2rac-58/15 — cu privire la obligarea eliberării unor facturi fiscale pe livrare impozabilă
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la obligarea eliberării unor facturi fiscale pe livrare impozabilă
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2rac-58/15 — cu privire la obligarea eliberării unor facturi fiscale pe livrare impozabilă (Curtea Supremă de Justiție, 2015)
Dosarul nr. 2rac-58/15 Instanța de fond: Judecătoria Edineț – E. Pșenița Instanța de apel: CA Bălți – Iu. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi Î N C H E I E R E 11 februarie 2015 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte, judecătorul: Svetlana Filincova , Judecători: Dumitru Mardari, Maria Ghervas, examinând chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului, declarat de Societatea pe Acțiuni „Cupcini-Cristal”, reprezentată de administratorul insolvabilității Petru Rusu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Banca Comercială „Victoriabank” Societate pe Acțiuni și Întreprinderea cu capital Străin „Moldova Zahăr” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Societății pe Acțiuni „Cupcini-Cristal” în proces de insolvabilitate cu privire la obligarea eliberării unor facturi fiscale pe livrare impozabilă, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 09 octombrie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de Banca Comercială „Victoriabank” Societate pe Acțiuni, casată hotărârea Judecătoriei Edineț din 27 decembrie 2013 și emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă, C O N S T A T Ă : La 12 august 2013 BC „Victoriabank” SA și ÎCS „Moldova Zahăr” SRL au depus cerere de chemare în judecată împotriva „Cupcini-Cristal” SA în proces de insolvabilitate cu privire la obligarea eliberării unor facturi fiscale pe livrare impozabilă.
În motivarea acțiunii reclamanții au invocat că ÎCS „Moldova Zahăr” SRL conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 1906 din 23 mai 2011, încheiat cu BC „Victoriabank” SA, a procurat bunurile imobile conform anexei la contractul menționat, amplasate în r-nul Edineț, or. Cupcini str. Renașterii nr. 3, proprietatea întreprinderii „Cupcini-Cristal” SA. 1 Conform contractului sus menționat banca acționând din numele proprietarului „Cupcini-Cristal” SA a vândut, iar ÎCS „Moldova Zahăr” SRL a cumpărat bunurile, însă pârâtul „Cupcini-Cristal” SA a refuzat să elibereze facturi fiscale pentru întreg lotul de bunuri vândute, conform art. 117 Cod fiscal.
Reclamanții au solicitat obligarea „Cupcini-Cristal” SA de a elibera facturile fiscale pe livrarea impozabilă în favoarea ÎCS „Moldova Zahăr” SRL în sumă de 15121079.80 lei asupra bunurilor în număr de 154 poziții fără a fi evaluate, care au fost realizate de către BC „Victoriabank” SA conform contractului din 23 mai 2011. În cadrul ședinței de judecată din 27 decembrie 2013 BC „Victoriabank” SA și ÎCS „Moldova Zahăr” SRL au înaintat cerere de modificare a pretențiilor din acțiune, solicitând obligarea „Cupcini-Cristal” SA de a elibera facturi fiscale pe livrarea impozabilă în favoarea ÎCS „Moldova Zahăr” SRL în sumă de 237664.00 lei asupra bunurilor constituite din 57 unități, realizate de BC „Victoriabank” SA conform contractului nr. 1906 din 23 mai 2011. (f. d 93 Vol. II) Prin hotărârea Judecătoriei Edineț din 27 decembrie 2013 acțiunea a fost respinsă.
