1ra-1621/2020 — art. 190 alin. 2 lit. c, 190 alin. 2 lit. c, 190 alin. 2 lit. c, 190 alin. 4 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 190 alin. 2 lit. c, 190 alin. 2 lit. c, 190 alin. 2 lit. c, 190 alin. 4 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 10 CPP
1ra-1621/2020 — art. 190 alin. 2 lit. c, 190 alin. 2 lit. c, 190 alin. 2 lit. c, 190 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-1621/2020
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
13 octombrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președinte Iurie Diaconu,
Judecători Ion Guzun, Dumitru Mardari, Nicolae Craiu,
Victor Burduh,
a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursurile
ordinare, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13
noiembrie 2019, declarate de procurorul delegat în Procuratura de circumscripție
Chișinău, Oleg Popov, de avocata Aurelia Mîrzîncu în numele inculpatului
Galii Dumitru XXXXXX.
Termenul de examinare,
instanța de fond: 13.09.2017 – 26.03.2018,
instanța de apel: 21.06.2018 – 25.10.2018,
instanța de recurs: 07.06.2019 – 18.07.2019,
instanța de apel: 11.09.2019 – 13.11.2019,
instanța de recurs: 27.06.2020 – 13.10.2020.
Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal lărgit,
1
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău din 26 martie 2018, Galii Dumitru a fost
condamnat în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal la 4 ani închisoare, cu privarea
de dreptul de a ocupa funcții în domeniul gestionării banilor și bunurilor materiale
pe un termen de 3 ani, art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal la 4 ani închisoare, cu
privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul gestionării banilor și bunurilor
materiale pe un termen de 3 ani, art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal la 4 ani închisoare,
cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul gestionării banilor și bunurilor
materiale pe un termen de 3 ani, art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal la 4 ani închisoare,
cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul gestionării banilor și bunurilor
materiale pe un termen de 3 ani.
În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial, i-a fost stabilită
pedeapsa de 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul
gestionării banilor și bunurilor materiale pe un termen de 3 ani.
Potrivit art. 85 alin. (1), (2) Cod penal, prin adăugirea parțială a părții
neexecutate a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Bălți din 15.04.2014, i-a
fost stabilită pedeapsa definitivă de 13 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a
ocupa funcții în domeniul gestionării banilor și bunurilor materiale pe un termen de
4 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, începând din 26.03.2018, cu
includerea perioadei arestării preventive și termenul executat de la 07.02.2012 până
la 01.06.2013 și de la 16.03.2016 până la 26.03.2018.
De la inculpat s-a încasat în beneficiul lui Muler V. prejudiciul material în
sumă de 11.000 lei și moral - 3000 lei, prejudiciul material în beneficiul ÎCS „Easy
Credit” SRL - 7999 lei, lui Tanas A. – 39.798 lei, Coțaga E. - 2880 lei, Iurcu T. –
20.340 lei și Mărgineanu V. – 20.340 lei.
Instanța de fond a constatat că la 28 octombrie 2015, aproximativ la orele
17.00, inculpatul Galii D., acționând prin înșelăciune și abuz de încredere, sub
pretextul investirii unei sume de bani în afacere avantajoasă din care va obține profit,
în timp ce se afla pe bd. Dacia 53, mun. Chișinău, a primit de la Tanas A. suma
împrumutată de 1800 euro, luați la indicația lui Galii D. de la Sîrbu G. care, conform
cursului oficial al BNM, constituie suma de 39.798 lei, în schimbul căreia Tanas A.
a gajat automobilul „Renault Megane”, n.î. XXXXXX, la preț de 6500 euro, acțiuni
prin care Tanas A. a fost deposedat de suma de 1800 euro, care pentru acesta
constituie o pagubă materială considerabilă.
Tot el, pe parcursul lunii decembrie 2015, aflându-se în str. Brâncuși 3, mun.
Chișinău, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin
înșelăciune, sub pretextul de a vinde un telefon mobil de model „Iphone 6” a primit
de la Muler V. bani în rate, în sumă totală de 11.000 lei, după care, neonorându-și
obligațiunile asumate, a însușit banii, astfel cauzând lui Muler V. o daună materială
în proporții considerabile.
Tot el, la 25 decembrie 2015, pe parcursul zilei, acționând cu scopul
dobândirii ilicite a bunurilor altor persoane, aflându-se în fața magazinului „Orange
Shop Botanica” a ÎM Orange Moldova SA, amplasat în bd. Dacia 27, mun. Chișinău,
prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul de a procura în rate, din numele
2
lui Coțaga E., telefonul mobil de model „HTC Desire 320”, fapt pentru care va fi
remunerat ca intermediar cu supraprețul acestui telefon, Galii D., ca rezultat al
încheierii contractului de vânzare a acestui telefon în rate, a primit de la Coțaga E.,
telefonul mobil de model „HTC Desire 320” în valoare de 2880 lei, pe care l-a
însușit, neonorându-și obligațiile de achitare promise, prin ce a cauzat părții
vătămate Coțaga E. o pagubă materială considerabilă.
