1ra-1212/20 — art. 326 alin. 1-1 CP

1ra-1212/20 — art. 326 alin. 1-1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1212/20

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

28 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Boico Victor

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

04 februarie 2020, în cauza penală în privința lui

Chirița Cezar xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare:

Prima instanță: 31.01.2019 – 05.07.2019;

Instanța de apel: 31.07.2019 – 04.02.2020;

Instanța de recurs: 19.03.2020 – 28.10.2020.

A C O N S T A T A T

Chirița Cezar a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 326 alin. (11)

Cod penal, fiindu-i aplicată o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de

2 000 (două mii) unități convenționale, echivalentul a 40 000 (patruzeci mii)

lei.

A fost respinsă ca neîntemeiată, cerința procurorului privind încasarea

cheltuielilor judiciare din contul inculpatului Chirița Cezar, în sumă de

8 775,93 lei.

Chirița Cezar la 30 aprilie 2016 și respectiv, la 07 mai 2016, deținând fișa de

școlarizare pentru conducerea mijloacelor de transport categoria „3”

nr. 0099630 eliberată de școala auto SRL „Viral-Elegant”, s-a prezentat la

Departamentul de Înregistrare, Identificare a Mijloacelor de Transport și a

conducătorilor auto în cadrul ÎS „CRIS Registru”, mun. Chișinău, pentru

susținerea examenului de obținere a permisului de conducere, unde nu a

susținut proba teoretică, parte componentă a examenului, formată din

cunoașterea legislației rutiere, a tehnicilor de acordare a primului ajutor

medical și a noțiunilor generale de mecanică auto, respectiv primind

calificativul „Respins”. În acest context, dorind cu orice scop obținerea

1

permisului de conducere pentru categoria „B”, în perioada 07 mai 2016 –

16 mai 2016, Chirița Cezar personal a promis, oferit și dat prin intermediul unei

persoane neidentificate la moment de către organul de urmărire penală, pe

nume „Boris”, lui Chiciuc Veaceslav și Para Maria, iar aceștia au pretins, acceptat

și primit mijloace bănești în sumă de 550 euro (care conform ratei oficiale

medii de schimb al BNM, pentru acea perioadă constituia suma de 12 413 lei),

(250 euro pentru proba teoretică și 300 euro pentru proba practică), bani

destinați pentru aceștia. Când persoana neidentificată la moment de către

organul de urmărire penală pe nume „Boris”, Chiciuc Veaceslav și Para Maria

susțineau că au influență asupra examinatorilor din cadrul Departamentului

înregistrare și Identificare a Mijloacelor de Transport și a Conducătorilor Auto

(DEMTCA) al Întreprinderii de Stat „CRIS Registru”, pentru ca ultimii să adopte

o decizie favorabilă la primirea examenelor auto în privința lui Chirița Cezar, și

anume, să-i acorde calificativul „Admis” la proba teoretică și practică.

În continuare, Chirița Cezar, conform indicațiilor primite de la Para Maria

prin intermediul lui Chiciuc Veaceslav și persoanei neidentificate la moment de

organul de urmărire penală pe nume „Boris”, la 16 mai 2016, s-a prezentat la

Departamentul de Înregistrare, Identificare a Mijloacelor de Transport și a

conducătorilor auto din cadrul ÎS „CRIS Registru”, mun. Chișinău, unde a

susținut proba teoretică, primind calificativul „Admis”. De asemenea, pentru a

susține proba practică, Chirița Cezar, la 27 iulie 2016, conform indicațiilor

primite de la Para Maria prin intermediul lui Chiciuc Veaceslav și persoanei

neidentificate la moment de către organul de urmărire penală pe nume „Boris”,

s-a prezentat la Departamentul de Înregistrare, Identificare a Mijloacelor de

Transport și a conducătorilor auto din cadrul ÎS „CRIS Registru”, mun. Chișinău,

unde nu a susținut proba practică, primind calificativul „Respins”. Din

considerentul că nu a fost realizată influența promisă, la 28 iulie 2016,

Chirița Cezar a solicitat de la persoana neidentificată la moment de către

organul de urmărire penală pe nume „Boris”, restituirea mijloacelor bănești

anterior promise, oferite și date, și anume, doar suma de 300 euro, bani

transmiși pentru o decizie favorabilă la primirea examenelor auto în privința

lui Chirița Cezar ca să-i acorde calificativul „Admis” la proba practică.

După primirea mijloacelor bănești în sumă de 300 euro, Chirița Cezar, la

16 august 2016 a încercat din nou să susțină proba practică, însă și de această

dată acesta nu a susținut-o, primind calificativul „Respins”, din care motiv, la

17 august 2016, Chirița Cezar a promis, oferit și dat prin intermediul unei

persoane neidentificate la moment de către organul de urmărire penală pe

nume „Boris” lui Chiciuc Veaceslav și Para Maria, iar aceștia au pretins, acceptat

și primit mijloace bănești în sumă de 300 euro (care conform ratei oficiale

medii de schimb al BNM pentru acea perioadă constituia suma de 6 684 lei),

bani destinați pentru aceștia. Când persoana neidentificată la moment de către

organul de urmărire penală pe nume „Boris”, Chiciuc Veaceslav și Para Maria

susțineau că au influență asupra examinatorilor din cadrul Departamentului

Înregistrare și Identificare a Mijloacelor de Transport și a Conducătorilor Auto

2

(DEMTCA) al întreprinderii de Stat „CRIS Registru”, pentru ca ultimii să adopte

o decizie favorabilă la primirea examenelor auto în privința lui Chirița Cezar și

anume să-i acorde calificativul „Admis” la proba practică.

