ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 11.12.2020

1ra-935/20 — art. 287 alin. 3 CP

HOTĂRÂRE
11.12.2020
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 287 alin. 3 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct . 10 CPP
Citează această cauză
1ra-935/20 — art. 287 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-935/20

Curtea Supremă de Justiție

27 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Catan Liliana, Țurcan Anatolie, Boico Victor,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul ordinar

declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Dubăsari

Valeriu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 27 noiembrie

2019, în cauza penală în privința lui

Popov Nicolae xxxxx, născut la xxxxx, originar

și domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare:

Prima instanță: 14.09.2018 - 28.06.2019;

Instanța de apel: 31.07.2019 - 27.11.2019;

Instanța de recurs ordinar: 05.02.2020 – 27.10.2020.

Popov Nicolae a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (3)

Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3

(trei) ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

Prin aceeași sentință au fost condamnați și inculpații Popov Andrei și

Popov Valentin, în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, însă în privința acestora

hotărârile judecătorești nu sunt contestate cu recurs.

Solicitarea procurorului cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare în sumă

de 1077,37 lei, din contul inculpaților în beneficiul statului, a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Popov Nicolae, la data de 08 iulie 2017, aproximativ ora 22:30, prin înțelegere

prealabilă și împreună cu Popov Andrei, Popov Valentin și alte persoane

neidentificate organului de urmărire penală, aflându-se la iazul din extravilanul

1

s. Tîrnova, r-nul Edineț, adică într-un loc public, din intenții huliganice, încălcând

grosolan ordinea publică, au inițiat un conflict, adică a săvârșit acțiuni care sunt

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor și de amenințarea cu aplicarea

violenței asupra persoanelor precum și acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc

prin obrăznicie deosebită, și anume fiind înzestrați cu bite, lanțuri, i-au maltratat pe

Lungu Renat, Moldovan Andrian, Stagila Cristian, Moldovan Veaceslav, Țurcan Dan,

Bucatca Dan, Timoftica Alexandru, toți locuitori a s. Caracușenii-Vechi, r-nul Briceni,

au deteriorat mijloacele de transport de model „Mercedes Benz” cu n/î xxxxx, ce

aparține lui Moldovan Andrian și automobilul de model „Wolkswagen Passat” cu n/î

xxxxx, ce aparține lui Lungu Renat. Astfel, cauzându-le leziuni corporale, prejudicii

materiale părților vătămate precum și un sentiment de teamă și intimidare.

În procesul săvârșirii acțiunilor huliganice cu implicarea mai multor

persoane, în urma aplicării loviturilor asupra victimelor, Stagila Cristian, conform

raportului de constatare nr. 456 din 11 iulie 2017, s-a ales cu vătămări corporale

ușoare cu dereglarea sănătății de scurtă durată și anume comoție cerebrală,

echimoză și edem la față; Lungu Renat, conform raportului de constatare nr. 450 din

11 iulie 2017 s-a ales cu vătămări corporale neînsemnate și anume echimoze la cap

și brațul stâng; Moldovan Adrian, conform raportului de constatare nr. 457 din

11 iulie 2017 s-a ales cu vătămări corporale ușoare cu dereglarea sănătății de scurtă

durată și anume echimoză și excoriație la față, contuzia articulației genunchiului

drept; Țurcan Dan, conform raportului de constatare nr. 451 din 11 iulie 2017 s-a

ales cu vătămări corporale ușoare și anume contuzia țesuturilor moi a cutiei toracice

și a coapsei drepte, exprimate prin echimoze și edem; Timoftica Alexandr, conform

raportului de constatare nr. 454 din 11 iulie 2017 s-a ales cu vătămări corporale

ușoare cu dereglarea sănătății de scurtă durată și anume comoție cerebrală,

echimoze la cap, față și brațul drept; Bucatca Dan, conform raportului de constare

nr. 455 din 11 iulie 2017, s-a ales cu vătămări corporale ușoare cu dereglarea

sănătății de scurtă durată și anume comoție cerebrală, echimoze la cap și umeri, iar

Moldovan Veaceaslav, s-a ales cu dureri fizice.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 287 alin. (3) Cod penal,

huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea

publică, însoțite de amenințarea cu aplicarea violenței asupra persoanelor precum și

acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc prin obrăznicie deosebită, acțiuni

săvârșite cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau a

sănătății.

inculpatului Popov Nicolae, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia

cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de

inculpat.

