1ra-1691/2020 — art. 217-1 alin. 3, lit. b, e, f; 322 alin. 1, 188 alin. 2 lit. f; 163 alin. 2 lit. b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 217-1 alin. 3, lit. b, e, f; 322 alin. 1, 188 alin. 2 lit. f; 163 alin. 2 lit. b CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-1691/2020 — art. 217-1 alin. 3, lit. b, e, f; 322 alin. 1, 188 alin. 2 lit. f; 163 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-1691/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 30 septembrie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: Președinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Țurcan Anatolie a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către inculpat și de către avocatul acestuia Palade Rodica, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 martie 2020, în cauza penală privindu-l pe Maistrenco Ruslan Xxxxx, născut la Xxxxx, domiciliat or. Xxxxx str. Xxxxx. Termenul de examinare a cauzei: 1. prima instanță: 04.12.2018-22.02.2019 2. instanța de apel: 20.03.2019-11.03.2020 3. instanța de recurs: 17.07.2020- 30.09.2020 A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Florești din 22 februarie 2019, Maistrenco Ruslan Xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art. 2171 alin. (3) lit. b), e), f) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa orice funcții sau de a exercita orice activitate legate circuitul produselor alcoolice și a substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani; - art. 322 alin. (1) Cod penal (în redacția Legii nr.164 din 20.07.2017), la 6 (șase) luni închisoare; - art. 188 alin. (2) lit.f) Cod penal, la 9 ani închisoare; - art. 163 alin. (2) lit.b) Cod penal, la 2 ani închisoare. În baza art. 84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit pedeapsa definitivă lui Maistrenco R. de 13 ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa orice funcții sau de a exercita orice activitate legate de circuitul produselor alcoolice și a substanțelor narcotice pe un termen de 5 (cinci) ani. S-a încasat de la Maistrenco Ruslan Xxxxx în folosul lui Zahlîstnîi Lora suma de 11550 lei spre recuperarea prejudiciului material și suma de 100000 lei, spre recuperarea prejudiciului moral cauzate prin infracțiune. În rest acțiunea civilă, în vederea încasării prejudiciului pentru ceasul în valoare de 350 lei, s-a respins ca nefondată. 1 Solicitarea procurorului privind încasarea cheltuielilor de judecată, s-a respins ca neîntemeiată.
Potrivit sentinței menționate, s-a constatat că Maistrenco Ruslan, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, în urma înțelegerii prealabile cu o altă persoană, acționând în comun întru atingerea aceluiași rezultat infracțional, având scop transmiterea drogurilor în IDP al IP Soroca, a păstrat și a transportat o masă vegetală, mărunțită, de culoare verde, ce reprezintă marijuană în proporții mari de 2,717 gr., pe care a ascuns-o într-un cartof ce l-a învelit cu lipici și l-a introdus în coletele cu produse alimentare destinate deținutului Jeleznîi Serghei, care se afla în izolatorul de detenție preventivă a IP Soroca și la 18.08.2017, le-a transmis complicelui care la rândul său, le-a transportat în incinta IP Soroca, unde tot la 18.08.2017, aproximativ la ora 15:30, în timpul verificării coletelor, masa vegetală a fost depistată și ridicată de către colaboratorii IP Soroca. Tot el, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, prin înțelegere prealabilă cu o altă persoană, acționând în comun întru atingerea aceluiași rezultat infracțional, având scop transmiterea drogurilor deținutului în IDP al IP Soroca, Jeleznîi Serghei, a camuflat într-un cartof, pe care l-a învelit cu lipici, marijuana în cantitate de 2,717 gr. ce reprezintă proporții mari, pe care la 18.08.2017,în or.Florești a transmis-o complicelui care la rândul său, 2 transportat-o în IDP al IP Soroca și a încercat să o transmită deținutului Jeleznîi Serghei, însă tot la 18.08.2017, aproximativ la ora 15:30, în timpul verificări, coletelor aduse de către complice, masa vegetală a fost depistată și ridicată de către colaboratorii IP Soroca. Tot el, la 13.01.2018, între orele 01:00 și 01:30, aflându-se în gospodăria proprie amplasată în or. Xxxxx, str.Xxxxx, în timp ce se certa cu Zahlîstnîi Vladislav, care a intrat în gospodăria sa și striga în glas tare cu cuvinte injurioase, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind conștient survenirea lor, acționând cu intenție directă, cu scopul sustragerii bunurilor, l-a atacat pe ultimul, aplicându-i loviri repetate cu o cratiță metalică cu mâner în regiunea capului, cauzându-i victimei leziuni corporale, sub formă de plăgi contuze pe cap, frunte pe dreapta și sprânceana dreaptă, care califică ca vătămare corporală ușoară după criteriul dereglării de sănătate scurtă durată. Tot atunci, în mod deschis, i-a sustras bunuri materiale și anume telefonul mobil de model "Samsung Galaxy S5 ” la prețul de 6000 lei, ceasul mână cu cuarț cu curea de culoare bordo-maro la prețul de 350 lei, portmoneu confecționat din piele de culoare roșietică la prețul de 900 lei, în care se aflau bani în numerar în sumă de 4500 lei, o brățară confecționată din metal asemănător cu argintul, de culoare argintie la prețul de 150 lei, în sumă totală de 11900 lei cauzându-i astfel părții vătămate daune în proporții considerabile. Tot el, după ce l-a maltratat pe Zahlîstnîi Vladislav și în mod deschis a sustras de la ultimul bunuri materiale, conștientizând că se află într-o stare periculoasă pentru viață și este lipsit de posibilitatea de a se salva din cauza leziunilor corporale primite, cât și stării de inconștiență în care se afla la moment în prejma gospodăriei 2 sale, l-a lăsat zăcând la pământ pe Zahlîstnîi Vladislav, ultimul fiind dezbrăcat de scurta de iarnă, având multiple vătămări corporale și fiind în stare de ebrietate alcoolică, pe timp de iarnă, în rezultat victima, deși s-a deplasat ulterior într-o gospodărie din preajmă, a decedat în urma hipotermiei generale a corpului.