Acțiunile lui Chirița Cezar, au fost încadrate în baza art. 326 alin. (11)

Cod penal, traficul de influență, adică promisiunea, oferirea sau darea unei

persoane, personal sau prin mijlocitor, de bunuri, pentru aceasta sau pentru o

altă persoană, când respectiva persoană are sau susține că are o influență asupra

unei persoane publice, pentru a-l face să îndeplinească sau nu ori să întârzie sau

să grăbească îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă

asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite.

Chirița Cezar, au contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care Chirița Cezar învinuit de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 326 alin. (11) Cod penal, să fie achitat din motiv că fapta

inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

3.1. În motivarea apelului au indicat, că inculpatul Chirița Cezar în cadrul

urmăririi penale, precum și la examinarea cauzei penale în fond, nu a

recunoscut vinovăția, nu a făcut careva declarații în privința acuzării aduse la

etapa urmăririi penale, cu excepția declarațiilor făcute în instanța de judecată.

Partea apărării și inculpatul au menționat, că potrivit declarațiilor date

de către martorul Pelenițîn Valentin, atât la urmărirea penală, precum și în

cadrul ședinței de judecată a primei instanțe, acesta a comunicat despre modul

și procedura de susținere a examenelor de calificare, și despre faptul că nu-l

cunoaște pe inculpatul Chirița Cezar, nu cunoaște în ce este învinuit, iar careva

declarații ce se referă la acuzarea acestuia, nu a dat, deoarece nu cunoaște.

În cadrul cercetării judecătorești s-a constatat cu certitudine, că potrivit

proceselor-verbale de ridicare din 21 februarie 2017, și proceselor-verbale de

examinarea din 24 septembrie 2018, din 25 septembrie 2018, și din

29 septembrie 2018, inculpatul Chirița Cezar nu a discutat cu careva persoane

la telefon, referitor la cele incriminate, în zilele care sunt indicate în registre.

Astfel, nu pot fi luate în considerare probele descifrărilor convorbirilor

telefonice efectuate și primite de la postul de telefonie mobilă cu nr. xxxxx,

utilizat de către Chirița Cezar; analiza operațională privind conexiunile

telefonice efectuate de către celelalte persoane; extrasul din baza de date

„Registru”, eliberat de către Departamentul Înmatriculare a Mijloacelor de

Transport și Calificare a Conducătorilor Auto a Agenției Servicii Publice; copiile

autentificate a registrului pentru programare la examenul de obținere a

permisului de conducere din data de 27 iulie 2016 și din 12 august 2016,

eliberat de către Departamentul Înmatriculare a Mijloacelor de Transport și

Calificare a Conducătorilor Auto a Agenției Servicii Publice, unde la rândul 97

este indicat numele Chirița Cezar, deoarece aceste probe doar confirmă

prezența lui Chirița Cezar la susținerea probelor.

Înregistrările convorbirilor telefonice în format audio efectuate în timpul

3

discuțiilor care au fost purtate între Chiciuc Veaceslav și Para Maria la

26 iulie 2016, 27 iulie 2016, 06 august 2016, 16 august 2016 precum și

discuțiile purtate între Chiciuc Veaceslav și o persoană neidentificată la

moment de către organul de urmărire penală pe nume „Boris” la 27 iulie 2016,

28 iulie 2016, 29 iulie 2016, 16 august 2016, 17 august 2016, conțin discuțiile

purtate între Chiciuc Veaceslav și Para Maria, precum și între Chiciuc Veaceslav

și o persoană neidentificată la moment de către organul de urmările penală pe

nume „Boris”, referitor la examenele auto ce urmau să fie desfășurate la

27 iulie 2016, precum și indicațiile date de către Para Maria prin intermediul

lui Chiciuc Veaceslav, iar ultimul prin intermediul persoanei neidentificate la

moment de către organul de urmărire penală pe nume „Boris”, precum că dă

indicații lui Chirița Cezar, referitor la acțiunile care trebuie să le întreprindă,

pentru a susține examenele auto. Or, din aceste discuții se constată că

Chirița Cezar nu a discutat cu nimeni referitor la susținerea examenului auto

programat pentru 27 iulie 2016, și nu a solicitat de la cineva să fie restituite

mijloacele bănești, pe care nici nu le-a transmis nici odată.

De asemenea, faptul că Chirița Cezar nu a discutat cu celelalte persoane

despre examenele care urmau să se desfășoare la 27 iulie 2016, se constată și

din actele procedurale în care sunt consemnate rezultatele măsurilor speciale

de investigații și anexele la ele și anume, procesul-verbal privind consemnarea

măsurilor speciale de investigații (interceptarea și înregistrarea comunicărilor

telefonice) din 19 septembrie 2016 cu anexa la acesta, parte integrantă a

procesului-verbal; stenogramele convorbirilor purtate între Chiciuc Veaceslav

și Para Maria, și între Chiciuc Veaceslav și o persoană neidentificată la moment

de către organul de urmărite penală pe nume „Boris”, transcrise pe purtătorul

material de informații DVD-R de model „OMCGA”, cu inscripția

„convorbiri telefonice cazul Chirița Cezar”, din conținutul cărora se constată

doar faptul că Chiciuc Veaceslav și Para Maria, Chiciuc Veaceslav și o persoană

neidentificată la moment de către organul de urmărire penală pe nume „Boris”,

au purtat convorbiri referitor la examenele auto care urmau să fie desfășurate

la 27 iulie 2016, precum și indicațiile date de către Para Maria prin intermediul

lui Chiciuc Veaceslav, iar ultimul prin intermediul persoanei neidentificate la

moment de către organul de urmărire penală pe nume „Boris”.

