1ra-578/20 — art. 287 alin. 10 C Contrav

1ra-578/20 — art. 287 alin. 10 C Contrav (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-578/20

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

15 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul

în Procuratura de circumscripție Cahul, Tomița Mihail, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 09 octombrie 2019, în cauza

penală în privința lui

Baba Tudor xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în xxxxx,

și

Cîmpanu Ivan xxxxx, născut la xxxxx, originar

din xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 11.10.2017 - 30.11.2018;

Instanța de apel: 19.12.2018 - 09.10.2019;

Instanța de recurs: 12.12.2019 – 15.09.2020.

A C O N S T A T A T

- Cîmpanu Ivan, a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului

nu întrunește elementele infracțiunii;

- Baba Tudor, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 27, 248

alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă, în mărime de

600 (șase sute) unități convenționale, echivalentul a 30 000 (treizeci mii) lei.

A fost încasat din contul lui Baba Tudor în beneficiul statului, suma de

1

115 775,33 (o sută cincisprezece mii șapte sute șaptezeci și cinci, 33) lei, ce

reprezintă contravaloarea mijlocului de transport de model

,,Mercedes Sprinter 316 CDI”, cu n/î xxxxx, care a fost utilizat la săvârșirea

infracțiunii.

Cererea procurorului cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare din contul

inculpaților Cîmpanu Ivan și Baba Tudor, a fost respinsă ca neîntemeiată.

- Baba Tudor, la data de 18 iunie 2017, având intenția trecerii peste

frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor prin declarare neautentică în

documentele vamale, s-a prezentat pe pista de intrare în Republica Moldova a

postului vamal ,,Cahul” PVFI (rutier), în calitate de șofer al mijlocului de transport

de model ,,Mercedes Sprinter 316 CDI”, cu n/î xxxxx, prezentând organului vamal

declarația vamală DV-6 în care a indicat trecerea peste frontiera vamală a două

lăzi cu bere, două cutii cu detergenți, trei valuri de peliculă și cinci genți cu haine

uzate.

În cadrul controlului vamal fizic efectuat de către colaboratorii vamali, în

mijlocul de transport de model ,,Mercedes Sprinter 316 CDI”, cu n/î xxxxx, condus

de Baba Tudor, au fost depistate nedeclarate zece articole de îmbrăcăminte din

blană naturală, a căror valoare, conform raportului nr. 2576-05 din 21 iunie 2017

al Secției reglementări tarifare și netarifare a Biroului Vamal Sud, a fost estimată la

suma totală de 1 564 094, 51 lei, însă acțiunile sale intenționate îndreptate

nemijlocit spre săvârșirea contrabandei, nu și-au produs efectul din motive

independente de voința sa, deoarece mărfurile nominalizate au fost depistate în

procesul controlului vamal.

Acțiunile lui Baba Tudor, au fost reîncadrate de către prima instanță în baza

art. art. 27, 248 alin. (1) Cod penal, tentativă la contrabandă, adică trecerea peste

frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor în proporții mari, prin declarare

neautentică în documentele vamale, care nu și-a produs efectul din cauze

independente de voința făptuitorului.

- Cîmpanu Ivan, a fost învinuit de către organul de urmărire penală pentru

faptul că la data de 18 iunie 2017, acționând împreună și prin înțelegere

prealabilă cu Baba Tudor, având intenția trecerii peste frontiera vamală a

Republicii Moldova a mărfurilor în proporții deosebit de mari prin declarare

neautentică în documentele vamale, s-a prezentat pe pista de intrare în Republica

Moldova a postului vamal ,,Cahul” PVFI (rutier), însoțindu-l pe Baba Tudor, care

se afla la volanul mijlocului de transport de model ,,Mercedes Sprinter 316 CDI”,

cu n/î xxxxx, unde au prezentat organului vamal declarația vamală DV-6,

completată de Baba Tudor, în care au indicat trecerea peste frontiera vamală a

două lăzi cu bere, două cutii cu detergenți, trei valuri de peliculă și cinci genți cu

haine uzate.

2

În cadrul controlului vamal fizic efectuat de către colaboratorii vamali, în

mijlocul de transport de model ,,Mercedes Sprinter 316 CDI”, cu n/î xxxxx, au fost

depistate nedeclarate zece articole de îmbrăcăminte din blană naturală, a căror

valoare, conform raportului nr. 2576-05 din 21 iunie 2017 al Secției reglementări

tarifare și netarifare a Biroului Vamal Sud, a fost estimată la suma totală de

1 594 094, 51 lei.

De către organul de urmărire penală acțiunile lui Cîmpanu Ivan, au fost

încadrate în baza art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, contrabanda, adică trecerea

peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, în proporții deosebit de

mari, prin declarare neautentică în documentele vamale, săvârșită de mai multe

persoane, în proporții deosebit de mari.

2.1. Instanța de fond a conchis că acțiunile lui Baba Tudor, nu întrunesc

elementele infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, așa

precum a fost învinuit de către organul de urmărire penală, și a reîncadrat

acțiunile acestuia în baza art. 27, 248 alin. (1) Cod penal – tentativă la contrabandă,

adică trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor în proporții

mari, prin declarare neautentică în documentele vamale, care nu și-a produs efectul

din cauze independente de voința făptuitorului.

Prima instanță a reținut, că în acțiunile inculpatului Baba Tudor lipsește

elementul calificativ prevăzut la lit. b) alin. (5) art. 248 Cod penal – „contrabanda

săvârșită de mai multe persoane”, reieșind din faptul că vinovăția lui Cîmpanu Ivan,

nu a fost demonstrată, iar în urma modificărilor și completărilor operate la

art. 248 Cod penal, prin Legea nr. 179 din 26 iulie 2018, în vigoare din 17 august

2018, raportate la prevederile art. 10 Cod penal, pentru calificarea acțiunilor

inculpatului Baba Tudor, drept acțiuni prejudiciabile de contrabandă, valoarea a

zece articole de îmbrăcăminte din blană naturală, urma să depășească suma de

560 000 lei, corespunzător acțiunile acestuia nu au fost directe în vederea

realizării scopului propus, acestea fiind îndreptate spre tentativa de trecere peste

frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor în sumă totală de 1 594 094,51

lei, prin declararea neautentică în documentele vamale.

acesteia, în partea achitării inculpatului Cîmpanu Ivan și recunoașterii lui

Baba Tudor vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 27, 248 alin. (1)

Cod penal, încasării din contul lui Baba Tudor în beneficiul statului a sumei de

115 775,33 lei, și respingerii cererii procurorului cu privire la încasarea din contul

inculpaților a cheltuielilor judiciare, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

- Cîmpanu Ivan să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 248

alin. (5) lit. b) Cod penal, la 5 ani închisoare și conform art. 90 Cod penal, să fie

suspendată condiționat executarea pedepsei pentru o perioadă de probațiune de

3

5 ani;

- Baba Tudor să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 248

alin. (5) lit. b) Cod penal și conform art. 90 Cod penal, să fie suspendată

condiționat executarea pedepsei pentru o perioadă de probațiune de 5 ani;

- Să fie încasată din contul inculpatului Cîmpanu Ivan, suma de 1 595,57 lei,

și din contul inculpatului Baba Tudor, suma de 2 937, 1 lei, cu titlu de cheltuieli

judiciare;

- Să fie dispusă confiscarea specială în proprietatea statului, în mod solidar

de la inculpații Cîmpanu Ivan și Baba Tudor, a contravalorii mijlocului de

transport de model ,,Mercedes Sprinter 316 CDI”, cu n/î xxxxx, ce constituie

115 755,33 lei.