Sentința a fost atacată cu apeluri de către: 3.1 Procuror, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Maistrenco Ruslan să fie recunoscut vinovat și condamnat: în baza art. 2171 alin.(3) lit. b), e), f) Cod penal, la închisoare pe un termen de 5 ani, cu privare de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita orice activitate legate de circulația produselor alcoolice și a substanțelor narcotice pe un terme de 5 ani; în baza art. 322 alin.(1) Cod penal, la închisoare pe un termen de 6 luni; în baza art. 188 alin.(2) lit. f) Cod penal, la închisoare pe un termen de 10 ani; în baza art.163 alin.(2) lit. b) Cod penal, la închisoare pe un termen de 4 ani. În baza art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate, ai stabilit lui Maistrenco Ruslan pedeapsa definitivă de 18 ani închisoare în penitenciar de tip semiînchis, cu privare de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita orice activitate legate de circulația produselor alcoolice și a substanțelor narcotice pe un terme de 5 ani. Acțiune civilă înaintată de către succesorul părții vătămate decedate Zahlîstnîi Lora, cu privire la prejudiciul material și moral de admis integral. A încasa de la inculpat Maistrenco Ruslan în folosul statului cheltuielile judiciare în sumă de 9940 lei. În motivarea apelului a indicat faptul că, la stabilirea pedepsei inculpatului Maistrenco Ruslan, instanța de judecată n-a ținut cont de prevederile art. 61 Cod penal, conform căruia pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea condamnaților. În altă ordine de idei, la adoptarea sentinței de condamnare instanța a respins neîntemeiată solicitate procurorului asupra încasării de la inculpatul Maistrenco Ruslan în folosul statului cheltuielile judiciare în sumă de 9940 lei. 3.2 Avocatul Berezovschi Anna în numele inculpatului, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi sentințe de achitare a lui Maistrenco R. În motivarea acestuia a indicat: - nu este de acord cu calificarea acțiunilor lui Maistrenco R. în baza art. 188 alin.(2) lit. f) Cod penal; -conform raportului de expertiză medico-legală nr. 201829C0011 din 21.02.18 leziunile corporale cauzate lui Zahlîstnîi Vladislav se califică ca vătămările corporale ușoare după criteriul dereglării de scurtă durată; -cele comise trebuie calificate ca furt sau jaf sau art. 78 Cod Contravențional. Maistrenco Ruslan nu a avut scop de sustragere a bunurilor, din motiv, că fiind acasă noaptea a auzit în ograda casei sale gălăgie, a ieșit afară și a văzut o persoană necunoscută care bătea în ferestre, striga în glas tare cu cuvinte injurioase și la rugămintea ultimului a refuzat să părăsească ograda. După care Maistrenco Ruslan l-a lovit cu o cratița și numai după aceasta Maistrenco Ruslan a luat Telefonul mobil și ceasul de la Zahlîstnii Vladislav. Maistrenco Ruslan nu l-a atacat pe Zahlîstnîi 3 Vladislav cu scopul sustragerii bunurilor acestuia, ideea ea apărut deja după aplicarea loviturii, Maistrenco l-a lovit pe Zahlîstnîi din motiv, că ultimul noaptea a intrat în ograda ce aparține lui Maistrenco și nu a dorit în mod binevoi so părăsească; - în cadrul cercetării judecătorești nu s-a stabilit vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, deoarece lipsa scopului de cupiditate în momentul atacului reprezintă o circumstanță care exclude calificarea faptei ca tâlhărie, în dosar nu există probe ce dovedesc vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, or, probele care au stat la baza deciziei de condamnare nu sunt pertinente și concludente; - Maistrenco R. este învinuit în aceea, că după ce l-a maltratat pe Zahlîstnîi Vladislav, conștientizând, că ultimul se află într-o stare periculoasă pentru viață și este lipsit de posibilitatea de a se salva, i-a permis lui Zahlîstnii Vladislav să plece din preajma gospodăriei sale, ultimul fiind dezbrăcat de scurtă de iarnă, având multiple vătămări corporale și fiind în stare de ebrietate cu d mediu, pe timp de iarnă, în urma cărui fapt ultimul a decedat în urma hipotermiei generale a corpului. Victima a lăsării în primejdie poate fi nu oricare persoana fizică, ci doar persoana care se află într-o stare periculoasă pentru viață și este lipsită de posibilitatea de a se salva din cauza vârstei fragede a bolii sau a neputinței. Cele două condiții se completează una pe alta. Iată de ce dacă persoana se află într-o stare periculoasă pentru viață, însă are posibilitatea de a se salva ea nu poate fi considerată victima infracțiunii de lăsare în primejdie; - din materialele cauzei Zahlîstnîi Vladislav a venit la Maistrenco Rusian fiind în stare de ebrietate și dezbrăcat de scurtă. Prietenii lui Zahlîstnîi Vladislav au văzut cum ultimul a plecat de la cafenea în așa stare și nu au reacționat, nu au întreprins careva măsuri pentru al salva. Zahlîstnîi Vladislav a venit la Maistrenco Ruslan acasă pe la orele 1.00- 1.30, iar conform declarațiilor martorilor Zahlîstnîi Vladislav a fost observat de ei în stradă după orele 4.00. Adică de ia ora 1.30 și până la orele 