1ra-806/20 — art. 349 alin. 1 CP

1ra-806/20 — art. 349 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-806/20

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

23 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte: Timofti Vladimir

Judecătorii: Toma Nadejda și Boico Victor,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

inculpatul Cavalji Afanasi, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul

din 13 iunie 2019, în cauza penală în privința lui

Cavalji Afanasi xxxxx, născut la

xxxxx xxxxx xxxxx , originar și domiciliat în

or. xxxxx , str-la xxxxx , xxxxx .

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 29.05.2018 – 18.02.2019;

Instanța de apel: 16.04.2019 – 13.06.2019;

Instanța de recurs: 20.01.2020 – 23.09.2020.

A C O N S T A T A T:

Cavalji Afanasi a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 349 alin. (1)

Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare, pe termen de

1 (unu) an.

În conformitate cu art. 85 alin. (1) Cod penal, prin cumul de sentințe, la

pedeapsa aplicată i s-a adăugat parțial partea neexecutată din pedeapsa stabilită prin

sentința Judecătoriei Ceadâr-Lunga din 06 iulie 2016, fiindu-i stabilită lui

Cavalji Afanasi pedeapsa definitivă pe un termen de 16 (șaisprezece) ani închisoare,

cu executarea în penitenciar de tip închis.

16 februarie 2018, aproximativ la ora 09:50, procurorul Procuraturii UTA Găgăuzia,

oficiul Vulcănești, Selemet Alexandr, aflându-se în biroul șefului Penitenciarului

nr. 1-Taraclia, amplasat la etajul întâi al clădirii administrative pe teritoriul

Penitenciarului nr. 1-Taraclia, situat pe str. Vodoprovodnaia, 5, or. Taraclia, în cadrul

conducerii de către acesta a urmăririi penale în cauza penală nr. 2016080075, pornită

în baza art. 172 alin. (3) lit. a) Cod penal, a comunicat învinuitului Cavalji Afanasi, în

1

prezența avocatului numit din oficiu Dandeș Veaceslav, despre terminarea urmăririi

penale pe cauza penală nr. 2016080075 și aducerii la cunoștință materialele cauzei

penale respective. Condamnatul Cavalji Afanasi, fiind într-o stare agresivă, cu scopul

sistării în interesele sale a activității de serviciu a procurorului Selemet Alexandr, în

legătură cu conducerea urmăririi penale în cauza penală nr. 2016080075, în prezența

avocatului Dandeș Veaceslav și a colaboratorilor Penitenciarului nr. 1-Taraclia,

Liulica Vadim și Savin Alexandr, în cadrul și nemijlocit după exercitarea acțiunilor

procesuale indicate mai sus, a expus în adresa procurorului Selemet Alexandr

nemulțumirile sale, învinuindu-l pe ultimul de falsificarea materialelor și probelor

cauzei penale indicate, în continuare pe parcursul unui timp îndelungat l-a ofensat pe

procurorul Selemet Alexandr, exprimând în adresa acestuia cuvinte necenzurate,

precum și mai multe amenințări cu răfuiala fizică, omorul, pe care procurorul

Selemet Alexandr le-a perceput ca fiind reale.

Acțiunile inculpatului Cavalji Afanasi au fost încadrate în baza art. 349 alin. (1)

Cod penal, amenințarea cu moartea a persoanei cu funcție de răspundere, în scopul

sistării activității ei de serviciu în interesul celui care amenință.

casarea sentinței, invocând că la judecarea cauzei în prima instanță nu au fost luate în

considerare declarațiile sale, în care de mai multe ori a relatat că din partea

procurorului Selemet Alexandr au fost expuse amenințări în adresa sa.

A menționat, că începând cu data de 27 iulie 2015, de când se află sub urmărire

penală, procurorul Selemet Alexandr îl provoacă, aducându-l la suicid, în legătură cu

care fapt dispune de Actul eliberat de IP-5 Cahul cu privire la numărul plăgilor pe gât

când a fost adus de la Judecătoria Comrat.