04 februarie 2020, a fost admis apelul declarat, casată sentința primei instanțe,

cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care Chirița Cezar, învinuit de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 326 alin. (11) Cod penal, a fost achitat din motiv că fapta

inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că

analizând totalitatea de probe acumulate la prezenta cauză penală și

apreciindu-le, cu respectarea prevederilor art. 101 Cod de procedură penală,

din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar

toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, a constatat

4

că de către organul de urmărire penală, Chirița Cezar a fost învinuit în aceea că

că la 30 aprilie 2016 și respectiv, la 07 mai 2016, deținând fișa de școlarizare

pentru conducerea mijloacelor de transport categoria „3” nr. 0099630,

eliberată de școala auto SRL „Viral-Elegant”, s-a prezentat la Departamentul de

Înregistrare, Identificare a Mijloacelor de Transport și a Conducătorilor auto în

cadrul ÎS „CRIS Registru”, mun. Chișinău, pentru susținerea examenului de

obținere a permisului de conducere, unde nu a susținut proba teoretică, parte

componentă a examenului, formată din cunoașterea legislației rutiere, a

tehnicilor de acordare a primului ajutor medical și a noțiunilor generale de

mecanică auto, respectiv primind calificativul „Respins”. În acest context,

dorind cu orice scop obținerea permisului de conducere pentru categoria „B”,

în perioada 07 mai 2016 – 16 mai 2016, Chirița Cezar personal a promis, oferit

și dat prin intermediul unei persoane neidentificate la moment de către organul

de urmărire penală pe nume „Boris” lui Chiciuc Veaceslav și Para Maria, iar

aceștia au pretins, acceptat și primit mijloace bănești în sumă de 550 euro

(care conform ratei oficiale medii de schimb al BNM pentru acea perioadă

constituia suma de 12 413 lei) (250 euro pentru proba teoretică și 300 euro

pentru proba practică), bani destinați pentru aceștia. Când persoana

neidentificată la moment de către organul de urmărire penală pe nume „Boris”,

Chiciuc Veaceslav și Para Maria, susțineau că au influență asupra

examinatorilor din cadrul Departamentului Înregistrare și Identificare a

Mijloacelor de Transport și a Conducătorilor Auto (DEMTCA) al Întreprinderii

de Stat „CRIS Registru”, pentru ca ultimii să adopte o decizie favorabilă la

primirea examenelor auto în privința lui Chirița Cezar, și anume, să-i acorde

calificativul „Admis” la proba teoretică și practică.

În continuare, Chirița Cezar, conform indicațiilor primite de la Para Maria

prin intermediul lui Chiciuc Veaceslav și persoanei neidentificate la moment de

organul de urmărire penală pe nume „Boris”, la 16 mai 2016 s-a prezentat, la

Departamentul de Înregistrare, Identificare a Mijloacelor de Transport și a

Conducătorilor auto din cadrul ÎS „CRIS Registru”, mun. Chișinău, unde a

susținut proba teoretică, primind calificativul „Admis”. De asemenea, pentru a

susține proba practică, Chirița Cezar, la 27 iulie 2016, conform indicațiilor

primite de la Para Maria prin intermediul lui Chiciuc Veaceslav și persoanei

neidentificate la moment de către organul de urmărire penală pe nume „Boris”,

s-a prezentat la Departamentul de Înregistrare, Identificare a Mijloacelor de

Transport și a conducătorilor auto din cadrul ÎS „CRIS Registru”, mun. Chișinău,

unde nu a susținut proba practică, primind calificativul „Respins”.

Din considerentul că nu a fost realizată influența promisă, la

28 iulie 2016, Chirița Cezar a solicitat de la persoana neidentificată la moment

de către organul de urmărire penală pe nume „Boris”, restituirea mijloacelor

bănești anterior promise, oferite și date, și anume, doar suma de 300 euro, bani

transmiși pentru o decizie favorabilă la primirea examenelor auto în privința

lui Chirița Cezar ca să-i acorde calificativul „Admis” la proba practică. După

primirea mijloacelor bănești în sumă de 300 euro, Chirița Cezar, la

5

16 august 2016 a încercat din nou să susțină proba practică, însă și de această

dată acesta nu a susținut-o, primind calificativul „Respins”, din care motiv, la

17 august 2016, Chirița Cezar a promis, oferit și dat prin intermediul unei

persoane neidentificate la moment de către organul de urmărire penală pe

nume „Boris” lui Chiciuc Veaceslav și Para Maria, iar aceștia au pretins, acceptat

și primit mijloace bănești în sumă de 300 euro (care conform ratei oficiale

medii de schimb al BNM pentru acea perioadă constituia suma de 6 684 lei)

bani destinați pentru aceștia. Când persoana neidentificată la moment de către

organul de urmărire penală pe nume „Boris”, Chiciuc Veaceslav și Para Maria

susțineau că au influență asupra examinatorilor din cadrul Departamentului

Înregistrare și Identificare a Mijloacelor de Transport și a Conducătorilor Auto

(DEMTCA) al Întreprinderii de Stat „CRIS Registru”, pentru ca ultimii să adopte

o decizie favorabilă la primirea examenelor auto în privința lui Chirița Cezar și

anume să-i acorde calificativul „Admis” la proba practică.

Prin urmare, instanța de apel a conchis, că în urma cercetării probelor

prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, prima instanță a

analizat unilateral cumulul de probe și eronat a adoptat o sentință de

condamnare în privința inculpatului Chirița Cezar în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 326 alin. (11) Cod penal, traficul de influență, adică

promisiunea, oferirea sau darea unei persoane, personal sau prin mijlocitor, de

bunuri, pentru aceasta sau pentru o altă persoană, când respectiva persoană are

sau susține că are o influență asupra unei persoane publice, pentru a-l face să

îndeplinească sau nu ori să întârzie sau să grăbească îndeplinirea unei acțiuni în

exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu

săvârșite.