4.00 Zahiîstnîi a avut destui timp pentru a se întoarce înapoi la cafenea sau să plece acasă, însă nu a făcut acest lucru, mai mult ca atît, leziunile corporale primite conform raportului de expertiză sunt ușoare și nu au legătură cauzală cu decesul persoanei. După cele întâmplate în ograda lui Maistrenco, Zahlîstnîi Vladislav se ținea pe picioare și se deplasa singur, neavând nevoie de ajutor. Lui Maistrenco Ruslan nici prin cap nu a trecut că Zahlîstnîi nu a plecat acasă dar se plimbă pe drumuri; -Maistrenco Rusian nu a avut intenție de al lăsa pe Vladislav în primejdie deoarece la acei moment Vladislav nu avut nevoie de ajutor; - lui Maistrenco Ruslan a fost incriminată infracțiunea prevăzută de art. 2171 Cod penal și anume procurarea, păstrarea, transportarea, distribuirea drogurilor, săvârșite în scop de înstrăinare, iar în actul de învinuire și în sentința de condamnare este indicat alt scop și anume: având drept scop transmiterea drogurilor; -martorul Lungu Tatiana a declarat în ședință de judecată că drogurile ea nu le- a procurat și în general nimic nu cunoștea despre existenta drogurilor în pachet cu produsele alimentare; 4 -referitor la încălcarea procedurii penale, la data de 26.11.2018 a avut loc examinarea demersului procurorului privind prelungirea măsurii preventive sub formă de arest preventiv. Examinarea demersului privind prelungirea măsurii preventive în privința lui Maistrenco Ruslan a avut loc cu încălcarea gravă a procedurii penale. Și anume demersul a fost examinat de către completul de judecată care nu a avut dreptul să-l examineze din motiv, că pe această cauza penală judecător Rosița Rusu-Parii deja a pronunțat sentința de condamnare în privința la ai doilea inculpat Lungu Tatiana. În sentința de condamnare a inculpatei Lungu Tatiana judecător Rosița Rusu-Parii a constatat, că inculpata, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, in urma ințdegeres prealabile cu Maistrenco Ruslan, acționând în comun întru atingerea aceluiași rezultat infracțional; - drepturile inculpatului au fost încălcate din motiv, că la ultimele două ședințe de judecată Maistrenco Ruslan nu a fost citat, deși în prima ședință de judecată a declarat că dorește să fie audiat in cadrul cercetării judecătorești. În ședința instanței de apel procurorul participant a pledat pentru admiterea apelului înaintat de partea acuzării ca fiind fondat și întemeiat, totodată solicitând respingerea apelului avocatului declarat în interesele inculpatului.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 martie 2020, apelurile avocatului Berezovschi Anna și al inculpatului Maistrenco Ruslan, au fost respinse ca nefondate, iar apelul procurorului a fost admis, fiind casată sentința în latura pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărîri după cum urmează: procesul penal în privința lui Maistrenco R. pe art. 322 alin.(1) Cod penal, a fost încetat în temeiul art. 60 Cod penal, în legătură cu intervenirea prescripției tragerii la răspundere penale. Maistrenco R. recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art. 2171 alin.(3) lit.b), e), f) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa orice funcții sau de a exercita orice activitate legate circuitul produselor alcoolice și a substanțelor narcotice pe un termen de 5 (cinci) ani; - art. 188 alin. (2) lit.f) Cod penal, la 9 ani închisoare; - art.163 alin. (2) lit.b) Cod penal, la 2 ani închisoare. În baza art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate, a-i stabili lui Maistrenco R. pedeapsa definitive de 13 ani închisoare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa orice funcții sau de a exercita orice activitate legate de circuitul produselor alcoolice și a substanțelor narcotice pe un termen de 5 (cinci) ani. A fost încasat de la Maistrenco R. în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată în sumă de 9940 lei.
În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat, că instanța de fond, în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, a verificat complet sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului care se confirmă prin probele acumulate pe dosar, cercetate în instanța de fond și de apel, acțiunile inculpatului fiind corect calificate de către instanța de 5 fond, după indicii: art.2171 alin. (3) lit.b), e), f) Cod penal, cu indicii de calificare: ”păstrarea, transportarea, distribuirea drogurilor, săvârșite în scop de înstrăinare, de două persoane, pe teritoriul penitenciarelor, în proporții mari,,; art. 322 alin.(1) Cod penal (în redacția Legii nr.164 din 20.07.2017 în vigoare la momentul săvârșirii crimei), având următorii indici de calificare: ,,încercarea de a transmite prin orice mijloace persoanelor deținute în penitenciare a substanțelor stupefiante, a căror transmitere este interzisă, acțiune săvârșită în proporții mari”; art.188 alin. (2) lit. f) Cod penal, cu semnele calificative:,, tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violența periculoasă pentru sănătatea persoanei agresate, cu cauzarea de daune în proporții considerabile”; art.163 alin. (2) lit.b) Cod penal, cu seninele calificative: ,,lăsarea în primejdie, adică, lăsarea, cu bună-știință, fără ajutor a unei persoane care se află într-o stare periculoasă pentru viață și este lipsită de posibilitatea de a se salva din cauza neputinței, dacă cel vinovat știa despre primejdie și a avut posibilitatea de a acorda ajutor părții vătămate fie că el însuși a pus-o într-o situație periculoasă pentru viață, fapt care a