Tot el, la 03 februarie 2016, aproximativ la orele 16.00, acționând cu scopul
dobândirii ilicite a bunurilor altor persoane, convingând-o pe Iurcu T. să procure din
numele ei telefonul mobil de model „Iphone 6s Plus”, au mers împreună la
reprezentanța IM Orange Moldova SA, magazinul „Orange Shop Botanica”,
amplasat în bd. Dacia 27, mun. Chișinău, unde din numele lui Iurcu T. s-a întocmit
un contract de procurare în rate a telefonului mobil de model „Iphone 6s Plus”, nr.
de IMEI. 353288073365730 cu valoarea totală de 25.340 lei, Galii D. predându-i lui
Iurcu T. suma achitată în avans de 5000 lei, iar telefonul primit, a fost însușit de
Galii D., acțiuni prin care a cauzat lui Iurcu T. un prejudiciu material considerabil,
în sumă totală de 20.340 lei.
În total, inculpatul Galii D. a însușit bunuri și bani în sumă totală de 74.018
lei care, la data întocmirii rechizitoriului, constituiau proporții mari.
Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 190 alin. (4) Cod penal,
ca escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și
abuz de încredere acțiuni săvârșite în proporții deosebit de mari.
Tot el, la 23 ianuarie 2016, intenționat, cu scopul dobândirii ilicite a bunurilor
altei persoane, prin înșelăciune, a convins-o pe Mărgineanu V. să procure în credit
pe numele acesteia, cu achitarea prețului în rate, în termen de 18 luni, telefonul mobil
de model „iPhone 6s Plus 64G” la prețul de 25.340 lei, de la compania „Orange
Moldova” SA, situată în bd. Ștefan cel Mare 134, mun. Chișinău, asigurând-o că îi
va restitui banii. Tot atunci, după procurarea de către Mărgineanu V. a telefonului
menționat, pentru realizarea intenției sale infracționale și în vederea menținerii
încrederii părții vătămate, Galii D. i-a transmis 5000 lei în calitate de prima rată
pentru telefonul procurat, după ce, primindu-l de la Mărgineanu V., aflându-se pe
bd. Ștefan cel Mare, mun. Chișinău, l-a însușit, fără a achita în continuare ratele
creditului, prin ce a cauzat părții vătămate o daună în proporții considerabile, în sumă
de 20.340 lei.
Acțiunile inculpatului au fost încadrate pe art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal,
ca escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune
săvârșită cu cauzarea daunelor în proporții considerabile.
Tot el, în perioada 08 februarie 2016 - 06 martie 2016, urmărind scopul
dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere,
aflându-se în mun. Chișinău, str. Dimineții 63, sub pretextul inițierii unei afaceri, a
însușit de la Pelipețkii E., mijloace bănești în sumă de 1500 euro care, conform
cursului valutar al BNM, constituie suma de 33.990 lei, un televizor de marcă
„Sony”, în valoare de 4000 lei și un calculator de marcă „Flatron”, în valoare de
5000 lei, ulterior a dispărut într-o direcție necunoscută, cauzând părții vătămate,
Pelipețkii E. o daună materială în proporții considerabile, în sumă de 42.990 lei.
3
Acțiunile inculpatului au fost încadrate pe art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal,
ca escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune
săvârșită cu cauzarea daunelor în proporții considerabile.
Tot el, având o stare materială nefavorabilă și urmărind scopul dobândirii
ilicite bunurilor altei persoane în vederea îmbunătățirii situației materiale, după un
plan bine chibzuit, profitând de faptul că a locuit temporar împreună cu Dîrul G.,
într-o camera la Căminul nr. 3 situat pe str. Trandafirilor 5/3, mun. Chișinău, a intrat
în posesia copiei buletinului de identitate pe numele acestuia cu nr. și seria A
18078873.
Astfel, în vederea realizării planului infracțional, la 23 decembrie 2015, la o
oră nestabilită de organul de urmărire penală, s-a deplasat în centrul comercial
amplasat pe str. Alba Iulia 75/6, mun. Chișinău și, prezentându-se ca fiind Dîrul G.,
folosindu-se de datele personale consemnate în buletinul acestuia și prezentând
copia buletinului de identitate anterior dobândită, prin înșelăciune a încheiat
contractul de împrumut nr. 905835751 cu ÎCS „Easy Credit”, în urma cărui fapt,
cunoscând că nu va restitui mijloacele bănești conform clauzelor contractuale, ilegal
a primit în dispoziție telefonul mobil de model „Samsung Galaxy A5”, în valoare de
7999 lei, după care a părăsit locul comiterii infracțiunii.
În rezultatul acțiunilor ilegale comise de Galii D., părții vătămate Î.C.S. „Easy
Credit” i-au fost cauzate daune materiale în proporții considerabile, în sumă totală
de 7999 lei.
Acțiunile inculpatului au fost încadrate pe art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal,
ca escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune
săvârșită cu cauzarea daunelor în proporții considerabile.
Instanța a reținut că inițial, în ședința de judecată, inculpatul nu a recunoscut
vina în săvârșirea faptelor imputate, iar la etapa audierii, acesta nu s-a prezentat,
deci, nu a dat declarații.