Relatează, că martorul Savin Alexandr care lucrează în IP-1 Taraclia, anterior la

escortat la Judecătoria Ceadâr-Lunga în legătură cu o altă cauză penală, și a avut cu

acesta neplăceri, din care motiv acesta îl urăște. Tot acest martor la rugămintea lui

Selemet Alexandr a șters de pe stickul său toată informația referitoare la nevinovăția

sa. De asemenea, acest martor cunoscând că dânsul nu este vinovat, depune declarații

mincinoase. În ședința de judecată i-a adresat mai multe întrebări, însă acesta s-a

prefăcut că nimic nu cunoaște. A înaintat demers pentru ca acest martor să fie audiat

suplimentar, însă cererea i-a fost respinsă, ca neîntemeiată. Martorul Liulica Vadim la

fel depune declarații false fiind în înțelegere cu Savin Alexandr, precum că dânsul l-ar

fi amenințat pe procurorul Selemet Alexandr. Când procurorul a venit pe teritoriul

închisorii, dânsul se afla lângă biroul șefului închisorii și s-a gândit că aceste persoane

sunt de la Procuratura Generală referitor la plângerea sa, însă nu a fost așa. Dacă ar fi

cunoscut că acea persoană era Selemet Alexandr nu ar fi ieșit din cameră. Când a intrat

în birou, procurorul Selemet Alexandr i-a șoptit fraza „tu vei sta, eu mă voi strădui”.

După acest incident din 16 februarie 2018 dânsul a depus cerere pentru a face greva

foamei. În acea zi la dânsul în cameră a intrat un procuror din Taraclia, căruia i-a dat

declarații în privința motivului că a declarat greva foamei.

2

Cavalji Afanasi a declarat apel, solicitând casarea sentinței cu rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei hotărâri de achitare a inculpatului de sub învinuirea de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului

nu întrunește elementele infracțiunii.

În motivarea apelului apărarea a indicat că, probele prezentate de către acuzare

sunt insuficiente pentru a adopta o sentință de condamnare în privința inculpatului.

După cum rezultă din declarațiile părții vătămate și a martorilor acuzării, acțiunile

agresive ale inculpatului, au avut loc după ce acțiunea procesuală – luarea de

cunoștință cu materialele cauzei penale s-a finisat, adică indiferent de

comportamentul inculpatului, aceasta nici într-un fel nu putea influența la poziția

procurorului Selemet Alexandr referitor la soarta dosarului.

Afirmă avocatul că, raportul și plângerea procurorului nu sunt probe în

susținerea vinovăției inculpatului Cavalji Afanasi, însă demonstrează suplimentar

relațiile tensionate între procuror și inculpat.

În opinia apărării, inculpatul fiind suspus răspunderii disciplinare pentru

exprimarea cu cuvinte necenzurate în adresa procurorului la 16 februarie 2018, prin

urmare pentru una și aceiași faptă nu pot fi aplicate două pedepse.

Susține avocatul că, în cadrul examinării cauzei nu și-a găsit confirmare semnul

calificativ că partea vătămată ar fi perceput amenințările ca fiind reale, or după

expunerea amenințărilor, nu a avut loc nici o faptă, care să sisteze activitatea

procurorului, și anume în cauza penală de învinuire a lui Cavalji Afanasi în baza

art. 172 alin. (3) Cod penal.

fost respinse apelurile cu menținerea sentinței primei instanțe.

5.1. Pentru pronunțarea soluției nominalizate, instanța de apel a reținut că

prima instanță, judecând cauza a verificat sub toate aspectele circumstanțele de fapt

și de drept, complet și obiectiv a apreciat probele administrate și întemeiat a

concluzionat că acțiunile inculpatului Cavalji Afanasi corect au fost încadrate juridic

în baza prevederilor art. 349 alin. (1) Cod penal, după indicii, amenințarea cu moartea

a unei persoane cu funcție de răspundere, în scopul sistării activității ei de serviciu,

în interesul celui care amenință.

Având în vedere argumentele apelurilor în care se solicită achitarea

inculpatului Cavalji Afanasi de sub învinuirea înaintată, întru respectarea

prevederilor art. 24 Cod de procedură penală, precum și asigurarea părților în

drepturi egale pentru susținerea pozițiilor lor, prin prezentarea de probe, la

participarea cărora să aibă acces ambele părți în egală măsură, instanța de apel a

dispus cercetarea suplimentară a probelor administrate în prima instanță.

În acest sens, instanța de apel a reținut declarațiile părții vătămate

Selemet Alexandr din prima instanță (f.d. 40-42, vol.II), declarațiile martorilor

3

Liulica Vadim (f.d. 9-11, vol.II), Savin Alexandr (f.d. 5-7, vol.II), declarațiile

inculpatului Cavalji Afanasi (f.d. 43-44, vol.II).