provocat din imprudență decesul victimei”. În acest sens, instanța de fond întemeiat a bazat sentința de condamnare de rând cu declarațiile martorilor audiați în instanță și pe cumulul probelor scrise, și anume: raportul ofițerului de urmărire penală din 13.01.2018 (v. I f.d.11); cererea depusă de către Lora Zahlîstnîi privind pornirea cauzei penale pe faptul omorârii fiului ei Zahlstnîi Vladislv (Vol.I,f.d.14); recipisă privind cercetarea de fața locului din 13.01.2018(Vol.I,f.d.15); proces verbal de cercetare la fața locului cu foto-tabel la poarta gospodăriei lui Zahlstnîi Lora și Garstea Eugeniu (Vol.I, f.d.16-35); recipisa privind acordarea dreptului de cercetare la fața locului (Vol.I, f.d.36); proces-verbal de cercetare la fața locului și anume a gospodăriei lui Maistrenco Ruslan cu foto- tabel la proces- verbal de cercetare la fața locului (Vol.If.d.37-58); ordonanță de ridicare a hainelor cadavrului Zahlîstnîi Vladislav (VoUf.d.69); proces-verbal de ridicare a hainelor cadavrului Zahlstnîi Vladislav (Vol.I, f.d.70); ordonanța de ridicare a înregistrărilor video de la barul ,,Zodiac ” din or.Florești (vol.I,f.d.82) ; proces-verbal de ridicare a obiectului (Vol.I, f.d.83); proces-verbal de examinare a obiectului din 18.01.2018 și foto-tabelul (Vol.I, f.d.88-99); ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte (Vol.I, f.d.100); raport de expertiză medico-legală nr.201829C011 din 21.02.2018 în privința cadavrului lui Zahlîstnîi Vladislav și tabelul -foto(Vol.I, f.d.145-149); actul de predare-primire a serviciilor cu plată prestate (Vol.I,f.d.150);ordonanță de ridicare a corpurile delicte și anume a unui ceas de mâna(Vol.If.d.154); proces-verbal de ridicare (Vol.I,f.d.155); proces-verbal de recunoaștere a obiectului și foto-tabel (Vol.If.d.156- 157); proces-verbal de recunoaștere a obiectului cu foto-tabel(Vol.I,f.d.158-159); proces- verbal de examinare a obiectului (Vol.I,f.d.160); ordonanță de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte(Vol.I f.d.161); înregistrările convorbirilor telefonice (Vol.I f.d.169- 200); revendicare în privința lui Maistrenco Ruslan (Vol.I, f.d.211-212);ordonanțe de încetare a urmăririi penale în privința lui Maistrenco Ruslan din motiv că părțile sau împăcat (Vol.I,f.d.217-218) ;comunicare telefonică sun nr.5532 din 18.08.2017 (Vol.IIf'.d.19);proces-verbal de cercetare la fața locului cu foto-tabel (Vol.IIf.d.20-25); 6 cerere de transmitere a coletelor de la Lungu Tatiana lui Jeleznîi Serghei (Vol.IIf.d.30- 31);raport de expertiză nr.34/12/2-R-1266 din 04.09.2017 cu foto-tabel (Vol.II,f.d.37- 39); declarațiile martorului Lungu Tatiana (Vol.IVf'.d.89-91);declarațiile succesorului părții vătămate Zahlîstnîi Lora (Vol.IV,f.d.93-97); declarațiile martorului Pascaru Gheorghe (Vol.IVf.d.108-111);declarațiile martorului Slonin Eugeniu (Vol.IV.f.d.113- 116) ;declarațiile martorului Pahomi Adela (Vol.IV,f.d.118-121); declarațiile martorului Tofan Oleg (Vol.IV,f.d.123-126); declarațiile martorului Tolcaciov Maria (Vol.128- 129) ;proces-verbal de refuz a deținutului pentru deplasarea la judecată (Vol.IVf.d.135) ;declarațiile martorului Cațu Ion (Vol.IVf.d.140-142); declarațiile martorului Solonari Inga (Vol.IV, f.d.144-146);declarațiile martorului Garstea Eugeniu (Vol.IVf.d.148-154); declarațiile martorului Bureaga Cristina (vol. IVf.d.156- 159);declarațiile martorului Pafovschi Eduard (Vol.IV f.d.161-166), probe care au fost prezentate de partea acuzării în cadrul ședinței instanței de apel în respingerea argumentelor din apelurile declarate. Avocatul Palade Rodica în ședința instanței de apel a făcut și el trimitere la unele probe care demonstrează contrariul, cum ar fi:proces-verbal de audiere a bănuitului (Vol.I,f.d.138) ;proces-verbal de audiere a martorului Maistrenco Xxxxx (Vol.I,f.d.236);proces-verbal de audiere a învinuitului Maistrenco Ruslan (Vol.I,f.d.265); raport de expertiză nr.34/12/2-R-1266 din 04.09.2017 cu foto-tabel (Vol.IIf'.d.37- 39)proces-verbal de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice parvenite de la instituțiile de telecomunicații (VoLII,f.d.147) ;proces-verbal de audiere a învinuitului (Vol.II,f.d.153). Lecturând materialele cauzei și vizionând revendicare în privința inculpatului (Vol.I,f.d.211-215), instanța de apel a constatat, că respectivul este o persoană predispusă la comiterea a mai mult infracțiuni. Din aceste considerente, instanța de apel a considerat motivele invocate în apelul declarat de avocat în interesele inculpatului Maistrenco Ruslan ca fiind nefondate și necesar a fi respinse. În continuare, instanța de apel, a reținut că infracțiunea comisă de către Maistrenco Ruslan - prevăzute de art. 322 alin.(1) Cod penal, potrivit reglementărilor expuse la art. 16 alin.(1) Cod penal, face parte din categoria infracțiunilor ușoare, iar în conformitate cu art.60 alin.(1) lit.a) Cod penal, care stipulează, că persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au 2 ani de la săvârșirea unei infracțiuni ușoare. S-a constatat, că acțiunea infracțională ale inculpatului Maistrenco Ruslan încadrată în baza art. 322 alin.