2

3.1. Prin încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 27 noiembrie

2019, a fost încetată procedura de apel, la apelul declarat de către avocatul

Odobescu Ghenadie în numele inculpatului Popov Nicolae, din motivul retragerii

apelului de către inculpat (f.d. 109-110, vol.IV).

Popov Nicolae, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia în partea

individualizării pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care în privința

inculpatului Popov Nicolae să fie aplicate prevederile art. 90 Cod penal, dispunând

suspendarea condiționată a pedepsei pentru o perioadă de probațiune de 2 ani.

În motivarea apelului apărarea a invocat, că prima instanță a examinat cauza

în lipsa inculpatului, încălcându-i dreptul la un proces echitabil, acesta fiind în

imposibilitate de a prezenta probe în confirmarea nevinovăției sale.

A menționat apelantul, că organul de urmărire penală nu a stabilit

participarea inculpatului Popov Nicolae la săvârșirea acțiunilor de huliganism

agravat, din seara zilei de 08 iulie 2017, și astfel Popov Nicolae a fost ilegal

condamnat la 3 ani închisoare, deoarece condamnarea acestuia se bazează pe

presupuneri.

Consideră apărarea, că prima instanță a aplicat în privința inculpatului

Popov Nicolae o pedeapsă neechitabilă, discriminându-l în raport cu ceilalți

coinculpați, or, toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, se

interpretează în favoarea inculpatului.

În opinia apărării, faptul că inculpatul nu a fost prezent la ședința de judecată

a cauzei, nu poate fi interpretată ca eschivare de la răspunderea penală, întrucât

inculpatul a fost plecat peste hotare pentru a câștiga surse bănești necesare pentru

întreținerea familiei, iar urmărirea penală a fost tergiversată de 1 an și 4 luni.

Susține apărarea, că în privința inculpatului Popov Nicolae urmau a fi aplicate

prevederile art. 90 Cod penal, așa cum instanța a procedat și în cazul celorlalți 2

coinculpați.

a fost admis apelul declarat de către avocatul Martin Vasile în numele inculpatului

Popov Nicolae, casată parțial sentința, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță prin care:

Popov Nicolae recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (3)

Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de

3 (trei) ani, iar în baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată

condiționat pentru o perioadă de probațiune de 3 (trei) ani.

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

5.1. În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a stabilit că prima

instanță la stabilirea pedepsei nu a ținut cont în totalitate de principiile generale de

3

aplicare a pedepsei consfințite în art. 61 alin. (2) Cod penal, precum și de criteriile

generale de individualizare a pedepsei potrivit prevederilor art. 75 Cod penal.

Astfel, deși prima instanță le-a stabilit inculpaților Popov Andrei și

Popov Valentin pedeapsa sub formă de închisoare în limitele stabilite prin lege, cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei în baza prevederilor art. 90

Cod penal, în privința inculpatului Popov Nicolae, prima instanță a considerat

necesar să stabilească o pedeapsă sub formă de închisoare, cu executare,

considerând că este proporțională faptelor săvârșite de inculpat și se racordă pe

deplin la circumstanțele stabilite pe cauză.

Cu referire la inculpatul Popov Nicolae, prima instanță a constatat, că deși i-a

fost aplicată măsura preventivă, obligarea de a nu părăsi țara, acesta nu a

respectat-o și a părăsit țara, fapt prin care a ignorat cerințele organului de urmărire

penală și s-a eschivat de la prezentarea în fața instanței de judecată, ceea ce denotă

atitudinea iresponsabilă a inculpatului.