Inculpatul Chirița Cezar, fiind audiat în cadrul ședinței de judecată a

instanței de apel, a susținut declarațiile date în cadrul urmăririi penale, și în

cadrul ședinței de judecată a primei instanțe, potrivit cărora vina în săvârșirea

infracțiunii nu a recunoscut-o, comunicând că în anul 2015, a practicat cursurile

de șoferie la școala auto SRL „Viral-Elegant” pentru categoria „B”.

După absolvirea școlii, urma să se prezinte la susținerea examenului teoretic și

practic. Examenul teoretic l-a susținut, iar cel practic a susținut doar proba

„Poligon”, dar nu și proba „Oraș”. A avut mai multe încercări, însă până la final

nu a susținut proba „Oraș”, adică proba practică. Nu a putut comunica exact de

câte ori s-a prezentat la susținerea probei practice, însă s-a prezentat conform

listei anexată la materialele cauzei, în luna iulie 2016, a deținut mai multe

numere de telefon și nu poate comunica exact dacă numărul xxxxx, i-a aparținut

sau nu. Nu a apelat la nimeni pentru a-l ajuta să susțină proba practică, iar

persoanele cu numele Chiciuc Veaceslav, Para Maria, sau „Boris”, nu le

cunoaște. Modalitatea de programare a probei practice a fost efectuată prin

telefon, numărul nu-și amintește, iar ulterior s-a prezentat la ei. Modalitatea de

înregistrare era prin depunerea documentelor și buletinului de identitate, apoi

se anunța numele și prenumele pentru a se prezenta la susținerea examenului.

6

Când s-a programat prin telefon, i-au propus mai multe date care erau libere,

însă în acea perioadă, fiind student la Centrul de Excelență, Informatică și

Tehnologii Informaționale, alegea zilele de sâmbătă pentru susținerea

examenului. Nu-și amintește dacă era obligatoriu ca să ofere un număr de

telefon pentru informarea datei examenului. Sala de programare se afla la et. 2

sau 3. Erau mai multe persoane care făceau înregistrarea. Programarea i-a fost

făcută de către o persoană gen masculin și nu se programa la aceeași persoană,

iar de câte ori s-a programat, nu-și amintește dacă a fost programat de către o

doamnă. Modalitatea de înregistrare se manifesta prin mențiunea efectuată în

registru, iar ulterior i se comunica verbal despre examen. Nu-și amintește dacă

s-a programat pentru 23 iunie 2016, ca să susțină examenul. A declarat că nu

se consideră vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (11)

Cod penal, deoarece nu a săvârșit careva acțiui care i se incriminează. Anterior

nu a avut probleme cu legea. A absolvit colegiul, iar la moment este angajat în

câmpul muncii în cadrul Direcției Asistență Socială și Sănătate, funcția șef

departament IT. A mai comunicat, că a văzut registrul care a fost înscris pentru

susținerea examenului, comunicând datele personale. Nu-și amintește dacă nr.

xxxxx îi aparținea sau nu, deoarece în acea perioadă a deținut mai multe

numere de telefon, acestea fiind procurate de la chioșcuri, neavând un contract

în acest sens. Nu a putut comunica cât de des își schimba numerele de telefon,

întrucât doi ani nu a folosit același număr de telefon. La urmărirea penală,

datele personale le-a comunicat el, însă nu-și amintește dacă și numărul de

telefon l-a comunicat. Semnătura de la f.d. 181 îi aparține, și datele de anchetă

corespund, iar după prezentarea probei de la f.d. 181, nu-și amintește dacă a

deținut nr. xxxxx în acea perioadă.

Suplimentar instanței de apel, a comunicat inculpatul Chirița Cezar că nu

a săvârșit infracțiunea incriminată, nu a transmis bani persoanelor care să-l

ajute să hotărască problema cu permisul de conducere.

Cu referire la calificarea faptei prejudiciabile reținută în privința

inculpatului Chirița Cezar, prevăzute de art. 326 alin. (11) Cod penal, instanța

de apel a menționat că subiectul infracțiunii este persoana fizică responsabilă

care, în momentul săvârșirii infracțiunii, a împlinit vârsta de 16 ani și întrunește

condițiile prevăzute la art. 21 alin. (1), 22 Cod penal.

Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (11) Cod penal,

constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunea de promisiune, oferire sau

dare a unei persoane, personal sau prin mijlocitor, de bunuri, servicii, privilegii

sau avantaje pentru acesta sau pentru o altă persoană. Infracțiunea prevăzută

de art. 326 alin. (11) Cod penal, având un caracter formal, se consideră

consumată din momentul promisiunii, oferirii sau dării în întregime a

remunerației ilicite.

Obiectul infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (11) Cod penal, este unul

special și îl formează relațiile sociale cu privire la buna desfășurare a activității

de serviciu în sfera publică. Obiectul material îl formează remunerația ilicită,

adică banii destinați persoanelor care susțin că au influență asupra persoanelor

7

publice pentru a-i face să îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale,

indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite.

Latura subiectivă se manifestă prin vinovăție sub formă de intenție

directă, adică inculpatul Chirița Cezar își dădea seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, a prevăzut urmările lor prejudiciabile și a dorit

în mod conștient survenirea acestora, astfel fiind stabilit motivul infracțiunii –

năzuința făptuitorului de a obține unele avantaje nepatrimoniale, acesta având

scopul de a obține dreptul de a conduce mijloace de transport.