Instanța de apel a precizat, că vina inculpatului Cavalji Afanasi este

demonstrată și prin probele materiale administrate la materialele cauzei, fiind

verificate în ședința primei instanțe și suplimentar în instanța de apel, după cum

urmează:

- plângerea depusă de procurorul Selemet Alexandr din 16 februarie 2018 în

adresa organului de urmărire penală, prin care solicită tragerea la răspundere penală

a lui Cavalji Afanasi (f.d. 1, vol.I);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 16 februarie 2018 (f.d. 14-19,

vol.I);

- copia ordonanței Procuraturii raionului Taraclia din 28 februarie 2018

privind refuzul în pornirea urmăririi penale pe faptul aplicării în privința

condamnatului Cavalji Afanasi a forței fizice din partea colaboratorilor

Penitenciarului nr. 1-Taraclia (f.d.50-51, vol.I);

- copia sentinței Judecătoriei Ceadâr-Lunga din 06 iulie 2016 prin care

Cavalji Afanasi a fost condamnat în baza art. 172 alin. (1) și art. 172 alin. (3) lit. a)

Cod penal, cauza fiind examinată cu participarea procurorului Selemet Alexandr,

soluția fiind menținută prin decizia Curții de Apel Comrat din 25 octombrie 2016 și

prin decizia Curții Supreme de Justiție din 05 aprilie 2017 (f.d. 57-88, 154-168, vol.I);

- copia ordonanței organului de urmărire penală a IP Vulcănești din

14 martie 2016 privind pornirea urmăririi penale în cauza penală nr. 2016080075 în

baza art. 172 alin. (3) lit. a) Cod penal (f.d. 89, vol. I);

- copia ordonanței procuraturii UTA Găgăuzia, oficiul Vulcănești din

24 octombrie 2017 privind punerea sub învinuire a lui Cavalji Afanasi, în cauza penală

nr. 2016080075 în baza art. 172 alin. (3) lit. a) Cod penal (f.d. 90, vol.I);

- copia legitimației de serviciu pe numele lui Selemet Alexandr cu nr. 0285 din

04 septembrie 2017, valabilă până la 04 septembrie 2022, care confirmă exercitarea

funcției de procuror în Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul Vulcănești (f.d. 115, vol.I);

- extras din ordinul cu nr. 1116-p din 05 august 2016, emis de Procurorul

General interimar al Republicii (f.d. 116, vol.I).

Analizând cumulul de probe enunțat din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu – din punct de

vedere al coroborării lor, conform propriei convingeri, formate în urma examinării

lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, instanța

de apel a constatat corectitudinea încadrării juridice a acțiunilor inculpatului

Cavalji Afanasi în baza prevederilor art. 349 alin. (1) Cod penal, precum și fiind pe

deplin dovedită vina inculpatului în săvârșirea faptei imputate.

Versiunea părții apărării precum că fapta incriminată inculpatului

Cavalji Afanasi nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de

art. 349 alin. (1) Cod penal, a fost respinsă ca neîntemeiată și fără suport probatoriu

4

de către instanța de apel, iar nerecunoașterea vinovăției de către inculpat nu

constituie temei de a adopta o sentință de achitare, în contextul în care probatoriul

anexat la materialele cauzei demonstrează în afara oricărui dubiu rezonabil vina

acestuia în săvârșirea infracțiunii imputate.

Această concluzie rezultă din declarațiile părții vătămate Selemet Alexandr,

care sunt consecutive și concrete privitor la descrierea faptei săvârșite de către

inculpat în privința sa, și care coroborează cu depozițiile martorilor Savin Alexandr și

Liulica Vadim, precum și probele administrate la materialele dosarului, care în

ansamblul lor probează vinovăția inculpatului Cavalji Afanasi în săvârșirea

infracțiunii imputate.