(f. d. 128 Vol. II) Întru argumentarea poziției sale, prima instanță a menționat că BC „Victoriabank” SA și ÎCS „Moldova Zahăr” SRL nu au prezentat careva ordonanțe judecătorești sau procese-verbale de adjudecare întocmite de executorul judecătoresc, din conținutul cărora ar rezulta că BC „Victoriabank” SA i-ar fi fost transmis dreptul de posesiune și dispunere și asupra bunurilor neindicate expres în ordonanțele judecătorești emise nr. 2o/e – 326 din 22 mai 2009 și nr. 2o/e – 282/09 din 12 mai 2009 Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, BC „Victoriabank” SA și ÎCS „Moldova Zahăr” SRL au declarat apel, solicitând casarea hotărârii Judecătoriei Edineț din 27 decembrie 2013 cu emiterea unei noi hotărâri de obligare a întreprinderii „Cupcini-Cristal” SA să elibereze facturi fiscale pe livrarea impozabilă în favoarea ÎCS „Moldova Zahăr” SRL în sumă de 237664.00 lei asupra bunurilor realizate de către BC „Victoriabank” SA conform contractului nr. 1906 din 23 mai 2011. (f. d. 144-148 Vol. II) Prin decizia Curții de Apel Bălți din 09 octombrie 2014 a fost admisă cererea de apel, declarată de BC „Victoriabank” SA și ÎCS „Moldova Zahăr” SRL, casată hotărârea primei instanțe și emisă o hotărâre nouă,
prin care acțiunea BC „Victoriabank” SA și ÎCS „Moldova Zahăr” SRL împotriva „Cupcini-Cristal” SA în proces de insolvabilitate privind obligarea eliberării facturilor fiscale pe livrare impozabilă a fost admisă, iar „Cupcini-Cristal” SA a fost obligată să elibereze facturi fiscale pe livrare impozabilă, asupra bunurilor în sumă totală de 237664.00. (f. d. 188-192Vol. II) Întru susținerea soluției date instanța de apel a menționat că potrivit materialului probator, precum și declarațiile părților litigiante se constată faptul că BC „Victoriabank” SA a deținut o creanță asigurată de debitorul „Cupcini- Cristal” SA prin contractele de gaj nr. 3449A din 29 august 2006 și contractul de ipotecă din 30 august 2006, care pe lângă bunuri concrete includeau și toate accesiunile naturale și artificiale, precum și bunurile încorporate sau legate de acestea prin destinație comună (accesorii), inclusiv unitățile interioare, care sunt necesare pentru exploatarea lui.
2 Urmare a neexecutării obligațiilor de către debitor, BC „Victoriabank” SA și-a realizat dreptul de urmărire a creanței prin obținerea ordonanțelor judecătorești nr. 2o/e – 326 din 22 mai 2009 și nr. 2o/e – 282/09 din 12 mai 2009 de transmitere a bunurilor gajate și ipotecate, și vânzarea directă a bunurilor. Contractul de vânzare-cumpărare din 23 mai 2011 încheiat în numele „Cupcini- Cristal” SA de către BC „Victoriabank” SA cu ÎCS „Moldova Zahăr” SRL privind vânzarea directă a bunurilor gajate și ipotecate nu a fost contestată de către „Cupcini-Cristal” SA.
Astfel, instanța de apel a menționat că ÎCS „Moldova Zahăr” SRL, dobândind legal dreptul de proprietate asupra universalității de bunuri cu nr. cadastral 4102105.012; 4102105.012.01 este îndreptățită să solicite eliberarea facturilor fiscale asupra bunurilor incorporate sau legate de acestea prin destinație comună (accesorii), inclusiv unitățile interioare, care sunt necesare pentru exploatarea lui și care au constituit obiect al tranzacțiilor susnumite. La 05 decembrie 2014 „Cupcini-Cristal” SA în proces de insolvabilitate a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 09 octombrie 2014 și menținerea hotărârii Judecătoriei Edineț din 27 decembrie 2013 ca fiind legală.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, menționând că la caz nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată și anume prevederile art. 39 alin. (1), art. 41 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012. În acest context a declarat că la 06 iunie 2012 ÎCS „Moldova Zahăr” SRL a depus la Curtea de Apel Bălți cerere în cadrul procesului de insolvabilitate a „Cupcini-Cristal” SA privind separarea bunurilor din masa debitoare în sumă totală de 15121079,80 lei, cerere care însă a fost respinsă. Totodată, toate bunurile litigioase au fost constatate de Curtea de Apel Bălți ca proprietatea „Cupcini-Cristal” SA și au fost incluse în masa debitoare prin încheierea emisă la 18 septembrie 2012, fapt ce confirmă că „Cupcini-Cristal” SA deținea dreptul de proprietate asupra bunurilor litigioase.
Recurentul mai declară că la caz, instanța de apel eronat a aplicat prevederile art. art. 512, 513, 514, 572 753 Cod civil, deoarece bunurile mobile și imobile au fost vândute de către BC „Victoriabank” SA în baza contractului de vânzare- cumpărare nr. 1906 din 23 mai 2011, iar în prima pagină a acestui contract au fost indicate ordonanța judecătorească nr. 2o/e – 326/09 din 22 mai 2009 și ordonanța judecătorească nr. 2o/e – 282/09 din 12 mai 2009 în temeiul căror contractul susmenționat a fost încheiat. În cuprinsul ordonanței judecătorești nr. 2o/e – 326 din 22 mai 2009 și ordonanței judecătorești nr. 2o/e – 282/09 din 12 mai 2009 emise în baza legii cu privire la gaj și legii cu privire la ipotecă nr. 142/2008 este indicat că în posesia BC „Victoriabank” SA au fost transmise în mod forțat, pentru a fi vândute, bunurile mobile și imobile gajate în favoarea băncii.