3.1. În motivarea apelului a indicat, că prima instanță nu a luat în

considerație poziția acuzării care în discursul său a modificat învinuirea adusă

inculpaților în sensul atenuării acesteia, în baza alin. (5) lit. b) art. 248 Cod penal,

reieșind din modificările operate la art. 248 Cod penal, prin Legea pentru

modificarea unor acte legislative nr. 179 din 26 iulie 2018, care are efect

retroactiv, deoarece ameliorează situația inculpaților.

Menționează, că prima instanță nu a motivat achitarea inculpatului

Cîmpanu Ivan, or argumentele expuse în acest context de către instanță, sunt

neîntemeiate, deoarece la traversarea frontierei de stat cu un mijloc de transport,

doar o singură persoană poate avea calitatea de șofer, fapt ce nu exclude

posibilitatea inculpatului Cîmpanu Ivan de a comite infracțiunea de contrabandă

prin participație, în contextul în care potrivit art. 248 alin. (5) lit. b) Cod penal,

contrabanda săvârșită de două sau mai multe persoane se consideră fapta la care

au participat două sau mai multe persoane de la începutul sau pe parcursul

comiterii, până la consumarea acesteia.

Consideră, că declarațiile martorului Dogaru Rodica, potrivit cărora nu-l

cunoaște pe Cîmpanu Ivan, nu sunt relevante la caz, deoarece mijlocul de transport

de model ,,Mercedes Sprinter 316 CDI”, cu n/î xxxxx, a fost condus de ambii

inculpați, fapt confirmat prin declarațiile martorilor Semco Natalia și Isac Dmitrii,

precum și prin declarațiile inculpaților, ceea ce atestă faptul că atât Cîmpanu Ivan,

cât și Baba Tudor, fiind șoferi, au avut aceeași intenție de a traversa frontiera

vamală a Republicii Moldova, și ambii au avut obligația să cunoască ce se află în

mijlocul de transport.

În opinia acuzării, nu este motivată concluzia primei instanțe potrivit căreia

în acțiunile inculpatului Cîmpanu Ivan, lipsește latura subiectivă, care se

caracterizează prin intenție directă, în contextul că nu a fost stabilită vinovăția

acestuia în săvârșirea faptei prejudiciabile, deoarece acțiunile inculpatului de

trecere peste frontiera vamală a Republicii Moldova, a articolelor de îmbrăcăminte

din blană naturală, cu valoarea ce depășește 100 de salarii medii lunare pe

4

economie prognozate, prin declararea neautentică în documentele vamale, au fost

ghidate anume de intenția directă a inculpatului Cîmpanu Ivan de a săvârși

infracțiunea în cauză, fiind conduse de interesul material pentru neachitarea

drepturilor de import.

Indică, că prima instanță nu a luat în considerație și nu a dat apreciere

probelor acuzării prezentate în cadrul cercetării judecătorești, și anume

informațiile de pe rețelele de socializare a utilizatorului Cîmpanu Ivan, din care

rezultă că acesta se ocupă cu transportarea pasagerilor și coletelor din

Republica Moldova în Germania, unde era indicat și numărul de contact al acestuia,

ce a fost menționat și în declarațiile martorului Stan Galina, care a comunicat că

este numărul de contact al șoferului de microbuz cu care a convenit referitor la

deplasarea sa din Germania în Republica Moldova.

De asemenea, prima instanță a ignorat informația eliberată de Poliția de

Frontieră, potrivit căreia inculpații deseori traversează frontiera de stat a

Republicii Moldova împreună, în calitate de șoferi/pasageri și nu a combătut

probele acumulate în cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești, precum

sunt declarațiile inspectorului principal al postului vamal Cahul PFVI rutier al

Serviciului Vamal, Semco Natalia; declarațiile martorului Stan Galina; declarațiile

martorului Isac Dmitrii și procesul-verbal de examinare a obiectului din

21 septembrie 2017.

Consideră, că prima instanță a apreciat eronat circumstanțele de fapt și de

drept stabilite în cadrul judecării cauzei, în privința achitării inculpatului

Cîmpanu Ivan, bazându-se doar pe declarațiile inculpaților.

Inculpatul Cîmpanu Ivan a recunoscut faptul că de 5 ani practică activitatea

de transport de pasageri și colete neînsoțite pe ruta Moldova-Germania-Moldova,

iar anterior a fost condamnat la pedeapsă cu amendă pentru organizarea tentativei

de trecere ilegală a frontierei de stat a Republicii Moldova, unei persoane.

Invocă acuzarea, că nu este de acord cu reîncadrarea juridică a faptei comise

de către Baba Tudor, conform art. 27, art. 248 alin. (1) Cod penal, și argumentele

primei instanțe precum că infracțiunea nu a fost consumată, deoarece componența

infracțiunii de contrabandă este una formală, iar modalitatea săvârșirii acestei

infracțiuni incriminată inculpaților Baba Tudor și Cîmpanu Ivan, se caracterizează

prin declararea neautentică în documentele vamale a bunurilor, valoarea cărora

depășește 100 de salarii medii lunare prognozate pe economie prin

Hotărârea Guvernului la momentul săvârșirii faptei, or fapta imputată inculpaților

a fost consumată în momentul depunerii declarației vamale, ceea ce demonstrează

intenția acestora de a introduce bunurile pe teritoriul Republicii Moldova.

Mai indică acuzarea, că la stabilirea pedepsei inculpatului Baba Tudor, prima

instanță nu a luat în considerație instituția individualizării pedepsei și nu i-a

aplicat o pedeapsă echitabilă care să impună lipsuri și restricții proporționale

5

faptei infracționale comise, considerând în acest context că este oportun de a

aplica inculpatului o pedeapsă cu închisoare, pentru ca aceasta să atingă scopul de

restabilire a echității sociale, corectării inculpatului, prevenirii comiterii de noi

infracțiuni.

Precizează, că prima instanță eronat a interpretat prevederile art. 227

alin. (2), pct. 5), 229 alin. (1) Cod de procedură penală, și neîntemeiat a respins

cerința procurorului privind încasarea din contul inculpaților Baba Tudor și

Cîmpanu Ivan a cheltuielilor judiciare în sumă de 2 937,10 lei și 1 595,57 lei.

sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

inculpatul Baba Tudor, învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 248

alin. (1) Cod penal, să fie achitat.

4.1. În motivarea apelului a invocat, că fiind audiat martorul Semco Natalia,

aceasta a declarat că în cadrul controlului vamal fizic efectuat de către

colaboratorii vamali, Baba Tudor a dorit să declare blănurile naturale, însă

inspectorul nu i-a permis.

Susține, că informația indicată de către inculpat, nu a fost falsă, aceasta fiind

introdusă incomplet, fapt care nu poate fi calificat ca o intenție a inculpatului, însă

ca o neglijență sau neatenție a acestuia, deoarece Dogaru Rodica a comunicat că

dorește să devameze blănurile.

Menționează, că declararea mărfurilor se face în scris, verbal, sau prin

acțiune, prin mijloace electronice sau alte modalități prevăzute de legislația în

vigoare, astfel că inculpatul Baba Tudor a comunicat verbal că dorește să

devameze bunurile, ceea ce demonstrează lipsa intenției acestuia de a trece ilegal

peste frontiera vamală a Republicii Moldova, obiectele din blană naturală.

