, instanța de apel a reținut că, învinuirea adusă Cristinei Hariton în

comiterea faptei imputate, nu a fost confirmată.

Procuratura de circumscripție Chișinău, Svetlana Țurcanu, care invocând

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală – că hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii, solicită casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei în

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului declarat, invocă următoarele:

- instanța de apel a dat o apreciere greșită probelor prezentate de acuzare, în

derogare de la prevederile art. 101 Cod de procedură penală, punând accentul doar pe

depozițiile și versiunea inculpatei și o interpretare eronată a dreptului material, care nu

coroborează cu celelalte probe administrate pe caz.

- la emiterea soluției de achitare a inculpatei, instanța de apel urma să dezvăluie

această concluzie expunându-și punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în

sprijinul învinuirii și puse la baza deciziei de achitare, fapt care pe caz nu a avut loc,

fiind efectuată o apreciere eronată și formală de ordin general a probelor și

circumstanțelor cauzei penale;

16

- instanța de apel s-a expus neargumentat asupra motivelor invocate de către

acuzatorul de stat, aceasta în condițiile în care nu a reținut ca întemeiat nici unul dintre

motivele invocate în cererea propriu-zisă de apel și respectiv a motivat contradictoriu

soluția adoptată;

- nu s-a ținut cont și nu s-a dat apreciere totalității probelor ce dovedesc vinovăția

inculpatei Hariton Cristina, în mod greșit fiind respinse probele administrate de către

acuzare;

- în cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești a fost dovedit dincolo de orice

dubiu rezonabil vinovăția inculpatei Hariton Cristina în săvârșirea infracțiunii prevăzute

la art. 42 alin. (2), 189 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal;

- incorect au fost apreciate critic declarațiile părții vătămate Andronic Constantin

dar și a martorului acuzării Sergiu Beregoi, fără a argumenta motivat și a descrie explicit

considerentele care au determinat de a da o soluție de achitare a inculpatei Hariton

Cristina;

- concluzia instanței de apel privind necoroborarea declarațiilor părții vătămate

Andronic Constantin cu celelalte probe administrate la caz reprezintă rezultatul unei

analize defectuoase a probelor acuzării și în parte, consecință a omisiunii de a analiza

celelalte probe scrise/materiale administrate de către acuzatorii de stat, probe pe care

instanța de apel a considerat necesar că este suficient doar să le numească;

- partea vătămată Andronic Constantin a fost preîntâmpinat de răspundere penală

pentru prezentarea de declarații mincinoase și nici nu are un interes evident de a obține

condamnarea inculpatei Hariton Cristina, aceasta devreme ce nu a pledat în nici un fel

pentru alegerea unei anumite categorii de pedeapsă în privința inculpatei;

- instanța și-a motivat soluția de achitare în baza exclusivă a versiunii înaintate de

către inculpată;

- instanțele în mod inexplicabil au apreciat probele care vin să dovedească

caracterul acelor cereri înaintate de inculpată, precum și acele amenințări expuse în

înaintarea acestor cerințe ilegale, contrar faptului că au admis aceste probe și au constatat

oportunitatea și utilitatea lor în prezenta cauză;

- instanțele nu s-au expus și nu au ținut cont de caracterul insistent al cerințelor și

amenințărilor expuse de Hariton Cristina la solicitarea sumei de bani de la Andronic

Constantin;

- ambiguu și neclar au apreciat instanțele inferioare declarațiile părții vătămate

Andronic Constantin, pe care le-au considerat veridice și pertinente, însă au omis

circumstanțele relatate cu privire la modul în care au fost înaintate cerințele față de el de

a transmite suma de 5000 euro inculpatei Hariton Cristina, precum și amenințările care

au fost exprimate în adresa sa;

17

- instanțele au statuat că inculpata Hariton Cristina nu a pretins careva sume de

bani, care nu-i aparțin ei, dar a solicitat să evite pe viitor un litigiu civil, care prevede și

calea amiabilă a părților prevăzut de însuși Codul de procedură civilă, potrivit căruia

accentuează soluționarea pe cale amiabilă a litigiilor, unde a solicitat să-i fie restituit

prețul pentru cosmetica, care nu a fost transportată în Republica Moldova, despre care

partea vătămată a fost preîntâmpinat, că este cosmetică scumpă și despre care acesta

cunoștea cu certitudine...” în temeiul cărei afirmații au și constatat că inculpata Hariton