Instanța de apel a reținut că conducerea urmăririi penale, inițiată la data de

14 martie 2016 în baza infracțiunii prevăzută de art. 172 alin. (3) lit. a) Cod penal

(f.d. 89, vol.I), a fost dispusă de către procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul

Vulcănești, Selemet Alexandr, care la 24 octombrie 2017, prin ordonanță l-a pus sub

învinuire pe Cavalji Afanasi pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 172

alin. (3) lit. a) Cod penal (f.d. 90, vol.I). Ulterior, prin sentința Judecătoriei

Ceadâr-Lunga din 06 iulie 2016, Cavalji Afanasi a fost condamnat în baza art. 172

alin. (1) și 172 alin. (3) lit. a) Cod penal, iar conform prevederilor art. 84 alin. (1)

Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 19 ani închisoare, cu executarea în

penitenciar de tip închis. Cauza a fost examinată cu participarea procurorului

Selemet Alexandr, iar soluția fiind menținută prin decizia Curții de Apel Comrat din

25 octombrie 2016 și decizia Curții Supreme de Justiție din 05 aprilie 2017

(f.d.57-88, 154-168, vol.I).

Astfel, procurorul Selemet Alexandr, care activează în baza legitimației de

serviciu eliberată cu nr. 0285 din 04 septembrie 2017, în funcția de procuror în

Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul Vulcănești (f.d. 115, vol.I), la data de

16 februarie 2018, fiind în exercițiul funcției și în legătură cu conducerea urmăririi

penale inițiate în cauza penală nr. 2016080075 în privința inculpatului

Cavalji Afanasi, în baza elementelor infracțiunii prevăzute de art. 172 alin. (3) lit. a)

Cod penal, s-a prezentat la Penitenciarul nr. 1-Taraclia pentru a-i aduce la cunoștință

lui Cavalji Afanasi despre terminarea urmăririi penale și prezentarea materialelor

cauzei penale pentru a face cunoștință.

În rezultatul aprecierii depozițiilor părții vătămate – procurorului

Selemet Alexandr, a martorilor Liulica Vadim și Savin Alexandr, instanța de apel a

reținut că Cavalji Afanasi, la data de 16 februarie 2018, aproximativ la ora 09:50, fiind

prezent în biroul șefului Penitenciarului nr. 1-Taraclia, unde se afla procurorul în

Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul Vulcănești, Selemet Alexandr, avocatul numit din

oficiu Dandeș Veaceslav și colaboratorii penitenciarului Liulica Vadim și

Savin Alexandr, în cadrul acțiunii procesuale de aducere la cunoștință despre

terminarea urmăririi penale și prezentarea pentru luarea de cunoștință a

materialelor cauzei penale nr. 2016080075, intentată în privința lui Cavalji Afanasi în

5

baza art. 172 alin. (3) lit. a) Cod penal, inculpatul Cavalji Afanasi, manifestând un

comportament agresiv, s-a exprimat în adresa procurorului Selemet Alexandr cu

cuvinte necenzurate și amenințări privitor la răfuiala fizică, cu omorul, aceste acțiuni

fiind cu scopul sistării activității de serviciu a procurorului Selemet Alexandr în

vederea aducerii la cunoștință a materialelor cauzei penale indicate, iar la un moment

dat, inculpatul Cavalji Afanasi a încercat să captureze dosarul penal din fața

procurorului și să-l tragă spre dânsul, însă a fost oprit imediat de către colaboratorii

penitenciarului Liulica Vadim și Savin Alexandr, în privința căruia a fost aplicată forța

fizică prin întoarcerea ambelor mâini la spate. În timpul când inculpatul

Cavalji Afanasi era imobilizat de colaboratorii penitenciarului, procurorul

Selemet Alexandr și avocatul Dandiș Veaceslav au părăsit biroul șefului

Penitenciarului nr. 1-Taraclia, iar inculpatul continua să exprime amenințări în

adresa procurorului că va fi găsit și se vor clarifica cu dânsul. Astfel de amenințări, au

continuat să fie expuse de către inculpat în privința procurorului Selemet Alexandr și

după ce acesta se afla după gardul penitenciarului.

În declarațiile sale partea vătămată - procurorul Selemet Alexandr susține că

amenințările cu răfuiala fizică, exprimate de către inculpat în adresa sa, le-a perceput

ca fiind reale, deoarece sunt persoane la libertate, care le poate realiza. La fel, a

perceput amenințarea cu omor reieșind din amenințările exprimate de inculpat că

„se vor răfui fizic cu dânsul”, „îi va veni sfârșitul, va vedea”, din comportamentul agresiv

manifestat de inculpat în adresa sa, precum și intensitatea amenințărilor expuse.