Totodată, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor incriminate a fost
dovedită prin probele administrate.
La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont că inculpatul a comis infracțiuni
grave, din interes material, că anterior a comis infracțiuni similare, nu este angajat
în câmpul muncii, nu au fost stabilite circumstanțe atenuante, cea agravantă fiind
săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru
infracțiune similară, de pericolul social al infracțiunii și scopul cupidant al acțiunilor
acestuia, de numărul impunător al părților vătămate care au avut de suferit, anterior
fiind condamnat pentru prejudicierea a 15 părți vătămate, iar pedeapsa aplicată nu a
avut efectul scontat, precum și că pedeapsa are drept scop corectarea și reeducarea
condamnatului în spiritul executării stricte a legii, prevenirea săvârșirii de noi
infracțiuni, atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane, concluzionând că
corijarea acestuia este posibilă doar prin izolare de societate.
Inculpatul a depus apel, solicitând casarea sentinței și rejudecarea cauzei.
Apelantul a invocat că nu este de acord cu sentința pronunțată, motivele
urmând să le indice în cererea suplimentară.
Potrivit Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie 2018,
apelul a fost admis, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre.
4
Galii Dumitru a fost condamnat în baza art. 190 alin. (1) Cod penal la 2 ani
închisoare, art. 190 alin. (1) Cod penal la 2 ani închisoare, art. 190 alin. (1) Cod penal
la 2 ani închisoare, art. 190 alin. (1) Cod penal la 2 ani închisoare.
În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial, i-a fost stabilită
pedeapsa de 4 ani închisoare.
Potrivit art. 85 alin. (1), (2) Cod penal, prin adăugirea parțială a părții
neexecutate a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Bălți din 15.04.2014, i-a
fost stabilită pedeapsa definitivă de 12 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a
ocupa funcții în domeniul gestionării banilor și bunurilor materiale pe un termen de
3 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, începând din 25.10.2018, cu
includerea perioadei arestării preventive și termenului executat de la 07.02.2012
până la 01.06.2013 și de la 16.03.2016 până la 25.10.2018.
În rest, sentința a fost menținută.
Instanța de apel a reținut că inculpatul, fiind în stare de arest și, fiind apt de a
participa în ședința de judecată, a refuzat să se prezinte la judecarea cauzei, refuzul
lui fiind confirmat de administrația locului de detenție a acestuia.
Sentința instanței de fond cuprinde elementele definitorii condamnării,
prevăzute la art. 394 alin. (1), (2) Cod de procedură penală, fiind descrise faptele
penale ca fiind dovedite, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii lor, forma și
gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunilor comise, fiind analizate și
apreciate corect probele pe care se întemeiază concluzia instanței și motivele pentru
care au fost respinse probele apărării.
Ori, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor incriminate a fost
dovedită pe deplin prin probele administrate.
Totodată, prin Legea nr. 179 din 26.07.2018, art. 190 alin. (1) Cod penal a fost
modificat, urmând a fi recalificate faptele inculpatului.
Avocata Aurelia Mîrzîncu a declarat recurs ordinar, solicitând casarea
acestei decizii și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt
complet de judecată.
Recurenta a invocat că decizia instanței de apel este ilegală și neîntemeiată or,
cauza a fost examinată în lipsa inculpatului, acesta fiind lipsit de dreptul de a depune
un apel motivat.
Astfel, la 29.03.2018, inculpatul a depus cererea de apel nemotivată, prin care
și-a exprimat dezacordul cu sentința, indicând că apelul motivat va fi depus după
primirea copiei sentinței traduse în limba rusă.
La 29.09.2018, inculpatul a luat cunoștință cu materialele cauzei și urma să
prezinte în ședința din 25.10.2018 apelul motivat, despre acest fapt comunicând și
avocatului.
La 25.10.2018, cu toate că inculpatul nu a fost escortat în ședința de judecată,
motivând că este bolnav, iar apărarea a solicitat amânarea examinării cauzei pentru
a verifica motivul neprezentării acestuia, instanța de apel a examinat cauza în lipsa
inculpatului, lipsindu-l de dreptul la apărare, deoarece nu a reușit să depună apelul
motivat.
5
Prin urmare, instanța de apel nu a respectat principiile de bază care
reglementează desfășurarea unui proces echitabil, nefiind dată o apreciere justă
probelor, împrejurări în care cauza urmează a fi rejudecată în ordine de apel.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 18 iulie
2019, recursul a fost admis, casată total decizia și dispusă rejudecarea cauzei de către
aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
Instanța de recurs a statuat că instanța de apel, neavând un temei legal din cele
prevăzute de art. 321 alin. (2) Cod de procedură penală, a purces la judecarea
fondului cauzei în lipsa inculpatului, participarea căruia era obligatorie, reieșind atât
din categoria infracțiunilor incriminate, cât și din prevederile art. 66 alin. (2) pct. 3)
Cod de procedură penală.