Cristina își exercita un careva drept presupus, însă la caz nu s-a dovedit acea „situație –

premisă”, or inculpatei nu îi aparține careva drept prevăzut de lege a solicita prin

amenințări transmiterea vreunei sume de la Andronic Constantin;

- instanța de apel, a selectat doar o parte din declarațiile părții vătămate Andronic

Constantin și nu a luat în considerare cele declarate de acesta în procesul-verbal de

confruntare din 16.03.2016, unde acesta declară că recipisa „ ... am scris-o sub

amenințările cu răfuială fizică, că mă va căuta departamentul din partea lui Cristina,

Vasile și Șarcaliuc R. ... „ amenințarea denotând un caracter de întărire a cerințelor sale,

exercitând o presiune în plus asupra voinței părții vătămate prin presupusa căutare de

către departament având ca scop paralizarea posibilității părții vătămate de acțiune,

precum și epuizarea nereușitei acesteia de a-și atinge scopul de cupiditate;

- instanța de apel a luat o poziție părtinitoare prin care a încercat să

îndreptățească acțiunile inculpatei, constatând neîntemeiat că în baza SMS expediat de

către Hariton Cristina părții vătămate Andronic C. "Hai, te rog, pană la ora 3 ne

întâlnim să-mi întorci ceva bani", ce ar denota existența rugăminților și nicidecum a

amenințărilor, însă nu a ținut cont de faptul că inculpata, având scopul cupidant,

urmând a pleca peste hotare țării a abordat o altă tactică de înaintare a cerințelor sale,

exprimându-și într-un mod mai adecvat cerințele ilegale patrimoniale, mizând pe starea

psihologică devastată a victimei, în conjunctura în care inculpata se mulțumea și măcar

cu o parte din banii.

- nu s-a dat apreciere declarațiilor martorului Beregoi Sergiu, date la urmărirea

penală care a menționat că partea vătămată era speriat și a fost amenințat de către

inculpată și ceilalți implicați că se face vinovat de reținerea coletului, ulterior

influiențându-l psihologic, l-au impus să scrie o recipisă de restituire a sumei de 5000

euro - recipisă pe care partea vătămată a scris-o de frică;

- instanța de apel, nici nu a încercat să supună aprecierii din punct de vedere juridic,

faptul scrierii de către partea vătămată contrar voinței sale, la insistența inculpatei, a

recipisei în favoarea ultimei aferent unei pretinse datorii pentru constrângerea de a

restitui echivalentul coletului, însoțită de amenințări cu aplicarea violenței fizice;

- în urma analizei acțiunilor întreprinse de către inculpata Hariton Cristina în

coraport cu fapta imputată, nu s-a dovedit nici o datorie ce o avea partea vătămată

18

Andronic Constantin față de inculpata Hariton Cristina ce i-ar fi oferit dreptul de a

acționa în mod samavolnic, însă s-a dovedit constrângerea manifestată de Hariton

Cristina care a acționat de comun acord cu Șarcaliuc Roman însoțită de amenințarea

părții vătămate Andronic Constantin (indiferent de faptul că a fost amenințat cu omor

ori cu vătămarea și bătaia) cu scopul de a fi transmisă suma de bani indicată în actul de

învinuire lui Hariton Cristina prin intermediul lui Șarcaliuc Roman, la care dânsa nu

avea careva drepturi, nici chiar presupuse;

- prin probele cercetate s-a infirmat versiunea inculpatei cu privire la presupusa

datorie a părții vătămate față de ea, reținându-se că în situația în care aceasta a transmis

careva bunuri spre transportare părții vătămate comunicându-i date eronate cu privire la

calitățile acestora, atunci se constată modul viciat în care a acționat și prin urmare, este

privată de careva drepturi presupuse;

- instanța de fond nu a putut aprecia veridicitatea justă a declarațiilor inculpatei

Hariton Cristina conform versiunii susținute pe parcursul procesului penal;

- instanța de fond nu a ținut cont nici de modul în care a fost săvârșită infracțiune,

în special referitor la recipisa scrisă pe numele Șarcaliuc Roman, or în situația în care

Hariton Cristina pretinde la o careva datorie de la partea vătămată, apare logica întrebare

de ce nu a fost inclusă ea în recipisa scrisă și de ce nu a înaintat careva obiecții sau

pretenții în mod legal, or aceasta era în drept cel puțin să depună o simplă plângere

organelor de drept pe acest fapt, ceea ce nu a fost realizat de ea;