(1) Cod penal - infracțiune ușoară, a fost săvârșită la 18.08.2017 de la comiterea lor a trecut mai mult de 2 ani, fapt ce a determinat instanța de recurs de a înceta procesul în privința lui Maistrenco Ruslan în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. Instanța de apel a considerat absolut întemeiată cerința acuzatorului de stat referitor la încasarea de la inculpatul Maistrenco Ruslan a cheltuielilor judiciare în mărime de 9940 lei. Respectiv, lecturând materialele cauzei, instanța de apel a reținut, că pentru efectuarea expertizelor, au fost suportate cheltuieli judiciare în mărime de 9940 lei, ce 7 urmează a fi încasate din contul inculpatului Maistrenco Ruslan, sub incidența căror intră sumele plătite pentru retribuția faptului dat, că în legătură cu aceasta, au fost suportate cheltuieli cuvenite experților..., or spre deosebire de procesul civil, unde sumele necesare acestor cheltuieli sânt avansate de către reclamant, prin plata taxei de timbru, la introducerea acțiunii, în cauzele penale, în care activitatea judiciară se desfășoară din oficiu, sumele necesare cheltuielilor de urmărire sau de judecată sânt avansate, de regulă, de stat, prin organul judiciar în față căruia se află cauza penală. Astfel, stabilindu-se vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii, acestui îi revine obligația de a-i restitui statului toate cheltuielile suportate în legătură cu efectuarea constatărilor tehnico-științifice, el nejustificând obiectiv, înrăutățirea stării materiale în legătură cu aceasta, mai ales în situația în care nu are alte persoane la întreținere. Prin urmare, generalizând aspectele invocate, instanța de apel prin admiterea apelul declarat de procuror, a dispus casarea sentinței instanței de fond, în latura cheltuielilor de judecată, dispunând încasarea lor în mărime de 9940 lei de la inculpatul Maistrenco Ruslan.
Hotărârile judecătorești adoptate în cauză sunt atacate cu recursuri ordinare de către: 6.1 Avocatul Palade R. în numele inculpatului, care solicită casarea acesteia, cu achitarea lui Maistrenco R. În motivarea recursului invocă: - instanța de apel absolut nemotivat a ajuns la concluzia ca fiind dovedită vinovăția inculpatului; - consideră sentința precum și decizia instanței de apel lipsite de caracter obiectiv și argumentare în ce privește constatarea cu certitudine a faptelor comise de inculpat, ori la baza unei sentințe de condamnare, cu aplicarea unei pedepse atît de aspre urmeaza a ține cont de toate circumstanțele cauzei, de totalitatea probelor acumulate la dosar, nu doar în baza declarațiilor unei persoane.; - instanța de apel nu a dat apreciere și nu a argumentat conținutul nici a raportul de constatare medico-legala nr.201829C0011, nici raportului de expertiză nr.34/12/2R-1266 din 04.09.2017; - potrivit concluziilor expertului din raportul de expertiză medico-legală nr.201829C0011 din 21.02.2018, moartea cet.Zahlistnîi V. a survenit în rezultatul hipotermiei generale a corpului. Leziunile corporale depistate nu sunt periculoase pentru viață.Leziunile corporale depistate s-au produs într-o perioadă relativ scurtă de timp cu aproximativ 1-2 ore pînă la deces. Leziunile corporale depistate permit efectuarea unor acțiuni si deplasări la diferite distanțe. Legătură cauzală directă între leziunile corporale depistate și cauza decesului nu există. Leziunile corporale sub formă de excoriații și echimoze au putut fi produse în rezultatul căderii și frecțonării de obiecte sau suprafețe dure. Plăgile contuze au putut fi produse prin aplicare de lovituri repetate cu un obiect contondentț posibil și cratiță cu mîner); - consideră calificarea acțiunilor lui Maistrenco Ruslan conform art. 188 alin.(2) lit. f) Cod penal, incorectă. Astfel, ținând cont de concluziile expuse în raportul de 8 expertiză, declarațiile inculpatului care a menționat că, victima Zahlistnîi Vladislav fiind în stare de ebrietate a intrat pe timp de noapte în gospodăria ultimului injurînd, a refuzat să părăsească benevol la cerere gospodăria lui Maistrenco R, a fost lovit de către Maistrenco Ruslan nu cu scop de a sustrage bunurile, provocându-i conform raportului leziuni corporale ușoare și nicidecum aplicarea violenței periculoase cu intenție directă de a sustrage bunurile victimei. Doar după ce Zahlistnîii V., a plecat Maistrenco Ruslan observînd telefonul de model Samsung care căzuse jos l-a ridicat; - inculpatului i se incriminează și comiterea infracțiunii prevăzute de art.163 alin.(2) Cod penal, apărarea consideră absolut eronat ori, la fel, conform aceluiași raport de expertiză „leziunile corporale depistate permit efectuarea unor acțiuni și deplasări la diferite distanțe”, victima se deplasa desinestatator, nu se afla într-o stare periculoasă, a avut posibilitatea de a se deplasa acasă, însă nu cunoaște din care motiv nu a dorit sa meargă la domiciliul său; - inculpatul nu putea să-i interzică deplasarea acestuia acasă sau la cafenea deoarece victima era agresivă, se deplasa desinestătător, a intrat în țară permisiune la domiciliul inculpatului, mai mult acesta ( Zahlistnîi Vladislav) de la aproximativ orele 1:00 pînă la orele 4:00 se plimba liber pe străzi, fapt confirmat de martori care au afirmat ca acesta se deplasa pe stradă și au plecat acasă fără a vorbi cu acesta sau a-l întreba dacă are nevoie de ajutor, astfel nu este clar de ce vinovat se face numai Maistrenco Ruslan, atît timp cît victima a fost văzută de mai multe persoane care nu au declarat că victima se afla în situație periculoasă sau avea nevoie de ajutor, de aceia probabil nici nu au încercat sa il acorde; - inculpatului i se incriminează și săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(3) lit.b), e) Cod penal și art. 322 alin. (1) Cod penal, fără prezența cărorva probe pertinente și concudente în această privință, or simpla declarație a martorului Lungu Tatiana care însăși a încercat să transmită droguri în Penitenciarul Soroca și a fost