Consideră, că potrivit probelor cercetate în cadrul ședinței de judecată în

prima instanță, și anume, declarațiile inculpaților Baba Tudor și Cîmpanu Ivan,

declarațiile martorilor, nu se demonstrează vinovăția inculpatului Baba Tudor în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (1) Cod penal, precum și nu a

avut intenția de a introduce în mod fraudulos, articole vestimentare din blană

naturală, peste frontiera vamală a Republicii Moldova.

Referitor la încasarea contravalorii mijlocului de transport de model

,,Mercedes Sprinter 316 CDI”, cu n/î xxxxx, care a fost utilizat la săvârșirea

infracțiunii, precizează apărarea că prima instanță nu a luat în considerație faptul

că potrivit rechizitoriului acest mijloc de transport nu a fost indicat ca corp delict

în cauza penală, iar valoarea în vamă a mijlocului de transport a fost stabilită doar

în baza răspunsului Serviciului Vamal, care a fost prezentat primei instanțe de

către procuror.

Examinarea mijlocului de transport a fost efectuată la distanță, nefiind

6

examinat nemijlocit automobilul, a cărui valoare în vamă a fost calculată în baza

unor metode de rezervă și în baza unor informații de pe paginile web specializate.

acesteia, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care să fie achitat din motiv că fapta nu

întrunește elementele infracțiunii.

5.1. În motivarea apelului a invocat, că prima instanță nu a luat în

considerație declarațiile sale depuse, precum și de declarațiile martorilor, potrivit

cărora nu s-a demonstrat faptul că a avut o înțelegere cu cineva, precum și că a

avut scopul de a introduce ilegal pe teritoriul Republicii Moldova careva obiecte,

prin declarare neautentică în documentele vamale.

Consideră, că prima instanță nu a argumentat intenția directă în

conformitate cu prevederile legale, în contextul în care a stabilit că în acțiunile sale

lipsește latura subiectivă, or la materialele cauzei nu există probe care să

demonstreze faptul că prin acțiunile sale a avut intenția directă de a obține venit în

urma introducerii pe teritoriul țării a obiectelor din blană.

Susține, că nu poate fi reținut ca probă raportul nr. 2576-05 din 21 iunie

2017 al Secției reglementări tarifare și netarifare al Biroului Vamal Sud, potrivit

căruia valoarea hainelor de blană a fost estimată la suma de 1 594 094,51 lei,

deoarece lipsesc concluziile specialistului referitor la faptul dacă blănurile sunt

naturale sau artificiale, anul fabricării acestora, mărimea și descrierea.

Menționează, că nu este de acord cu încasarea contravalorii mijlocului de

transport de model ,,Mercedes Sprinter 316 CDI”, cu n/î xxxxx, în sumă de

115 775,33 lei, deoarece proveniența acestei sume rezultă dintr-un tabel și un

răspuns adresat procurorului de la Șeful Biroului Vamal Sud, potrivit căruia se

reflectă, că valoarea în vamă al mijlocului de transport, s-a stabilit prin aplicarea

metodelor de determinare a valorii în vamă, conform Legii cu privire la tariful

vamal nr. 1380-XIII din 20 noiembrie 1997 și Dispoziției Guvernului nr. 974 din

15 august 2015, cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de

declarare a valorii în vamă a mărfurilor.

Precizează, că în speță nu a fost dispusă expertiza mijlocului de transport, iar

în cadrul unei evaluări a mijlocului de transport, în conformitate cu art. 20210

Cod vamal, reprezentanții organului vamal aveau obligația să-i comunice decizia

luată, să-i explice drepturile și obligațiile, fapt care nu a fost verificat de către

instanța de fond în cadrul examinării cauzei, din care motiv sentința este

nemotivată și astfel fiindu-i încălcat dreptul la un proces echitabil.

Cu referire la solicitarea procurorului privind încasarea cheltuielilor de

judecată pentru efectuarea expertizelor, consideră că această cerință este

neîntemeiată, deoarece toate expertizele efectuate în cadrul cauzei penale, au fost

dispuse în baza ordonanțelor organului de urmărire penală, iar aceste cheltuieli se

7

referă la activitatea organului de urmărire penală, cu scopul depistării

circumstanțelor care demonstrează săvârșirea infracțiunii și identificarea

făptuitorului, concluzionând că prima instanță urma să respingă această cerință, or

încasarea cheltuielilor judiciare din contul său, poate influența starea materială a

familiei sale.

09 octombrie 2019, a fost respins apelul procurorului și admise apelurile declarate

de avocatul Reșulschi Galina în numele inculpatului Baba Tudor și de către

inculpatul Baba Tudor, cu casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

Cîmpanu Ivan, a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost

săvârșită de inculpat.

A fost încetat procesul penal în privința inculpatului Baba Tudor pe capătul

învinuirii în baza art. 248 alin. (5), lit. b), d) Cod penal, din motiv că fapta

inculpatului Baba Tudor constituie contravenție.

Baba Tudor a fost recunoscut vinovat de săvârșirea contravenției prevăzute

de art. 287 alin. (10) Cod contravențional, cu încetarea procesului contravențional

în privința acestuia, din motivul expirării termenului prescripției răspunderii

contravenționale.

A fost respinsă cererea procurorului cu privire la încasarea cheltuielilor de

judecată și cu privire la confiscarea contravalorii unității de transport de model

„Mercedes Sprinter 316 CDI”, cu n/î xxxxx.

6.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că prima

instanță corect a concluzionat în privința achitării inculpatului Cîmpanu Ivan de

sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de alin. (5) lit. b) art. 248 Cod

penal, deoarece această concluzie este întemeiată pe probe pertinente,

concludente, veridice și utile, care au fost corect apreciate de către instanța de

fond, cu respectarea prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, însă eronat a

indicat motivul achitării acestuia că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, or

acesta urmează să fie achitat din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

Instanța de apel a menționat, că nu s-a demonstrat realizarea de către

inculpatul Cîmpanu Ivan, a laturii obiective al infracțiunii reținute în speță, iar

toate argumentele procurorului nu pot fi luate în considerație, or prin examinarea

probelor administrate în cadrul procesului penal în privința vinovăției inculpatului

Cîmpanu Ivan, rezultă o situație contrară decât cea descrisă de procuror și

susținută de către acesta în cadrul examinării cauzei.

Astfel, în cadrul examinării apelurilor și în rezultatul verificării probelor

cercetate de prima instanță, nu a fost stabilit faptul că inculpatul Cîmpanu Ivan a

avut o înțelegere prealabilă cu inculpatul Baba Tudor, referitor la introducerea

8

obiectelor de îmbrăcăminte din blană naturală în mod fraudulos peste frontiera

vamală a Republicii Moldova, deoarece această circumstanță nu a fost demonstrată

prin careva probe concrete.

Probele cercetate de prima instanță, combat poziția procurorului privind

existența unei înțelegeri prealabile dintre inculpați, cu referire la introducerea în

mod fraudulos peste frontiera vamală a Republicii Moldova, a obiectelor de haine

din blană naturală, reținând în acest context declarațiile martorilor Isac Dmitrii,

Dogaru Rodica, Semco Natalia, declarațiile inculpaților, iar astfel concluzionând că

nu a fost demonstrată realizarea de către inculpatul Cîmpanu Ivan a laturii

obiective al infracțiunii incriminate acestuia de către procuror.