Totodată, prima instanță a constatat, că potrivit rezultatelor din Registrul

informației criminalistice și criminologice, în privința lui Popov Nicolae, la data de

02 iunie 2008 a fost intentat dosar penal în baza art. 152 alin. (2) Cod penal, care

ulterior a fost clasat prin sentința Judecătoriei Edineț din 25 mai 2009, în baza

art. 109 Cod penal, iar ulterior a fost intentat dosar penal în baza art. 171 alin. (2)

Cod penal, care la 30 aprilie 2012, a fost clasat de Procuratura Edineț în baza art. 109

Cod penal.

Cu toate acestea, instanța de apel a reținut, că inculpatul Popov Nicolae de fapt

anterior nu a fost condamnat, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află,

este căsătorit și are la întreținere un copil minor.

Reținând prevederile art. 61 Cod penal, instanța de apel a remarcat, că orice

pedeapsă are drept obiectiv aplicarea unui tratament sancționator infractorului,

pentru prevenirea săvârșirii unor noi infracțiuni, ceea ce presupune o

individualizare adecvată a reacției sociale la faptele prejudiciabile prescrise de legea

penală.

Termenul pedepsei, în afară de gravitatea infracțiunii săvârșite, se stabilește

având în vedere persoana celui vinovat, care include date privind gradul de

dezvoltare psihică, situația materială, familială sau socială, prezența sau lipsa

antecedentelor penale, comportamentul inculpatului până și după săvârșirea

infracțiunii, toate acestea țin de personalitatea infractorului.

Totodată, categoria și termenul (limita) de pedeapsă ce urmează a fi stabilit

inculpatului, se apreciază în dependență de circumstanțele atenuante și agravante

existente în dosar, prevăzute de art. 76-77 Cod penal, precum și efectele acestora

prescrise în art. 78 Cod penal.

Instanța de apel a precizat, că legea penală nu urmărește scopul de a cauza

suferințe fizice sau de a leza demnitatea omului, totodată pedeapsa închisorii este

4

una dintre cele mai grave pedepse și se aplică doar în cazurile când corectarea și

reeducarea condamnatului nu este posibilă fără izolarea lui de societate.

Cu referire la prevederile art. 90 Cod penal, instanța de apel a menționat, că

deși legea nu îngrădește libertatea instanței de judecată de a-și forma convingerea

cu privire la posibilitatea făptuitorului de a se îndrepta fără executarea efectivă a

pedepsei, ea obligă instanța să-și motiveze hotărârea de suspendare condiționată a

executării pedepsei, indicând precis acele motive pe care s-a întemeiat această

concluzie.

La caz, instanța de apel a luat în considerație că inculpatul Popov Nicolai este

de vârstă tânără, nu are antecedente penale, careva pretenții lipsesc, circumstanțe

care permit condamnarea inculpatului cu suspendarea executării pedepsei

închisorii, conform prevederilor art. 90 Cod penal. Or, scopul corectării și reeducării

inculpatului va fi atins și fără izolarea acestuia de societate, acordându-i acestuia

posibilitatea reală de a-și dovedi corectarea prin comportament exemplar și muncă

cinstită.

Totodată, în opinia instanței de apel, faptul că inculpatul a plecat din țară, nu

condiționează aplicarea față de ultimul a pedepsei sub formă de închisoare cu

executare reală.

art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, solicitând casarea acesteia cu

menținerea sentinței în privința inculpatului Popov Nicolae.

În argumentarea recursului acuzatorul de stat invocă dezacordul cu soluția

instanței de apel, considerând că aceasta greșit a motivat soluția de individualizare

a executării pedepsei în privința inculpatului Popov Nicolae și nu a pătruns în esența

problemei de fapt și de drept, susținând o poziție eronată în ce privește aplicarea

față de inculpat a dispoziției art. 90 Cod penal.