depistată în timpul verificărilor, coletul fiind destinat Iui Jeleznîi Serghei- nu ar trebui să constituie probă suficientă pentru condamnarea unei persoane pentru o infracțiune atât de gravă; -consideră că Maistrenco Ruslan nu a comis infracțiunile care i se impută, ori răspunderii penale este supusă numai persoana de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de legea penală; -consideră, la fel, absolut neîntemeiată și decizia instanței privind încasarea de la inculpat a prejudiciului material in sumă de 11550 lei, prejudiciul moral în suma de 100000 lei, precum și a cheltuielilor judiciare în suma de 9940 lei, contrar prevederilor art.277 Cod de procedură penală. În drept, recurenții își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală. 6.2 Inculpat, care solicită să fie atrasă atenția la greșeli, nu a săvârșit infracțiunile. - cînd a fost audiat în anul 2017, nu i-a fost adusă la cunoștință învinuirea, iar Lungu T. a inventat că el a transmis substanțele narcotice, însă infracțiunea a fost comisă de ea 9 - nu sunt careva probe directe, pe cauză, 10 ani nu a fost atras la răspundere penală.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia asupra recursurilor declarate, solicitând inadmisibilitatea acestora, deoarece recurenții își motivează recursul prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă motivele de reapreciere a probelor nu se conțin în temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, astfel criticile formulate de aceștia nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârii recurate, ca fiind ilegală. Instanța de apel a aplicat corect normele de drept material, evaluând probele în conformitate cu prevederile art. 100-101 Cod de procedură penală.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente. Cu referire la recursul declarat de către avocatul Palade R. în numele inculpatului. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sânt vădit neîntemeiate. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Din cuprinsul recursului declarat de către avocatul Palade R. în numele inculpatului se reține, că aceasta invocă ca temei de drept pct. 6), 8) și 12) din alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; nu au fost întrunite elementele infracțiunii; faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Instanța de recurs, studiind textul deciziei atacate constată, că temeiul invocat de către recurent și prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanțele de fond, judecând cauza și verificând probele în ședința de judecată a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei analize și examinări coroborate a probelor ce au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei, expunându-se argumentat din care motive au ajuns la concluzia de vinovăție a inculpatului în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 2171 alin. (3) lit.b), e), f) Cod penal, art. 322 alin.(1) Cod penal (în redacția Legii nr.164 din 20.07.2017), art.188 alin. (2) lit.f) Cod penal, art.163 alin. (2) lit.b) Cod penal. Totodată, instanța de recurs consideră, că decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de 10 apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor din art. 6 CEDO. La fel, nu este fondată nici critica recurentului, în sensul pretinderii că calificarea acțiunilor lui Maistrenco R. conform art. 188 alin.(2) lit. f) Cod penal, este incorectă, deoarece victima Zahlistnîi V. fiind în stare de ebrietate a intrat pe timp de noapte în gospodăria ultimului injurînd, a refuzat să părăsească benevol la cerere gospodăria lui Maistrenco R., a fost lovit de către Maistrenco R. nu cu scop de a sustrage bunurile, provocându-i conform raportului leziuni corporale ușoare și nicidecum aplicarea violenței periculoase cu intenție directă de a sustrage bunurile victimei. La acest aspect, instanța de recurs atestă, că instanța de apel întemeiat a constatat că, inculpatul acționând cu intenție directă, cu scopul sustragerii bunurilor, prin atacul săvârșit asupra părții vătămate, care a fost însoțit de violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, și anume violența soldată cu vătămarea ușoară a integrității corporale, a sustras bunurile materiale ale acestuia, fapt ce se confirmă prin probele cercetate și verificate de instanțele de fond, care coroborează între ele și anume: declarațiile martorului Bureaga C. și Slonin E., Pahomi A., Tofan O., care au declarat că, l-au văzut pe Maistrenco R. jos, fiind îmbrăcat doar în pulover, fiind plin de sânge, acesta se afla la doar cîțiva pași de poarta lui Maistrenco R.; declarațiile martorului Cațu I. și procesul verbal de ridicare din 13.02.2018, care a menționat că, Maistrenco R. i-a dăruit un ceas de mâna, iar peste două săptămâni a venit poliția și l-a predat; declarațiile martorului Garștea E., care a relatat că, a doua zi a observat că Maistrenco R. și încă o persoană au început a spăla cu apă o pată de sînge din fața ogrăzii de pe asfalt; procesul-verbal de ridicare din 13 februarie 2018, prin care, de la Maistrenco R. a fost ridicat: un telefon de model „Samsung”, de culoare negru, cu numere IMEI Xxxxxși IMEI 2: Xxxxx, cu sticla ecranului din față deteriorată, în care se află două cartele SIM, a companiei de telefonie mobilă Orange și s-a stabilit că este sustras de la Zahlistîi V.; procesele-verbale de recunoaștere a obiectelor din 16.02.2018, potrivit cărora succesorul părții vătămate decedate, Zahlistîi L., a recunoscut telefonul mobil de model „Samsung”, ridicat de la Maistrenco R., precum și ceasul de mână, ridicat de la Cațu I., ca fiind bunuri ce aparțineau fiului ei Zahlistîi V.; raportul de expertiză medico-legală nr. 201829c0011 din 21.02.2018. Reieșind din cele expuse, Colegiul penal respinge critica recurentului precum că, doar după ce Zahlistnîii V. a plecat, Maistrenco Ruslan observînd telefonul de model Samsung care căzuse jos l-a ridicat. Din perspectiva celor menționate, Colegiul penal consideră că instanța de apel corect a constatat că, în acțiunile inculpatului este prezentă și confirmată prin probele administrate la dosar latura obiectivă și subiectivă a infracțiunii de tîlhărie, de rând cu celelalte elemente ale infracțiunii date. Cu referire la critica recurentului, precum că inculpatului i se incriminează și comiterea infracțiunii prevăzute de art. 163 alin.