1ra-1775/2020 — art. 189 alin. 2 lit. b, c, d CP

Prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 05 iulie 2018, procesul penal pornit în privința Cristinei Hariton a fost încetat în baza art. 352 alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta incriminată nu este prevăzută de legea penală ca infracțiune.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Hariton Cristina a fost învinuită de faptul că, pe parcursul lunii august 2015, acționând împreună și de comun acord cu Șarcaliuc Roman, urmând scopul cupidant, a participat la elaborarea și realizarea unui plan criminal, potrivit cărui urmau să obțină prin șantaj de la Andronic Constantin, bani în sumă de 5000 euro. Astfel, în perioada de timp cuprinsă între lunile august-septembrie 2015, conform planului criminal, Șarcaliuc Roman, potrivit rolului asumat, l-a șantajat pe Andronic Constantin, telefonându-i mai multe ori și amenințându-l cu răfuială fizică 1 și omor, pretinzând de la ultimul să-i transmită bani în sumă de 5000 euro, echivalentul a 107 798,5 lei. Totodată, pentru a crea un paravan legal acțiunilor sale, la data de 13 septembrie 2015, ora exactă nefiind stabilită de organul de urmărire penală, s-a deplasat în s. Xxxxxx, r-nul Xxxxxx, unde împreună și de comun acord cu Șarcaliuc Roman și Gheorghica Vasile, sub amenințări cu răfuială fizică și omor, l-a obligat pe Andronic Constantin să întocmească o recipisă din nume propriu, potrivit cărei acesta le datora suma de 2500 euro. În continuare, la 02 octombrie 2015, aproximativ la orele 09.00, în or. Hîncești, str. Chișinăului Șarcaliuc Roman aflându-se în fața farmaciei „Familia” a primit de la Andronic Constantin prima tranșă din suma extorcată în mărime de 500 euro, ceea ce la momentul săvârșirii faptei, conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei, constituia echivalentul a 11 150 lei. În drept, procurorul a încadrat acțiunile inculpatei Hariton Cristina în baza art. 42 alin. (2), 189 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal ca șantaj, adică cererea de a transmite bunurile proprietarului, amenințând cu violență persoana, săvârșit de mai multe persoane, prin amenințare cu moartea, în proporții mari. Prima instanță a conchis asupra altei calificări a faptei comise de Hariton Cristina, ce se subscrie art. 352 alin. (1) Cod penal, ca samavolnicia, adică exercitarea unui drept legitim sau presupus în mod arbitrar și prin încălcarea ordinii stabilite , dacă s-au cauzat daune în proporții mari intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice. Astfel, instanța de fond a constatat că, la 19 iulie 2015, Hariton Cristina, fiind proprietarul unei genți cu haine și unei cutii cu produse cosmetice în valoare de 2500 euro, prin intermediul unei persoane Vasile a transmis lui Andronic Constantin geanta cu haine și cutia cu produse cosmetice pentru a fi transportate din Germania în Republica Moldova, transportatorul pentru serviciul prestat fiind remunerat cu suma de 40 euro. Ulterior, cutia cu cosmetică a fost reținută la vamă. În așa mod, Hariton Cristina urmărind scopul exercitării unui drept legitim , în mod arbitrar și prin încălcarea ordinii stabilite pentru soluționarea unui astfel de conflict prin intermediul instanței de judecată, în perioada lunilor august- septembrie 2015, l-a contactat prin intermediul telefonului de pe cartela SIM xxxxxxxx de mai multe ori pe Andronic Constantin pe cartela SIM xxxxxxxx, în scopul solicitării transmiterii cutiei cu produsele cosmetice ori echivalentul acestora în mărime de 2500 euro. Din motiv că nu a primit un răspuns la solicitările sale, Hariton Cristina la 13 septembrie 2015, ora exactă nu a fost stabilită de organul de urmărire penală, împreună cu Șarcaliuc Roman, în privința căruia cauza a fost disjungată și alte persoane s-au deplasat la domiciliul lui Andronic Constantin 2 în s. Xxxxxx, r-nul Hîncești, unde prin intermediul lui Beregoi Sergiu, l-a găsit pe Andronic Constantin și a solicitat restituirea sumei de 2500 euro, echivalentul costului produselor cosmetice transmise în Germania. La insistența Cristinei Hariton, Andronic Constantin a întocmit pe numele lui Șarcaliuc Roman recipisa prin care se obligă să restituie suma de 2500 euro. În continuare, Hariton Cristina a încercat să-l contacteze pe Andronic Constantin pentru a obține datoria solicitată.

Temeinicia și legalitatea sentinței a fost atacată cu apel de către: 3.1. Procurorul în Procuratura r-nului Hîncești, Veaceslav Sturzu, care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpata Hariton Cristina să fie recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 42 alin. (2), 189 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal la 6 ani închisoare, cu executare în penitenciar pentru femei, cu amendă în mărime de 500 unități convenționale. În motivarea apelului a argumentat că: - instanța de judecată incorect a recalificat acțiunile inculpatei de la art. 42 alin. (2), 189 alin. (2) lit. b), c), d) la art. 352 alin. (1) Cod penal, pe motiv că ultima nu a săvârșit un șantaj care să întrunească elementele infracțiunii și le-a apreciat drept samavolnicie; - vinovăția Cristinei Hariton la comiterea în coautorat a șantajului asupra lui Andronic Constantin, conform semnelor calificative indicate în actul de acuzare, a fost demonstrată atât la faza urmăririi penale cât și în cadrul cercetării judecătorești, iar probele prezentate stau la baza confirmării vinovăției; - instanța de fond nu a dat apreciere justă probelor administrate de partea acuzării care se referă la învinuirea adusă Cristinei Hariton în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), 189 alin. (2) lit. lit. b), c), d) Cod penal; - neîntemeiat instanța a respins ca neveridice declarațiile atât a părții vătămate Constantin Andronic, cât și ale martorului Beregoi Sergiu, care au fost depuse în instanță sub jurământ cu preîntâmpinarea acestora de răspundere penală; - nu s-a luat în considerație mijloacele materiale de probă, documentele care au servit drept temei la aprecierea veridicității declarațiilor administrate în instanță de partea vătămată, or acesta a fost unica persoană care putea cunoaște evenimentele faptului infracțional și declarațiile lui au fost supuse verificării inițiale la etapa urmăririi penale, care a avut scopul de a stabili dacă există sau nu faptul infracțiunii și dacă declarațiile victimei și ale martorului sunt sau nu confirmate și prin alte probe; - inexplicabil instanța a apreciat drept veridice declarațiile nemotivate și neconfirmate ale inculpatei, care evident nu corespund circumstanțelor constatate de organul de urmărire penală și dezvăluite în proces de către partea acuzării; - instanța recalificând acțiunile lui Hariton Cristina a pus la bază declarațiile 3 acesteia depuse în cadrul cercetării judecătorești și anume faptul că și-a asumat exercitarea unui drept presupus de a-l obliga pe Constantin Andronic să-i întoarcă echivalentul bănesc al produselor cosmetice (2500 euro) pe care ultimul s-a angajat să le transporte din Germania în R. Moldova; - instanța de judecată a pronunțat o sentință care este contrară legii. 3.2. Avocatul Ion Ticu în numele inculpatei Hariton Cristina, care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpata Hariton Cristina să fie achitată, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. În motivarea cererii de apel a invocat că: - în acțiunile Cristinei Hariton nu există nici elementele infracțiunii prevăzute de art. 189 Cod penal, dar nici cele ale infracțiunii prevăzute de art. 352 Cod penal, or, fiecare persoană este în drept să-și aleagă după bunul său plac, în dependență de cultura sa juridică modul de apărare a drepturilor sale; - infracțiunea de samavolnicie în sensul dispoziției normei penale indicate în art. 352 Cod penal este o infracțiune materială și se consideră consumată din momentul survenirii consecințelor, adică a cauzării daunelor în proporții mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, la caz, partea vătămată Andronic Constantin a indicat în cadrul cercetării judecătorești că nu i-a fost cauzat vreun prejudiciu. - acuzarea de stat, în actul de învinuire, nu a indicat că, părții vătămate i-ar fi fost cauzată vreo daună materială în proporții mari; - în procesul-verbal de audiere suplimentară a părții vătămate Andronic Constantin, a declarat că, a prezentat organului de urmărire penală bani în sumă de 500 de euro, adică 10 bancnote cu valoarea fiecăreia de 50 de euro, iar potrivit procesul-verbal de examinare și înregistrare din 25.09.2015 rezultă că la 25.09.2015 a fost efectuată examinarea și înregistrarea banilor în sumă de 500 de euro, după care banii au fost întorși lui Andronic Constantin; - mai există și ordonanța