Instanța de apel a precizat, că în urma cercetării și verificării probelor

examinate de către prima instanță, nu s-a stabilit realizarea de către inculpatul

Cîmpanu Ivan a laturii subiective a infracțiunii incriminate acestuia, deoarece

ultimul nu a cunoscut despre existența în automobil a hainelor din blană naturală,

astfel nu putea să aibă intenția de introducere în mod fraudulos peste frontiera

vamală a Republicii Moldova, fapt care rezultă din declarațiile martorilor

Dogaru Rodica, Isac Dmitrii și declarațiile inculpaților Baba Tudor și Cîmpanu Ivan,

care coroborează între ele și demonstrează lipsa realizării de către inculpatul

Cîmpanu Ivan a laturii subiective a infracțiunii din speță.

În opinia instanței de apel, alegațiile procurorului precum că aflarea

inculpatului Cîmpanu Ivan în calitate de pasager, nu exclude acționarea acestuia în

complicitate cu inculpatul Baba Tudor, sunt nefondate, deoarece în interpretarea

infracțiunii prevăzute de alin. (5) lit. b) art. 248 Cod penal, legiuitorul a indicat

expres că acțiunile persoanelor urmează să fie încadrate anume în baza acestei

norme penale, când două sau mai multe persoane au participat de la începutul sau

pe parcursul comiterii ei până la consumarea acesteia, or, la caz, procurorul nu a

demonstrat faptul că inculpatul Cîmpanu Ivan a avut din start careva înțelegere cu

inculpatul Baba Tudor, referitor la trecerea ilegală a hainelor din blană naturală

peste frontiera vamală a Republicii Moldova, precum și faptul că inculpatul

Cîmpanu Ivan pe parcursul drumului din Germania în Moldova, a aflat despre

hainele din blană naturală și a acționat prin înțelegere cu inculpatul Baba Tudor la

introducerea obiectelor de haine din blană naturală, în mod fraudulos peste

frontiera vamală a Republicii Moldova.

Instanța de apel a apreciat ca fiind eronată poziția acuzării precum că

declarațiile martorului Dogaru Rodica nu reprezintă relevanță pentru cauza

penală, din motivul că martorii Semco Natalia, Isac Dmitrii, precum și inculpații, au

confirmat faptul, că ambii inculpați au condus mijlocul de transport din Germania

până în Moldova, astfel ambii având intenția de a comite infracțiunea reținută în

speță, iar argumentele procurorului invocate în acest sens, sunt bazate doar pe

presupuneri și nu pe probe concrete.

9

Cu referire la informația de pe rețelele de socializare potrivit căreia

inculpatul Cîmpanu Ivan practică activitatea de transport internațional al

pasagerilor și coletelor din Moldova în Germania, precum și informația eliberată

de Poliția de Frontieră din care rezultă că au fost înregistrate mai multe traversări

ale inculpaților Baba Tudor și Cîmpanu Ivan peste frontiera vamală, cu diferite

mijloace de transport, instanța de apel a indicat că nu sunt relevante cauzei,

deoarece proba respectivă nu poate fi apreciată în sensul vinovăției inculpatului

Cîmpanu Ivan, în săvârșirea infracțiunii de contrabandă.

Instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiate și argumentele procurorului

prin care face trimitere la declarațiile martorului Semco Natalia, care a comunicat

că în momentul depistării hainelor din blană naturală la postul vamal, inculpatul

Cîmpanu Ivan se afla în automobil și se interesa de cele întâmplate, precum și

declarațiile martorului Stan Galina, care nu a fost audiată în prima instanță și nici

în instanța de apel.

De asemenea, instanța de apel nu a reținut alegația procurorului precum că

anterior inculpatul Cîmpanu Ivan a fost în conflict cu legea penală, deoarece nu

este relevant cauzei, or antecedentele penale sunt stinse, iar în perioada comiterii

infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 27, 362 alin. (1) Cod penal și până în

prezent, nu a săvârșit nici o faptă prejudiciabilă.

Instanța de apel a concluzionat, că inculpatului Cîmpanu Ivan nu-i poate fi

aplicată încasarea contravalorii mijlocului de transport de model

,,Mercedes Sprinter 316 CDI”, cu n/î xxxxx, deoarece acesta nu are legătură cu

săvârșirea infracțiunii și nu a fost implicat în săvârșirea acesteia.

Instanța de apel a subliniat, că divergențele dintre datele indicate de către

inculpatul Baba Tudor în declarația vamală completată de acesta și rezultatele

controlului fizic al automobilului efectuat de către colaboratorii vamali, au fost

depistate în timpul efectuării controlului, când inculpatul Baba Tudor se afla pe

teritoriul postului vamal și de fapt, acesta nu a traversat frontiera vamală și nu a

părăsit teritoriul vamal, iar infracțiunea nu a fost consumată.

Astfel, instanța de apel a stabilit cu certitudine, că blănurile au fost depistate

în urma efectuării controlului fizic al mijlocului de transport, și anume în timpul

când inculpatul Baba Tudor încă nu a părăsit teritoriul vamal, concluzionând că

prima instanță corect a încadrat juridic acțiunile inculpatului Baba Tudor, în baza

art. 27, 248 alin. (1) Cod penal.

În opinia instanței de apel, pedeapsa cu închisoare solicitată de procuror în

privința inculpatului Baba Tudor, este una prea aspră, nefiind echitabilă și care

poate trezi sentimente de jignire sau neîncredere în lege, ceea ce este contrar

scopului pedepsei penale, în contextul în care pedeapsa stabilită inculpatului

Baba Tudor pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) Cod

penal, sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, a fost executată

10

de către acesta, iar la moment antecedentele penale sunt stinse, în perioada de la

condamnarea anterioară și până la caz, inculpatul Baba Tudor nu a comis nici o

infracțiune sau contravenție, ceea ce demonstrează că corectarea și reeducarea

acestuia este posibilă fără izolarea de la societate.

Consideră instanța de apel, că prima instanță corect a respins cerința

procurorului privind încasarea cheltuielilor de judecată din contul inculpaților

Baba Tudor și Cîmpanu Ivan, invocând prevederile art. 227 alin. (1), (2), (3)

Cod de procedură penală, or dispozițiile acestei norme legale, stabilesc care

cheltuieli urmează să fie considerate cheltuieli judiciare și de către cine urmează să

fie suportate aceste cheltuieli, astfel că prima instanță corect a constatat că salariul

procurorului, consultantului procurorului precum și hârtia și imprimantele nu pot

fi considerate drept cheltuieli judiciare.

Instanța a precizat, că salariul procurorului sau consultantului procurorului

nu pot fi imputabile inculpaților, deoarece aceste cheltuieli nu rezultă din

săvârșirea nemijlocit a infracțiunii în cauză.

Totodată, instanța de apel a constatat că în cadrul urmăririi penale, cât și în

cadrul examinării cauzei, acuzarea nu a demonstrat faptul că inculpatul

Baba Tudor a acționat în comun acord cu alte persoane, iar probele prezentate de

către acesta nu demonstrează acționarea inculpatului în comun acord cu alte

persoane.

Prima instanță eronat a încadrat juridic acțiunile inculpatului Baba Tudor în

baza art. 27, 248 alin. (1) Cod penal, iar argumentele inculpatului privind

nevinovăția sa, urmează să fie respinse ca neîntemeiate, deoarece în speță s-a

demonstrat realizarea laturii obiective și laturii subiective a infracțiunii de

tentativă de contrabandă, săvârșită de către inculpatul Baba Tudor.