Mai mult, în ședința din 25.10.2018, instanța de apel nu și-a motivat soluția
privind posibilitatea judecării cauzei în lipsa inculpatului,
Astfel, instanța de apel în mod pripit a dispus examinarea cauzei în lipsa
inculpatului, or, nu a pus în executare toate mijloacele posibile pentru asigurarea
prezenței acestuia la judecarea cauzei, lipsind careva temeiuri legale în acest sens,
cu atât mai mult că el se află în custodia statului.
Potrivit deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie 2019, apelul a
fost admis, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre.
Galii Dumitru a fost condamnat în baza art. 190 alin. (1) Cod penal la 2 ani
închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita activități în
domeniul administrării bunurilor patrimoniale pe un termen de 3 ani, art. 190 alin.
(1) Cod penal la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a
exercita activități în domeniul administrării bunurilor patrimoniale pe un termen
de 3 ani, art. 190 alin. (1) Cod penal la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a
ocupa funcții și a exercita activități în domeniul administrării bunurilor
patrimoniale pe un termen de 3 ani, art. 190 alin. (1) Cod penal la 2 ani închisoare,
cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita activități în domeniul
administrării bunurilor patrimoniale pe un termen de 3 ani.
În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial, i-a fost stabilită pedeapsa
de 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita activități
în domeniul administrării bunurilor patrimoniale pe un termen de 3 ani.
În temeiul art. 85 alin. (1), (2) Cod penal, prin adăugirea parțială a părții
neexecutate a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Bălți din 15.04.2014, i-a
fost stabilită pedeapsa definitivă de 13 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a
ocupa funcții și a exercita activități în domeniul administrării bunurilor patrimoniale
pe un termen de 4 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, începând din
13.11.2019.
De la inculpat s-a încasat în beneficiul lui Muler V. prejudiciul material în
sumă de 11.000 lei și moral - 3000 lei, prejudiciul material în beneficiul ÎCS „Easy
Credit” SRL - 7999 lei, Tanas A. – 39.798 lei, Coțaga E. - 2880 lei, Iurcu T. – 20.340
lei și Mărgineanu V. – 20.340 lei.
Instanța a reținut că inculpatul, fiind înștiințat despre locul, data și ora
examinării cauzei, în ședința de judecată nu s-a prezentat, iar prin cererea depusă a
solicitat examinarea cauzei în lipsa sa și aplicarea unei pedepse mai blânde.
6
Avocata Aurelia Mîrzîncu, la fel, a solicitat aplicarea unei pedepse mai blânde
față de inculpat.
Instanța de apel a statuat că, la pronunțarea sentinței, instanța de fond corect
a stabilit circumstanțele de fapt și just a ajuns la concluzia că inculpatul a săvârșit
infracțiunile de escrocherie.
Totodată, la data pronunțării sentinței - 26.03.2018, instanța de fond just a
concluzionat că a fost dovedită indubitabil vina inculpatului, acțiunile lui fiind
calificate corect.
Însă, potrivit Legii nr. 179 din 26.07.2018, au fost introduse modificări la
dispozițiile din art. 190 Cod penal, care sunt în favoarea inculpatului, fiind necesar
de a reîncadra acțiunile acestuia, reieșind din prevederile art. 10 Cod penal.
Conform noilor prevederi ale art. 190 alin. (1) Cod penal, se consideră
infracțiune de escrocherie – dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin
inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin prezentarea ca adevărată
a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în privința naturii,
calităților substanțiale ale obiectului, părților (în cazul în care identitatea acestora
este motivul determinant al încheierii actului juridic) actului juridic nul sau anulabil,
ori dacă încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau viclean
care a produs daune considerabile, totodată fiind abrogat indicele calificativ prevăzut
de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal - cu cauzarea de daune în proporții considerabile.
Deci, urmează a casa sentința din 26.03.2018, în partea încadrării juridice a
acțiunilor inculpatului și a stabilirii pedepsei, ținând cont de dispozițiile din art. 10
alin. (1) Cod penal, conform căruia, legea penală care înlătură caracterul infracțional
al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația persoanei ce a
comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au
săvârșit faptele respective până la intrarea în vigoare a acestei legi, dar au
antecedente penale.
Ori, din conținutul noilor modificări ale art. 190 Cod penal, rezultă că
legislatorul a concretizat acțiunile și consecințele prejudiciabile prin care se comite
infracțiunea de escrocherie „dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin
inducerea în eroare a unei sau mai multor persoane care a cauzat daune
considerabile”, mai mult, legislatorul a adoptat un concept mai concret a metodelor
prin care se comite dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, în cazul de
escrocherie și anume: a) prin inducerea în eroare a uneia sau mai multor persoane
prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase; b) prin inducerea în eroare a
unei sau mai multor persoane prin prezentarea ca mincinoasă a unei fapte adevărate.
