1ra-1448/20 — art. 287 al. 2 lit. a , b CP

Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central din 23 septembrie 2019, a fost încetat procesul penal în privința lui Serghei Dimitrioglo învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. a) și b) Cod penal în baza Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 „Cu privire la amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova”. Dimitrioglo Serghei a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (1) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa cu amendă în mărime de 750 unități convenționale în cuantum de 15 000 lei.

Pentru a se pronunța prin sentință, instanța de fond a stabilit că, Serghei Dimitrioglo la 06 februarie 2011, în jurul orei 03:00, aflându-se în încăperea magazinului stației de alimentare cu combustibil „Bemol” (SAC), amplasată în satul Balabanu, raionul Taraclia la intersecția drumurilor R-38 și M-3, din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, s-a exprimat cu cuvinte necenzurate în adresa casierei Nina Dornea, ținând o lingură ascuțită în mână a amenințat-o cu vătămarea integrității corporale, după ce a plecat într-o direcție necunoscută. 1 Tot el, Serghei Dimitrioglo, la 06 februarie 2011, aproximativ la ora 05:00, după săvârșirea acțiunilor huliganice menționate, s-a întors împreună cu Denis Morari și Alexandr Uzun la magazinul SAC „Bemol”, amplasat în sat. Balabanu, raionul Taraclia intersecția drumurilor R-38 și M-3, din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, însoțite de obrăznicie deosebită, nereacționând la observațiile paznicului SAC „Bemol”, Stepan Dornea, făcea scandal și se exprima cu cuvinte necenzurate în adresa persoanelor menționate, consumau băuturi alcoolice și fumau pe teritoriul stației menționate până la venirea lucrătorilor Servicii de pază or. Taraclia și a lucrătorilor CPR Taraclia, care au încercat să oprească acțiunile lor huliganice, persoanele numite mai sus nu reacționau și continuau să se exprime în adresa casierei și paznicului cu cuvinte necenzurate, fumau și consumau băuturi alcoolice pe teritoriul SÂC „Bemol”, după ce la ora 8:00 dimineața la 06 februarie 2011, au părăsit locul infracțiunii. Acțiunile inculpatului au fost calificate în limitele indicilor prevăzuți de art. 287 alin. (2) lit. a), b) Cod penal, „Huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, aceeași acțiune săvârșită de mai multe persoane”. Tot el, Serghei Dimitrioglo la 06 februarie 2011 aproximativ la ora 5:00 în timpul săvârșirii acțiunilor huliganice expuse mai sus, exprimându-se în adresa lucrătorilor CPR Taraclia Victor Cociu, Dmitrii Bocicovar și Vladimir Dunarean cu cuvinte necenzurate s-a apropiat de lucrătorul CPR Taraclia sublocotenent poliției Dmitrii Bocicovar, l-a apucat de uniformă de serviciu în regiunea pieptului, a început să-l agite amenințându-i cu răfuială fizică, apropiindu-se de lucrătorul CPR Taraclia căpitanul de poliție Vladimir Dunarean insistent solicita ca lucrătorii de poliție să plece de la locul infracțiunii, în caz contrar ei toți vor fi concediați, apropiindu-se de lucrătorul CPR Taraclia sublocotenentul poliției Victor Cociu a scos 2 bancnote a câte 100 de dolari SUA și le-a băgat în fața lui, după ce, continuând acțiunile sale huliganice până la ora 8:00, la 06 februarie 2011, a părăsit locul infracțiunii. Acțiunile inculpatului Serghei Dimitrioglo au fost calificate în limitele indicilor prevăzuți de art. 349 alin. (1) Cod penal, „Amenințarea cu vătămarea integrității corporale sau a sănătății persoanei cu funcție de răspundere, în scopul sistării activității ei de serviciu în legătură cu participarea acestei persoane la prevenirea unei infracțiuni huliganice”. 2