De asemenea, instanța de apel a menționat, că urmează a fi reținute și

declarațiile părții vătămate - procurorul Selemet Alexandr, potrivit cărora, cunoscând

comportamentul agresiv a lui Cavalji Afanasi, în prealabil a solicitat colaboratorilor

Penitenciarului nr. 1-Taraclia, să asigure prezența a doi colaboratori ai

penitenciarului la efectuarea acțiunii procesuale cu inculpatul Cavalji Afanasi, pentru

a asigura securitatea și posibilitatea efectuării acțiunii procesuale, or reieșind din

faptul că spațiul biroului șefului Penitenciarului nr. 1-Taraclia este unul mic și în

prezența unui astfel de comportament agresiv manifestat de inculpat în adresa sa, în

lipsa colaboratorilor penitenciarului, Cavalji Afanasi avea posibilitatea reală să se

răfuiască fizic cu dânsul, adică de a pune în practică amenințările sale.

Fapta inculpatului Cavalji Afanasi de amenințare cu omor a procurorului

Selemet Alexandr, rezultă direct și din declarațiile martorilor Liulica Vadim și

Savin Alexandr, care fiind prezenți în biroul șefului Penitenciarului nr. 1-Taraclia,

unde a avut loc săvârșirea faptei prejudiciabile, au relatat că în cadrul acțiunii

procesuale, de luarea de cunoștință cu materialele cauzei penale, inculpatul

Cavalji Afanasi a manifestat un comportament agresiv în raport cu procurorul

Selemet Alexandr, s-a exprimat cu cuvinte necenzurate în adresa acestuia, precum și

l-a amenințat de mai multe ori cu răfuiala fizică și i-a zis procurorului că „va ieși din

penitenciar, îl va găsi și se va clarifica cu el”, iar la observațiile lor de a înceta încălcarea

regimului de detenție prin comportamentul său agresiv, nu a reacționat în nici un

6

mod. De asemenea, din declarațiile martorilor, rezultă că inculpatul în mod subit, a

încercat să captureze dosarul penal de la procuror, din care motiv acesta imediat a

fost imobilizat prin răsucirea ambelor mâini la spate, după care procuror și avocatul

au părăsit biroul șefului Penitenciarului nr. 1-Taraclia, iar inculpatul continua să se

exprime cu cuvinte necenzurate și amenințări în adresa procurorului Selemet

Alexandr.

Inculpatul Cavalji Afanasi în declarațiile sale a recunoscut că în ziua în care

procurorul Selemet Alexandr i-a adus la cunoștință materialele cauzei penale, dânsul

s-a exprimat în adresa acestuia cu o frază, însă a negat amenințările cu răfuiala fizică,

totodată recunoscând și faptul că i-a spus fratelui său, să-l urmărească pe procurorul

Selemet Alexandr, pentru a stabili unde merge și ce face, însă fratele său nu intenționa

să-l omoare.

Instanța de apel a constatat ca fiind demonstrată în afara oricărui dubiu,

amenințarea cu omor exprimată de către inculpatul Cavalji Afanasi în privința părții

vătămate – procurorul Selemet Alexandr, în scopul sistării activității de serviciu a

acestuia, și anume de a nu finaliza acțiunea procesuală de a aduce la cunoștință despre

terminarea urmăririi penale și prezentarea materialelor dosarului pentru a face

cunoștință Cavalji Afanasi împreună cu avocatul numit din oficiu, urmărind astfel

interesele sale de a nu fi trimisă cauza penală respectivă în judecată.

Instanța de apel, pe parcursul examinării cauzei penale nu a determinat motive

de a pune la îndoială declarațiile părții vătămate – procurorului Selemet Alexandr și

a martorilor Liulica Vadim și Savin Alexandr referitor la acțiunile inculpatului

Cavalji Afanasi, xare au vaut loc la data de 16 februarie 2018, în biroul șefului

Penitenciarului nr. 1-Taraclia, în cadrul acțiunii procesuale de aducere la cunoștință

lui Cavalji Afanasi și a avocatului numit din oficiu, despre terminarea urmăririi penale

și a materialelor cauzei penale, care urmează a fi apreciate ca fiind probe pertinente

și concludente, veridice și utile, și care coroborează între ele, concluzionând că prima

instanță justificat le-a pus la baza vinovăției inculpatului Cavalji Afanasi, învinuit de

săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 349 alin. (1) Cod penal.

