1re-171/2020 — Art. 313 CPP

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 18 noiembrie 2019, a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea depusă de către petiționara Mereuța Svetlana împotriva ordonanței procurorului în Procuratura Anticorupție, Prisacari Vadim din 08 septembrie 2018 privind refuzul în pornirea urmăririi penale în procesul penal nr. 488 și a ordonanței procurorului șef al Procuraturii Anticorupție, Morari Viorel din 26 octombrie 2018 privind respingerea plângerii împotriva ordonanței de refuz în pornirea urmăririi penale.

Petiționara Mereuța Svetlana, a contestat cu recurs încheierea pronunțată la 18 noiembrie 2019, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă plângerea depusă în ordinea prevăzută de art.313 Cod de procedură penală.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 iulie 2020, au fost respinse ca nefondate recursul depus de către petiționara Mereuța Svetlana și recursurile suplimentare ale petiționarei, fiind menținută fără modificări încheierea. Instanța de recurs a indicat, că în procedurile abordate de către petiționară și contestate judecătorului de instrucție, nu au fost încălcate careva drepturi și libertăți fundamentale ocrotite de lege. Instanța de recurs a menționat, că petiționara își manifestă dezacordul nemijlocit cu analiza circumstanțelor invocate în plângerea sa, adică aceasta nu este de acord cu aprecierea stării de fapt, iar în cazul dat, instanța de recurs nu poate obliga procurorul 1 de a dispune o nouă apreciere a probelor, axându-se doar pe dezacordul petiționarei, or aprecierea făcută de procuror a situației de fapt este corespunzătoare și corectă.

Nefiind de acord cu hotărârile adoptate în cauză, petiționara Mereuța Svetlana, a declarat recurs în anulare solicitând casarea acestora, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art.452 alin.(1) Cod de procedură penală, Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art.401 alin.(1) pct. 2) și 3), și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârilor judecătorești după epuizarea căilor ordinare de atac. În corespundere cu prevederile art.455 alin.(2) pct. 7) Cod de procedură penală, cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art.453 și cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate. Prin trimitere la dispoziția art.453 alin.(1) Cod de procedură penală, se menționează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Prin urmare, instanța de recurs remarcă faptul că, dreptul de a declara recurs în anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărârilor judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, și anume hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură penală – adică calea apelului și recursului ordinar. Analizând dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată rezultă că, decizia contestată de către petiționara Mereuța Svetlana, nu cade sub incidența categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute la alin.(1) art.452 Cod de procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție, iar recursurile declarate împotriva deciziei instanței de recurs din speță sunt inadmisibile, deoarece o asemenea hotărâre nu este susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs în anulare. Așadar, având ca reper prevederile art.455 alin.(2) pct. 7), art.453 Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat de către petiționara Mereuța Svetlana, întrucât acesta nu corespunde cerințelor de formă și conținut prevăzute la art.455 Cod de procedură penală. 2

În conformitate cu prevederile art.art.456, 432 alin.(1), (2) pct. 1), alin.(3) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către Mereuța Svetlana, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 iulie 2020, deoarece nu îndeplinesc cerințele de formă și de conținut. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 21 octombrie 2020. Președinte Vladimir Timofti Judecători Anatolie Țurcan Elena Cobzac 3