În opinia acuzării, instanța de apel nu a ținut cont de scopul și criteriile de

individualizare a pedepsei, prevăzute de art. 61 și 75 Cod penal, nu a luat în

considerație circumstanțele reale ale cauzei, circumstanțe care fiind analizate, în

ansamblul lor, nu acordă posibilitatea instanței de judecată, stabilirea unei pedepse

cu suspendarea condiționată a executării acesteia.

Astfel, consideră că modalitatea de executare și cuantumul pedepsei stabilite

inculpatului, sunt contrare principiului proporționalității având în vedere fapta

săvârșită și urmările acesteia.

Relevă acuzarea, că inculpatul nu a recunoscut vina, iar faptul examinării

cauzei în lipsa acestuia se datorează neprezentării inculpatului Popov Nicolae în

instanța de judecată, din care motiv instanța de judecată, prin încheierea din

17 decembrie 2018 (f.d.187-190, vol. I), l-a anunțat în căutare.

Este de părerea, că instanța de apel la stabilirea pedepsei nu a luat în

considerație modul săvârșirii infracțiunii cu maltratarea părților vătămate și

5

aplicarea unor bite, lanțuri, cauzarea leziunilor corporale părților vătămate, și

deteriorarea a două mijloace de transport, ceea ce reprezintă un pericol pentru

societate, din care motiv inculpatul nu poate fi corijat în condiții de libertate, iar

astfel de persoane urmând a fi izolate de societate, pentru a preîntâmpina săvârșirea

de noi infracțiuni din partea acestuia, or, nu există nici o circumstanță care va

împiedica executarea pedepsei cu închisoare.

Mai indică recurentul, că instanța de apel nu a luat în considerație faptul că

inculpatul a săvârșit o infracțiune gravă din compartimentul „infracțiunilor contra

securității publice și ordinii publice” și în rezultatul activităților criminale, suferă

atât persoanele fizice și integritatea corporală a acestora, cât și bunurile materiale,

în speță fiind mijloacele de transport care au fost deteriorate considerabil.

au depus referință la recursul declarat de procuror, pledând pentru

inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

Indică în susținerea referinței, că procurorul nu a respectat calea de atac

apelul, în contextul în care sentința primei instanțe, a fost atacată cu apel doar de

către apărare.

Consideră, că prima instanță urma să aplice prevederile art. 90 Cod penal și în

privința inculpatului Popov Nicolae, întrucât art. 90 Cod penal, a fost aplicat în

privința inculpaților Popov Andrei și Popov Valentin, or, potrivit principiului

legalității în fața legii, prevăzut de art. 9 Cod de procedură penală, statuează că toți

sunt egali în fața legii, a organelor de urmărire penală și a instanței de judecată fără

deosebire de sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinie politică sau orice altă opinie,

origine națională sau socială, apartenență la o minoritate națională, avere, naștere

sau orice altă situație.

Menționează, că potrivit recursului declarat de către acuzatorul de stat, nu

rezultă care prevederi legale au fost încălcate de către instanța de apel.

motivele invocate, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

procurorului urmează a fi admis, din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța admite recursul, casează, parțial sau total, hotărârea

atacată și ia hotărârea de a menține hotărârea primei instanțe, când apelul a fost

greșit admis.

Din conținutul recursului declarat, rezultă că procurorul invocă dezacordul cu

individualizarea pedepsei inculpatului Popov Nicolae de către instanța de apel, în

partea suspendării condiționate a executării acesteia.

Conform art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept în cazul

când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

6

În acest sens, Colegiul penal menționează, că potrivit practicii judiciare

constante suspendarea condiționată este o măsură de individualizare a executării

pedepsei stabilită de către instanța de judecată prin hotărârea de condamnare de a

se suspenda pentru o anumită perioadă de timp executarea pedepsei aplicate, dacă

sunt îndeplinite anumite condiții.