Împotriva sentinței a declarat apel procurorul care a solicitat casarea sentinței contestate, pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul Serghei Dimitrioglo să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, stabilindu- i o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, și vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, iar în temeiul art. 84 Cod penal, să fie stabilită o pedeapsă definitivă pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate, sub formă de închisoare pe un termen de 1 ani și 6 luni. Aplicând prevederile art. 90 Cod penal, să se dispună suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, pe o perioadă de probațiune de 2 ani. În motivarea apelului, procurorul a indicat faptul că în partea descriptivă a sentinței, instanța de judecată a omis includerea în calificarea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. a), b) Cod penal, indicii calificativi prevăzuți la lit. a) „săvârșirea de o persoană care anterior a săvârșit un act de huliganism”, iar în cazul infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (1) Cod penal, a menționat că instanța de judecată greșit a inclus în indicii de calificare „în legătură cu prevenirea unei infracțiuni”, deși prin rechizitoriu și în ședința de judecată lui Serghei Dimitrioglo i-a fost înaintată acuzarea cu următoarea formulare, „în legătură cu curmarea unei infracțiuni”. Totodată, procurorul invocat că, la pronunțarea sentinței instanța de judecată ilegal a aplicat prevederile Legii nr.210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, dispunând încetarea procesului penal, deși cercetarea judecătorească a fost terminată, iar sentința a fost pronunțată după dezbaterile judecătorești. Astfel, procurorul a menționat că, instanța de judecată ilegal a dispus încetarea procesului penal, deoarece după dezbaterile judiciare, conform art. 389 alin. (4) pct. 2) Codul de procedură penală, instanța urma să se pronunțe prin condamnare în privința inculpatului acuzat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. a), b) Cod penal, cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de executare ei în cazul amnistiei conform art. 107 Cod penal. De asemenea, a menționat că, instanța de judecată incorect a aplicat Legea nr.210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, în privința inculpatului Serghei Dimitrioglo, considerând greșit recunoașterea vinovăției drept căință activă, întrucât potrivit criteriilor stabilite la art. 57 Cod penal, căința activă a persoanei 3 care a comis o infracțiune, se manifestă prin autodenunț de bună voie după săvârșirea infracțiunii, prin contribuirea activă la descoperirea crimei.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 25 noiembrie 2019, a fost admis apelul declarat de către aprocuror, casată parțial sentința, în latura penală și a pronunțat o nouă hotărâre în acest sens după cum urmează: Se încetează procesul penal în privința lui Dimitrioglo Serghei învinuit în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal în baza Legii nr.210 din 29 iulie 2016 „Cu privire la amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Dimitrioglo Serghei se recunoaște vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 349 alin. (1) Cod penal și i se stabilește pedeapsa cu amendă în mărime de 750 unități convenționale în cuantum de 15 000 lei. În rest sentința a fost menținută fără modificări. 4.1. În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a constatat că, vinovăția inculpatului în cele imputate a fost pe deplin demonstrată prin următoarea sistemă de probe: declarațiile părților vătămate Nina Dornea (f.d. 9-10, 80-1 vol.I), Stepan Dornea (f.d. 12-13, vol.I), Dmitri Bocicovar (f.d. 32-33, vol.I), Vladimir Dunarean (f.d. 73-75, vol.I), Vasile Cociu (f.d. 67-68, vol.I); declarațiile martorilor Serghei Seminovschi (f.d. 14-15, vol.I), Serghei Marcov (f.d. 16-17, vol.I), Serghei Cuculescu (f.d. 18-19, vol.I), Dmitri Dobrovolsci (f.d. 20-21, vol.I); copia procesului-verbal de cercetare la fața locului din 22 martie 2011 cu foto-tabel, conform căruia obiectul cercetat este SAC "Bemol”, amplasat în satul Balabanu, raionul Taraclia, la intersecția drumurilor R-38 și M-3 (f.d.5-6, vol. I); copia dispozitivului Deciziei Curții de Apel Cahul nr.05-1r-290-16032012 din 04 septembrie 2012, prin care Denis Morari a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal (f.d.139, vol.I). Referitor la infracțiunea incriminată lui Serghei Dimitrioglo prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. a), b) Cod penal, instanța de apel a menționat că, prin actul de sesizare a instanței (rechizitoriul), procurorul a deferit justiției cauza penală în privința inculpatului calificând acțiunile inculpatului în limitele indicilor calificativi prevăzuți de art. 287 alin. (2) lit. a), b) Cod penal - conform indicilor „Huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de amenințarea cu aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, aceeași acțiune săvârșită de o persoană care anterior a săvârșit un act de huliganism, de două sau mai multe persoane”. 