Acțiunile inculpatului urmează a fi reîncadrate în baza art. 190 alin. (1) Cod
penal (redacția din 26.07.2018), ca escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor
altei persoane prin inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin
prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, care a produs daune
considerabile, fiind constatat că la 28 octombrie 2015, aproximativ la orele 17.00,
inculpatul Galii D., acționând prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul
investirii unei sume de bani în afacere avantajoasă din care va obține profit, în timp
ce se afla pe bd. Dacia 53, mun. Chișinău, a primit de la Tanas A. suma împrumutată
de 1800 euro, luați la indicația lui Galii D., de la Sîrbu G. care, conform cursului
7
oficial al BNM constituia suma de 39.798 lei, în schimbul căreia Tanas A. a gajat
automobilul „Renault Megane”, n.î. XXXXXX, la preț de 6500 euro, prin care
acțiuni Tanas A. a fost deposedat de suma de 1800 euro, care pentru acesta constituie
o pagubă materială considerabilă.
Tot el, continuându-și intenția, pe parcursul lunii decembrie 2015, aflându-se
în str. Brâncuși 3, mun. Chișinău, urmărind scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei
persoane, prin înșelăciune, sub pretextul de a vinde un telefon mobil de model
„Iphone 6”, a primit de la Muler V. bani în rate, în sumă totală de 11.000 lei, după
care neonorându-și obligațiunile asumate, a însușit banii, astfel cauzând lui Muler
V. o daună materială în proporții considerabile, în sumă totală de 11.000 lei.
Tot el, continuându-și intenția, la 25 decembrie 2015, pe parcursul zilei,
acționând cu scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altor persoane, aflându-se în fața
magazinului „Orange Shop Botanica” a ÎM Orange Moldova SA, amplasat în bd.
Dacia 27, mun. Chișinău, unde prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul
de a procura în rate, din numele lui Coțaga E., telefonul mobil de model „HTC Deșire
320”, fapt pentru care va fi remunerat ca intermediar cu supra prețul acestui telefon,
Galii D., ca rezultat al încheierii contractului de vânzare a acestui telefon în rate, a
primit de la Coțaga E., telefonul mobil de model „HTC Desire 320” în valoare de
2880 lei, pe care 1-a însușit, neonorându-și obligațiile de achitare promise, prin ce i-
a cauzat părții vătămate Coțaga E. o pagubă materială considerabilă.
Tot el, continuându-și intenția, la 03 februarie 2016, aproximativ orele 16.00,
acționând cu scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altor persoane, convingând-o pe
Iurcu T. de a procura din numele ei telefonul mobil de model „Iphone 6s Plus”, au
mers împreună la reprezentanța IM Orange Moldova SA, magazinul „Orange Shop
Botanica”, amplasat în bd. Dacia 27, mun. Chișinău, unde din numele lui Iurcu T. s-
a întocmit un contract de procurare în rate a telefonului mobil de model „Iphone 6s
Plus”, nr. de IMEI. 353288073365730, cu valoarea totală de 25.340 lei, Galii D.
predându-i lui Iurcu T. suma achitată în avans de 5000 lei, iar telefonul primit, a fost
însușit de Galii D., acțiuni prin care i-a cauzat lui Iurcu T. un prejudiciu material în
proporții considerabile, în sumă totală de 20.340 lei.
În total, Galii D. a însușit bunuri și bani în sumă totală de 74.018 lei, care, la
data întocmirii rechizitoriului, constituiau proporții mari.
Totodată, acțiunile inculpatului urmează a fi reîncadrate în baza art. 190 alin.
(1) Cod penal (redacția din 26.07.2018), ca escrocheria, adică dobândirea ilicită a
bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea
ca adevărată a unei fapte mincinoase, care a produs daune considerabile, fiind
constatat că la 23 ianuarie 2016, inculpatul Galii D., intenționat, cu scopul dobândirii
ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune, a convins-o pe Mărgineanu V. să
procure în credit pe numele său, cu achitarea prețului în rate, în termen de 18 luni,
telefonul mobil de model „iPhone 6s Plus 64G” la prețul de 25.340 lei, de la
compania „Orange Moldova” SA, situată în bd. Ștefan cel Mare 134, mun. Chișinău,
asigurând-o că îi va restitui banii. Tot atunci, după procurarea de către Mărgineanu
V. a telefonului menționat, pentru realizarea intenției sale infracționale și în vederea
menținerii încrederii părții vătămate, Galii D. i-a transmis 5000 lei în calitate de
prima rată pentru telefonul procurat, după ce, primindu-l de la Mărgineanu V.,
8
aflându-se pe bd. Ștefan cel Mare, mun. Chișinău, l-a însușit, fără a achita în
continuare ratele creditului, prin ce i-a cauzat părții vătămate o daună în proporții
considerabile, în sumă de 20.340 lei.
La fel, acțiunile inculpatului urmează a fi reîncadrate în baza art. 190 alin. (1)
Cod penal (redacția din 26.07.2018), ca escrocheria, adică dobândirea ilicită a
bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei persoane prin
prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, care a produs daune
considerabile, fiind constatat că, în perioada 08 februarie 2016 - 06 martie 2016,
inculpatul Galii D., urmărind scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin
înșelăciune și abuz de încredere, aflându-se în mun. Chișinău, pe str. Dimineții 63,
sub pretextul inițierii unei afaceri, a însușit de la Pelipețkii E. mijloace bănești în
sumă de 1500 euro, care conform cursului valutar al BNM constituiau suma de
33.990 lei, un televizor de marcă „Sony”, în valoare de 4000 lei și un calculator de
marcă „Flatron”, în valoare de 5000 lei, ulterior a dispărut într-o direcție
necunoscută, cauzându-i părții vătămate Pelipețkii E. o daună materială în proporții
considerabile, în sumă de 42.990 lei.