Instanța de apel a stabilit, că în cadrul examinării cauzei în fond, precum

și la urmărirea penală, a fost audiat martorul Pelenițîn Valentin, iar potrivit

declarațiilor acestuia, s-a stabilit modul și procedura de susținere a examenelor

de calificare pentru obținerea permisului de conducere, tot odată acesta

comunicând că nu-l cunoaște pe inculpatul Chirița Cezar, și nici nu cunoaște în

ce este învinuit. Totodată, martorul nu au comunicat careva circumstanțe prin

care s-ar proba vinovăția inculpatului de săvârșirea infracțiunii incriminate.

Instanța de apel a subliniat, că partea acuzării a pus la baza învinuirii

înaintate lui Chirița Cezar, conținutul procesului-verbal de ridicare din

21 februarie 2017 de la SA „Orange” a informației electronice cu privire la

apelurile efectuate de la nr. de telefon xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx;

xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx;

xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx în perioada

ultimelor 6 luni; conținutul procesului-verbal de examinare din

24 septembrie 2018, a informației electronice cu privire la apelurile efectuate

și primite de pe cartela SIM xxxxx ce aparține cet. Chirița Cezar la cartela SIM

xxxxx ce aparține persoanei neidentificate la moment de către organul de

urmărire penală pe nume „Boris”, și Chiciuc Veaceslav de la cartela SIM xxxxx

pentru perioada 23 iulie 2016 – 02 septembrie 2016. Însă, din aceste materiale

de probă nu rezultă că Chirița Cezar a discutat cu persoanele menționate în

cauza penală, la telefon, și cu atât mai mult că ultimul a discutat referitor la cele

incriminate lui Chirița Cezar.

Partea acuzării a mai susținut, că vina inculpatului în săvârșirea celor

incriminate rezultă și din conținutul proceselor-verbale de examinare din

25 septembrie 2018 și din 29 septembrie 2018 potrivit cărora s-a constatat că

inculpatul Chirița Cezar, la 27 iulie 2016 și 12 august 2016 a avut două tentative

de a susține proba practică la examenele de obținere a permisului de

conducere, însă nu a susținut examenele la datele menționate, primind

calificativul „Respins”. Însă, instanța de apel a stabilit că aceste circumstanțe au

fost comunicate și de către inculpatul Chirița Cezar.

Instanța de apel a conchis, că probele acuzării, și anume: descifrările

convorbirilor telefonice efectuate și primite de la postul de telefonie mobilă

nr. xxxxx utilizat de către învinuitul Chirița Cezar; analiza operațională privind

conexiunile telefonice efectuate între persoanele menționate în cauza penală

nr. 2016970297; extrasul din baza de date „Registru” eliberat de

Departamentul Înmatriculare a Mijloacelor de Transport și Calificare a

8

Conducătorilor Auto a Agenției Servicii Publice; copiile autentificate a

registrului pentru programare la examenul de obținere a permisului de

conducere din data de 27 iulie 2016 și 12 august 2016 eliberat de

Departamentul Înmatriculare a Mijloacelor de Transport și Calificare a

Conducătorilor Auto a Agenției Servicii Publice, unde la rândul 97 este indicat

numele Chirița Cezar, nu confirmă prezența laturii obiective a infracțiunii

prevăzute la art. 326 alin. (11) Cod penal, în acțiunile inculpatului Chirița Cezar

și anume că acesta a promis sau a oferit unei persoane personal sau prin

mijlocitor bunuri pentru acesta sau o altă persoană, întrucât probele

menționate confirmă doar prezența inculpatului la susținerea probelor la

examenul pentru obținerea permisului de conducere și nimic alt ceva ce se

referă la învinuirea inculpatului.

Instanța de apel a constatat, că înregistrările convorbirilor telefonice în

format audio efectuate în timpul discuțiilor care au avut loc între Chiciuc

Veaceslav și Para Maria la 26 iulie 2016, 27 iulie 2016, 06 august 2016, 16

august 2016 precum și discuțiile purtate între Chiciuc Veaceslav și o persoană

neidentificată la moment de către organul de urmărire penală pe nume „Boris”

la 27 iulie 2016, 28 iulie 2016, 29 iulie 2016, 16 august 2016 și 17 august 2016,

conțin discuțiile purtate între Chiciuc Veaceslav și Para Maria, Chiciuc

Veaceslav și o persoană neidentificată la moment de către organul de urmările

penală pe nume „Boris”, referitor la examenele auto ce urmau să aibă loc pe

data de 27 iulie 2016, precum și indicațiile date de către Para Maria prin

intermediul lui Chiciuc Veaceslav, iar ultimul prin intermediul persoanei

neidentificate la moment de către organul de urmărire penală pe nume „Boris”,

precum că a dat indicații lui Chirița Cezar, referitor la acțiunile care trebuie să

le întreprindă, pentru a susține examenele auto.

De asemenea, în opinia instanței de apel, stenogramele convorbirilor

telefonice, nu confirmă faptul că Chirița Cezar a discutat cu careva din

persoanele vizate în cauză, și anume cu Chiciuc Veaceslav, Para Maria sau cu

persoana neidentificată la moment de către organul de urmările penală cu

numele „Boris”, referitor la susținerea examenului auto programat pentru

27 iulie 2016, și că a promis sau a oferit unei persoane personal sau prin

mijlocitor, bunuri pentru acesta sau o altă persoană, sau a solicitat de la cineva

să-i fie restituite mijloacele bănești care le-au fost transmise.