4 Instanța de judecată în partea descriptivă a sentinței a indicat că prin acțiunile lui Serghei Dimitrioglo a comis infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. a), b) Cod penal, însă a evitat și nu a inclus în calificarea infracțiunii indicii calificativi prevăzuți la lit. a) „aceeași acțiune săvârșită de o persoană care anterior a săvârșit un act de huliganism". Cu toate acestea, analizând probele administrate în cadrul cercetări judecătorești, instanța de apel a conchis că acuzatorul de stat nu a prezentat probe pertinente privitor la prezența în acțiunile inculpatului a calificativului, „aceeași acțiune săvârșită de o persoană care anterior a săvârșit un act de huliganism”, iar probele prezentate de către acuzator în acest sens sunt contradictorii, or, potrivit revendicării pe numele lui Serghei Dimitrioglo din 14 iunie 2019 (f.d.231, vol. I) nu se regăsește condamnarea anterioară a lui Serghei Dimitrioglo în baza art. 287 Cod penal. Astfel, instanța de apel a fost constatat că, Serghei Dimitrioglo la 06 februarie 2011 în jurul orei 03:00, aflându-se în încăperea magazinului stației de alimentare cu combustibil „Bemol” (SAC), amplasată în satul Balabanu, raionul Taraclia la intersecția drumurilor R-38 și M-3, din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, s-a exprimat cu cuvinte necenzurate în adresa casierei Nina Dornea, ținând în mână o lingură ascuțită a amenințat-o cu vătămarea integrității corporale, după care a plecat într-o direcție necunoscută. Tot el, Serghei Dimitrioglo, la 06 februarie 2011 aproximativ la ora 05:00, s- a reîntors împreună cu Denis Morari și Alexandr Uzun la magazinul SAC „Bemol”, amplasat în sat. Balabanu, raionul Taraclia intersecția drumurilor R-38 și M-3, și din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, însoțită de obrăznicie deosebită, nereacționând la observațiile paznicului SAC „Bemol” Stepan Dornea, au făcut scandal și s-au exprimat cu cuvinte necenzurate în adresa lui Dornea Nina, Stepan Dornea și altor persoane prezente, consumau băuturi alcoolice și fumau pe teritoriul stației menționate până la venirea lucrătorilor Servicii de pază or. Taraclia și a lucrătorilor CPR Taraclia, care au încercat să curme acțiunile lor huliganice, persoanele numite mai sus nu reacționau și continuau să se exprime în adresa casierei și paznicului cu cuvinte necenzurate, fumau și consumau băuturi alcoolice pe teritoriul SAC „Bemol”, după ce la 06 februarie 2011 ora 8.00 au părăsit locul infracțiunii. Instanța de apel a constatat că, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal se confirmă nu numai prin declarațiile lui Serghei Dimitrioglo, dar și prin declarațiile părților vătămate, 5 martorilor, prin materialele cauzei care sunt consecutive și corespund faptei care a avut loc în noaptea de 06 februarie 2011 în magazinul stației de alimentare cu combustibil „Bemol”, amplasată în sat. Balabanu, r-nul Taraclia la intersecția drumurilor R-38 și M-3. Subsecvent, instanța de apel a respins ca neîntemeiată alegația procurorului că acțiunile de huliganism săvârșite la 06 februarie 2011 ora 03.00 în încăperea magazinului stației de alimentare cu combustibil „Bemol” de către Dimitrioglo Serghei este „un act de huliganism săvârșit anterior” în sensul lit. a), alin. (2), art. 287 Cod penal, or, nu există o sentință de condamnare în acest sens pentru a putea discuta prezența calificativului ,,huliganism săvârșit anterior”. În concluzie, instanța de apel a conchis că învinuirea înaintată inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. a) Cod penal, nu și-a găsit confirmarea din probele prezentate datorită lipsei antecedentelor penale privind comiterea anterioară a infracțiunii de huliganism, din care considerente acțiunile inculpatului Serghei Dimitrioglo urmează a fi calificate în baza prevederilor art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, potrivit indicilor - „Huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, aceeași acțiune săvârșită de două și mai multe persoane”. Referitor la cererea înaintată personal de către inculpat privind aplicarea actului de amnistiei, instanța de apel a admis-o ca întemeiată, respectiv criticele expuse de către procuror sunt