Instanța de apel a menționat, că potrivit probelor cercetate de prima

instanță, care au fost verificate și în ședința instanței de apel, rezultă cu certitudine

existența intenției inculpatului Baba Tudor de a trece peste frontiera vamală a

Republicii Moldova în mod ilegal, aceste obiecte, deoarece existența intenției se

confirmă prin declarațiile martorului Dogaru Rodica.

Reieșind din prevederile art. 4 alin. (1), (2) al Legii cu privire la modul de

introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către

persoane fizice, nr. 1569-XV din 20 decembrie 2002, și art. 173 Cod vamal, rezultă

că inculpatul Baba Tudor, fiind în calitate de transportator al hainelor din blană

naturală, era obligat să le declare organului vamal, obligație care rezultă direct din

normele legale imperative, care nu au fost respectate de către acesta, astfel că

intenția inculpatului Baba Tudor de a trece peste frontiera vamală a hainelor din

blană naturală, a fost demonstrată prin probe concrete.

Or, potrivit declarațiilor martorului Semco Natalia depuse în ședința

instanței de apel, rezultă că la începutul controlului fizic al automobilului,

11

inculpatul Baba Tudor a comunicat că geanta cu blănuri aparține unei alte

persoane, care l-a rugat să transporte această geantă în Republica Moldova, ceea ce

atestă că Baba Tudor nu a respectat prevederile art. 4 alin. (5) al Legii menționate,

deoarece a ascuns de la organul vamal faptul că transportă un bagaj neînsoțit, iar

în momentul documentării cazului, a intenționat să invoce că geanta aparține lui,

prin ce se demonstrează intenția directă a acestuia de a trece obiecte de haine din

blană naturală în mod ilegal peste frontiera vamală a Republicii Moldova, fără a

achita plățile cuvenite.

Instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiate argumentele avocatului

Reșulischi Galina în numele inculpatului Baba Tudor, precum că acțiunile acestuia

urmează să fie calificate în baza art. 287 alin. (10) Cod contravențional, iar

procesul penal în privința acestuia urmează să fie încetat.

Instanța a menționat, că conform Legii nr. 179 din 26 iulie 2018, în vigoare

din 17 august 2018, fiind operate modificări și completări la art. 248 Cod penal,

rezultă că pentru realizarea laturii obiective a infracțiunii de contrabandă,

valoarea bunurilor trecute în mod fraudulos peste frontiera vamală a Republicii

Moldova, urmează să depășească 100 de salarii medii lunare pe economie

prognozate, stabilite prin Hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii

faptei, aceasta fiind o condiție obligatorie pentru a constata că acțiunile persoanei

pot fi considerate drept contrabandă, în sensul normei penale prevăzute în

art. 248 Cod penal.

În ședința instanței de apel, la demersul inculpatului Baba Tudor și a

apărătorului acestuia, a fost dispusă efectuarea expertizei merceologice a hainelor

din blană naturală pentru stabilirea anului producerii acestora, uzurii și valorii,

astfel fiind emis raportul de expertiză judiciară nr. 1851-1860 din

03 septembrie 2019.

Instanța de apel a subliniat, că potrivit materialelor dosarului, se atestă cu

certitudine, că fapta prejudiciabilă a fost săvârșită de către inculpatul Baba Tudor,

la data de 18 iunie 2017, când prevederile Hotărârii Guvernului privind aprobarea

cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2017,

nr. 1233 din 09 noiembrie 2016, erau deja în vigoare, conform căreia pentru

anul 2017a fost aprobat salariul mediul prognozat pe economie, în cuantum de

5600 lei.

Astfel, pentru încadrarea acțiunilor inculpatului Baba Tudor în baza art. 248

alin. (1) Cod penal, a precizat instanța de apel că valoarea mărfurilor hainelor din

blană naturală transportată, urma să depășească suma de 560 000 lei,

concluzionând că pentru determinarea valorii hainelor din blană naturală urmează

a fi luate în considerație rezultatele expertizei judiciare efectuate în cadrul

examinării cauzei în instanța de apel, deoarece organul vamal nu a examinat

articolele de haine din blană naturală, în sensul stabilirii uzurii acestora, stabilind

12

valoarea acestora în baza unui preț de vânzare.

Instanța de apel a conchis, că suma de 68 627,25 lei, nu depășește cuantumul

de 560 000 lei, fapt ce atestă că nu a fost stabilită latura obiectivă a infracțiunii de

contrabandă, iar acțiunile inculpatului Baba Tudor reprezintă elementele

constitutive ale contravenției prevăzute de art. 287 alin. (10) Cod contravențional,

în contextul în care la momentul comiterii faptei prejudiciabile, acțiunile acestuia

constituiau infracțiunea de contrabandă, iar în urma modificărilor și completărilor

operate la art. 248 Cod penal, prin Legea nr. 179 din 26 iulie 2018, fapta săvârșită

de inculpatul Baba Tudor, nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de

contrabandă, aceasta întrunind elementele constitutive ale contravenției

prevăzute de art. 287 alin. (10) Cod contravențional, conform indicilor, trecerea

mărfurilor, obiectelor, peste frontiera vamală a Republicii Moldova, prin declarare

neautentică în documentele vamale, dacă aceste acțiuni nu constituie infracțiune de

contrabandă sau o altă infracțiune.

Totodată, instanța de apel a considerat necesar de a înceta procesul

contravențional în privința inculpatului Baba Tudor, deoarece din momentul

săvârșirii de către inculpatul Baba Tudor a faptei prejudiciabile, a trecut o

perioadă mai mare de un an, fapt ce atestă expirarea termenului de prescripție a

răspunderii contravenționale, care înlătură posibilitatea tragerii inculpatului la

răspundere contravențională și generează încetarea procesului contravențional,

invocând în acest context prevederile art. 30, 441 alin. (1) lit. b), 461 Cod

contravențional.

Cu referire la încasarea contravalorii mijlocului de transport, de model

,,Mercedes Sprinter 316 CDI”, în mărime de 115 775,33 lei, instanța de apel a

conchis că prima instanță prematur a dispus încasarea acesteia din contul

inculpatului Baba Tudor, în contextul în care din materialele cauzei nu rezultă, că

automobilul de model ,,Mercedes Sprinter 316 CDI” a fost recunoscut ca corp delict

în prezenta cauză penală.

Instanța de apel a precizat, că potrivit declarațiilor martorilor precum și a

inculpatului Baba Tudor, geanta cu haine din blană naturală nu a fost ascunsă

într-un loc special adaptat în mijlocul de transport, astfel că prima instanță eronat

a constatat că inculpatul Baba Tudor a utilizat mijlocul de transport în scopul

trecerii ilegale peste frontiera vamală a Republicii Moldova, a obiectelor de haine

din blană naturală, or mijlocul de transport nominalizat a fost destinat pentru

transportarea pasagerilor și bagajelor din Germania în Republica Moldova.

În opinia instanței de apel, este neîntemeiată poziția primei instanțe precum

că mijlocul de transport a fost folosit exclusiv în scopul comiterii trecerii ilegale

peste frontiera vamală a obiectelor și mărfurilor, astfel aplicând eronat prevederile

art. 106 Cod penal.

Potrivit materialelor cauzei rezultă, că inculpatului Baba Tudor nu i-au fost

13

comunicate rezultatele evaluării mijlocului de transport, iar în temeiul legislației

vamale în vigoare, ultimul avea dreptul să facă cunoștință cu rezultatul evaluării și

să depună obiecții, sau să solicite numirea unei expertize în caz de dezacord, or

dreptul inculpatului în acest sens rezultă din prevederile art. 20210 alin. (8)

Cod vamal.