din 02.10.2015 prin care procurorul care conduce urmărirea penală a autorizat măsura specială de investigație - controlul transmiterii banilor estorcați de la Constantin Andronic persoanei nestabilite la moment de organul de urmărire penală, pretins că se numește „Roman". Tot în această ordonanță procurorul încredințează efectuarea măsurii indicate grupului de ofițeri de urmărire penală din cadrul OUP al IP Hîncești, care cercetează cazul dat. Însă, autorizarea emisă de procuror urmează să conțină un suport legal și nu poate fi emisă fără nici un temei așa cum a fost în cazul dat, or, art. 1322 Cod de procedură penală statuează că, procurorul autorizează controlul transmiterii sau primirii banilor; - până la întocmirea procesului verbal de examinare și înregistrare din 4 25.09.2015, din care rezultă că la 25.09.2015 a fost efectuată examinarea și înregistrarea banilor în sumă de 500 de euro, organul de urmărire penală ar fi trebuit să emită o ordonanță de ridicare a banilor în mărime de 500 de euro de la Andronic Constantin, însă asemenea acțiune de urmărire penală nu a fost efectuată. Totodată, aceste acțiuni nu puteau fi efectuate până când ofițerul de urmărire penală nu dispunea prin ordonanță efectuarea măsurii speciale de investigație - controlul transmiterii banilor, iar la materialele cauzei penale o asemenea ordonanță, la fel nu există. - dacă ofițerul de urmărire penală, emitea o asemenea ordonanță, urma ca în continuare să emită un demers prin care solicita ca procurorul să autorizeze această măsură specială de investigație, iar un demers în acest sens, la fel, nu există; - aprecierea instanței de fond, că în acțiunile lui Șarcaliuc Roman ar exista un exces de autor nu ține de competența instanței de judecată, deoarece instanța nu a judecat acțiunile acestuia și instanța de judecată a fost informată despre faptul că, acțiunile lui Șarcaliuc Roman fac obiectul unei alte cauze penale care de asemenea a fost expediată în instanța de judecată. Mai mult ca atât, instanța de judecată a refuzat audierea lui Șarcaliuc Roman, nu a cunoscut poziția acestuia și în aceste condiții să judece acțiunile acestuia nu este nici legal și nici corect; - incriminarea procurorului precum că, acțiunile Cristinei Hariton și a lui Șarcaliuc Roman ar fi fost planificate din timp, încă cu o lună jumătate până la comiterea presupusei infracțiuni, nu au suport probant. Or, reținerea lui Șarcaliuc Roman deja avuse loc și conform procesului verbal de reținere se terminase la data de 02.10.2015 ora 11.10 min. Totodată, reținerea de facto, tot conform procesului verbal de reținere, a avut loc la ora 09.30. Astfel, a doua percheziție corporală a avut loc la ora 11.25. Respectiv, nu poate fi invocat faptul că percheziția corporală a avut loc la reținerea persoanei, deoarece procesul verbal de reținere era deja încheiat; - deși percheziția corporală prin care a fost ridicat telefonul mobil de la Șarcaliuc Roman a fost efectuată ilegal, ofițerul de urmărire penală care efectua urmărirea penală în cauza penală, a emis, la 02.10.2015 o ordonanță de ridicare a telefonului mobil care aparține lui Șarcaliuc Roman și în baza procesului verbal de ridicare, a ridicat telefonul mobil de la colaboratorul escortei, iar la 06.10.2015, contrar prevederilor normelor din Codul de procedură penală a trecut la examinarea conținutului telefonului ridicat ilegal de la Șarcaliuc Roman, inclusiv la verificarea apelurilor de intrare-ieșire și la conținutul sms-urilor din telefon, fapt confirmat prin procesele verbale de examinare a obiectelor; - pentru efectuarea unor asemenea acțiuni de urmărire penală, ofițerul de urmărire penală ar fi trebuit să dispună emiterea unei ordonanțe și autorizarea judecătorului de instrucție. Respectiv toate aceste probe urmează a fi excluse din 5 dosar în calitate de probe; - după cum rezultă din materialele prezentei cauze penale urmărirea penală în cauza penală de învinuire a lui Șarcaliuc Roman a fost condusă de către procurorul Grigore Clevadî – același procuror conducând și urmărire penală în cauza penală privind tentativa de contrabandă privind faptul trecerii peste frontiera Republicii Moldova a produselor cosmetice care aparțin Cristinei Hariton și care au tangență directă cu această cauză penală, unde calitate de bănuit, învinuit, inculpat și ulterior de condamnat a avut-o Andronic Constantin care este parte vătămată în prezenta cauză penală, fiind astfel în prezența incompatibilității prevăzute de art. art. 54 și 33 alin. (2) pct. 1) și 6) Cod de procedură penală.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 noiembrie 2019, apelul procurorului a fost respins ca nefondat, admis apelul avocatului în numele inculpatei și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: Hariton Cristina a fost achitată de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzută de art. 42 alin. (2), 189 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. 4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că prima instanță a apreciat incorect starea de fapt și eronat a ajuns la concluzia că în acțiunile Cristinei Hariton sunt prezente semnele infracțiunii prevăzute de art. 352 alin. (1) Cod penal, și a încetat procesul penal pe motiv că fapta incriminată nu este prevăzută de legea penală ca infracțiune. Instanța de apel a constatat, că inculpata Hariton Cristina se învinuiește de faptul că, pe parcursul lunii august a anului 2015, acționând împreună și de comun acord cu Șarcaliuc Roman, urmărind scopul cupidant, a participat la elaborarea și realizarea unui plan criminal, potrivit căruia urmau să obțină prin șantaj, de la Andronic Constantin, bani în sumă de 5 000 euro. Astfel, în perioada de timp cuprinsă între lunile august - septembrie 2015, conform planului criminal, Șarcaliuc Roman, potrivit rolului asumat, l-a șantajat pe Constantin Andronic, telefonându-i mai multe ori și amenințându-l cu răfuială fizică și omor, pretinzând de la ultimul să-i transmită bani în sumă de 5 000 euro echivalentul a 107 798,5 lei. Totodată, pentru crearea unui paravan legal al acțiunilor sale, la data de 13 septembrie 2015, ora exactă nefiind stabilită de organul de urmărire penală s-a deplasat în s. Xxxxxx, r-nul Xxxxxx, unde împreună și de comun acord cu Șarcaliuc Roman și Gheorghica Vasile, sub amenințări cu răfuială fizică și omor, l-a obligat pe partea vătămată Constantin Andronic să întocmească o recipisă din nume propriu, potrivit căreia acesta le datora suma de 2500 euro. 6 În continuare, la 02 octombrie 2015, aproximativ la orele 09.00, în or. Hîncești, str. Chișinăului, Șarcaliuc Roman, aflându-se în fața farmaciei „Familia”, a primit de la Andronic Constantin prima tranșă din suma extorcată în mărime de 500 euro, ceea ce la momentul săvârșirii faptei reprezenta, conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei, echivalentul a 11 150 lei. Acțiunile Cristinei Hariton, de către organul de urmărire penală au fost încadrate juridic în baza art. 42 alin. (2), 189 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, după indicii calificativi, precum că, în calitate de autor a comis infracțiunea de șantaj, adică cererea de a transmite bunurile proprietarului, amenințând cu violență persoana, săvârșit de mai multe persoane, prin amenințare cu moartea, în proporții mari. A reținut instanța de apel că acuzarea, a prezentat în ședința de judecată următoarele probe întru susținerea învinuirii adusă inculpatei Hariton Cristina în comiterea infracțiunii, prevăzute de art. 42 alin. (2), 189 alin. (2) lit. b), c), d) Cod Penal: - declarațiile parții vătămate Andronic Constantin, care a declarat că la data de 19.07.2015 s-a pornit din Germania spre Republica Moldova cu microbuzul personal în care a încărcat mai multe lucruri personale pentru a le transporta în țară. Înainte de a se porni a fost telefonat de o persoană necunoscută care s-a prezentat pe nume Vasile și care l-a rugat să-i transporte un colet în Moldova cu ce a fost de acord. Astfel, s-a deplasat pe adresa indicată de Vasile în orașul Offenbach din Germania unde s-a întâlnit cu persoana respectivă și care i-a transmis o cutie de carton cu dimensiunile de 40*60*40 cm care era închisă cu folie adezivă de tip „scotch” și o geantă de tip sportiv. Vasile i-a comunicat că are în colet cosmetică și să nu-și facă griji, deoarece în interiorul cutiei a pus și actele de proveniență a cosmeticii și cecurile respective. La data de 21.07.2015, ajungând în vama Leușeni și fiind supusă verificării cutia pe care a transmis-o persoana pe nume Vasile, s-a stabilit că era plină cu rechizite de cosmetică și lipseau careva acte de proveniență după cum confirmase inițial Vasile. Din aceste considerente cutia de carton în care se aflau rechizitele