Din analiza materialelor cauzei, rezultă cert că prima instanță a apreciat

obiectiv prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, cumulul de probe

administrate la faza de urmărire penală și examinate în cadrul ședinței de judecată

în prima instanță, acestea fiind descrise în sentință, și corect a adoptat soluția de

condamnare a lui Popov Nicolae, în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, cu stabilirea

unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu executarea acesteia

în penitenciar de tip semiînchis.

Colegiul penal lărgit atestă că este greșită concluzia instanței de apel, potrivit

căreia, corijarea inculpatului este posibilă prin aplicarea prevederilor art. 90

Cod penal, astfel dispunând casarea sentinței în latura stabilirii pedepsei, cu

pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, prin care inculpatului

Popov Nicolae recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287

alin. (3) Cod penal, i-a stabilit o pedeapsă cu închisoare pe un termen de 3 ani, cu

aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, suspendând condiționat executarea

pedepsei pe un termen de probațiune de 3 ani.

Analizând decizia instanței de apel sub aspectul aplicării prevederilor art. 90

Cod penal, în raport cu circumstanțele cauzei, în prezenta speță, Colegiul penal

consideră că soluția instanței de apel în partea stabilirii modului de executare a

pedepsei este neîntemeiată, la adoptarea căreia nu s-a ținut cont în deplină măsură

de art. 75 Cod penal, care prevede că persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea

unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială

a prezentului cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a

prezentului cod.

Instanța de recurs remarcă că, prin criterii generale de individualizare a

pedepsei se înțeleg cerințele stabilite de lege, de care sunt obligate să se conducă

instanțele de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană

vinovată în parte. Instanțelor de judecată, legea penală le acordă o posibilitate largă

de aplicare în practică a principiului individualizării pedepsei penale, luând în

considerație caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, persoana

celui vinovat, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, ținând cont

de influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, precum și de condițiile

de viață ale familiei acestuia.

Totodată, Colegiul menționează că persoanei declarate vinovate trebuie să i

se aplice o pedeapsă, echitabilă, adică în limitele sancțiunii legii în baza căreia

7

persoana a fost condamnată, iar după caz, instanța este în drept de a aplica și

prevederile Părții Generale a Codului penal, inclusiv și ale art. 90 Cod penal, în cazul

în care nu sunt careva impedimente.

Conform art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere

statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și se aplică

persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții

drepturilor lor.

Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea acestuia,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât

și din partea altor persoane.

Categoria și termenul pedepsei ce urmează a fi stabilit este în dependență de

circumstanțele atenuante și agravante, prevăzute de art. 76-77 Cod penal, precum

și efectele acestora prescrise în art. 78 Cod penal.

Astfel, în sensul vizat, Colegiul penal lărgit menționează că prima instanță, la

stabilirea pedepsei inculpatului Popov Nicolae a ținut cont de gravitatea faptelor

săvârșite, de circumstanțele cauzei, de influența pedepsei asupra corectării și

reeducării inculpatului, reținând că deși în privința inculpatului a fost aplicată

măsura preventivă – obligarea de a nu părăsi țara, acesta nu a respectat-o și a părăsit

țara, fapt prin care a ignorat cerințele organului de urmărire penală și s-a eschivat de

la prezentarea în fața instanței de judecată, ceea ce denotă atitudinea iresponsabilă a

inculpatului, totodată, potrivit rezultatelor din Registrul informației criminalistice și

criminologice, în privința lui Popov Nicolae, la data de 02 iunie 2008 a fost intentat

dosar penal în baza art. 152 alin. (2) Cod penal, care ulterior a fost clasat prin sentința

Judecătoriei Edineț din 25 mai 2009, în baza art. 109 Cod penal, iar ulterior a fost

intentat dosar penal în baza art. 171 alin. (2) Cod penal, care la 30 aprilie 2012, a fost

clasat de Procuratura Edineț în baza art. 109 Cod penal.