- suma care a fost cerută de la partea vătămată este de 5000 de euro, și reieșind

anume din această sumă a fost dată calificarea faptei inculpatei. Cuantumul respectiv se

probează prin declarațiile părții vătămate care a indicat că, fiind amenințat cu răfuiala

fizică și omor i s-a cerut să achite pentru cutia pe care au reținut-o colaboratorii vamali

suma de 5000 euro, în caz contrar vor pune în aplicare amenințările, fiindu-i acordat

termen de o lună pentru a aduna această sumă de bani. Tot atunci sub amenințări și

influenta psihologică l-au impus să scrie o recipisă prin care se obligă să le întoarcă suma

de 2500 euro, iar cealaltă parte urma să le transmită fără recipisă. Din această zi,

inculpata Hariton Cristina comunicându-i că va pleca peste hotare și să îi transmită banii

lui Șarcaliuc R., persoana pe nume Roman prin intermediul apelurilor telefonice și prin

mesaje telefonice îl amenința ca să-i transmită suma de bani cerută;

- conform modificărilor operate la art. 126 Cod penal prin Legea nr. 207 din

29.07.2016 în vigoare la 07.11.2016 suma incriminată lui Hariton C. depășește 20 salarii

medii lunare pe economie, care pentru anul 2015 la data comiterii infracțiunii constituie

proporții mari, ori suma de 107 798,50 lei, se încadrează perfect în limitele pagubei

pricinuite, care depășește 20 salarii medii lunare pe economie, fapt ce denotă, că

acțiunile inculpatei urmează a fi încadrate în baza art. 189 alin. (5) Cod Penal;

19

- prin sentința din 03.02.2016, pronunțată de Judecătoria Hîncești, Andronic

Constantin a fost condamnat pentru fapta prevăzută de art. 27, art. 248 alin. (1) Cod

penal, anume fiind constatată introducerea prin contrabandă comisă de către ultimul a

unui șir de produse cosmetice, astfel, prin această hotărâre s-a dovedit că declarațiile

date de către Andronic Constantin, corespund realității și urmează a fi apreciate ca

veridice, pertinente și utile prezentei cauze penale;

- prin această sentință se dovedește că valoarea totală a bunurilor - produse

cosmetice, constituia suma de 82 032 lei, ceea ce depășește în mod substanțial suma de

500 euro care a fost primită de către Șarcaliuc Roman, precum chiar și suma de 2500

euro, care conform versiunii inculpatei era pretinsă de la Andronic Constantin:

- această sentință dovedește scopul urmărit de inculpata Hariton Cristina și

dovedește că ea pretindea de la Andronic Constantin anume suma de 5000 euro, în raport

cu care au și fost calificate acțiunile acestuia;

- instanțele inferioare au constatat ambiguu că inculpata Hariton Cristina a

„discutat” cu partea vătămată, ulterior indicând că lipsesc careva probe precum că

Hariton Cristina a participat la amenințarea lui Andronic Constantin de către alte

persoane (Șarcaliuc Roman), inclusiv lipsesc probe precum că inculpata s-a înțeles cu

Șarcaliuc Roman ca să fie aplicată amenințarea față de partea vătămată, concluzii care

sunt lipsite de o motivare corespunzătoare, or se constată că instanța de apel nu a invocat

careva temeiuri plauzibile și evidente în baza căror a delimitat și în special, în baza căror

raționamente a identificat că amenințările cu răfuială fizică au fost cauzate anume de

către alte persoane;

- pe caz s-a dovedit cu certitudine faptul că toți trei coautori, adică Hariton Cristina,

Șarcaliuc Roman și Gheorghica Vasile au acționat de comun acord, or, prin probele

cercetate s-a dovedit că acționau coordonat și acțiunile tuturor erau îndreptate asupra

părții vătămate pe caz, însă instanța de apel fără a invoca careva temeiuri argumentate,

în mod neînțeles și neîntemeiat a încercat a face o delimitare formală a acțiunilor

inculpatei Hariton Cristina și a celorlalți coautori Șarcaliuc Roman și Gheorghica Vasile,

fără a fi constatate și careva probe ce ar fi oferit dispunerea acestei concluzii;

- la adoptarea deciziei, instanța de apel nu a dat apreciere justă suportului

probatoriu prezentat de către acuzare, astfel încât concluzia instanței de apel este

inacceptabilă, deoarece probele acuzării au fost supuse unei minuțioase cercetări în

instanță, făcându-se referire la declarațiile detaliate ale participanților la proces, iar în

astfel de condiții, colegiului penal, îi rămânea doar să aprecieze aceste probe, din punct

de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în

ansamblu din punct de vedere al coroborării lor.