de cosmetică precum și cosmetica din geanta sportivă ce aparțineau lui Vasile au fost ridicate de către colaboratorii vamali. Venind acasă a fost telefonat de o persoană de gen masculin care s-a prezentat drept tatăl Cristinei căreia urma să-i transmită cutia și geanta pe care o luase de la Vasile și totodată l-a întrebat de coletele în cauză. Tot atunci i-a comunicat despre cele întâmplate pe teritoriul vămii Leușeni. Peste câteva zile s-a întâlnit cu o persoană necunoscută căreia i-a transmis hainele care erau în geanta sportivă. După ce a discutat cu acesta, în decursul unei luni și jumătate nu a mai fost deranjat de nimeni, ulterior a fost contactat de Șarcaliuc Roman care i-a adus la cunoștință că dacă nu va restitui produsele cosmetice, sau 7 banii va avea probleme, astfel după discuția dată, periodic era contactat de Șarcaliuc Roman. În perioada discuției cu acesta, ultimul îl amenința cu răfuială fizică, dacă nu va restitui produsele cosmetice sau suma de 5000 euro. Prin acțiunile date a fost afectat emoțional și psihic, inclusiv i-a fost stresată familia având în vedere că a discutat cu aceștia și le-a comunicat despre cele întâmplate, iar în perioada când se aflau peste hotare retrăia. După amenințările primite la data de 05.09.2015 a fost contactat de consăteanul său Beregoi Sergiu cu care au venit din Germania, și anunțat că este căutat de niște persoane care se află în s. Beregoi acasă. Ajuns acasă, s-a întâlnit cu Șarcaliuc Roman, Hariton Cristina și persoana care i-a transmis cosmetica pe nume Vasile, cu aceștia se mai afla o persoană de gen feminin împreună cu doi copii. În momentul când s-a întâlnit cu Hariton Cristina, atunci și a făcut cunoștință cu ea, respectiv a fost amenințat de aceasta verbal Tot, Hariton Cristina i-a comunicat că din cauza lui ea are probleme din cauza cosmeticii și a declarat că el o să răspundă pentru problemele ei. În acel moment a fost obligat și influențat de Hariton Cristina și Șarcaliuc Roman ca el personal să întocmească o recipisă drept garanție prin care se obligă să le restituie suma de 2500 euro până a doua zi, ultimii motivând că este problema lui, că el urma să livreze la destinație coletul, inclusiv era amenințat cu răfuială fizică. În acel moment careva acțiuni cu răfuiala din partea acestora nu au fost întreprinse, doar strigau și vorbeau pe tonuri ridicate. Din acea zi persoana pe nume Roman prin intermediul apelurilor telefonice și prin mesaje telefonice îl amenința ca să-i transmită suma de bani cerută de la acesta. Văzând insistența lor, a depus o plângere pe faptul dat la Inspectoratul de Poliție Hîncești, totodată transmițând organului de urmărire penală suma de 500 euro, adică 10 bancnote cu valoare a 50 euro fiecare, pentru ca banii nominalizați să fie marcați, iar ulterior să fie transmiși persoanelor care îl șantajau. - declarațiile martorului Beregoi Sergiu care a declarat că în luna septembrie 2015, data precisă nu o ține minte, aflându-se în gospodăria proprie, aproximativ pe la orele 15.00, la poartă s-a oprit un microbuz din care s-au coborât trei persoane necunoscute de gen masculin care l-au întrebat unde îl pot găsi pe Andronic Constantin. L-a telefonat pe Constantin Andronic și i-a comunicat că este căutat de mai multe persoane și totodată i-a transmis telefonul unei din acele trei persoane ca să vorbească cu dânsul. Persoana căreia îi transmisese receptorul, s-a prezentat ca fiind Vasile care i-a transmis în Germania acele colete pe care i le-au ridicat la vama Leușeni și i-a mai solicitat să vină în acel loc să vorbească. Peste aproximativ 10 minute, Constantin a venit la el la poartă și în acel moment de el s-au apropiat trei persoane una dintre care de gen feminin care din start a început a striga la Constantin că anume el este vinovat de faptul că nu a adus până la destinație coletele transmise pentru ea de către Vasile în care avea cosmetică în sumă de 5000 euro și acești bani 8 Constantin va fi obligat să-i întoarcă. Ulterior, în conflictul dat s-au mai implicat alte două persoane de gen masculin care îl amenințau pe Constantin că va fi obligat să achite echivalentul costului acelui colet în caz contrar va avea probleme. Tot acele persoane l-au influențat pe Constantin să scrie o recipisă prin care acesta se obligă să le întoarcă o sumă de bani, ce sumă anume nu a văzut. Suma de 5000 euro ei o cereau de la Constantin să le-o întoarcă anume pentru cosmetica pe care nu a transportat-o până la destinație și nu pentru careva pretinse datorii, iar persoana pe nume Vasile i-a mai cerut lui Constantin să-i mai achite și echivalentul costului biletului dus întors pe care el s-ar fi cheltuit venind în țară. Conflictul în cauză a avut loc în fața porții lui și a durat aproximativ o jumătate de oră. După ce persoanele necunoscute au plecat Constantin i-a comunicat că a scris acea recipisă din frică, însă ce sumă a indicat în ea nu a comunicat. Când Constantin a revenit în țară din Germania erau împreună și a văzut persoana pe nume Vasile care i-a transmis acele colete și la el la poartă a recunoscut persoana pe nume Vasile ca fiind anume acea persoană care a transmis coletul din Germania. După ce persoanele necunoscute au primit de la Constantin recipisa, aveau deja un comportament mai bun, spunând că în baza recipisei, oricum vor scoate banii de la el; - procesul - verbal privind consemnarea celor constatate din 24.09.2015, potrivit căruia ofițerul de investigații a constatat că careva persoane necunoscute amenințându-l cu răfuiala fizică pe cet. Andronic Constantin, estorchează de la ultimul suma de 5000 euro (f. d. 18, vol. I); - plângerea depusă de Andronic Constantin din 21.09.2015, potrivit căruia ultimul solicită intervenirea organelor de drept în privința persoanelor cere-l șantajează cu răfuiala fizică, în caz că nu va achita suma de 5000 euro, precum și a fost forțat să întocmească recipisa (f. d.19, vol. I); - procesul - verbal de examinare și înregistrare a banilor din 25.09.2015 în sumă totală de 500 euro (f. d. 21-23, vol. I); - procesul - verbal de ridicare de la partea vătămată a telefonului mobil de model Samsung A 7 din 25.09.2015 (f. d. 28, vol. I); - procesul - verbal de examinare a telefonului mobil din 25.09.2015 (f. d. 29, 30, vol. I); - procesul - verbal de examinare a conținutului telefonului mobil din 25.09.2015 cu nr. IMEI xxxxxxxxxxx ridicat de la Andronic Constantin potrivit căruia este stocat numărul de telefon cu mențiunea „Cristina cosmetic” – xxxxxxxx (f. d. 323, vol. I); - procesul - verbal de examinare a web site-urilor privitor la cursul valutar (f. d. 35-36, vol. I); - ordonanța privind autorizarea măsurii speciale de investigație „controlul 9 transmiterii banilor" din 02.10.2015 (f. d. 37, vol. I); - procesul - verbal de cercetare a locului transmiterii banilor din 02.10.2015, din str. Chișinăului din or. Hîncești adiacent cu farmacia ”Familia” obiectul fiind automobilul de model „Range Rover” de culoare neagră cu n/î XBX 044, la volanul căruia se afla Șarcaliuc Roman (f. d. 38, vol. I); - raportul ofițerului de investigație Al. Alerguș din 02.10.2015 privitor la rezultatele petrecerii măsurii speciale de investigație (f. d. 40, vol. I); -procesul - verbal de recunoaștere a persoanei din 05.10.2015 pe persoana nr.4 Sarcaliuc Roman (f.d. 44, vol. I); - procesul - verbal de percheziție corporală a lui Șarcaliuc R., din 02.10.2015 (f. d. 48, vol. I); - procesul - verbal de examinare a telefonului mobil ridicat de la Șarcaliuc Roman din 06.10.2015 telefonul mobil de model Samsung GT-E-1200 (f. d. 49, vol. I); - procesul - verbal de examinare a conținutului telefonului mobil ridicat de la Șarcaliuc R., din 06.11.2015 (f. d. 50-52, vol. I); - procesul - verbal de examinare a convorbirilor telefonice din 17.03.2016 (f. d. 62-63, vol. I); - raportul ofițerului de investigație Al. Alerguș din 05.10.2015, referitor la persoana cu numele „Cristina” (f.d. 64, vol. I); - procesul - verbal de recunoaștere a persoanei din 16.12.2015 după fotografie de către partea vătămată Andronic Constantin (f.d. 68, vol. I); - procesul - verbal de confruntare între partea vătămată Andronic C., și învinuita Hariton C., din 16.03.2016 (f.d. 99-100, vol. I) Partea apărării, în susținerea poziției de nevinovăție a inculpatei Hariton Cristina s-a bazat pe declarațiile acesteia, care a declarat că, la 18.07.2015, urma să expedieze un colet cu cosmetică din Germania în R. Moldova, necunoscând persoanele care se ocupă cu transportarea coletelor, a apelat la o cunoștință pe care a rugat-o să-i găsească persoane care se ocupă cu genul dat de activitate. Seara în jurul orelor 18.00 – 19.00 a venit Vasile cu Constantin Andronic, prin care a transmis coletul. Persoanele respective au fost la ea în