Instanța de apel a reținut ca fiind întemeiate argumentele apărării

inculpatului Baba Tudor cu privire la jurisprudența relevantă a CEDO, care

prevede că o simplă încălcare a legislației vamale, nu este suficientă pentru

aplicarea măsurii de confiscare, invocând cauza Ismailov vs Federația Rusă din

06 noiembrie 2008.

În acest context, instanța de apel a considerat necesar să aplice confiscarea

specială a articolelor de haine din blană naturală, menționând prevederile art. 431

alin. (1) și (4), 4397 alin. (1) și (2) lit. a) Cod contravențional, art. 162 alin. (1)

pct. 1), 5) Cod de procedură penală, deoarece prin ordonanța organului de

urmărire penală din 31 iulie 2017, în calitate de corpuri delicte, la materialele

cauzei au fost anexate 10 articole vestimentare din blană naturală (vol. I, f.d 30),

articole vestimentare care urmează să fie confiscate.

penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea

acesteia, cu dispunerea trimiterii la rejudecare a cauzei în instanța de apel.

7.1. În argumentarea recursului menționează, că instanța de apel, cercetând

probele prezentate de acuzare, nu a respectat prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, și astfel motivându-și soluția în baza probelor prezentate de

către apărare, a dispus neîntemeiat achitarea inculpatului Cîmpanu Ivan.

Menționează acuzarea, că reieșind din analiza circumstanțelor de fapt și de

drept, rezultă că inculpatul Cîmpanu Ivan a cunoscut inițial despre hainele din

blană naturală și a acționat prin înțelegere cu inculpatul Baba Tudor la

introducerea obiectelor de haine din blană naturală, în mod fraudulos peste

frontiera vamală a Republicii Moldova, fapt demonstrat prin declarațiile

inspectorului principal al postului vamal Cahul PFVI rutier al Serviciului Vamal,

Semco Natalia.

Consideră, că este neîntemeiată concluzia instanței de apel prin care nu a

reținut declarațiile martorului Stan Galina, motivând în acest context că martorul

nu a fost audiat în cadrul primei instanțe și nici în instanța de apel, precum și nu au

fost date citirii declarațiilor în ședința de judecată, or acuzarea nu s-a dezis de

această probă, iar instanța a încălcat modul de apreciere a probelor prin prisma

art. 101 Cod de procedură penală.

Indică, că instanța de apel nu a luat în considerație declarațiile martorilor

Isac Dmitrii și Stan Galina, extrasele de pe rețelele de socializare, potrivit cărora

inculpatul Cîmpanu Ivan practică activitatea de transport internațional al

14

pasagerilor și coletelor din Moldova în Germania și invers, precum și informația de

la Poliția de Frontieră privind traversarea frontierei de stat a Republicii Moldova

de către inculpații Cîmpanu Ivan și Baba Tudor.

Relevă, că instanța de apel a apreciat critic faptul că la data de 14 iunie 2017,

cu mijlocul de transport de model Mercedes, cu n/î xxxxx, a fost înregistrată

trecerea frontierei Republicii Moldova de către Baba Tudor și Cîmpanu Ivan pe

direcția ieșire, iar la 18 iunie 2017, la fel cu mijlocul de transport de model

Mercedes, cu n/î xxxxx, a fost înregistrată trecerea frontierei Republicii Moldova

de către Baba Tudor, Cîmpanu Ivan, Isac Dmitrii, Stan Galina și Bejenaru Valeriu,

pe direcția intrare, astfel că inculpatul Baba Tudor și inculpatul Cîmpanu Ivan au

fost responsabili pentru bunurile aflate în automobil, care urmau să fie trecute

peste frontiera vamală.

În opinia acuzării, instanța de apel neîntemeiat a dispus achitarea lui

Cîmpanu Ivan, apreciind eronat circumstanțele de fapt și de drept stabilite în

cadrul judecării cauzei, bazându-se doar pe declarațiile inculpaților, care sunt

combătute prin totalitatea probelor acumulate în cadrul urmăririi penale, precum

și cercetate în cadrul instanței de fond și instanței de apel.

Totodată, consideră acuzarea că instanța de fond a încadrat greșit fapta

comisă de către inculpatul Baba Tudor conform art. 27, 248 alin. (1) Cod penal,

motivând că infracțiunea nu a fost consumată, deoarece contrabanda este o

componență de infracțiune formală, iar modalitatea comiterii infracțiunii de

contrabandă incriminată inculpaților este declararea neautentică în documentele

vamale de trecere a frontierei a bunurilor, valoarea cărora depășește 100 salarii

medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin Hotărârea Guvernului în

vigoare la momentul săvârșirii faptei de trecere peste frontiera vamală a

Republicii Moldova.

Susține, că instanța de apel neîntemeiat a admis demersul inculpatului

Baba Tudor și apărătorului acestuia, privind dispunerea efectuării expertizei

merceologice a hainelor din blană naturală și eronat a reținut rezultatele acestei

expertize la adoptarea deciziei, deoarece nu a luat în considerație că de la

momentul comiterii infracțiunii și până la efectuarea expertizei merceologice, a

trecut mai mult de doi ani (la 18 iunie 2017 a fost comisă fapta, la 03 septembrie

2019 a fost efectuată expertiza merceologică), și nu a luat în considerație condițiile

în care au fost păstrate blănurile naturale în această perioada de timp, or pentru

păstrarea blănurilor naturale sunt necesare condiții individuale de păstrare, în

contextul în care condițiile necorespunzătoare de păstrare a acestora, afectează

semnificativ calitatea și valoare comercială acestora.

Astfel, instanța de apel a ignorat declarațiile martorului Semco Natalia care

în ședința instanței de apel, a declarat că la prima vedere, s-a părut că blănurile

naturale sunt uzate, însă în urma examinării mai detaliate a acestora, s-a constatat

15

că sunt noi, însă au fost păstrate în condiții necorespunzătoare.

Relevă acuzarea, că valoarea în vamă a hainelor din blănuri naturale

constatată de Biroul vamal Sud, nu a fost contestată de către inculpat sau de către

apărătorul acestuia, fapt ce demonstrează că au fost de acord cu valoarea stabilită,

or expertiza efectuată nu arată gradul uzurii blănurilor naturale la momentul

comiterii infracțiunii, ceea ce pune la îndoială obiectivitatea concluziei adoptate.

Consideră acuzarea, că instanța de apel, apreciind raportul de expertiză ca o

probă drept veridică, greșit a încadrat fapta comisă de către inculpatul Baba Tudor

conform art. 287 alin. (10) Cod contravențional, ignorând prevederile Legii cu

privire la tariful vamal nr. 1380-XIII și dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 974 din

15 august 2016 cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de

declarare a valorii în vamă a mărfurilor.

De asemenea, indică acuzarea că instanța de apel neîntemeiat a respins

cerința privind confiscarea specială în mod solidar de la inculpații Cîmpanu Ivan și

Baba Tudor, a contravalorii mijlocului de transport de model

„Mercedes Sprinter 316 CDI”, cu n/î xxxxx, ce constituie suma de 115 755,33 lei, cu

trecerea acesteia în proprietatea statului.

Menționează, că mijlocul de transport a fost nemijlocit folosit la comiterea

infracțiunii de contrabandă, iar faptul utilizării mijlocului de transport de model

„Mercedes Sprinter 316 CDI”, cu n/î xxxxx, a fost dovedit în cadrul examinării

cauzei penale atât în prima instanță, cât și în cadrul examinării cauzei în instanța

de apel.