20

5.1. La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1)

pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință avocatul inculpatei Ion Ticu, pledând

pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

consideră că acesta urmează a fi admis în conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1)

pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul, instanța de

recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în

cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material

sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor

de drept formal și material.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a dus

la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată verificând dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit practicii cu privire la judecarea cauzelor penale în ordine de apel și conform

art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori

trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit instanței de apel sunt

următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a

fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, în ce constă

participația, contribuția materială a fiecărui participant, dacă există circumstanțe

atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate, dacă toate în ansamblu au

fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în

conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel, acestea

sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect

calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept

procesual sau penal, au fost corect aplicate.

Statuând asupra principiului respectării normelor de drept menționate, Colegiul

penal lărgit, verificând și analizând per ansamblu decizia instanței de apel, raportată la

criticele recurentului, constată că instanța de apel la adoptarea soluției nu a respectat

întocmai prevederile legale, ignorând exigențele legii procesual-penale în partea

motivării hotărârii, or în cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale

referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată,

21

cu trimiterea cauzei la rejudecare, dacă eroarea constatată nu poate fi corectată de

instanța de recurs.

Potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, chiar dacă dispozițiile art. 6 §1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale impun instanțele naționale să-și motiveze deciziile (hotărârea Boldea

versus România), această obligație nu presupune existența unor răspunsuri detaliate la

fiecare problemă ridicată, fiind suficient să fie examinate în mod real problemele

esențiale care au fost supuse spre judecată instanței, iar în considerentele hotărârii

trebuie să se regăsească argumentele care au stat la baza pronunțării acesteia.

În continuarea aceluiași gând, CtEDO a consemnat în repetate rânduri că, la

judecarea cauzei de către instanța de apel și la adoptarea deciziei, aceasta nu se poate

limita la preluarea totală sau parțială a motivării formulate de instanța de fond, ci trebuie

să analizeze din nou cauza, în fapt și în drept, cu atât mai mult când este în situația

pronunțării unei noi hotărâri, și să răspundă argumentat la criticile invocate de părți, or

doar astfel se demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul examinării acestei cauze

penale.

Din conținutul sentinței rezultă că instanța de fond la examinarea cauzei, în

descriptivul sentinței, făcând trimitere la prevederile art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală și pct. 9 al art. 275 Cod de procedură penală, a indicat că procesul

penal pornit în privința Cristinei Hariton privind învinuirea pe art. 352 alin. (1) Cod

penal, urmează a fi încetat din motiv că există alte circumstanțe care exclud tragerea la

răspundere penală, însă în dispozitiv a încetat procesul penal în privința Cristinei

Hariton privind învinuirea în baza art. 352 alin. (1) Cod penal, pe motivul că fapta

incriminată nu este prevăzută de legea penală ca infracțiune – temei prevăzut de art.

390 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală, în cazul pronunțării unei sentințe de

achitare.

Examinând apelul declarat de către acuzatorul de stat, instanța de apel corect a

dispus casarea sentinței care este una viciată, însă, apreciind ca veridice, pertinente,

concludente și utile declarațiile depuse de Hariton Cristina în calitate de inculpată și

achitând-o, a lăsat fără apreciere faptul că persoana acuzată beneficiază de libertatea de

a nu se auto-incrimina și că aceasta nu poartă răspundere pentru declarațiile făcute, decât

în cazul în care el face un denunț intenționat fals că infracțiunea a fost săvârșită de o

persoană care, de fapt, nu a avut atribuție la săvârșirea ei.

În dispozitivul deciziei, instanța de apel a dispus achitarea inculpatei Hariton

Cristina de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), 189 alin. (2) lit. b), c), d)

Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, însă în descriptiv în

mod absolut divergent, reține un alt temei de achitare și anume că nu a fost constatată

existența faptei infracționale incriminate inculpatei, admițând în acest fel eroarea

22

prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii.