(2) Cod penal, însă conform aceluiași raport de expertiză „leziunile corporale depistate permit efectuarea unor acțiuni și deplasări la diferite distanțe”, victima se deplasa desinestatator, nu se afla într-o stare periculoasă, a avut posibilitatea de a se deplasa acasă, însă nu cunoaște din care 11 motiv nu a dorit sa meargă la domiciliul său, instanța de recurs reține că, prin același raport de expertiză medico-legală nr. 201829C0011 din 21.02.2018, se constată că moartea lui Zahlistîi V. a survenit în rezultatul hipotermiei generale a corpului și în cazul acordării ajutorului medical calificat și la timp, decesul lui Zahlistîi V. a putut fi evitat, însă din probele examinate și apreciate de instanțele de fond se confirmă faptul că, Maistrenco R. conștientizând că, victima se află într-o stare periculoasă pentru viață și este lipsit de posibilitatea de a se salva din cauza leziunilor corporale primite, cât și stării de inconștiență în care se afla la moment în prejma gospodăriei sale, l-a lăsat zăcând la pământ pe Zahlîstnîi V., ultimul fiind dezbrăcat de scurta de iarnă, având multiple vătămări corporale și fiind în stare de ebrietate alcoolică, pe timp de iarnă, în rezultat victima, deși s-a deplasat ulterior într-o gospodărie din preajmă, a decedat în urma hipotermiei generale a corpului. Ce ține de faptul că simpla declarație a martorului Lungu T., nu ar trebui să constituie probă suficientă pentru condamnarea unei persoane în baza art. art.2171 alin. (3) lit. b), e) Cod penal și art. 322 alin. (1) Cod penal, Colegiul penal reține că recunoaștere vinovăției și condamnarea inculpatului în baza articolelor menționate, se confirmă nu doar prin declarațiile martorului Lungu T., dar și prin procesul- verbal de cercetare la fața locului și tabelul fotografic din 18.08.2017, raportul de expertiză chimică nr. 34/12/2-R-1266 din 04.09.2017 și procesul-verbal de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice parvenite de la instituțiile de telecomunicații din 22.12.2017. Contrar celor invocate de recurent, Colegiul penal consideră ca nefondate și criticile avocatului în numele inculpatului, referitor la faptul că, nemotivat au fost încasate prejudiciul material, moral și a cheltuielilor judiciare. Așadar, în privința acestor alegații se constată, că au constituit obiect de discuție în instanțele de fond și asupra cărora aceaste instanțe s-au expus întemeiat, respectiv nu există raționamente ca instanța de recurs să se îndepărteze de la concluziile la care au ajuns instanțele ierarhic inferioare. Astfel, ce ține de recuperarea prejudiciului material și moral, prima instanță întemeiat a constatat că acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate urmează a fi admisă parțial, pentru că faptul cauzării prejudiciului material este evident, telefonul mobil a fost deteriorat, însă corpul delict-ceasul de 350 lei va fi restituit succesorului părții vătămate. La fel, este evidentă și cauzarea prejudiciului moral în urma pierderii unui membru al familiei, evaluată în suma de 100 000 lei. Cu referire la încasarea cheltuielilor judiciare, reieșind din concluziile expuse de către instanța de apel în motivarea soluției adoptate, Colegiul penal constată că, această instanță a dispus casarea parțială a acesteia și în partea care se referă la cheltuielile de judecată și a pronunțat în această parte, o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a fost încasat de la Maistrenco R. în beneficiul statului suma de 9940 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, motivându-și soluția. 12 Astfel, din conținutul recursului, se atestă că recurentul nu aduce argumente sau circumstanțe ce ar putea răsturna soluția instanței de apel, privind încasarea cheltuielilor judiciare din contul inculpatului. În urma celor expuse, Colegiul penal atestă că raportele de expertiză judiciară menționate, au fost ordonate și efectuate în cadrul procesului penal, fiind achitat pentru întocmirea acestora din sumele alocate de stat, astfel, pînă la recunoașterea inculpatului vinovat de comiterea infracțiunilor, cheltuielile au fost avansate de stat, cheltuieli, care după condamnarea acestuia pot fi recuperate de la condamnat. Astfel, Colegiul penal reține că raportele de expertiză judiciară, fiind efectuate în cadrul cauzei penale în care instanțele de fond au constatat vinovăția lui Maistrenco R. în baza art. 2171 alin.(3) lit.b), e), f) Cod penal, art.322 alin.