locuința din Germania, au văzut și verificat coletul. I-a atenționat că cosmetica este valoroasă. Concomitent cu coletul a transmis lui Constantin și toate actele de proveniență ale cosmeticei, care erau amplasate în cutie, iar pentru serviciul de transportare a achitat lui Andronic Constantin suma de 40 euro, în acel moment l-a atenționat pe transportator despre lotul și importanța cosmeticii, iar în toate actele de proveniență a cosmeticei care au fost transmise lui Andronic Constantin era indicată valoarea bunurilor procurate, comunicând-i că marfa dată este scumpă și să aibă grijă de ea. Transportatorul urma 10 ca în momentul când va ajunge în R. Moldova, să-l contacteze pe tatăl ei, Hariton Fiodor, care urma să recepționeze coletele. La data când urma să ajungă coletele în țară, tatăl ei l-a contactat pe Constantin de mai multe ori, însă acesta îi comunica că nu a ajuns. Peste câteva zile l-a contactat din nou și Constantin i-a comunicat că se afla la el acasă. După colet, a mers un cunoscut de al ei, care a luat doar geanta cu haine, fără cutia cu produse cosmetice. Deoarece că nu au fost aduse la destinație toate colete în special cel cu cosmetică, l-a sunat pe Constantin din Germania, însă ultimul nu a mai răspuns toată perioada lunilor iulie - septembrie 2015. La sfârșitul lunii august ea a revenit în țară, și a mers împreună cu persoana care a recepționat geanta la Constantin și cu Șarcaliuc Roman care era cu automobilul. În acel moment Șarcaliuc Roman nici nu cunoștea careva detalii despre situația creată, ultimul a aflat când se deplasau în s. Xxxxxx. Despre situația creată doar Vasile cunoștea având în vedere că acesta l-a contactat în perioada când Constantin nu răspundea la apelurile sale. Când au ajuns în s. Xxxxxx, Grigore cu Sergiu cunoșteau unde locuiește Beregoi, în momentul când au ajuns la poarta lui Beregoi au discutat cu acesta, inclusiv l-a întrebat unde locuiește Constantin. Beregoi l-a sunat pe Constantin și l- a anunțat că a venit fata cu cosmetica, solicitându-i să se apropie. Peste aproximativ 10-15 minute s-a apropiat Constantin, iar în momentul când l-a văzut, l-a întrebat de ce nu răspunde la apelurile ei și de ce coletul cu cosmetică nu a ajuns la destinație și nu l-a transmis tatălui ei, iar ultimul i-a comunicat că cosmetica a fost confiscată la vamă din cauză că nu a declarat-o din motiv că urma să mai achite careva taxe pentru declarare. În acel moment la momentul transmiterii coletului, Constantin a asigurat-o că nu este nici o problemă, mijlocul de transport se află în vamă, iar după ce se va clarifica cu mijlocul de transport va rezolva și întrebarea ei prin restituirea contra costului cosmeticii. La întrebarea lui Constantin privind valoarea cosmeticii, ea i-a comunicat suma de 2500 euro. Astfel, Constantin i-a promis că în decursul unei luni de zile va restitui valoarea cosmeticii și a propus să întocmească o recipisă în scopul garantării restituirii sumei de bani, doar că urmează să meargă acasă să-și ia actul de identitate, asigurând-o că va întocmi recipisa și va restitui banii. Până a fi întocmită recipisa de acesta, nu l-a amenințat, nu l-a influențat psihic și nici nu l- a șantajat, doar a vorbit cu partea vătămată pe un ton mai ridicat din cauza situației create. Recipisa întocmită a fost formulată doar de Andronic Constantin, iar ea se afla lângă Constantin, în acel moment nu i-a dictat nimeni ce să scrie sau ce sumă să indice. Ulterior, când se afla în Germania, a fost sunată de Șarcaliuc Roman și anunțată că a fost contactat de careva persoane din partea lui Constantin și i-au propus să se întâlnească să vorbească. Ultima a menționat, că Roman s-a întâlnit cu persoanele date, însă aceștia cereau de la Roman explicații privind motivul care stă la baza restituirii sumei bănești. Peste o lună de zile a fost sunată de Șarcaliuc Roman 11 și anunțat că a fost reținut de poliție în momentul când a mers să-i ia banii. În luna februarie a revenit în țară, pentru a clarifica situația, însă când a ajuns în aeroportul din R. Moldova a fost reținută și adusă în r-nul Hîncești unde a depus declarații. În acel moment nu a cunoscut despre mesajele transmise de Șarcaliuc Roman în adresa lui Andronic Constantin, doar după ce a revenit în țară a aflat de ele. Nu l-a șantajat pe Andronic Constantin, doar a mers la acesta să-și revendice bunurile personale având în vedere că ea a achitat pentru cosmetică suma de 2500 euro în urma participării la licitație, cu toate că valoarea reală a cosmeticii era mult mai mare. De la partea vătămată nu a pretins suma de 5000 Euro, doar cea de 2500 Euro pe care Andronic Constantin a fost de acord benevol să o restituie. Nu a avut nici o înțelegere în prealabil cu Șarcaliuc Roman și nici cu Vasile. Produsele cosmetice ea le-a procurat din Germania la rugămintea unei cunoștințe care este de profesie cosmetolog, iar pentru produsele date a fost achitată suma de 2500 euro. După ce s- a întâlnit cu partea vătămată, în ziua următoare l-a contactat pe acesta, iar ultimul i- a promis că-i va restitui suma de 500 Euro, apoi i-a scris un mesaj dacă poate să-i restituie o anumită sumă de bani. Până la acest caz cu astfel de transport de colete nu s-a ocupat. Personal nu a întocmit nici o declarație la import și nici nu a declarat la marfă și nici nu a importat niciodată din motivul că nu s-a ocupat cu astfel de chestiuni. Referitor la suma de 5000 euro i-a fost comunicată de Andronic Constantin care i-a adus la cunoștință că în vamă cosmetica a fost evaluată la suma de peste 80.000 lei, iar el urma să achite valoarea taxei de import. În urma analizei probelor acuzării, cât și a probelor apărării, Colegiul penal a constatat că în acțiunile lui Hariton Cristina nu sunt prezente semnele infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), art. 189 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, precum că aceasta în calitate de autor ar fi comis șantajul , adică cererea de a transmite bunurile proprietarului, amenințând cu violență persoana, săvârșită de mai multe persoane, prin amenințarea cu moartea, în proporții mari. Astfel, instanța de apel a notat că nu au fost prezentate probe care să confirme înțelegerea prealabilă a Cristinei Hariton cu alte persoane privind șantajarea părții vătămate Andronic Constantin, prin metoda de amenințare cu violența sau cu moartea de a transmite bunurile în proporții mari ce-i aparțin ultimului. Colegiul penal a reținut că, atât din confruntarea dintre partea vătămată și inculpata Hariton Cristina, care a avut loc la data de 16.03.2016 (f.d. 99-100), se confirmă faptul că „inculpata Hariton Cristina i-a transmis un colet cu cosmetică contra plată, unde se aflau și actele de proveniență în sumă de 2500 euro”, după ce a întocmit o recipisă de restituire a sumei de 2500 euro, Andronic Constantin peste 2-3 zile a mai primit un mesaj telefonic la care Hariton Cristina „a rugat să achite măcar o parte din acei bani”. În sensul dat, constrângerea din partea Cristinei 12 Hariton, nu a avut loc, or, aceasta trebuie să fie de natură de a produce celui împotriva căruia se exercită o stare de temere, deoarece numai în felul acesta fapta aduce atingere libertății morale a persoanei, ceea ce constituie o infracțiune contra acestei libertăți, în cazul dat infracțiunea de șantaj. Însă, la caz, acuzarea nu a demonstrat latura obiectivă a infracțiunii de șantaj, care se realizează prin faptul că cererea făptuitorului să se refere la o transmitere ilegală și gratuită a bunurilor sau a drepturilor asupra bunurilor, or, la săvârșirea ilegală și gratuită a acțiunilor cu caracter patrimonial, aceste din urmă cerințe înaintate trebuie să poarte un caracter agresiv și insistent prin dorința de a obține rezultatul final, bunurile străine fără vreun suport juridic. În ce privește latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 189 Cod penal, instanța de apel a notat, că potrivit declarațiilor martorului Beregoi Sergiu, acesta a indicat că, „nu a auzit careva reproșuri dintre Hariton Cristina și Andronic Constantin în timpul discuției, totodată a concretizat că doar inculpata a discutat într-o parte cu partea vătămată, Andronic Constantin cu alte persoane care au fost prezente la fața locului nu a discutat și nici nu a auzit careva amenințări în adresa lui Andronic Constantin în momentul când Constantin a fost prezent la poarta martorului și a discutat cu persoanele necunoscute...” În sensul dat, șantajul este posibil doar în raport cu bunurile străine, asupra cărora făptuitorul nu are nici dreptul legitim, nici dreptul presupus. Prin „drept legitim” se înțelege un astfel de drept, pe care persoana îl are în virtutea unui temei legal. Prin „drept presupus” se înțelege un astfel de drept, care în realitate nu aparține persoanei, deși acesta consideră eronat că este învestită cu acest drept, or, potrivit procesului-verbal de confruntare dintre Andronic Constantin și Hariton Cristina din 16.03.2016, partea vătămată a concretizat că, după ce a discutat cu inculpata și a întocmit recipisa, el a fost șantajat doar de Șarcaliuc Roman (f.d. 100 verso). Astfel, instanța de apel a reiterat că, o dată ce amenințarea nu are un caracter explicit, aceasta fiind dedusă de către victimă din alte circumstanțe care creează acesteia o temere de a i se cauza anumite prejudicii drepturilor sau intereselor ocrotite de lege, este dificil a demonstra prezența ei în cadrul mecanismului de săvârșire a faptei, iar învinuirea persoanei de săvârșirea infracțiunii nu poate fi întemeiată pe presupuneri, or, toate dubiile în probarea învinuirii, care nu pot fi înlăturate, se interpretează în favoarea inculpatei. Totodată urmează a fi stabilit scopul special și anume de cupiditate. Prin urmare, nu a fost demonstrat scopul de cupiditate, or, chiar partea vătămată Andronic Constantin a declarat că, îi este indiferent ce pedeapsă urmează să-i fie aplicată inculpatei….., având în vedere că și-a pierdut mijlocul de transport și deplasările efectuate din Germania în R. Moldova. 