Potrivit certificatului de înmatriculare a mijlocului de transport de model

„Mercedes Sprinter 316 CDI”, cu n/î xxxxx, proprietarul acestuia este Gyokshen

Ahmed, domiciliat în Bulgaria, astfel că instanța de apel nu a apreciat corect faptul

examinării mijlocului de transport implicat la comiterea infracțiunii, care a fost

efectuată de către organul competent, expertul Biroului vamal Sud și care la

aprecierea valorii în vamă a mijlocul de transport de model „Mercedes Sprinter

316 CDI”, a ținut cont de anul fabricării și de uzura acestuia.

referință pe marginea recursului declarat, pledând pentru netemeinicia recursului

și menținerea deciziei instanței de apel în partea achitării lui Cîmpanu Ivan

învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod

penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

concluzionează că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din următoarele

considerente.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură

penală, judecând recursul instanța este în drept să respingă recursul ca

inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

16

Conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit recursului declarat, acuzatorul de stat invocă ca temeiuri de casare a

deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de

procedură penală, potrivit cărora, hotărârea instanței de apel poate fi supusă

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

în cazurile când: 6) hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței, precum și când 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Însă, Colegiul penal atestă că aceste temeiuri pentru declararea recursului

ordinar nu și-au găsit confirmare, la caz nefiind stabilite presupusele erori de

drept invocate de recurent.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute

de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, invocate de către recurent, și

anume hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței,

Colegiul lărgit relevă, că instanța de apel, respectând prevederile art. 414 Cod de

procedură penală, judecând apelurile declarate, a verificat minuțios legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din dosar, fiind cercetate suplimentar probele administrate

de prima instanță, astfel ajungând la concluzia corectă enunțată supra, expusă la

pct. 6 al deciziei prezente, și pe larg motivată în pct. 6.1.

La fel, în sensul prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, decizia instanței de apel cuprinde temeiurile de fapt și de drept și motivele

adoptării soluției.

Deși recurentul invocă ca temei prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, din conținutul recursului ordinar declarat, Colegiul lărgit

constată, că în acesta de către recurent nu se argumentează ilegalitatea hotărârii

judecătorești din punct de vedere al erorii de drept comise la judecarea cauzei în

apel, dar se face referire la procedura de apreciere a probelor și dezacordul cu

modalitatea de apreciere a acestora înfăptuită de către instanța de apel.

Însă la acest segment, Colegiul penal lărgit reține, că, instanța de apel,

analizând probele administrate de către organul de urmărire penală, cercetate și

verificate de către instanțele de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100

alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă în sensul art. 101 Cod

de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității

și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept,

astfel ajungând la concluzia corectă cu privire la achitarea lui Cîmpanu Ivan de sub

învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod

17

penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat, precum și la încetarea

procesul penal în privința inculpatului Baba Tudor pe capătul învinuirii în baza

art. 248 alin. (5), lit. b), d) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului Baba Tudor

constituie contravenția prevăzută de art. 287 alin. (10) Cod contravențional, cu

încetarea procesului contravențional în privința acestuia, din motivul expirării

termenului prescripției răspunderii contravenționale.

În acest sens, Colegiul penal lărgit nu a constatat careva temeiuri de a pune

la îndoială legalitatea și veridicitatea soluției instanței de apel, fiind solidară cu

concluziile formulate de această instanță.

De altfel, instanța de recurs conchide că în speță nu și-a găsit confirmare nici

temeiul de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală,

potrivit căruia acuzatorul de stat susține că faptei săvârșite de inculpatul

Baba Tudor i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Or, conform Legii nr. 179 din 26 iulie 2018, în vigoare din 17 august 2018,

fiind operate modificări și completări la art. 248 Cod penal, rezultă că pentru

realizarea laturii obiective a infracțiunii de contrabandă, valoarea bunurilor

trecute în mod fraudulos peste frontiera vamală a Republicii Moldova, urmează să

depășească 100 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin

Hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei, aceasta fiind o

condiție obligatorie pentru a constata că acțiunile persoanei pot fi considerate

drept contrabandă, în sensul normei penale prevăzute în art. 248 Cod penal.

Având în vedere că fapta prejudiciabilă a fost săvârșită de către inculpatul

Baba Tudor, la data de 18 iunie 2017, când prevederile Hotărârii Guvernului

privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat

pentru anul 2017, nr. 1233 din 09 noiembrie 2016, erau deja în vigoare, conform

căreia pentru anul 2017 a fost aprobat salariul mediul prognozat pe economie, în

cuantum de 5600 lei, instanța de apel corect a menționat că pentru încadrarea

acțiunilor inculpatului Baba Tudor în baza art. 248 alin. (1) Cod penal, valoarea

mărfurilor hainelor din blană naturală transportată, urma să depășească suma de

560 000 lei.

Reținând rezultatele expertizei judiciare efectuate în cadrul examinării

cauzei în instanța de apel, deoarece organul vamal nu a examinat articolele de

haine din blană naturală, în sensul stabilirii uzurii acestora, instanța de apel corect

a conchis, că suma de 68 627,25 lei, nu depășește cuantumul de 560 000 lei, fapt ce

atestă că nu a fost stabilită latura obiectivă a infracțiunii de contrabandă, iar

acțiunile inculpatului Baba Tudor reprezintă elementele constitutive ale

contravenției prevăzute de art. 287 alin. (10) Cod contravențional.

Așadar, cu toate că la momentul comiterii faptei prejudiciabile, acțiunile

inculpatului Baba Tudor constituiau infracțiunea de contrabandă, în urma

modificărilor și completărilor operate la art. 248 Cod penal, prin Legea nr. 179 din

18

26 iulie 2018, fapta săvârșită de inculpatul Baba Tudor, nu întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii de contrabandă, aceasta întrunind elementele

constitutive ale contravenției prevăzute de art. 287 alin. (10) Cod contravențional,

conform indicilor, trecerea mărfurilor, obiectelor, peste frontiera vamală a

Republicii Moldova, prin declarare neautentică în documentele vamale, dacă aceste

acțiuni nu constituie infracțiune de contrabandă sau o altă infracțiune.

Colegiul penal lărgit consideră necesar a menționa că, potrivit prevederilor

art. art. 27, 414 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază

probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării

tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Astfel, că aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei așa cum

propune recurentul este o competență și prerogativă legală a instanțelor de fond și

aceasta nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în

art. 427 Cod de procedură penală, prin urmare, invocarea acestei chestiuni drept

temei de casare în recursul ordinar este lipsită de suport legal.

Cu referire la dezacordul recurentului în privința soluției instanței de apel pe

marginea respingerii cerinței privind confiscarea specială în mod solidar de la

inculpații Cîmpanu Ivan și Baba Tudor, a contravalorii mijlocului de transport de

model „Mercedes Sprinter 316 CDI”, cu n/î xxxxx, ce constituie suma de 115

755,33 lei, cu trecerea acesteia în proprietatea statului, Colegiul penal lărgit a

ajuns la concluzia că nici aceste argumente nu pot fi admise, deoarece instanța de

apel motivându-și soluția în acest sens a elucidat clar că mijlocul de transport

menționat nu a fost recunoscut în calitate de corp delict, deoarece modalitatea de

săvârșire a acțiunilor de contrabandă pentru care a fost pus sub învinuire și a fost

recunoscut vinovat Baba Tudor a fost constatată prin declarare neautentică în

documentele vamale, iar obiectele depistate nu au fost tăinuite de controlul vamal

ci doar n-au fost declarate, iar mijlocul de transport indicat nu a constituit mijloc

de săvârșire a infracțiunii.