neîntemeiate. Referitor la situația inculpatului raportată la condițiile și limitele de incidență ale Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, instanța de apel a menționat că, Serghei Dimitrioglo a comis infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 06 februarie 2011, prin urmare, până la adoptarea actului de amnistie. Infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, prevede în calitate de pedeapsă maximă închisoare de până la 5 ani. La data de 14 august 2019, inculpatul a depus cerere prin care a solicitat aplicarea în privința sa a prevederilor Legii nr. 210 din 29 iulie 2016, în același context, analizând declarația inculpatului dată în instanța de fond, instanța a subliniat că ultimul a recunoscut acțiunile huliganice ce au avut loc la 06 februarie 2011, la magazinul SAC „Bemol” amplasat în satul Balabanu, raionul Taraclia. S-a constatat că inculpatul a reparat pagubele cauzate prin infracțiune, iar părțile vătămate au înaintat cereri în care au indicat că nu au pretenții de ordin material sau moral față de Serghei Dimitrioglo, astfel 6 inculpatul nu cade sub incidența restricțiilor formulate de legislator în art. 10 lit. k) din Legea nr. 210. (f.d. 246-249, vol. I). Respectivul comportament procesual a fost calificat de către instanța de apel drept ca căință sinceră, or, inculpatul a recunoscut vinovăția, a compensat valoarea daunei materiale cauzate sau, în alt mod, a reparat prejudiciul pricinuit de infracțiune, a solicitat judecarea cauzei penale în procedura simplificată reglementată de art. 3641 Cod de procedură penală. Pe cale de consecință, instanța de apel a conchis că, Serghei Dimitrioglo cade sub incidența Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Deși, inculpatul a depus declarații în cadrul urmăririi penale, în cadrul judecării cauzei, procurorul critică comportamentul inculpatului în acest sens încercând să prezinte lipsa căinței active, or, pentru aplicarea amnistiei față de persoanele inculpate, este suficient să fie întrunite cel puțin unul dintre criteriile enumerate în lege. Referitor la infracțiunea incriminată lui Serghei Dimitrioglo prevăzută de art. 349 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a menționat că procurorul a indicat erori comise de prima instanță în partea indicilor de calificare indicate de instanță „în legătură cu participarea acestei persoane la prevenirea unei infracțiuni”. Din materialele cauzei penale supuse judecării, instanța de apel a conchis că, prin actul de sesizare a instanței (rechizitoriul), procurorul a deferit justiției cauza penală în privința inculpatului Serghei Dimitrioglo calificând acțiunile inculpatului în limitele indicilor calificativi prevăzuți de art. 349 alin. (1) Cod penal - conform indicilor „Amenințarea persoanei cu funcție de răspundere, cu vătămarea integrității corporale și a sănătății, în scopul sistării activității ei de serviciu, în legătură cu participarea acestei persoane la curmarea unei infracțiuni”. Instanța de judecată în partea descriptivă a sentinței a indicat că prin acțiunile sale Serghei Dimitrioglo a comis infracțiunea prevăzută de art. 349 alin. (1) Cod penal, însă a inclus în calificarea infracțiunii indicii calificativi „Amenințarea persoanei cu funcție de răspundere, cu vătămarea integrității corporale și a sănătății, în scopul sistării activității ei de serviciu, în legătură cu participarea acestei persoane la prevenirea unei infracțiuni”’. Cu referire la argumentele procurorului vis-a-vis de infracțiunea incriminată inculpatului prevăzută de art. 349 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a menționat că, instanța de judecată eronat a inclus în constatările faptelor judecate indicii de calificare „în legătură cu participarea acestei persoane la prevenirea unei 7 infracțiuni”, or, în rechizitoriu și în ședința de judecată lui Serghei Dimitrioglo i-a fost înaintată acuzarea cu indicii „în legătură cu participarea acestei persoane la curmarea unei infracțiuni”. În acest sens, instanța de apel a reținut că, instanța de fond a dat o apreciere justă probelor administrate, potrivit art. 101 din Codul de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (1) Cod penal, cu toate acestea, în partea descriptivă a sentinței, eronat a inclus indicii de calificare „în legătură cu participarea acestei persoane la prevenirea