13 La fel, s-a reiterat că învinuirea adusă lui Hariton Cristina în baza art. 42 alin.(2), 189 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, se referă doar la acțiunile lui Șarcaliuc Roman. Colegiul penal a constatat că, de către inculpata Hariton Cristina nu au fost pretinse careva sume de bani, care nu-i aparțin ei, dar a solicitat ca să evite pe viitor un litigiu civil, care prevede și calea amiabilă a părților în Codul de procedură civilă, potrivit căruia accentuează soluționarea pe cale amiabilă a litigiilor, unde a solicitat să-i fie restituit prețul pentru produsele cosmetice, care nu a fost transportate în Republica Moldova, despre care partea vătămată a fost preîntâmpinat, că este cosmetică scumpă și despre care acesta cunoștea cu certitudine, or, martorul Beregoi Sergiu în cadrul instanței de fond , a declarat că, din start i-a propus lui Andronic Constantin să restituie coletele date …din comportamentul lui Andronic Constantin, până la controlul vamal, a înțeles că acesta cunoștea despre marfă din motivul că ultimul a repetat că poate vor trece la vamă și a văzut că retrăia...” Cu referire la probele acuzări, instanța de apel a reținut că potrivit procesului verbal de examinare a convorbirilor telefonice din 17.03.2016 (f.d.62-63), începând cu 01.09.2015 până la data de 16.09.2015 au fost efectuate de pe cartela SIM xxxxxxxx ce aparținea lui Hariton Cristina (f.d.33) către cartela SIM xxxxxxxx ce aparține lui Andronic Constantin, în diferite perioade de timp câteva apeluri și încercări de apeluri. Totodată, de pe cartela SIM xxxxxxxx ce aparținea lui Hariton Cristina către cartela SIM xxxxxxxx a fost expediată un SMS cu conținutul „Hai te rog, până la ora 3 ne întâlnim să-mi întorci ceva bani” (f.d.33). Prin săvârșirea infracțiunii de șantaj, este suficient ca victima să perceapă amenințarea ca pe una reală, însă reieșind din declarațiile martorului și cumulul de probe expuse mai sus, instanța a conchis că victima Andronic Constantin în momentul discuției cu Hariton Cristina nu a perceput ca amenințare reală, or, din declarațiile lui rezultă că Hariton Cristina a indicat că o să apeleze la departament. Totodată, potrivit convorbirilor telefonice din 17.03.2016 se reține că pe începând cu 01.09.2015 până la data de 16.09.2015 au fost efectuate de pe telefonul ce aparținea lui Hariton Cristina către telefonul ce aparține lui Andronic Constantin, câteva apeluri și încercări de apeluri, precum și a fost expediat un SMS cu conținutul „Hai, te rog, până la ora 3 ne întâlnim, să-mi întorci ceva bani”, ceea ce confirmă doar o rugăminte și nicidecum amenințări. Respectiv, din partea inculpatei lipsește acțiunea de amenințare cu violență, deoarece cu partea vătămată doar inculpata a discutat în acel moment, condiția fizică a acesteia; comportamentul ei, frazele pronunțate, intonația vocii; gesturile și mimica ei în cazul dat nu au indicat că în timpul discuției dintre inculpată și partea vătămată, Hariton Cristina ar fi efectuat careva gesturi care ar putea fi percepute de 14 Andronic Constantin ca o amenințare reală. La caz, instanța de apel a concluzionat că nu există înțelegerea prealabilă a lui Hariton Cristina cu Șarcaliuc Roman privind elaborarea și realizarea unui plan criminal împreună cu Gheorghica Vasile. Or, în urma cercetării probelor părții acuzării și părții apărării, inclusiv audierii participanților la proces, s-a reținut că inculpata Hariton Cristina nu l-a amenințat pe Andronic Constantin cu răfuiala fizică sau omor. Lipsesc careva probe precum că, Hariton Cristina a participat la amenințarea lui Andronic Constantin de către alte persoane (Șarcaliuc Roman), inclusiv lipsesc probe precum că inculpata s-a înțeles cu Șarcaliuc Roman ca să fie aplicată amenințarea față de partea vătămată, iar declarațiile părții vătămate au fost combătute prin declarațiile inculpatei confirmate de către martorul Beregoi Sergiu elucidate supra care nu este cointeresat în soluționarea cazului, inclusiv a fost avertizat de răspundere penală și de celelalte probe materiale expuse mai sus. Din declarațiile părții vătămate cât și ale inculpatei este cert și dovedit că proprietarul produselor cosmetice este Hariton Cristina care a transmis lui Andronic Constantin produsele date pentru a fi transportate din Germania în R. Moldova conform destinației indicate, partea vătămată încasând în acest sens suma de 40 euro pentru serviciul prestat. În sensul dat, Colegiul penal a reținut că nu a fost constatată existența faptei infracționale incriminate inculpatei, deoarece în acțiunile inculpatei lipsește latura obiectivă și subiectivă a infracțiunii incriminate, nefiind administrate și prezentate careva probe ce ar confirma faptul că anume Hariton Cristina ar fi elaborat și participat la realizarea unui plan criminal, care ar fi urmărit șantajarea lui Andronic Constantin, potrivit căruia urma să obțină suma de 5000 euro, prin amenințarea lui Andronic Constantin cu violență sau cu moartea, sau să între în posesia a careva sume de bani din presupusa sumă de 5000 euro. Totodată, deși instanța de fond a indicat că, fapta Cristinei Hariton, nu întrunește elementele infracțiunii de șantaj, eronat a apreciat că, acțiunile acesteia se încadrează juridic în baza art. 352 alin. (1) Cod penal, ca samavolnicia, adică exercitarea unui drept legitim sau presupus în mod arbitrar și prin încălcarea ordinii stabilite, dacă s-au cauzat daune în proporții mari intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice. Astfel, instanța de apel a notat că nu orice exercitare a unui drept legitim sau presupus atrage răspundere penală, ci numai exercitarea dreptului în mod arbitrar și prin încălcarea ordinii stabilite, subsecvent celor indicate rezultă, că pentru a exercita un drept presupus sau legitim și să fie recunoscută samavolnicie trebuie întrunite anume acele două condiții cumulative: în mod arbitrar și încălcarea ordinii 15 stabilite, în cazul dacă nu există una din aceste două condiții nu poate fi vorba de samavolnicie. Reieșind din concluzia instanței de fond, nu este clară aprecierea referitor la manifestarea acțiunilor de către Hariton Cristina care să întrunească fapta prejudiciabilă ce constă în samavolnicie, care presupune exercitarea unui drept legitim sau presupus în mod arbitrar și prin încălcarea ordinii stabilite, dacă s-au cauzat daune în proporții mari intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice pe motiv că, atât din declarațiile inculpatei cât și a părții vătămate se atestă că, Hariton Cristina fiind proprietarul unei genți cu haine și unei cutii cu produse cosmetice în valoare de 2 500 euro, prin intermediul unei persoane „Vasile” a transmis lui Andronic Constantin geanta cu haine și cutia cu produse cosmetice pentru a fi transportate din Germania în R. Moldova, transportatorul pentru serviciul prestat fiind remunerat cu suma de 40 euro. În acest context, atât din materialele cauzei, cât și din faptele constatate de către instanța de fond pe acest capăt de infracțiune nu a fost demonstrată cauzarea de daune în proporții mari părții vătămate, cu atât mai mult că anume partea vătămată a indicat în cadrul instanței de fond că nu i-a fost adus nici un prejudiciu de către Hariton Cristina. Astfel, prin prisma tuturor probelor analizate și cercetate minuțios în ședința instanței de apel, instanța de apel a reținut că, învinuirea adusă Cristinei Hariton în comiterea faptei imputate, nu a fost confirmată.