Pe când instanța de apel greșit și-a motivat soluția de individualizare a

executării pedepsei în privința inculpatului Popov Nicolae, susținând o poziție

pripită în ce privește aplicarea față de acesta a prevederilor art. 90 Cod penal.

Discordanța între cele reținute de instanță și conținutul real al circumstanțelor

cauzei, precum și ignorarea unor aspecte evidente, au avut drept consecință

pronunțarea unei concluzii premature și greșit motivată în privința aplicării

suspendării executării pedepsei în privința lui Popov Nicolae.

La fel, instanța de apel insuficient a abordat condițiile ce vizează

circumstanțele cauzei și persoana celui vinovat, și nu a luat în considerație modul în

care a fost săvârșită infracțiunea, și anume că maltratarea părților vătămate a avut

loc cu aplicarea bitei și a lanțurilor, prin ce au fost cauzate vătămări corporale și au

fost deteriorate mijloace de transport.

8

Circumstanțele cauzei, potrivit art. 75 Cod penal, se referă atât la cele care

atenuează răspunderea, cât și la cele care agravează răspunderea, de care instanța

este obligată să țină cont la individualizarea pedepsei.

Așadar, instanța de recurs notează că, aplicarea prevederilor art. 90

Cod penal, adică suspendarea condiționată a executării pedepsei nu reprezintă o

categorie aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită condamnaților prin lege de a

demonstra că infracțiunea săvârșită de ei este un incident în viața acestora.

Colegiul remarcă că, în textul art. 90 alin. (1) Cod penal, unitatea lexicală

„poate”, oferă posibilitatea și nu obligația instanței de judecată de a aplica

prevederile acestei norme.

În cadrul instituției suspendării condiționate a executării pedepsei, instanța,

după ce realizează individualizarea pedepsei prin determinarea concretă a acesteia

în baza criteriilor generale de individualizare, completează acest rezultat printr-un

act de individualizare a executării pedepsei.

Condițiile privind acordarea suspendării condiționate a executării pedepsei

prevăzute de art. 90 Cod penal, se referă la pedeapsa aplicată și natura infracțiunii;

circumstanțele cauzei și persoana infractorului; aprecierea instanței dacă scopul

poate fi atins și fără executarea acesteia.

Colegiul penal lărgit, constată că la individualizarea pedepsei penale stabilite

inculpatului Popov Nicolae în prezenta speță, instanța de apel nu a indicat suficient

motivele aplicării prevederilor art. 90 Cod penal în privința acestuia, admițând

dubla valență a acelorași circumstanțe și împrejurări care au fost reținute inițial la

aplicarea termenului pedepsei cu închisoare în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, iar

ulterior, în baza acelorași circumstanțe să dispună suspendarea condiționată a

executării pedepsei lui Popov Nicolae.

În acest sens, instanța de recurs consideră că sunt eronate circumstanțele

reținute de către instanța de apel și care au fost puse la baza aplicării prevederilor

art. 90 Cod penal – „că inculpatul Popov Nicolae este de vârstă tânără, nu are

antecedente penale, iar careva pretenții lipsesc”, or, instanța de apel a trecut cu

vederea circumstanțele care îl caracterizează pe inculpat și anume faptul, că

anterior, în privința acestuia, au mai fost intentate două dosare penale, în baza

art. 152 alin. (2) Cod penal și art. 171 alin. (2) Cod penal, care ulterior au fost clasate

în baza art. 109 Cod penal – care prevede împăcarea, fapte ce caracterizează din

punct de vedere negativ persoana inculpatului, acesta fiind predispus la săvârșirea

infracțiunilor.