Colegiul penal lărgit consideră că instanța de apel, soluționând această

chestiune, corect a indicat la acest capitol că în conformitate cu practica relevantă

a Curții Europene pentru Drepturile Omului simpla încălcare a legislației vamale,

nu este suficientă pentru aplicarea măsurii de confiscare (hotărârea Ismailov vs

Federația Rusă din 06 noiembrie 2008).

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal lărgit a ajuns la concluzia că,

temeiurile invocate de recurent, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului

declarat. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare,

hotărârea atacată este una legală și întemeiată, considerente din care recursul

19

declarat urmează a fi respins ca inadmisibil, cu menținerea deciziei atacate.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Cahul, Tomița Mihail, cu menținerea deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 09 octombrie 2019, în cauza penală

în privința lui Baba Tudor xxxxx și Cîmpanu Ivan xxxxx.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 30 octombrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

20

15 septembrie 2020 Dosarul nr. 1ra-578/2020

O p i n i e s e p a r a t ă

a judecătorului Cobzac Elena

Conform art. 339 alin. (7), 340 alin. (3) Cod de procedură penală, în cauza penală

privindu-l pe Baba Tudor xxxxx și Cîmpanu Ivan xxxxx

15 septembrie 2020, a fost respins ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Tomița Mihail, cu menținerea

deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 09 octombrie 2019, în cauza

penală în privința lui Baba Tudor xxxxx și Cîmpanu Ivan xxxxx.

dezacordul cu majoritatea completului de judecată, deoarece consider că recursul

ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Tomița

Mihail urma a fi admis, cu casarea parțială a deciziei în partea hotărârii cu privire la

neaplicarea art.106 Cod penal și anume neconfiscarea contravalorii mijlocului de

transport, de model ,,Mercedes Sprinter 316 CDI” și dispunerea rejudecării cauzei în

această parte de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

invocate de procuror, atest că decizia instanței de apel în cauza dată, este afectată de

insuficiență și contradicții în partea motivării soluției adoptate, ceea ce este incident

cazului de casare invocat în speță și prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală și anume, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția.

Verificând criticile expuse în recursul declarat, în raport cu actele cauzei, constat,

că acestea sânt întemeiate, deoarece instanța de apel ce ține de aplicarea prevederilor

art.106 Cod penal - confiscarea specială, a menționat: „Cu referire la încasarea

contravalorii mijlocului de transport, de model ,,Mercedes Sprinter 316 CDI”, în mărime de

115 775,33 lei, instanța de apel a conchis că prima instanță prematur a dispus încasarea

acesteia din contul inculpatului Baba Tudor, în contextul în care din materialele cauzei nu

rezultă, că automobilul de model ,,Mercedes Sprinter 316 CDI” a fost recunoscut ca corp

delict în prezenta cauză penală.”

21

La acest aspect, atrag atenția că, la soluționarea chestiunii cu privire la

confiscarea specială, instanța de apel nu a ținut cont de faptul că:

- art. 106 Cod penal, prevede că (1) Confiscarea specială constă în trecerea,

forțată și gratuită, în proprietatea statului a bunurilor indicate la alin.(2). În cazul în

care aceste bunuri nu mai există, nu pot fi găsite sau nu pot fi recuperate, se confiscă

contravaloarea acestora. (2) Sînt supuse confiscării speciale bunurile (inclusiv valorile

valutare): a) utilizate sau destinate pentru săvîrșirea unei infracțiuni; b) rezultate din

infracțiuni, precum și orice venituri din valorificarea acestor bunuri;

- dispoziția art. 388 alin. (2) Cod de procedură penală, conform căreia, la

pronunțarea sentinței cu confiscarea specială a bunurilor persoanei condamnate,

instanța de judecată ia măsuri pentru a asigura confiscarea acestora dacă asemenea

măsuri nu au fost luate anterior și art 387 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală,

conform căreia dispozitivul sentinței de condamnare, precum și al celei de achitare

sau de încetare a procesului penal, pe lîngă chestiunile enumerate în art.395 și 396, în

cazurile necesare, trebuie să mai cuprindă hotărîrea cu privire la confiscarea specială.

Reieșind din concluziile expuse de către instanța de apel, consider că instanța de

apel contradictoriu și-a motivat soluția de respingere a cererii procurorului cu privire

la confiscarea contravalorii unității de transport de model „Mercedes Sprinter 316

CDI”, cu n/î xxxxx, or, făcând referire la faptul că, automobilul de model ,,Mercedes

Sprinter 316 CDI” nu a fost recunoscut ca corp delict în prezenta cauză penală, fără a

ține cont de dispoziția art. 388 alin. (2) Cod de procedură penală, în raport cu fapta

comisă de inculpatul Baba Tudor și de aceea că, s-a solicitat confiscarea contravalorii

bunului, nu a bunului propriu-zis.

Totodată instanța de apel a indicat și faptul că, „În opinia instanței de apel, este

neîntemeiată poziția primei instanțe precum că mijlocul de transport a fost folosit exclusiv în

scopul comiterii trecerii ilegale peste frontiera vamală a obiectelor și mărfurilor, astfel aplicând

eronat prevederile art.106 Cod penal.”, fără a ține cont însăși de dispoziția art. 106

alin. (2) lit. a) Cod penal, care prevede că sînt supuse confiscării speciale bunurile

(inclusiv valorile valutare): a) utilizate sau destinate pentru săvîrșirea unei infracțiuni,

neavând importanță dacă bunul a fost utilizat exclusiv pentru săvârșirea infracțiunii.

La fel, instanța de apel a reținut și faptul că, „Potrivit materialelor cauzei rezultă, că

inculpatului Baba Tudor nu i-au fost comunicate rezultatele evaluării mijlocului de transport,

iar în temeiul legislației vamale în vigoare, ultimul avea dreptul să facă cunoștință cu

rezultatul evaluării și să depună obiecții, sau să solicite numirea unei expertize în caz de

dezacord, or dreptul inculpatului în acest sens rezultă din prevederile art. 20210 alin. (8) Cod

vamal”, fără a verifica dacă pe parcursul examinării cauzei Baba T. sau avocatul

acestuia au contestat valoarea în vamă a autovehiculului.

22

Totodată, consider că este contradictorie decizia instanței de apel, deoarece pe de

o parte confirscă cele 10 articole de îmbrăcăminte din blănuri, constatând că, s-a

stabilit intenția inculpatului Baba Tudor de a introduce în mod ilegal peste frontiera

vamală a Republicii Moldova, a hainelor din blană naturală, depistate în cadrul

controlului fizic al automobilului, iar pe de altă parte respinge solicitarea confiscării

contravalorii mijlocului de transport, utilizat pentru săvârșirea contravenției pe

motiv, că automobilul n-a fost recunoscut ca corp delict.

Din considerentele expuse, atest, că decizia instanței de apel în cauza dată, este

afectată de insuficiență și contradicții în partea motivării soluției adoptate, ceea ce

este incident cazului de casare invocat în speță și prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală.

Pentru aceste motive am optat pentru soluția de admitere a recursului ordinar

declarat de către procuror, cu casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea

hotărîrii cu privire la neaplicarea art. 106 Cod penal și anume neconfiscarea

contravalorii mijlocului de transport, de model ,,Mercedes Sprinter 316 CDI”, și

remiterea cauzei în această parte la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Judecător Cobzac Elena

23