Împotriva deciziei instanței de apel, recurs ordinar a declarat procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Svetlana Țurcanu, care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală – că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, solicită casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivarea recursului declarat, invocă următoarele: - instanța de apel a dat o apreciere greșită probelor prezentate de acuzare, în derogare de la prevederile art. 101 Cod de procedură penală, punând accentul doar pe depozițiile și versiunea inculpatei și o interpretare eronată a dreptului material, care nu coroborează cu celelalte probe administrate pe caz. - la emiterea soluției de achitare a inculpatei, instanța de apel urma să dezvăluie această concluzie expunându-și punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii și puse la baza deciziei de achitare, fapt care pe caz nu a avut loc, fiind efectuată o apreciere eronată și formală de ordin general a probelor și circumstanțelor cauzei penale; 16 - instanța de apel s-a expus neargumentat asupra motivelor invocate de către acuzatorul de stat, aceasta în condițiile în care nu a reținut ca întemeiat nici unul dintre motivele invocate în cererea propriu-zisă de apel și respectiv a motivat contradictoriu soluția adoptată; - nu s-a ținut cont și nu s-a dat apreciere totalității probelor ce dovedesc vinovăția inculpatei Hariton Cristina, în mod greșit fiind respinse probele administrate de către acuzare; - în cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești a fost dovedit dincolo de orice dubiu rezonabil vinovăția inculpatei Hariton Cristina în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 42 alin. (2), 189 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal; - incorect au fost apreciate critic declarațiile părții vătămate Andronic Constantin dar și a martorului acuzării Sergiu Beregoi, fără a argumenta motivat și a descrie explicit considerentele care au determinat de a da o soluție de achitare a inculpatei Hariton Cristina; - concluzia instanței de apel privind necoroborarea declarațiilor părții vătămate Andronic Constantin cu celelalte probe administrate la caz reprezintă rezultatul unei analize defectuoase a probelor acuzării și în parte, consecință a omisiunii de a analiza celelalte probe scrise/materiale administrate de către acuzatorii de stat, probe pe care instanța de apel a considerat necesar că este suficient doar să le numească; - partea vătămată Andronic Constantin a fost preîntâmpinat de răspundere penală pentru prezentarea de declarații mincinoase și nici nu are un interes evident de a obține condamnarea inculpatei Hariton Cristina, aceasta devreme ce nu a pledat în nici un fel pentru alegerea unei anumite categorii de pedeapsă în privința inculpatei; - instanța și-a motivat soluția de achitare în baza exclusivă a versiunii înaintate de către inculpată; - instanțele în mod inexplicabil au apreciat probele care vin să dovedească caracterul acelor cereri înaintate de inculpată, precum și acele amenințări expuse în înaintarea acestor cerințe ilegale, contrar faptului că au admis aceste probe și au constatat oportunitatea și utilitatea lor în prezenta cauză; - instanțele nu s-au expus și nu au ținut cont de caracterul insistent al cerințelor și amenințărilor expuse de Hariton Cristina la solicitarea sumei de bani de la Andronic Constantin; - ambiguu și neclar au apreciat instanțele inferioare declarațiile părții vătămate Andronic Constantin, pe care le-au considerat veridice și pertinente, însă au omis circumstanțele relatate cu privire la modul în care au fost înaintate cerințele față de el de a transmite suma de 5000 euro inculpatei Hariton Cristina, precum și amenințările care au fost exprimate în adresa sa; 17 - instanțele au statuat că inculpata Hariton Cristina nu a pretins careva sume de bani, care nu-i aparțin ei, dar a solicitat să evite pe viitor un litigiu civil, care prevede și calea amiabilă a părților prevăzut de însuși Codul de procedură civilă, potrivit căruia accentuează soluționarea pe cale amiabilă a litigiilor, unde a solicitat să-i fie restituit prețul pentru cosmetica, care nu a fost transportată în Republica Moldova, despre care partea vătămată a fost preîntâmpinat, că este cosmetică scumpă și despre care acesta cunoștea cu certitudine...” în temeiul cărei afirmații au și constatat că inculpata Hariton Cristina își exercita un careva drept presupus, însă la caz nu s-a dovedit acea „situație – premisă”, or inculpatei nu îi aparține careva drept prevăzut de lege a solicita prin amenințări transmiterea vreunei sume de la Andronic Constantin; - instanța de apel, a selectat doar o parte din declarațiile părții vătămate Andronic Constantin și nu a luat în considerare cele declarate de acesta în procesul-verbal de confruntare din 16.03.2016, unde acesta declară că recipisa „ ... am scris-o sub amenințările cu răfuială fizică, că mă va căuta departamentul din partea lui Cristina, Vasile și Șarcaliuc R… „ amenințarea denotând un caracter de întărire a cerințelor sale, exercitând o presiune în plus asupra voinței părții vătămate prin presupusa căutare de către departament având ca scop paralizarea posibilității părții vătămate de acțiune, precum și epuizarea nereușitei acesteia de a-și atinge scopul de cupiditate; - instanța de apel a luat o poziție părtinitoare prin care a încercat să îndreptățească acțiunile inculpatei, constatând neîntemeiat că în baza SMS expediat de către Hariton Cristina părții vătămate Andronic C. "Hai, te rog, pană la ora 3 ne întâlnim să-mi întorci ceva bani", ce ar denota existența rugăminților și nicidecum a amenințărilor, însă nu a ținut cont de faptul că inculpata, având scopul cupidant, urmând a pleca peste hotare țării a abordat o altă tactică de înaintare a cerințelor sale, exprimându-și într-un mod mai adecvat cerințele ilegale patrimoniale, mizând pe starea psihologică devastată a victimei, în conjunctura în care inculpata se mulțumea și măcar cu o parte din banii. - nu s-a dat apreciere declarațiilor martorului Beregoi Sergiu, date la urmărirea penală care a menționat că partea vătămată era speriat și a fost amenințat de către inculpată și ceilalți implicați că se face vinovat de reținerea coletului, ulterior influiențându-l psihologic, l-au impus să scrie o recipisă de restituire a sumei de 5000 euro - recipisă pe care partea vătămată a scris-o de frică; - instanța de apel, nici nu a încercat să supună aprecierii din punct de vedere juridic, faptul scrierii de către partea vătămată contrar voinței sale, la insistența inculpatei, a recipisei în favoarea ultimei aferent unei pretinse datorii pentru constrângerea de a restitui echivalentul coletului, însoțită de amenințări cu aplicarea violenței fizice; - în urma analizei acțiunilor întreprinse de către inculpata Hariton Cristina în coraport cu fapta imputată, nu s-a dovedit nici o datorie ce o avea partea vătămată 18 Andronic Constantin față de inculpata Hariton Cristina ce i-ar fi oferit dreptul de a acționa în mod samavolnic, însă s-a dovedit constrângerea manifestată de Hariton Cristina care a acționat de comun acord cu Șarcaliuc Roman însoțită de amenințarea părții vătămate Andronic Constantin (indiferent de faptul că a fost amenințat cu omor ori cu vătămarea și bătaia) cu scopul de a fi transmisă suma de bani indicată în actul de învinuire lui Hariton Cristina prin intermediul lui Șarcaliuc Roman, la care dânsa nu avea careva drepturi, nici chiar presupuse; - prin probele cercetate s-a infirmat versiunea inculpatei cu privire la presupusa datorie a părții vătămate față de ea, reținându-se că în situația în care aceasta a transmis careva bunuri spre transportare părții vătămate comunicându-i date eronate cu privire la calitățile acestora, atunci se constată modul viciat în care a acționat și prin urmare, este privată de careva drepturi presupuse; - instanța de fond nu a putut aprecia veridicitatea justă a declarațiilor inculpatei Hariton Cristina conform versiunii susținute pe parcursul procesului penal; - instanța de fond nu a ținut cont nici de modul în care a fost săvârșită infracțiune, în special referitor la recipisa scrisă pe numele Șarcaliuc Roman, or în situația în care Hariton Cristina pretinde la o careva datorie de la partea vătămată, apare logica întrebare de ce nu a fost inclusă ea în recipisa scrisă și de ce nu a înaintat careva obiecții sau pretenții în mod legal, or aceasta era în drept cel puțin să depună o