În concluzie, Colegiul penal lărgit statuează că pedeapsa stabilită de către

instanța de apel cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, suspendând condiționat

executarea pedepsei, nu este echitabilă, deoarece nu este capabilă de a contribui la

realizarea scopurilor pedepsei penale, cum ar fi restabilirea echității sociale,

corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către

9

condamnat, precum și de alte persoane. Practica judiciară demonstrează că o

pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire,

înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului

urmărit. De asemenea, o pedeapsă prea blândă nu este suficientă nici pentru

corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Astfel, Colegiul penal lărgit statuează, că pedeapsa individualizată de prima

instanță corespunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în

art. 61 alin. (2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât

și a altor persoane, iar concluzia instanței de apel, precum că, scopul corectării și

reeducării inculpatului poate fi realizat și prin aplicarea prevederilor art. 90

Cod penal - suspendarea condiționată a pedepsei, este una greșită, din care

considerente urmează a fi exclusă, nefiind considerat faptul că, prin această soluție

se înrăutățește situația condamnatului.

Colegiul lărgit menționează în acest sens, că prin agravare a situației

condamnatului se subînțeleg situațiile de schimbare a soluției din achitare în

condamnare, de încadrare juridică la o infracțiune mai gravă, sau un alt alineat nou,

literă, de înlocuire a sancțiunii cum ar fi a măsurii educative în pedeapsă prevăzută

de sancțiune, din amendă în închisoare, prin mărirea cuantumului aceleiași pedepse

ori adăugarea la pedeapsa principală a pedepsei complementare, de aplicarea unor

măsuri de siguranță la care nu fusese inițial condamnat, de reținere în recurs a stării

de recidivă, a concursului de infracțiuni în loc de infracțiune continuată; situații de

învinuire care esențial, după circumstanțele reale, diferă de cea de la început ori

orice altă modificare a învinuirii (imputarea altor acțiuni în locul celor incriminate

anterior, imputarea infracțiunii care diferă de cea incriminată după obiectul atentat,

caracterul faptei și acțiunii), care afectează dreptul inculpatului la apărare.

Față de cele ce preced, instanța de recurs consideră că recursul declarat de

acuzatorul de stat, urmează a fi admis, cu casarea parțială a deciziei instanței de

apel, în latura penală în partea stabilirii pedepsei inculpatului Popov Nicolae, cu

menținerea în această parte a sentinței primei instanțe.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu, casează parțial decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 27 noiembrie 2019, în cauza penală în privința lui

Popov Nicolae xxxxx, în latura penală în partea stabilirii pedepsei, cu menținerea

10

în această parte a sentinței Judecătoriei Edineț (sediul central) din 28 iunie 2019,

prin care:

Popov Nicolae xxxxx, a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Termenul executării pedepsei cu închisoare stabilite lui

Popov Nicolae xxxxx, urmează a fi calculat din momentul reținerii.

În rest dispozițiile deciziei atacate, se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 11 decembrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Catan Liliana

Țurcan Anatolie

Boico Victor

11

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2020-11-26
0,96
1ra-981/2020 — art. 287 alin 3 CP
Dosarul nr. 1ra-981/2020 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 27 octombrie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componenţa: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țur
CSJ 2021-04-22
0,95
1ra-995/2021 — art. 175 CP
Dosarul nr. 1ra-995/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 24 martie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie a examinat
CSJ 2020-10-15
0,95
1ra-1367/2020 — art.264-1 al.4 CP
Dosarul nr. 1ra-1367/2020 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 16 septembrie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Ţurcan Anatolie și Cobzac Elena, exa
CSJ 2019-05-08
0,95
1ra-330/2019 — art.287 alin.3 CP
Dosarul 1ra-330/2019 C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ţ i e D E C I Z I E 09 aprilie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Vladimir Timofti, Judecători – Anatolie Țurcan, E
CSJ 2018-11-02
0,95
1ra-1575/2018 — art. 188 alin.2 lit. b,c,d,f, 186 alin.2 lit. b,c, CP
Dosarul nr.1ra-1575/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 19 septembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir Judecători – Țurcan Anatolie și
Sursă