Cu referire la actele procedurale în care au fost consemnate rezultatele

măsurilor speciale de investigații și anexe, și anume: procesul-verbal privind

consemnarea măsurilor speciale de investigații interceptarea și înregistrarea

comunicărilor telefonice din 19 septembrie 2016 cu anexa la acesta, parte

integrantă a procesului-verbal; stenogramele convorbirilor purtate de

Chiciuc Veaceslav și Para Maria, Chiciuc Veaceslav și o persoană neidentificată

la moment de organul de urmărite penală pe nume „Boris”, transcrise pe

purtătorul material de informații DVD-R de model „OMCGA”, cu inscripția

„convorbiri telefonice cazul Chirița Cezar”, din conținutul cărora se constată că

Chiciuc Veaceslav și Para Maria, Chiciuc Veaceslav și o persoană neidentificată

9

la moment de către organul de urmărire penală cu numele „Boris”, poartă

convorbiri referitor la examenele auto care urmează să aibă loc la 27 iulie 2016,

precum și indicațiile date de către Para Maria prin intermediul lui

Chiciuc Veaceslav, iar ultimul prin intermediul persoanei neidentificate la

moment de către organul de urmărire penală pe nume „Boris”, dă indicații lui

Chirița Cezar referitor la acțiunile care trebuie să le întreprindă, pentru a

susține examenele auto, instanța de apel a subliniat faptul că din discuțiile

menționate, suplimentar se confirmă că inculpatul Chirița Cezar nu a discutat

cu persoanele implicate în cauză.

Astfel, instanța de apel a conchis că în acțiunile inculpatului Chirița Cezar

lipsește componența infracțiunii prevăzute la art. 326 alin. (11) Cod penal, și

anume, lipsește latura obiectivă a infracțiunii, iar din probele prezentate nu se

confirmă faptul că inculpatul prin telefon sau personal sau prin mijlocitori a

promis sau a oferit bunuri pentru acesta sau o altă persoană, când respectiva

persoană are sau susține că are o influență asupra unei persoane publice,

pentru a-l face să îndeplinească sau nu ori să întârzie sau să grăbească

îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea

acțiuni au fost sau nu săvârșite.

Instanța de apel a stabilit, că în cadrul judecării cauzei nu au fost

prezentate careva probe pertinente, concludente, utile și veridice, care să

coroboreze între ele și să demonstreze că inculpatul Chirița Cezar a săvârșit

fapta incriminată, prevăzută de art. 326 alin. (11) Cod penal.

Reținând art. 6 § 1 CEDO, instanța de apel a conchis, că învinuirea

înaintată inculpatului Chirița Cezar se bazează pe presupuneri, iar probele

prezentate de partea acuzării nu confirmă vinovăția acestuia în săvârșirea

faptelor reținute prin rechizitoriu. Or, acuzarea nu a prezentat o careva probă

directă în demonstrarea învinuirii înaintate inculpatului Chirița Cezar și nu a

înlăturat dubiile rezonabile referitor la nevinovăția acestuia.

Prin urmare, analizând probele prezentate de acuzare și apreciindu-le

prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, rezultă că vinovăția

lui Chirița Cezar în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (11)

Cod penal, nu a fost dovedită prin probe suficiente, pertinente, concludente și

utile, administrate în conformitate cu legea procesual penală, astfel că în faptele

inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii.

contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia

și menținerea sentinței primei instanțe prin care Chirița Cezar a fost recunoscut

vinovat și condamnat în baza art. 326 alin. (11) Cod penal, fiindu-i aplicată o

pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 2 000 unități convenționale,

echivalentul a 40 000 lei.

5.1. În argumentarea recursului menționează, că instanța de apel a

apreciat greșit și contrar prevederilor art. 101 Cod de procedură penală,

probele cercetate, luând în considerație versiunea inculpatului, astfel

interpretând eronat dreptul material.

10

Consideră, că instanța de apel greșit a conchis asupra ilegalității sentinței

primei instanțe, în privința lui Chirița Cezar, și prin urmare hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii.

În opinia acuzării, în cazul în care instanța de apel nu este de acord cu

aprecierea probelor de către prima instanță și a ajuns la concluzia dispunerii

achitării lui Chirița Cezar de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326

alin. (11) Cod penal, urma să-și motiveze această concluzie prin analiza fiecărei

probe prezentate în vederea probării învinuirii și puse la baza deciziei de

achitare, fapt care nu a fost realizat de către instanța de apel.

Susține, că instanța de apel, nu a luat în considerație prevederile

procesual penale, precum și recomandările Plenului Curții Supreme de Justiție

expuse la pct. 14 al Hotărârii nr. 22 din 12 decembrie 2015 cu privire la practica

judecării cauzelor penale în ordine de apel.

Prin urmare, instanța de apel nu a ținut cont și nu a apreciat totalitatea

probelor ce dovedesc vinovăția inculpatului Chirița Cezar, astfel greșit

respingând probele administrate de către acuzatorul de stat, fără a fi constatate

careva încălcări ale normelor procesuale invocate.

Indică, că vinovăția inculpatului Chirița Cezar în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 326 alin (11) Cod penal, se probează prin următoarele probe,

și anume: declarațiile martorului Pelenițîn Valentin; procesul-verbal de

ridicare din 21 februarie 2017 prin care rezultă că au fost purtate mai multe

convorbiri între Para Maria, Chiciuc Veaceslav, o persoană neidentificată la

moment de către organul de urmărire penală cu numele „Boris” și Cezar Chirița

(f.d. 146-148, vol. I); procesul-verbal de examinare din 24 septembrie 2018

prin care se atestă mai multe convorbiri purtate între Chirița Cezar și persoana

neidentificată la moment de către organul de urmărire penală cu numele

„Boris”, precum și persoana neidentificată la moment de către organul de

urmărire penală cu numele „Boris” și Chiciuc Veaceslav în perioada

23 iulie 2016 – 02 septembrie 2016, perioadă care coincide cu datele în care

Chirița Cezar s-a prezentat pentru a susține examenele pentru obținerea

permisului de conducere (f.d. 162-163, vol. I); procesele-verbale de examinare

din 25 septembrie 2018, din 29 septembrie 2018 și din 03 octombrie 2018

conform cărora s-a constatat că Chirița Cezar, la 27 iulie 2016 și 12 august 2016