simplă plângere organelor de drept pe acest fapt, ceea ce nu a fost realizat de ea; - suma care a fost cerută de la partea vătămată este de 5000 de euro, și reieșind anume din această sumă a fost dată calificarea faptei inculpatei. Cuantumul respectiv se probează prin declarațiile părții vătămate care a indicat că, fiind amenințat cu răfuiala fizică și omor i s-a cerut să achite pentru cutia pe care au reținut-o colaboratorii vamali suma de 5000 euro, în caz contrar vor pune în aplicare amenințările, fiindu-i acordat termen de o lună pentru a aduna această sumă de bani. Tot atunci sub amenințări și influenta psihologică l-au impus să scrie o recipisă prin care se obligă să le întoarcă suma de 2500 euro, iar cealaltă parte urma să le transmită fără recipisă. Din această zi, inculpata Hariton Cristina comunicându-i că va pleca peste hotare și să îi transmită banii lui Șarcaliuc R., persoana pe nume Roman prin intermediul apelurilor telefonice și prin mesaje telefonice îl amenința ca să-i transmită suma de bani cerută; - conform modificărilor operate la art. 126 Cod penal prin Legea nr. 207 din 29.07.2016 în vigoare la 07.11.2016 suma incriminată lui Hariton C. depășește 20 salarii medii lunare pe economie, care pentru anul 2015 la data comiterii infracțiunii constituie proporții mari, ori suma de 107 798,50 lei, se încadrează perfect în limitele pagubei pricinuite, care depășește 20 salarii medii lunare pe economie, fapt ce denotă, că acțiunile inculpatei urmează a fi încadrate în baza art. 189 alin. (5) Cod Penal; 19 - prin sentința din 03.02.2016, pronunțată de Judecătoria Hîncești, Andronic Constantin a fost condamnat pentru fapta prevăzută de art. 27, art. 248 alin. (1) Cod penal, anume fiind constatată introducerea prin contrabandă comisă de către ultimul a unui șir de produse cosmetice, astfel, prin această hotărâre s-a dovedit că declarațiile date de către Andronic Constantin, corespund realității și urmează a fi apreciate ca veridice, pertinente și utile prezentei cauze penale; - prin această sentință se dovedește că valoarea totală a bunurilor - produse cosmetice, constituia suma de 82 032 lei, ceea ce depășește în mod substanțial suma de 500 euro care a fost primită de către Șarcaliuc Roman, precum chiar și suma de 2500 euro, care conform versiunii inculpatei era pretinsă de la Andronic Constantin: - această sentință dovedește scopul urmărit de inculpata Hariton Cristina și dovedește că ea pretindea de la Andronic Constantin anume suma de 5000 euro, în raport cu care au și fost calificate acțiunile acestuia; - instanțele inferioare au constatat ambiguu că inculpata Hariton Cristina a „discutat” cu partea vătămată, ulterior indicând că lipsesc careva probe precum că Hariton Cristina a participat la amenințarea lui Andronic Constantin de către alte persoane (Șarcaliuc Roman), inclusiv lipsesc probe precum că inculpata s-a înțeles cu Șarcaliuc Roman ca să fie aplicată amenințarea față de partea vătămată, concluzii care sunt lipsite de o motivare corespunzătoare, or se constată că instanța de apel nu a invocat careva temeiuri plauzibile și evidente în baza căror a delimitat și în special, în baza căror raționamente a identificat că amenințările cu răfuială fizică au fost cauzate anume de către alte persoane; - pe caz s-a dovedit cu certitudine faptul că toți trei coautori, adică Hariton Cristina, Șarcaliuc Roman și Gheorghica Vasile au acționat de comun acord, or, prin probele cercetate s-a dovedit că acționau coordonat și acțiunile tuturor erau îndreptate asupra părții vătămate pe caz, însă instanța de apel fără a invoca careva temeiuri argumentate, în mod neînțeles și neîntemeiat a încercat a face o delimitare formală a acțiunilor inculpatei Hariton Cristina și a celorlalți coautori Șarcaliuc Roman și Gheorghica Vasile, fără a fi constatate și careva probe ce ar fi oferit dispunerea acestei concluzii; - la adoptarea deciziei, instanța de apel nu a dat apreciere justă suportului probatoriu prezentat de către acuzare, astfel încât concluzia instanței de apel este inacceptabilă, deoarece probele acuzării au fost supuse unei minuțioase cercetări în instanță, făcându-se referire la declarațiile detaliate ale participanților la proces, iar în astfel de condiții, colegiului penal, îi rămânea doar să aprecieze aceste probe, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. 20 5.1. La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință avocatul inculpatei Ion Ticu, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

Judecând recursul ordinar în raport cu materialele dosarului, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi admis în conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată verificând dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Potrivit practicii cu privire la judecarea cauzelor penale în ordine de apel și conform art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate, dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual sau penal, au fost corect aplicate. Statuând asupra principiului respectării normelor de drept menționate, Colegiul penal lărgit, verificând și analizând per ansamblu decizia instanței de apel, raportată la criticele recurentului, constată că instanța de apel la adoptarea soluției nu a respectat întocmai prevederile legale, ignorând exigențele legii procesual-penale în partea motivării hotărârii, or în cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, 21 cu trimiterea cauzei la rejudecare, dacă eroarea constatată nu poate fi corectată de instanța de recurs. Potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, chiar dacă dispozițiile art. 6 §1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale impun instanțele naționale să-și motiveze deciziile (hotărârea Boldea versus România), această obligație nu presupune existența unor răspunsuri detaliate la fiecare problemă ridicată, fiind suficient să fie examinate în mod real problemele esențiale care au fost supuse spre judecată instanței, iar în considerentele hotărârii trebuie să se regăsească argumentele care au stat la baza pronunțării acesteia. În continuarea aceluiași gând, CtEDO a consemnat în repetate rânduri că, la judecarea cauzei de către instanța de apel și la adoptarea deciziei, aceasta nu se poate limita la preluarea totală sau parțială a motivării formulate de instanța de fond, ci trebuie să analizeze din nou cauza, în fapt și în drept, cu atât mai mult când este în situația pronunțării unei noi hotărâri, și să răspundă argumentat la criticile invocate de părți, or doar astfel se demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul examinării acestei cauze penale. Din conținutul sentinței rezultă că instanța de fond la examinarea cauzei, în descriptivul sentinței, făcând trimitere la prevederile art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și pct. 9 al art. 275 Cod de procedură penală, a indicat că procesul penal pornit în privința Cristinei Hariton privind învinuirea pe art. 352 alin. (1) Cod penal, urmează a fi încetat din motiv că există alte circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală, însă în dispozitiv a încetat procesul penal în privința Cristinei Hariton privind învinuirea în baza art. 352 alin. (1) Cod penal, pe motivul că fapta incriminată nu este prevăzută de legea penală ca infracțiune – temei prevăzut de art. 390 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală, în cazul pronunțării unei sentințe de achitare. Examinând apelul declarat de către acuzatorul de stat, instanța de apel corect a dispus casarea sentinței care este una viciată, însă, apreciind ca veridice, pertinente, concludente și utile declarațiile depuse de Hariton Cristina în calitate de inculpată și achitând-o, a lăsat fără apreciere faptul că persoana acuzată beneficiază de libertatea de a nu se auto-incrimina și că aceasta nu poartă răspundere pentru declarațiile făcute, decât în cazul în care el face un denunț intenționat fals că infracțiunea a fost săvârșită de o persoană care, de fapt, nu a avut atribuție la săvârșirea ei. În dispozitivul deciziei, instanța de apel a dispus achitarea inculpatei Hariton Cristina de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), 189 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, însă în descriptiv în mod absolut divergent, reține un alt temei de achitare și anume că nu a fost constatată existența faptei infracționale incriminate inculpatei, admițând în acest fel eroarea 22 prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii. În