unei infracțiuni”, deși în rechizitoriu și în ședința de judecată lui Serghei Dimitrioglo i-a fost înaintată acuzarea cu indicii „în legătură cu participarea acestei persoane la curmarea unei infracțiuni”. Astfel, instanța de fond, în procesul examinării cauzei penale a încălcat prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, deoarece instanța de fond pronunțând sentința în procedura simplificată, a reținut o altă încadrare juridică decât cea imputată inculpatului în rechizitoriu. Instanța de apel a constatat că, Serghei Dimitrioglo la 06 februarie 2011 aproximativ la ora 5:00 în timpul săvârșirii acțiunilor huliganice expuse mai sus, exprimându-se în adresa lucrătorilor CPR Taraclia Victor Cociu, Dmitrii Bocicovar și Vladimir Dunarean cu cuvinte necenzurate s-a apropiat de lucrătorul CPR Taraclia sublocotenent poliției Dmitrii Bocicovar, l-a apucat de uniformă de serviciu în regiunea pieptului, a început să-l agite amenințându-i cu răfuială fizică, apropiindu-se de lucrătorul CPR Taraclia căpitanul de poliție, Vladimir Dunarean insistent solicita ca lucrătorii de poliție să plece de la locul infracțiunii, în caz contrar ei toți vor fi concediați, apropiindu-se de lucrătorul CPR Taraclia sublocotenentul poliției Victor Cociu a scos 2 bancnote a câte 100 de dolari SUA și le-a aruncat în fața lui, după ce, continuând acțiunile sale huliganice până la ora 8:00, la 06 februarie 2011 a părăsit locul infracțiunii. Prin justificarea probelor cercetate, instanța de apel a conchis ca dovedită cu certitudine vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate în baza art. 349 alin. (1), „Amenințarea persoanei cu funcție de răspundere, cu vătămarea integrității corporale și a sănătății, în scopul sistării activității ei de serviciu, în legătură cu participarea acestei persoane la curmarea unei infracțiuni”. Cât privește pedeapsa stabilită inculpatului, instanța de apel a indicat că, acesta a comis o infracțiune care conform art. 16 Cod penal se atribuie la categoria 8 infracțiunilor ușoare, a recunoscut vina în cele incriminate, s-a căit sincer de cele comise, anterior a fost atras la răspundere penală, antecedentul penal este stins, circumstanțe atenuante și agravante nu au fost stabilite. Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că pedeapsa cu amendă stabilită inculpatului, va asigura restabilirea echității sociale, corectarea și reeducarea inculpatului în realizarea scopului legii penale stabilit la art. 61 Cod penal. De asemenea, instanța de apel a respins ca neîntemeiate argumentele procurorului precum că, inculpatului urmează a-i fi stabilită o pedeapsă mai aspră, sub formă de privațiune de libertate cu suspendarea condiționată a executării, or, pedeapsa stabilită inculpatului este una legală, echitabilă și direct proporțională cu gravitatea faptei comise și cu atitudinea acestuia față de acțiunile prejudiciabile, și care va fi în măsură să atingă scopul pedepsei penale de restabilirea echității sociale, corectare și reeducarea vinovatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiunii atât din partea acestuia, cât și a altor persoane.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procuror, care în temeiurile aret. 427 alin. (1) pct. 6), 10) și 12) Cod de procedură penală solicită casarea deciziei cu remiterea cauzei spre rejudecare de către aceiași instanță în alt complet de judecată. În susținerea celor solicitate, procurorul menționează că, instanța de apel a comis erori în partea descriptivă a deciziei, or, cauza fiind examinată în procedură simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, recalifică acțiunile inculpatului, și anume, sub aspectul excluderii agravantei prevăzute de lit. a) a alin. (2) al art. 287 Cod penal. De asemenea, procurorul la fel ca și în cererea de apel susține că instanța de judecată eronat a aplicat Legea amnistiei în privința inculpatului, or, ultimul nu a contribuit la descoperirea infracțiunii și nu s-a autodenunțat. Mai mult, procurorul menționează că, inculpatului i-a fost stabilită o pedeapsă prea blândă cu referire la învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (1) Cod penal, or, instanța de apel i-a dat o dublă valență recunoașterii vinovăției, și anume, sub aspectul că cauza a fost examinată în procedură simplificată și totodată în calitate de circumstanță atenuantă.