Pe lângă aceasta, acțiunile inculpatului urmează a fi reîncadrate în baza art.
190 alin. (1) Cod penal (redacția din 26.07.2018), ca escrocheria, adică dobândirea
ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei persoane prin
prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, care a produs daune
considerabile, fiind constatat că inculpatul Galii D., având o stare materială
nefavorabilă și urmărind scopul dobîndirii ilicite bunurilor altei persoane în vederea
îmbunătățirii situației materiale, după un plan bine chibzuit, profitând de faptul că a
locuit temporar împreună cu Dîrul G. într-o camera la Căminul nr. 3 din str.
Trandafirilor 5/3, mun. Chișinău, a intrat în posesia copiei buletinului de identitate
pe numele acestuia cu nr. și seria A 18078873. În vederea realizării planului
infracțional avut, la 23 decembrie 2015, la ora nestabilită de organul de urmărire
penală, Galii D. s-a deplasat în centrul comercial amplasat în str. Alba Iulia 75/6,
mun. Chișinău, și prezentându-se ca fiind Dîrul G., folosindu-se de datele personale
consemnate în buletinul acestuia și prezentând copia buletinului de identitate
anterior dobândită, prin înșelăciune, a încheiat contractul de împrumut nr.
905835751 cu ÎCS „Easy Credit”, în urma cărui fapt, cunoscând că nu va restitui
mijloacele bănești conform clauzelor contractuale, ilegal a primit în dispoziție
telefonul mobil de model „Samsung Galaxy A5”, în valoare de 7999 lei și a părăsit
locul comiterii infracțiunii. În rezultatul acțiunilor ilegale comise de Galii D., părții
vătămate Î.C.S. „Easy Credit” i-au fost cauzate daune materiale în proporții
considerabile, în sumă totală de 7999 lei.
La stabilirea categoriei pedepsei, instanța de apel a ținut cont gravitatea
infracțiunilor comise, de motivul acestora, de persoana celui vinovat, de
circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea.
Procurorul delegat în Procuratura de circumscripție Chișinău, Oleg Popov,
a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea acestei decizii și dispunerea
rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel. în alt complet de judecată.
Recurentul a invocat că sentința instanței de fond a fost contestată cu apel de
către inculpat, procurorul și părțile vătămate nedeclanșând această cale de atac.
9
Potrivit deciziei din 25 octombrie 2018, apelul inculpatului a fost admis,
casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre prin care Galii D. a fost
recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 190 alin. (1) Cod penal, art. 190 alin.
(1) Cod penal, art. 190 alin. (1) Cod penal și art. 190 alin. (1) Cod penal, pentru
fiecare episod la câte 2 ani închisoare. În temeiul art. 84 alin. (1), 85 alin. (1), (2)
Cod penal, prin cumul parțial și prin cumul de sentințe, i-a fost stabilită pedeapsa
definitivă de 12 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea
de dreptul de a ocupa funcții în domeniul gestionării banilor și bunurilor materiale
pe un termen de 3 ani.
Prin decizia instanței de recurs a fost admis recursul apărării, casată total
decizia instanței de apel și dispusă rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în
alt complet de judecată.
Însă, la rejudecarea cauzei, prin decizia din 13.11.2019, instanța de apel i-a
aplicat inculpatului o pedeapsă mai aspră decât pedeapsa aplicată acestuia prin
decizia din 25.10.2018, agravând situația acestuia în condițiile în care decizia a fost
contestată doar de apărare.
Ori, instanța de apel a încălcat prevederile art. 436 alin. (4) Cod de procedură
penală, potrivit căror la rejudecarea cauzei este interzisă aplicarea unei pedepse mai
aspre sau aplicarea legii privind o infracțiune mai gravă decât numai dacă hotărârea
inițială a fost casată în baza recursului declarat de procuror sau în interesul părții
vătămate din motivul că pedeapsa fixată era prea blândă, sau în baza recursului
procurorului care a solicitat aplicarea legii privind o infracțiune mai gravă.
În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod
de procedură penală – s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor
legale.
8.1. A declarat recurs ordinar și avocata Aurelia Mîrzîncu, în care solicită
casarea deciziei menționate și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de
apel, în alt complet de judecată.
Recurenta a indicat că decizia instanței de apel este ilegală, fiind neîntemeiată
examinarea cauzei în lipsa inculpatului, care a fost lipsit de dreptul de a depune un
apel motivat.
Astfel, cauza a fost fixată spre examinare la 13.11.2019, iar inculpatul se
deținea în Penitenciarul nr. 11-Bălți și, pentru a nu rata participarea la examinarea
unei cauze la Judecătoria Bălți, a depus o cerere prin care a refuzat etaparea, însă nu
a depus și apelul motivat.