Bunurile, pentru care se solicită eliberarea facturilor fiscale, nu au fost gajate la BC „Victoriabank” SA, respectiv au fost vândute nejustificat. Luând în considerație cele expuse și lipsa bunurilor indicate în cuprinsul ordonanțelor susmenționate, consideră că instanța de fond întemeiat a menționat că din partea reclamanților nu a fost prezentat nici un document care ar confirma 3 dreptul BC „Victoriabank” SA de a include bunurile „Cupcini-Cristal” SA în contractul de vânzare-cumpărare nr. 1906 din 23 mai 2011. Astfel, consideră recurentul că BC „Victoriabank” SA nu a avut dreptul să vândă bunurile „Cupcini-Cristal” SA, care aparțin întreprinderii cu drept de proprietate, ilegal a inclus în lista bunurilor anexat la contractul de vânzare- cumpărare nr. 1906 din 23 mai 2011 și nu este vânzător de bună-credință și nu poate să pretindă la executarea obligațiilor născute ilegal.
Nu este de acord cu opinia instanței de apel precum că bunurile imobile cu nr. cadastrale 4102105.012; 4102105.012 – 4102105.012.059 includ toate accesiunile naturale și artificiale, precum și bunurile incorporate. Indică că din motive necunoscute prețurile unor bunuri au fost indicate în mărime de 0,00 lei, fapt ce vine în contradicții cu prevederile alin. (4) art. 97 Cod fiscal și se poate concluziona că o parte din bunurile indicate în decizia instanței de apel „Cupcini-Cristal” SA trebuie să le transmită către ÎCS „Moldova Zahăr” SRL prin donație, ceia ce vine în contradicție cu legislația fiscală. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
La caz se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 05 decembrie 2014, în termen. Verificând materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ ajunge la concluzia că recursul declarat de „Cupcini-Cristal” SA nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Astfel, „Cupcini-Cristal” SA au invocat că instanța de apel a emis decizia cu interpretarea sau aplicare eronată a normei materiale, fapt ce a atribuit o soluție greșită litigiului dedus instanței spre judecare. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, analizând recursul în raport cu actele cauzei, menționează că acesta conține obiecțiile de fapt și de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare. Drept urmare, se reține că argumentele invocate nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece se referă la legalitatea contractului de vânzare- cumpărare nr. 1906 din 23 mai 2011, încheiat din numele „Cupcini-Cristal” SA de către BC „Victoriabank” SA cu ÎCS „Moldova Zahăr” SRL, care nu a fost contestat de recurent și în prezent se prezumă a fi legal.
Iar obligația de a elibera facturi fiscale cumpărătorului ÎCS „Moldova Zahăr” SRL rezultă anume din acest contract. Prin urmare recursul nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum formal invocă recurenții și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. 4 Astfel, dispozițiile art. 432 alin. (2), (3) CPC au caracter de concretizare a motivului de recurs, determinând cazurile concrete în prezența cărora se consideră că normele de drept material și procedural au fost încălcate sau eronat aplicate.
Recursul exercitat conform secțiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Iar alin. (4) al aceluiași articol stipulează că, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Prin urmare, reieșind din prevederile art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Călăuzindu-se de art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ a constatat existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC al RM și anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Examinând argumentele cererii de recurs prin prisma normelor legale ce reglementează relațiile dintre părți, ținând cont de actele anexate la dosar, se constată că recursurile înaintate de „Cupcini-Cristal” SA împotriva deciziei instanței de apel nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC al RM.
Potrivit celor expuse, în temeiul art. 432, 433, 440 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E : Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Societatea pe Acțiuni „Cupcini Cristal” reprezentată de administratorul insolvabilității Pentru Rusu, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 09 octombrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Banca Comercială „Victoriabank” Societate pe Acțiuni și Întreprinderea cu capital Străin „Moldova Zahăr” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Societății pe Acțiuni „Cupcini Cristal” în proces de insolvabilitate cu privire la obligarea eliberării unor facturi fiscale pe livrare impozabilă.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președinte, judecătorul: Svetlana Filincova Judecători: Dumitru Mardari Maria Ghervas 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.