Judecând recursul ordinar declarat, în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal lărgit constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente. 9 Soluția de admitere a recursului declarat, în drept, se întemeiază pe dispoziția art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit căreia judecând recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea parțială a hotărârii atacate și dispunerea rejudecării cauzei în această de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanță, la această etapă a procedurilor. Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. În sensul prevederilor din art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În același context, Colegiul penal lărgit menționează că, hotărârile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare. Necesită a se ave în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea superficială sau motivarea în termeni vagi-evazivi, reprezintă motiv de casare. Colegiul penal lărgit indică că, procurorul în recurs, drept temeiuri pentru declararea recursului a invocat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) și 12) Cod de procedură penală, și anume cazurile când motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii sau acesta este expus neclar, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit reține că, temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și-a găsit confirmarea în cauza dată. Analizând textul deciziei, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel nu a comis erori în partea condamnării în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (1) Cod penal. Astfel, Colegiu penal lărgit se va expune doar în partea condamnării inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. a) și b) Cod penal. 10 În acest sens, instanța de recurs ordinar reamintește că, prin rechizitoriu inculpatul a fost învinuit de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. a) și b) Cod penal, și anume, huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, aceeași acțiune săvârșită de mai multe persoane. Până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul a declarat, personal prin înscris autentic, că recunoaște săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și solicită ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, procedură prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală. Prin sentință, prima instanță îl recunoaște vinovat pe Serghei Dimitrioglo de faptele incriminate prin rechizitoriu, sentință casată parțial de către instanța de apel și pronunțată o nouă hotărâre prin care a exclus semnul calificativ ,,de o persoană care anterior a săvârșit un act de huliganism”. Însă, analizând materialele cauzei, Colegiul subliniază că, instanța de apel neîntemeiat a ajuns la soluția precum că inculpatului nu îi poate fi incriminat semnul calificativ prevăzut de lit. a) a alin. (2) al art. 287 Cod penal indicând că ,,(…) nu există o sentință de condamnare în acest sens pentru a putea susține prezența calificativului-huliganism săvârșit anterior”. În acest sens, Colegiul penal lărgit reamintește că, se consideră repetate acele infracțiuni ce au fost săvârșite de o persoană care, anterior, a comis un act de huliganism, dar nu a fost condamnată pentru aceasta, modalitatea dată a unității de infracțiuni atestă, de fapt, situația repetării unor infracțiuni atât identice, cât și omogene. Subsecvent, instanța de recurs ordinar face trimitere la prevederile art. 31 Cod penal, care stipulează că, se consideră repetare a infracțiunii săvârșirea a două sau mai multor infracțiuni identice ori omogene, prevăzute de aceeași normă penală, cu condiția că persoana nu a fost condamnată pentru vreuna din ele și nu a expirat termenul de prescripție. Astfel, Colegiul penal lărgit remarcă că, norma indicată mai sus este una de condiționare și are la bază două condiții, și anume: a) săvârșirea în mod repetat a două sau a mai multor infracțiuni identice sau omogene; b) persoana să nu fi fost condamnată pentru vreuna din ele și să nu fi expirat termenul de prescripție. Totodată, Colegiul penal susține că, în cazul în care o persoană a săvârșit în perioade diferite două sau mai multe infracțiuni, pentru care responsabilitatea este prevăzută de diferite alineate ale art. 287 Cod penal, faptele săvârșite de făptuitor 11 se vor considera, la fel, huliganism repetat (vezi hotărârea Plenului Curții supreme de Justiție cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism nr.4 din 19.06.2006). Ținând cont de cele menționate mai sus, Colegiul penal conchide că, instanța de apel eronat a ajuns la concluzia de a exclude semnul calificativ ,,de o persoană care anterior a săvârșit un act de huliganism”. Rezumând cele indicate mai sus, încălcările enunțate determină incontestabil Colegiul penal lărgit să concluzioneze asupra necesității de a casa parțial decizia cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte de către aceeași instanță, în alt complet de judecată. De asemenea, Colegiul penal lărgit remarcă că, nu poate menține sentința, or, aceasta la fel este viciată, deoarece dispozitivul deciziei contravine părții descriptive. Astfel, în dispozitiv inculpatul este recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. a) și b) Cod penal, însă în partea descriptivă a deciziei stabilește fapta în baza unui singur semn calificativ, și anume, acel indicat la lit. b) ,,de două sau mai multe persoane”. La rejudecarea cauzei instanța de apel are obligația cu strictețe să respecte prevederile art. 414 Cod de procedură penală, să înlăture erorile enumerate mai sus, să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor prezentate, minuțios să studieze și corect să aprecieze juridic materialele cauzei în tot ansamblul lor, să țină cont de jurisprudența națională, de cele expuse în prezenta decizie legate de justa apreciere, sub toate aspectele, complet și obiectiv a tuturor împrejurărilor cauzei, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în recurs și în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul Cebotari Vitali și casează parțial decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 25 noiembrie 2019, în partea condamnării inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. a) și b) Cod penal și dispune rejudecarea cauzei în această parte, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. 12 Celelalte dispoziții ale deciziei contestate se mențin. Decizia nu se supune căilor de atac în partea dispusă rejudecării, în rest este irevocabilă. Pronunțată integral la 17 noiembrie 2020. Președinte Iurie Diaconu Judecători Ion Guzun Liliana Catan Nicolae Craiu Victor Burduh 13