Instanța de apel a respins cererea avocatului privind amânarea examinării
cauzei pe motiv că este prima ședință de judecată și pentru a coordona poziția de
apărare, nefiind depus un apel motivat, iar în apelul nemotivat nefiind indicată
solicitarea și a dispus examinarea cauzei în absența inculpatului.
Totodată, inculpatului i-a fost stabilită, prin prisma prevederilor art. 84, 85
Cod penal, o pedeapsă prea aspră.
Prin urmare, la judecarea cauzei, instanța de apel nu a respectat principiile de
bază care reglementează desfășurarea unui proces echitabil, nefiind dată o apreciere
justă probelor, împrejurări în care cauza urmează a fi rejudecată în ordine de apel.
10
În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 4) Cod de
procedură penală - judecata a avut loc fără participarea inculpatului.
Judecând recursurile ordinare pe baza materialului din dosarul cauzei și
argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi
admise din următoarele considerente.
Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
această instanță, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motive legale
pe care se întemeiază soluția, când motivarea soluției contrazice dispozitivul
hotărârii, când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.
Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute
prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea
dispozițiilor de drept formal și material.
Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel a comis
următoarele erori de drept.
Potrivit art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând
apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate
de prima instanță, conform materialelor din cauza penală. Conform art. 419 Cod de
procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit
regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în
mod corespunzător. Conform art. 325 Cod de procedură penală, judecarea cauzei în
primă instanță se efectuează în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Potrivit
cu art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și
constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile
săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. În
corespundere cu art. 66 alin. (1), (2) pct. 1) Cod de procedură penală, inculpatul are
dreptul la apărare și dreptul să știe pentru ce faptă este învinuit. Potrivit art. 8 Cod
penal, caracterul infracțional al faptei și pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de legea
penală în vigoare la momentul săvârșirii faptei. Conform art. 10 Cod penal, legea
penală care înlătură caracterul infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în
alt mod, ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv,
adică se extinde asupra persoanelor care au săvârșit faptele respective până la
intrarea în vigoare a acestei legi. Potrivit art. 436 alin. (4) Cod de procedură penală,
la rejudecarea cauzei este interzisă aplicarea unei pedepse mai aspre sau aplicarea
legii privind o infracțiune mai gravă decât numai dacă hotărârea inițială a fost casată
în baza recursului declarat de procuror sau în interesul părții vătămate din motivul
că pedeapsa fixată era prea blândă, sau în baza recursului procurorului care a solicitat
aplicarea legii privind o infracțiune mai gravă. Conform art. 75 alin. (1) Cod penal,
persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă
echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului cod și în strictă
conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod. În corespundere cu art.
417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să
cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea apelului, precum și
motivele adoptării soluției date.
11
Potrivit jurisprudenței naționale, sentința trebuie să corespundă atât după
formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală. Sentința
se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și
să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor inexacte. În cazul
în care apare necesitatea de a reîncadra juridic fapta, pentru săvârșirea căreia
inculpatul nu a fost pus sub învinuire, instanța trebuie să țină cont că o astfel de
modificare a încadrării juridice este posibilă numai când acțiunile inculpatului, ce
urmează a fi încadrate în baza altei legi, i-au fost imputate, nu conțin semnele unei
infracțiuni mai grave și învinuirea pentru acestea nu se deosebește în mare măsură
după circumstanțele reale ale cauzei de învinuirea înaintată definitiv, susținută de
procuror în cadrul judecării cauzei, iar modificarea învinuirii nu înrăutățește situația
inculpatului și nu afectează dreptul lui la apărare. Învinuirea se consideră mai gravă
când în învinuire se introduc fapte și episoade adăugătoare, care nu au fost puse la
baza învinuirii inculpatului inițial, semne calificative care majorează volumul
învinuirii, deși nu modifică estimația juridică a celor săvârșite. Drept învinuire care
esențial, după circumstanțele reale, diferă de cea de la început urmează de considerat
orice altă modificare a învinuirii (imputarea altor acțiuni în locul celor imputate
anterior, imputarea infracțiunii care diferă de cea imputată după obiectul atentat,
caracterul faptei și acțiunii), care afectează dreptul inculpatului la apărare (Hotărârea
Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct. 3., 23., 39., 41.).
Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,
deoarece, rejudecând cauza potrivit regulilor generale, potrivit descriptivului și
dispozitivului deciziei contestate (pct. 7. din decizie):
a) a constatat sumar în descriptiv că: „instanța de fond corect a stabilit
circumstanțele de fapt... urmează a casa sentința în partea încadrării juridice a
acțiunilor inculpatului și a stabilirii pedepsei”, apoi, neclar, a constatat din nou
exact aceleași fapte infracționale.