altă ordine de idei, Colegiul constată că, instanța doar a descris probele prezentate de acuzare, însă nu le-a analizat și nu le-a dat apreciere în coroborare cu ansamblul probator, întemeindu-și soluția, în mare parte pe argumentele inculpatei cât și pe declarațiile martorului Beregoi Sergiu indicând că anume declarațiile părții vătămate Andronic Constantin se combat prin declarațiile inculpatei și ale martorului Beregoi Sergiu , însă nu a ținut cont că martorul respectiv printre altele a declarat și faptul că „...partea vătămată era speriat și a fost amenințat de către inculpată și ceilalți implicați că se face vinovat de reținerea coletului, ulterior influiențându-l psihologic, l- au impus să scrie o recipisă de restituire a sumei de 5000 euro - recipisă pe care partea vătămată a scris-o de frică” (f.d. 236-237, vol. I), fără a da apreciere tuturor probelor din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor și prin raportare la normele legale, pertinente cazului. Prevederile art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, statuează că, judecarea cauzei în primă instanță se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Astfel, la rejudecarea cauzei penale în ordine de apel, pronunțând o hotărâre de achitare în privința Cristinei Hariton, instanța de apel indicând fapta de care este învinuită inculpata, a admis încălcarea prevederilor art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, menționând că „…Hariton Cristina se învinuiește de faptul că, pe parcursul lunii august a anului 2015, acționând împreună și de comun acord cu Șarcaliuc Roman… ”, „...în perioada de timp cuprinsă între lunile august - septembrie 2015, conform planului criminal, Șarcaliuc Roman, potrivit rolului asumat, l-a șantajat pe Constantin Andronic.”, „...la data de 13 septembrie 2015, ora exactă nefiind stabilită de organul de urmărire penală s-a deplasat în s. Xxxxxx, r-nul Hîncești, unde împreună și de comun acord cu Șarcaliuc Roman și Gheorghica Vasile, sub amenințări cu răfuială fizică și omor, l-a obligat pe partea vătămată Constantin Andronic să întocmească o recipisă din nume propriu, potrivit căreia acesta le datora suma de 2500 euro.”, „...la 02 octombrie 2015, aproximativ la orele 09.00, în or. Hîncești, str. Chișinăului, Șarcaliuc Roman, aflându-se în fața farmaciei „Familia”, a primit de la Andronic Constantin prima tranșă din suma extorcată în mărime de 500 euro, ceea ce la momentul săvârșirii faptei reprezenta, conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei, echivalentul a 11 150 lei...”, „… învinuirea adusă lui Hariton Cristina în baza art. 42 alin.(2), 189 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, se referă doar la acțiunile lui Șarcaliuc Roman”.Astfel a reținut și în privința lui Șarcaliuc Roman și Gheorghica Vasile că ar fi fost puși sub învinuire în această cauză penală, ba mai mult a constatat comiterea 23 anumitor acțiuni, ca fiind comise de Șarcaliuc Roman și Gheorghica Vasile, fără a ține cont de faptul că potrivit rechizitoriului, aceștia nu au fost puși sub învinuire în prezenta cauză penală. Or, prin ordonanța din 13 noiembrie 2015 (f.d. 1, vol. I) s-a dispus disjungarea urmăririi penale pe cauza penală nr. 2015200737, în privința învinuitei Hariton Cristina și a persoanei nestabilite la moment de organul de urmărire penală, în baza elementelor infracțiunii prevăzută de art. 189 alin. (6) Cod penal. Subsidiar celor invocate mai sus, se reține că instanța de apel, și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată a instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal, inclusiv ordonanța privind autorizarea măsurii speciale de investigație „controlul transmiterii banilor” din 02.10.2015 (f.d. 37, vol. I), reportul ofițerului de investigație Al. Alerguș din 02.10.2015 privitor la rezultatelr petrecerii măsurii speciale de investigație (f.d. 40, vol. I) și raportul ofițerului de investigație Al. Alerguș din 05.10.2015 referitor la persoana pe numele „Cristina ( f.d. 64, vol. I)”. Rezumând cele menționate, Colegiul penal constată că în speță și-a găsit confirmare temeiul pentru recurs prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ori motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii, ceea ce inevitabil duce la casarea deciziei instanței, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Față de cele ce preced, Colegiul reiterează că, declanșând o continuare a judecării cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat, produce un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept, în privința persoanelor care l-au declarat și vizavi de problemele ce le ridică aceștia. Prin alte cuvinte, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, în decizia adoptată trebuia să expună concluzia generală pe marginea apelului, precum și temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea criticilor invocate de procuror, analizând probele și indicând expres care sunt motivele respingerii unora și aprecierii critice a altora. Astfel, Colegiul penal conchide că instanța de apel la examinarea cauzei nu a cercetat probele prezentate de către părți sub toate aspectele, nu le-a verificat și analizat prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punct de vedere al coroborării acestora și nu și-a motivat soluția adoptată, de asemenea instanța de apel nu a făcut o analiză minuțioasă a chestiunilor de fapt criticate de procuror și astfel nu a soluționat fondul apelului declarat. 24 În contextul dat, se specifică că pentru corectitudinea judecării prezentei cauze este important de a analiza minuțios toate probele acumulate în dosar, întrucât aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, iar justa apreciere contribuie la elucidarea adevărului și la echitatea procedurii desfășurate pentru toate părțile la proces, or în decizia instanței de apel lipsește analiza și aprecierea probelor. În mare parte soluția instanței de recurs de a dispune rejudecarea se bazează pe statuările Curții Europene în speța Năvoloacă c. Moldovei (cererea nr. 25236/02), hotărârea din 16.12.2008, unde Curtea având a se pronunța asupra acestei cauze a considerat că chestiunile care urmau a fi hotărâte de către Curtea Supremă de Justiție nu puteau fi examinate în mod corespunzător, ca chestiuni ce țin de un proces echitabil, fără o apreciere directă a circumstanțelor factologice prezentate de părți pe marginea speței deferite judecății (a se vedea Botten v. Norway, 19 februarie 1996, §§ 52 și 53, Reports of Judgments and Decisions 1996-I și Popovici, citată mai sus, § 72). Având în vedere că, Curtea Supremă de Justiție nu are competența să facă o examinare directă în fapt, ea are competența de a dispune rejudecarea cauzei de către instanța ierarhic inferioară. În cazul de față, ținând cont de viciile care afectează și sentința instanței de fond, echitatea cere ca Curtea Supremă de Justiție să dispună rejudecarea cauzei. În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel urmează să înlăture erorile menționate, să țină cont de împrejurările expuse care au servit temei de casare a soluției adoptate și în strictă conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor administrate în instanța de judecată, inclusiv să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar în dependență de datele obținute să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, care să corespundă și prevederilor art. 417-418 Cod de procedură penală. De asemenea, instanța de apel urmează să țină cont de prevederile art. 436 Cod de procedură penală care se referă la procedura de rejudecare și limitele acesteia, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate și să constate prezența sau lipsa vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, ținând cont de motivele invocate în apeluri și dispozițiile expuse la pct. 6 al prezentei decizii și ca urmare să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în strictă conformitate cu prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală. 25

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul Penal lărgit d e c i d e : Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău 26 noiembrie 2019 în cauza penală privind-o pe Hariton Cristina Xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei, în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 15 decembrie 2020. Președinte Liliana Catan Judecător Svetlana Filincova Judecător Galina Stratulat Judecător Victor Burduh Judecător Nicolae Craiu 26