a avut două tentative de a susține proba practică la examenele privind

obținerea permisului de conducere, însă Chirița Cezar nu a susținut examenele

la datele menționate, primind calificativul „Respins” (f.d. 185, f.d. 201, vol. I);

procesul-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigații

(interceptarea și înregistrarea comunicărilor telefonice) din

19 septembrie 2016, cu anexă, parte integrantă a procesului-verbal, și

stenogramele convorbirilor purtate între Chiciuc Veaceslav și Para Maria,

Chiciuc Veaceslav și o persoană neidentificată la moment de către organul de

urmărire penală cu numele „Boris”, transcrise pe purtătorul material de

informații DVD-R de model „OMEGA”, cu inscripția „convorbiri telefonice cazul

11

Chirița Cezar”, potrivit cărora Chiciuc Veaceslav și Para Maria,

Chiciuc Veaceslav și o persoană neidentificată la moment de către organul de

urmărire penală cu numele „Boris", poartă discuții referitor la examenele auto

care urmau să se desfășoare la 27 iulie 2016, precum și indicațiile date de către

Para Maria prin intermediul lui Chiciuc Veaceslav, iar ultimul prin intermediul

persoanei neidentificate la moment de către organul de urmărire penală cu

numele „Boris”, dă indicații lui Chirița Cezar, referitor la acțiunile care trebuie

să le întreprindă pentru a susține examenele auto, de asemenea

constatându-se că Chirița Cezar nu a susținut examenul auto programat pentru

27 iulie 2016 și a solicitat să-i fie restituite mijloacele bănești, anterior pretinse

și primite de ultimul (f.d. 29-67, vol. I); înregistrările convorbirilor telefonice în

format audio efectuate în timpul discuțiilor care au fost purtate între

Chiciuc Veaceslav și Para Maria la 26 iulie 2016, 27 iulie 2016, 06 august 2016,

16 august 2016 precum și discuțiile purtate între Chiciuc Veaceslav și o

persoană neidentificată la moment de către organul de urmărire penală cu

numele „Boris" la 27 iulie 2016, 28 iulie 2016, 29 iulie 2016, 16 august 2016,17

august 2016.

Reieșind din analiza probelor menționate supra, acuzarea consideră că

prima instanță corect a conchis asupra faptului că aceste probe sunt relevante,

admisibile, și administrate în conformitate cu prevederile legale, și corect a

stabilit ca fiind dovedită vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 326 alin. (11) Cod penal.

În opinia acuzării, versiunea inculpatului nu are valoare probantă și care

să combată complet împrejurările stabilite prin probele administrate în cauza

penală, aceasta fiind o tentativă de a evita răspunderea penală pentru fapta

săvârșită. Or, nerecunoașterea vinovăției nu echivalează cu achitarea

inculpatului, de vreme ce probele prezentate în sprijinul învinuirii,

administrate și relevate în cuprinsul sentinței, verificate și apreciate, dovedesc

cu certitudine săvârșirea infracțiunii incriminate inculpatului.

Probele expuse, cu certitudine demonstrează că inculpatul Chirița Cezar,

dorind cu orice scop obținerea permisului de conducere pentru categoria „B”,

în perioada 07 mai 2016 – 16 mai 2016, personal a promis, oferit și dat prin

intermediul unei persoane neidentificate de către organul de urmărire penală

cu numele „Boris” lui Chiciuc Veaceslav și Para Maria, iar aceștia au pretins,

acceptat și primit mijloace bănești în sumă de 550 euro.

Participarea inculpatului Chirița Cezar în săvârșirea infracțiunii imputate

se mai confirmă și prin copia din Registrul pentru programarea la examenul de

obținere a permisului de conducere, potrivit căruia sub nr. 97, la rubrica „Nume,

prenume, data nașterii”, este indicat Chirița Cezar, iar la rubrica „Telefon de

contact”, este indicat nr. de telefon xxxxx.

Mai susține, că potrivit analizei operaționale privind conexiunile

telefonice, nr. de telefon xxxxx, utilizat de Chirița Cezar în perioada 16 iulie

2016 – 16 ianuarie 2017, a avut 13 conexiuni de ieșire și 7 conexiuni de intrare

cu nr. de telefon xxxxx, la fel a avut o conexiune de ieșire și una de intrare cu nr.

12

de telefon xxxxx, utilizat de către o persoană neidentificată de către organul de

urmărire penală cu numele „Boris”. Prin urmare, persoana neidentificată de

către organul de urmărire penală cu numele „Boris”, în perioada 16 iulie 2016

– 16 ianuarie 2017, a avut 63 conexiuni de ieșire și 71 conexiuni de intrare cu

nr. de telefon xxxxx, utilizat de către Chiciuc Veaceslav

În acest context, indică că se constată cu certitudine faptul că

Chirița Cezar, prin mijlocitor (persoana neidentificată de către organul de

urmărire penală cu numele „Boris”) a apelat la serviciile lui Chiciuc Veaceslav,

în vederea exercitării de către ultimul a influenței asupra persoanelor publice

din cadrul Departamentului Înregistrare și Identificare a Mijloacelor de

Transport și a Conducătorilor Auto, pentru ca ultimii să adopte o decizie

favorabilă inculpatului la susținerea examenului auto.

recursul declarat de procuror, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, ca

fiind vădit neîntemeiat.

6.1. În motivarea referinței menționează, că la caz nu există nici o probă

pertinentă, concludentă, directă, care să indice concret la acțiunile săvârșite de

către inculpat cu privire la traficul de influență.