În altă ordine de idei, Colegiul constată că, instanța doar a descris probele

prezentate de acuzare, însă nu le-a analizat și nu le-a dat apreciere în coroborare cu

ansamblul probator, întemeindu-și soluția, în mare parte pe argumentele inculpatei cât

și pe declarațiile martorului Beregoi Sergiu indicând că anume declarațiile părții

vătămate Andronic Constantin se combat prin declarațiile inculpatei și ale martorului

Beregoi Sergiu , însă nu a ținut cont că martorul respectiv printre altele a declarat și

faptul că „...partea vătămată era speriat și a fost amenințat de către inculpată și ceilalți

implicați că se face vinovat de reținerea coletului, ulterior influiențându-l psihologic, l-

au impus să scrie o recipisă de restituire a sumei de 5000 euro - recipisă pe care partea

vătămată a scris-o de frică” (f.d. 236-237, vol. I), fără a da apreciere tuturor probelor

din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate

probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor și prin raportare la normele

legale, pertinente cazului.

Prevederile art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, statuează că, judecarea

cauzei în primă instanță se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire și

numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu.

Astfel, la rejudecarea cauzei penale în ordine de apel, pronunțând o hotărâre de

achitare în privința Cristinei Hariton, instanța de apel indicând fapta de care este

învinuită inculpata, a admis încălcarea prevederilor art. 325 alin. (1) Cod de procedură

penală, menționând că „…Hariton Cristina se învinuiește de faptul că, pe parcursul

lunii august a anului 2015, acționând împreună și de comun acord cu Șarcaliuc

Roman....”, „...în perioada de timp cuprinsă între lunile august - septembrie 2015,

conform planului criminal, Șarcaliuc Roman, potrivit rolului asumat, l-a șantajat pe

Constantin Andronic.”, „...la data de 13 septembrie 2015, ora exactă nefiind stabilită

de organul de urmărire penală s-a deplasat în s. Xxxxxx, r-nul Hîncești, unde împreună

și de comun acord cu Șarcaliuc Roman și Gheorghica Vasile, sub amenințări cu răfuială

fizică și omor, l-a obligat pe partea vătămată Constantin Andronic să întocmească o

recipisă din nume propriu, potrivit căreia acesta le datora suma de 2500 euro.”, „...la

02 octombrie 2015, aproximativ la orele 09.00, în or. Hîncești, str. Chișinăului,

Șarcaliuc Roman, aflându-se în fața farmaciei „Familia”, a primit de la Andronic

Constantin prima tranșă din suma extorcată în mărime de 500 euro, ceea ce la momentul

săvârșirii faptei reprezenta, conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei,

echivalentul a 11 150 lei...”, „.... învinuirea adusă lui Hariton Cristina în baza art. 42

alin.(2), 189 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, se referă doar la acțiunile lui Șarcaliuc

Roman”.Astfel a reținut și în privința lui Șarcaliuc Roman și Gheorghica Vasile că ar fi

fost puși sub învinuire în această cauză penală, ba mai mult a constatat comiterea

23

anumitor acțiuni, ca fiind comise de Șarcaliuc Roman și Gheorghica Vasile, fără a ține

cont de faptul că potrivit rechizitoriului, aceștia nu au fost puși sub învinuire în prezenta

cauză penală. Or, prin ordonanța din 13 noiembrie 2015 (f.d. 1, vol. I) s-a dispus

disjungarea urmăririi penale pe cauza penală nr. 2015200737, în privința învinuitei

Hariton Cristina și a persoanei nestabilite la moment de organul de urmărire penală, în

baza elementelor infracțiunii prevăzută de art. 189 alin. (6) Cod penal.

Subsidiar celor invocate mai sus, se reține că instanța de apel, și-a întemeiat

concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată a instanței de apel și

neconsemnate în procesul-verbal, inclusiv ordonanța privind autorizarea măsurii

speciale de investigație „controlul transmiterii banilor” din 02.10.2015 (f.d. 37, vol. I),

reportul ofițerului de investigație Al. Alerguș din 02.10.2015 privitor la rezultatelr

petrecerii măsurii speciale de investigație (f.d. 40, vol. I) și raportul ofițerului de

investigație Al. Alerguș din 05.10.2015 referitor la persoana pe numele „Cristina ( f.d.