Totodată, în dispozitiv a dispus, divergent, casarea totală a sentinței;
b) nu a coroborat recalificarea acțiunilor inculpatului pe art. 190 alin. (1) Cod
penal, conform calificativelor: „dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin
inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin prezentarea ca
adevărată a unei fapte mincinoase” cu prescripțiile din art. 8, 10 Cod penal și
jurisprudența națională (Hotărârea Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința
judecătorească, pct. 23., 39., 41.), sub aspectul că, în cazul în care infracțiunea de
escrocherie nu a fost decriminalizată după modificările operate în art. 190 Cod penal
prin Legea nr.179 din 26.07.2018, în vigoare din 17.08.2018, iar redacția nouă a
normei în cauză nu înlătură caracterul infracțional al faptei, nu ușurează pedeapsa și
nu ameliorează în alt mod situația persoanei ce a comis infracțiunea, adică nu are
efect retroactiv, acțiunile făptuitorului urmau a fi încadrate conform legii penale în
vigoare la momentul săvârșirii faptei (pct. 7. din decizie).
Ori, reîncadrând acțiunile inculpatului în baza art. 190 alin. (1), în redacția
nouă, în vigoare din 17.08.2018, conform indicelor: „...prin inducerea în eroare a
unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase...”, a
încălcat prevederile art. 66 alin. (1), (2) pct. 1), 325 alin. (1) Cod de procedură
penală, art. 10 Cod penal, deoarece aceste calificative, care majorează volumul
12
învinuirii inițiale, nu existau la momentul săvârșirii faptei, iar asemenea împrejurări
de fapt și de drept, care nu au fost puse la baza învinuirii inculpatului inițial, nici nu
se regăsesc în faptele constatate de instanța de apel, în care, de altfel, divergent în
raport cu noua calificare juridică a acestora, este stabilit că inculpatul, totuși, a
săvârșit infracțiunile: „prin înșelăciune și abuz de încredere” (pct. 7. din decizie).
Mai mult, calificativul „ prin inducerea în eroare a unei persoane prin
prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase” este unul incomplet, deci
absolut neclar, deoarece reprezintă doar o parte din cel prevăzut în dispoziția normei
vizate, lipsind restul: „în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului,
părților (în cazul în care identitatea acestora este motivul determinant al încheierii
actului juridic) actului juridic nul, ori dacă încheierea acestuia este determinată
de comportamentul dolosiv sau viclean”.
Pe lângă aceasta, nu a fost elucidată, în niciun fel, esența elementelor „naturii
și calităților substanțiale ale obiectului, părților (în cazul în care identitatea
acestora este motivul determinant al încheierii actului juridic) actului juridic
nul..., comportamentul dolosiv sau viclean”, inclusiv coroborată cu acțiunile
infracționale concrete și împrejurările de fapt incriminate inculpatului prin
rechizitoriu;
c) a aplicat inculpatului o pedeapsă, pe 4 episoade - „cu privarea de dreptul
de a ocupa funcții și a exercita activități în domeniul administrării bunurilor
patrimoniale pe un termen de 3 ani”, neprevăzută de sancțiunea art. 190 alin. (1)
Cod penal (art. 75 alin. (1) CP);
d) aplicând inculpatului pedeapsa în baza art. 84 alin. (1) Cod penal de 5 ani
închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita activități în
domeniul administrării bunurilor patrimoniale pe un termen de 3 ani și în temeiul
art. 85 Cod penal pedeapsa definitivă de 13 ani închisoare, cu privarea de dreptul
de a ocupa funcții și a exercita activități în domeniul administrării bunurilor
patrimoniale pe un termen de 4 ani, neîntemeiat i-a agravat-o în raport cu cea
aplicată prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie
2018 (pct. 4., 7. din decizie).
Ori, potrivit art. 436 alin. (4) Cod de procedură penală, la rejudecarea cauzei
este interzisă aplicarea unei pedepse mai aspre decât numai dacă hotărârea inițială a
fost casată în baza recursului declarat de procuror sau în interesul părții vătămate din
motivul că pedeapsa fixată era prea blândă. Însă, decizia anterioară a instanței de
apel a fost casată și dispusă rejudecarea cauzei doar în baza recursului apărării (pct.
- 7. din decizie).
Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanța de apel nu a judecat cauza
penală în condițiile legii, deoarece a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive
legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul
hotărârii, că inculpatului s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor
legale, și că recursurile ordinare sunt întemeiate.
Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de
recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța
de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de
recurs.
13
Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către
instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10)
Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se
impune soluția admiterii recursurilor ordinare, casării totale a deciziei contestate, și
dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de
judecată.
La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările
expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu
legea, și să adopte o hotărâre legală și întemeiată.
În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), alin. (3) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit,
D E C I D E :
admite recursurile ordinare declarate de procurorul delegat în Procuratura de
circumscripție Chișinău, Oleg Popov și de avocata Aurelia Mîrzîncu, casează total
decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie 2019, în
privința inculpatului Galii Dumitru XXX, și dispune rejudecarea cauzei de către
aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, fiind pronunțată integral la 30
octombrie 2020.
Președinte Iurie Diaconu
Judecători Ion Guzun
Dumitru Mardari
Nicolae Craiu
Victor Burduh
14