Afirmațiile inculpatului Cavalji Afanasi precum că fiind în relații tensionate cu

martorul Savin Alexandr, din cauza unor divergențe care au fost anterior, depuse în

ședința de judecată, instana de apel le-a apreciat ca fiind false, din care motiv acestea

au fost respinse ca neîntemeiate, acestea fiind o metodă de apărare a inculpatului, or

probe care ar confirma aceste afirmații ale inculpatului, la materialele cauzei penale

lipsesc, iar argumentele inculpatului precum că martorul Savin Alexandr ar fi șters

careva informație de pe un stick ce-i aparține, care ar fi demonstrat nevinovăția sa,

sunt declarative.

De asemenea, instanța de apel a respins și alegațiile inculpatului Cavalji Afanasi

referitor la caracterul fals al declarațiilor depuse de martorul Liulica Vadim în ședința

de judecată privind amenințările exprimate în adresa procurorului Selemet Alexandr.

7

În acest context, instanța de apel a subliniat în privința ordonanței procurorului

în Procuratura raionului Taraclia din 28 februarie 2018, în temeiul căreia a fost

refuzat în pornirea urmăririi penale pe faptul aplicării în privința condamnatului

Cavalji Afanasi forța fizică din partea colaboratorilor Penitenciarului nr. 1-Taraclia,

Liulica Vadim și Savin Alexandr în legătură cu lipsa în acțiunile acestora a elementelor

infracțiunii prevăzute de art. 1661 Cod penal (f.d. 50-51, vol.I), iar ordonanța a rămas

irevocabilă prin necontestare de către persoanele interesate.

Instanța de apel a mai reținut, că pentru exprimarea cu cuvinte necenzurate și

comportament agresiv manifestat la 16 februarie 2018 de către Cavalji Afanasi,

acestuia prin decizia șefului Penitenciarului nr. 1-Taraclia din 26 februarie 2018, i-a

fost aplicată sancțiune disciplinară în temeiul art. 246 Cod de executare, decizie care

a fost comunicată deținutului Cavalji Afanasi în aceeași dată, contra semnătură și care

nu a fost contestată de către acesta (f.d.95, vol.I).

Sancționarea disciplinară a deținutului Cavalji Afanasi pentru exprimarea cu

cuvinte necenzurate și comportament agresiv manifestat la 16 februarie 2018, nu îl

exonerează pe aceasta de răspundere penală, în cazul în care acțiunile sale cad sub

incidența legii penale, iar prevederile art. 22 Cod de procedură penală, care

garantează persoanei dreptul de a nu fi urmărit sau judecat de mai multe ori pentru

aceeași faptă, nu sunt aplicabile în privința inculpatului Cavalji Afanasi.

Instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiată și versiunea apărării expusă în

apel, precum că din probele administrate la dosar nu s-a demonstrat caracterul real

al amenințărilor expuse de inculpat în adresa procurorului Selemet Alexandr,

deoarece este contradictorie cu declarațiile părții vătămate Selemet Alexandr și a

martorilor Liulica Vadim și Savin Alexandr, iar faptul că inculpatul nu a realizat nici

una din amenințările cu omor exprimate în adresa procurorului Selemet Alexandr, nu

reprezintă importanță pentru calificarea juridică a faptei acestuia, or infracțiunea

prevăzută de art. 349 alin. (1) Cod penal, este una formală și se consideră consumată

din momentul expunerii amenințării cu moartea, cu condiția ca aceasta să fie

percepută adecvat de către victimă.

Declarațiile inculpatului Cavalji Afanasi precum că prin atitudinea sa,

procurorul Selemet Alexandr l-a provocat la un comportament agresiv, este una

declarativă și contradictorie cu declarațiile părții vătămate Selemet Alexandr, precum

și a martorilor Liulica Vadim și Savin Alexandr, din care rezultă fără dubii că

procurorul Selemet Alexandr la data de 16 februarie 2018, în cadrul acțiunii

procesuale, manifesta un comportament calm și liniștit în raport cu inculpatul

Cavalji Afanasi, astfel că acțiunile provocatoare la care indică acesta, nu-și găsesc

confirmarea.