Indică că potrivit declarațiilor martorului Pelenițîn Valentin, audiat atât

la urmărirea penală, precum și în cadrul ședinței de judecată, acesta a

comunicat despre modul și procedura de susținere a examenelor de calificare,

declarând că pe inculpatul Chirița Cezar nu-l cunoaște și nici nu cunoaște în ce

este învinuit. Astfel, martorul nu a dat careva declarații cu privire la învinuirea

inculpatului, deoarece nu cunoaște.

materialelor din dosar, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să

decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent.

Din conținutul recursului declarat în cauză se constată că recurentul nu

este de acord cu soluția instanței de apel privitor la achitarea inculpatului

învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (11) Cod penal,

menționând că probatoriul administrat dovedește vinovăția acestuia în

săvârșirea infracțiunii incriminate, invocând în acest sens în calitate de temei

pentru casarea deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală.

Însă, în raport cu alegațiile recurentului invocate în cererea de recurs,

13

Colegiul penal constată că instanța de apel a adoptat o decizie legală și

întemeiată, care corespunde tuturor exigențelor legislației procesual penale.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit cărora

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii, Colegiul penal constată, că astfel de erori de

drept, nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind

faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414

alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și hotărârea adoptată

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, iar dispozitivul

fiind expus clar.

Potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța

de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Totodată, conform prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură

penală, decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept

care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și

motivele adoptării soluției date.

În esență, procurorul consideră că instanța de apel, a adoptat o soluție

insuficient motivată și nu a dat o nouă apreciere probelor, însă raportând aceste

argumente la circumstanțele speței, Colegiul penal relevă că nu s-a stabilit

presupusa eroare de drept invocată de către procuror.

Astfel, din conținutul deciziei recurate rezultă în mod clar raționamentele

care au fundamentat soluția instanței de apel cu privire la achitarea

inculpatului Chirița Cezar învinuit în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 326 alin. (11) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește

elementele infracțiunii.

Colegiul penal conchide că, instanța de apel corect a reținut că în acțiunile

inculpatului Chirița Cezar nu se confirmă prezența laturii obiective a

infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (11) Cod penal, și anume că acesta a

promis sau a oferit unei persoane, personal sau prin mijlocitor, bunuri pentru

acesta sau o altă persoană, menționând că partea acuzării nu a prezentat nicio

probă directă în vederea demonstrării învinuirii incriminate inculpatului

Chirița Cezar și nu a înlăturat dubiile rezonabile referitor la nevinovăția

acestuia.

Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (11) Cod penal,

constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunea de promisiune, oferire sau

dare a unei persoane, personal sau prin mijlocitor, de bunuri, servicii, privilegii

sau avantaje pentru acesta sau pentru o altă persoană. Infracțiunea prevăzută

de art. 326 alin. (11) Cod penal, având un caracter formal, se consideră

consumată din momentul promisiunii, oferirii sau dării în întregime a

14

remunerației ilicite.

Obiectul infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (11) Cod penal, este unul

special și îl formează relațiile sociale cu privire la buna desfășurare a activității

de serviciu în sfera publică. Obiectul material îl formează remunerația ilicită,

adică banii destinați persoanelor care susțin că au influență asupra persoanelor

publice pentru a-i face să îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale,

indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite.

Așadar, Colegiul penal apreciază ca fiind declarative argumentele

acuzării prin care se invocă faptul, că hotărârea instanței de apel nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția.

De asemenea, instanța de recurs consideră că dispozitivul deciziei

instanței de apel a fost întocmit cu respectarea prevederilor art. 415 alin. (1)

pct. 2) Cod de procedură penală, din care rezultă că instanța de apel, judecând

cauza în ordine de apel, admite apelul, casând sentința parțial sau total, inclusiv

din oficiu, în baza art. 409 alin. (2), și pronunță o nouă hotărâre, potrivit modului

stabilit, pentru prima instanță.

Reieșind din esența criticilor invocate de către acuzare, Colegiul penal

reține că acestea se referă în mare parte doar la chestiunea de apreciere a

probelor. Or, acesta face o proprie evaluare a materialului probator, prezentând

versiunea potrivit căreia probele administrate confirmă vinovăția inculpatului

Chirița Cezar în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (11) Cod

penal.

Sub acest aspect, însă, se impune precizarea că aprecierea probelor este

unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul

volum de muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele

judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată

în urma acestei activități.

Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se

bazeze pe prevederile legale, precum și pe examinarea tuturor probelor în

ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv.

Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența,

concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblul lor

sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora.

Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi

invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că

motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca

motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece

instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă

apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea

constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor

respective.

În acest sens, Colegiul penal atestă, că la soluționarea cauzei instanța de

apel a ținut cont de prevederile art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a

15

cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct

de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind

achitarea inculpatului Chirița Cezar învinuit în săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 326 alin. (11) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește

elementele infracțiunii.

Contrar argumentelor acuzării prin care se invocă faptul, că instanța de

apel a luat în considerație doar versiunea inculpatului, Colegiul penal conchide,

că instanța de apel a examinat toate probele din dosar și nu a dat prioritate

celor în favoarea achitării inculpatului Chirița Cezar, așa cum susține acuzarea,

însă le-a analizat în ansamblul lor prin coroborare, corect ajungând la concluzia

că vinovăția lui Chirița Cezar în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326

alin. (11) Cod penal, nu a fost dovedită prin probe suficiente, pertinente,

concludente și utile, administrate în conformitate cu legea, iar în faptele

inculpatului lipsește componența acestei infracțiuni.

Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la

judecarea cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera

casarea deciziei adoptate, urmând a fi dispusă inadmisibilitatea recursului

declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 februarie 2020, în cauza

penală în privința lui Chirița Cezar xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată, pronunțată la 11 decembrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Boico Victor

16