64, vol. I)”.

Rezumând cele menționate, Colegiul penal constată că în speță și-a găsit confirmare

temeiul pentru recurs prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care

prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond și de apel când instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel, când hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția, ori motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii,

ceea ce inevitabil duce la casarea deciziei instanței, cu dispunerea rejudecării cauzei în

aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Față de cele ce preced, Colegiul reiterează că, declanșând o continuare a judecării

cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată

exercitat, produce un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un control integral

atât în fapt, cât și în drept, în privința persoanelor care l-au declarat și vizavi de

problemele ce le ridică aceștia. Prin alte cuvinte, fiind investită cu o situație de fapt,

instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, în decizia adoptată

trebuia să expună concluzia generală pe marginea apelului, precum și temeiurile de fapt

și de drept care au dus la respingerea criticilor invocate de procuror, analizând probele

și indicând expres care sunt motivele respingerii unora și aprecierii critice a altora.

Astfel, Colegiul penal conchide că instanța de apel la examinarea cauzei nu a

cercetat probele prezentate de către părți sub toate aspectele, nu le-a verificat și analizat

prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din

punct de vedere al coroborării acestora și nu și-a motivat soluția adoptată, de asemenea

instanța de apel nu a făcut o analiză minuțioasă a chestiunilor de fapt criticate de

procuror și astfel nu a soluționat fondul apelului declarat.

24

În contextul dat, se specifică că pentru corectitudinea judecării prezentei cauze este

important de a analiza minuțios toate probele acumulate în dosar, întrucât aprecierea

probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, iar justa

apreciere contribuie la elucidarea adevărului și la echitatea procedurii desfășurate pentru

toate părțile la proces, or în decizia instanței de apel lipsește analiza și aprecierea

probelor.

În mare parte soluția instanței de recurs de a dispune rejudecarea se bazează pe

statuările Curții Europene în speța Năvoloacă c. Moldovei (cererea nr. 25236/02),

hotărârea din 16.12.2008, unde Curtea având a se pronunța asupra acestei cauze a

considerat că chestiunile care urmau a fi hotărâte de către Curtea Supremă de Justiție nu

puteau fi examinate în mod corespunzător, ca chestiuni ce țin de un proces echitabil, fără

o apreciere directă a circumstanțelor factologice prezentate de părți pe marginea speței

deferite judecății (a se vedea Botten v. Norway, 19 februarie 1996, §§ 52 și 53, Reports

of Judgments and Decisions 1996-I și Popovici, citată mai sus, § 72). Având în vedere

că, Curtea Supremă de Justiție nu are competența să facă o examinare directă în fapt, ea

are competența de a dispune rejudecarea cauzei de către instanța ierarhic inferioară. În

cazul de față, ținând cont de viciile care afectează și sentința instanței de fond, echitatea

cere ca Curtea Supremă de Justiție să dispună rejudecarea cauzei.

În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel urmează să înlăture erorile menționate,

să țină cont de împrejurările expuse care au servit temei de casare a soluției adoptate și

în strictă conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală să verifice

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor administrate în instanța de

judecată, inclusiv să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu

prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar în

dependență de datele obținute să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, care să

corespundă și prevederilor art. 417-418 Cod de procedură penală.

De asemenea, instanța de apel urmează să țină cont de prevederile art. 436 Cod de

procedură penală care se referă la procedura de rejudecare și limitele acesteia, să verifice

și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă

conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea

admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele

importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei, să cerceteze amănunțit

aspectele învinuirii înaintate și să constate prezența sau lipsa vinovăției inculpatului în

comiterea infracțiunii incriminate, ținând cont de motivele invocate în apeluri și

dispozițiile expuse la pct. 6 al prezentei decizii și ca urmare să pronunțe o hotărâre legală

și întemeiată, în strictă conformitate cu prevederile art. 414, 417 Cod de procedură

penală.

25

Colegiul Penal lărgit

d e c i d e :

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție

Chișinău, Țurcanu Svetlana, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău 26 noiembrie 2019 în cauza penală privind-o pe Hariton Cristina Xxxxx, cu

dispunerea rejudecării cauzei, în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 15 decembrie 2020.

Președinte Liliana Catan

Judecător Svetlana Filincova

Judecător Galina Stratulat

Judecător Victor Burduh

Judecător Nicolae Craiu

26