Instanța de apel a accentuat, că deși inculpatul neagă în totalitate fapta

incriminată, totuși recunoaște comportamentul său necorespunzător, exprimat prin

agresiune în raport cu procurorul Selemet Alexandr la data de 16 februarie 2018,

8

când acesta i-a adus la cunoștință despre terminarea urmăririi penale și a

materialelor cauzei penale.

La fel, au fost apreciate ca declarative și argumentele indicate în cererea de apel

precum că din declarațiile părții vătămate, reiese că acțiunile ilegale ale inculpatului

în raport cu procurorul Selemet Alexandr au avut loc după finalizarea luării de

cunoștință cu materialele cauzei, care nu putea influența la poziția procurorului

privitor la soarta în continuare a cauzei, deoarece aceste argumente sunt în

contradicție cu declarațiile părții vătămate Selemet Alexandr, care direct indică că

comportamentul agresiv al inculpatului a fost manifestat chiar de la începutul acțiunii

procesuale și au durat pe toată perioada de efectuare a acesteia, până la momentul

când acesta a părăsit teritoriul penitenciarului.

Având în vedere constatările expuse mai sus, instanța de apel a considerat că

fapta inculpatului întrunește elementele laturii obiective și subiective ale infracțiunii

prevăzută de art. 349 alin. (1) Cod penal, iar invocările apărării privitor la lipsa

elementelor constitutive ale infracțiunii incriminate inculpatului, se atestă a fi

neîntemeiate.

5.2. La capitolul individualizării pedepsei penale, cu referire la prevederile

art. 7, 75, 61 alin. (2) Cod penal, instanța de apel a remarcat, că prima instanță a ținut

cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familie acestuia. Inculpatul Cavalji Afanasi a săvârșit

infracțiunea care conform art. 16 Cod penal, se atribuie la categoria infracțiunilor

ușoare, antecedentul penal fiind nestins și este deținut în Penitenciarul nr. 1-

Taraclia, iar de la locul de detenție se caracterizează satisfăcător. Circumstanțe care

atenuează sau să agraveze răspunderea inculpatului Cavalji Afanasi prevăzute la art.

76 și 77 Cod penal, nu au fost reținute.

În opinia instanței de apel, prima instanță întemeiat a reținut posibilitatea

corectării și resocializării inculpatului Cavalji Afanasi, precum și restabilirea echității

sociale, doar cu aplicarea în privința acestuia a pedepsei sub formă de închisoare pe

un termen de un an, în limitele sancțiunii stabilite de art. 349 alin. (1) Cod penal.

Potrivit sentinței Judecătoriei Ceadâr-Lunga din 06 iulie 2016, Cavalji Afanasi a

fost condamnat în baza art. 172 alin. (1) și 172 alin. (3) lit. a) Cod penal, iar conform

art. 84 alin. (1) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 19 ani închisoare,

cu executarea în penitenciar de tip închis (f.d. 57-88, vol.I).

Aplicând prevederile art. 85 alin. (1) Cod penal, prima instanță întemeiat a

adăugat parțial la pedeapsa stabilită prin sentință, partea din pedeapsa neexecutată

aplicată prin sentința Judecătoriei Ceadâr-Lunga din 06 iulie 2016, stabilindu-i

definitiv spre executare inculpatului Cavalji Afanasi, pedeapsa de 16 ani închisoare,

cu executare în penitenciar de tip închis, conform art. 72 Cod penal.

9

recursului din cele conținute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, contestă

decizia instanței de apel cu recurs ordinar solicitând casarea acesteia, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința, din motivul lipsei în

acțiunile sale a elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (1)

Cod penal.

Susține că instanța de apel nu a luat în considerație probele sale care au fost

prezentate și care atestă nevinovăția sa și a ignorat cererea de apel depusă de către

avocatul său, Delijan Victor.

Invocă inculpatul prevederile art. 13, 14, 17 CEDO, astfel solicitând încetarea

acțiunilor ilegale ale procurorului Selemet Alexandr.

Relatează, că copia sentinței i-a fost înmânată în limba de stat la data de

28 iunie 2019, solicitând să-i fie expediată o copie în limba rusă, pe care o înțelege.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Conform art. 432 alin.(1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal de asemenea menționează, că temeiurile pentru recurs pot fi

invocate doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în

instanța de apel, fapt stipulat de art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală.

Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal

sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă

s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte

au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material

Din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că inculpatul nu invocă

un temei concret pentru declararea recursului din cele conținute la art. 427 alin. (1)

Cod de procedură penală, însă reieșind din esența argumentelor invocate se atestă că

titularul cererii de recurs critică decizia instanței de apel dintr-un singur considerent,

și anume invocă dezacordul cu calificarea infracțiunii, motive care se subscriu

temeiului de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când nu au fost

întrunite elementele infracțiunii.

Așadar, cu referire la eroarea de drept prevăzută de pct. 8) alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală, Colegiul penal amintește că potrivit art. 113 alin. (1)

10

Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a

corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele

componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală.

Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită

fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de

probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au

fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale

infracțiunii.

În conformitate cu materialele cauzei se atestă, că prima instanță l-a recunoscut

vinovat pe Cavalji Afanasi de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (1)

Cod penal.

Totodată, la examinarea cauzei de către instanța de apel s-a stabilit, că soluția

primei instanțe privind condamnarea inculpatului Cavalji Afanasi pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (1) Cod penal, este corectă și întemeiată, fiind

constatate toate circumstanțele de fapt și de drept relevante speței.

Colegiul reține, că este neîntemeiat argumentul expus de către inculpat în

recursul declarat privind lipsa în acțiunile sale a elementelor constitutive ale

infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (1) Cod penal, deoarece instanța de apel corect

a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin

prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, veridicității și coroborării lor, astfel întemeiat concluzionând în privința

vinovăției lui Cavalji Afanasi în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (1)

Cod penal, or instanța de apel corect a stabilit ca fiind demonstrată în afara oricărui

dubiu amenințarea cu omor exprimată de către inculpatul Cavalji Afanasi, în privința

părții vătămate – procurorul Selemet Alexandr, cu scopul sistării activității de serviciu

a acestuia, și anume de a nu finaliza acțiunea procesuală de a aduce la cunoștință

inculpatului Cavalji Afanasi, despre terminarea urmăririi penale și prezentarea

materialelor dosarului, urmărind scopul de a nu fi trimisă cauza penală în judecată.

Astfel, Colegiul consideră că instanța de apel, judecând apelurile, în mod

întemeiat și corect a concluzionat că fapta inculpatului întrunește elementele laturii

obiective și subiective ale infracțiunii prevăzută de art. 349 alin. (1) Cod penal, din

care motiv a respins ca fiind neîntemeiate alegațiile privind lipsa elementelor

constitutive ale infracțiunii incriminate inculpatului.

Argumentele inculpatului precum că instanța de apel nu a luat în considerație

toate probele prezentate, precum și faptul că nu a luat în considerație cererea de apel

depusă de către avocatul său, Delijan Victor, sunt neîntemeiate, în contextul în care

respectând prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel a verificat

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din dosar și cercetând suplimentar probele

administrate de instanța de fond, corect a ajuns la concluziile expuse la pct. 5 și 5.1

din prezenta decizie, stabilind că judecând cauza, instanța de fond a verificat sub toate

11

aspectele circumstanțele de fapt și de drept, complet și obiectiv a apreciat probele

administrate și întemeiat a concluzionat că acțiunile inculpatului Cavalji Afanasi,

corect au fost încadrate juridic în baza art. 349 alin. (1) Cod penal – amenințarea cu

moartea a persoanei cu funcție de răspundere, în scopul sistării activității ei de serviciu

în interesul celui care amenință, iar alegațiile apărării precum că fapta inculpatului

Cavalji Afanasi nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de

art. 349 alin. (1) Cod penal, respingându-le ca fiind neîntemeiate și lipsite de suport

probatoriu.

Mai mult decât atât, Colegiul penal reiterează că instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate

de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe

noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Or, aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei, așa cum propune

inculpatul, este o competență și prerogativă legală a instanțelor de fond și aceasta nu

constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, astfel încât invocarea acestei chestiuni drept temei

de casare în recursul ordinar este lipsită de suport legal.

În consecință, instanța de recurs concluzionează că nu există temei legal pentru

admiterea recursului ordinar declarat, iar potrivit legii se impune inadmisibilitatea

acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

penal al Curții Supreme de Justiție,

D I S P U N E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul

Cavalji Afanasi xxxxx, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul

din 13 iunie 2019, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 23 octombrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Boico Victor

12