(1) Cod penal (în redacția Legii nr.164 din 20.07.2017), art.188 alin. (2) lit.f) Cod penal, art.163 alin. (2) lit.b) Cod penal, instanța de apel, just la solicitarea procurorului a dispus ca inculpatul să recupereze cheltuielile judiciare, nefiind stabilite careva circumstanțe de eliberare a acestuia de la plata cheltuielilor judiciare, prevăzute la art. 229 alin. (3) Cod de procedură penală. În asemenea împrejurări, Colegiul penal statuează, că la caz instanța de apel a motivat eficient soluția de admitere a solicitării procurorului de a încasa cheltuielile judiciare din contul inculpatului. Rezumând în ansamblu probele administrate, Colegiul penal statuează că, nu se constată prezența a careva dubii privind vinovăția inculpatului, în săvârșirea infracțiunilor imputate, iar acțiunile acestora sânt incidente elementelor infracțiunilor prevăzute de art. 2171 alin.(3) lit.b), e), f) Cod penal, art. 322 alin.(1) Cod penal (în redacția Legii nr.164 din 20.07.2017), art.188 alin. (2) lit.f) Cod penal, art.163 alin. (2) lit.b) Cod penal și în cele din urmă temeiurile pentru recurs invocate și stipulate la pct. 6), 8), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmarea. În virtutea considerentelor expuse mai sus, constatând că în cauză există o concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanța de apel în privința inculpatului, nefiind identificată de instanța de recurs vre-o eroare judiciară, ce ar putea servi drept temei de casare a hotărârii judecătorești atacate, Colegiul penal consideră ca fiind vădit neîntemeiate criticile formulate de către recurent în recursul ordinar deferit spre examinare. Astfel, odată ce recursul avocatului Palade Rodica în numele inculpatului, este vădit neîntemeiat, acesta urmează a fi declarat inadmisibil. Cu referire la recursul declarat de către inculpat. Potrivit dispozițiilor art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că nu corespunde după conținut prevederilor art. 430 Cod de procedură penală. Dispozițiile art. 430 Cod de procedură penală, stipulează cerințele, cărora trebuie să corespundă cererea de recurs, în special, textul recursului trebuie să 13 conțină argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și cu invocarea problemei de drept ce persistă în cauză, indicând care este eroare comisă de instanță. Colegiul penal, verificând motivele recursului declarat, constată că inculpatul, de fapt motivează dezacordul cu constatarea vinovăției acestuia, fără a aborda careva probleme de drept, nu indică la careva erori comise de instanța de apel ce ar genera casarea acesteia și nu argumentează recursul în sensul declarat. Art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede 16 temeiuri de declarare a recursului ordinar, astfel, dacă o parte a procesului consideră că soluția instanței de apel conține erori de drept și o atacă în instanța superioară, atunci ea este obligată, conform art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală, să motiveze recursul și să indice eroarea ce s-a comis, în coraport cu cel puțin unul din temeiurile enumerate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. Colegiul penal, subliniază că declararea recursului împotriva unei hotărâri judecătorești constituie elementul volitiv al atacării, motivele sunt elementul logic al acesteia. Motivele justifică, prin arătarea temeiurilor ce stau la baza lui, actul de voință pe care îl reprezintă folosirea căii de atac. De asemenea, instanța de recurs menționează că, rolul motivelor invocate în susținerea căii de atac nu se reduce la simpla aducere la cunoștință instanței superioare a dezacordurilor produse de soluția pronunțată, ci și a cauzelor acestor dezacorduri. Astfel, prin motivarea recursului, în principiu se precizează și se delimitează cadrul discuției în fața instanței de control și al judecății acestei instanțe. Declararea și motivarea recursului sunt întotdeauna distincte și din punct de vedere cronologic, succesive, având fiecare în parte, o semnificație și o finalitate proprie, deși ele se realizează prin același act procedural, în sensul că motivele sunt indicate în chiar cererea de recurs. În cazul în care autorul nu invocă concret sau nu semnalează în recurs temeiul pe care se bazează, cu argumentele aduse în acest sens, din cele reglementate de norma procesuală penală, un asemenea recurs se consideră ca fiind necorespunzător după conținut, deoarece nu îndeplinește exigențele prevăzute de pct. 5) a art. 430 Cod de procedură penală și urmează a fi respins ca inadmisibil. Așadar, Colegiul constată că recursul ordinar declarat de inculpatul Maistrenco R., nu întrunește condițiile legale de conținut, iar instanța de recurs nu este în drept să completeze recursul declarat cu circumstanțele de fapt și de drept, ce l-ar justifica sub acest aspect, întrucât potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. În consecință, dat fiind faptul că, în fața instanței de recurs nu este stabilit cadrul discuției, fără motivarea recursului, în corespundere cu prevederile legale enunțate mai sus, Colegiul penal conchide că recursul inculpatului este inadmisibil, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în art. 429-430 Cod de procedură penală.
În conformitate cu art. 432 alin. (1)-(2) pct. 1), 4) CPP, Colegiul penal 14 D E C I D E: Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 martie 2020, în cauza penală privindu-l pe Maistrenco Ruslan Xxxxx, pe motiv că recursul avocatului Palade Rodica în numele inculpatului este vădit neîntemeiat, iar recursul inculpatului, nu îndeplinește cerințele de conținut. Decizia este irevocabilă. Decizia pronunțată integral la data de 12 noiembrie 2020. Președinte Timofti Vadimir Judecător Cobzac Elena Judecător Țurcan Anatolie 15
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.