1ra-1636/2020 — art. 217 1 alin. 4 lit. b CP

1ra-1636/2020 — art. 217 1 alin. 4 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.1ra-1636/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

21 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Anatolie Țurcan

Elena Cobzac

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Rodica Pocaznoi în numele inculpatului Zacuțelu Denis, prin care se solicită casarea sentinței

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 13 noiembrie 2019 și deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 04 martie 2020, în cauza penală privindu-l pe

Zacuțelu Denis xxxx, născut la xx xx xxxx, originar

și domiciliat în xxxx xxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 21.03.2019 – 13.11.2019;

Instanța de apel: 10.12.2019 – 04.03.2020;

Instanța de recurs: 02.07.2020 – 21.10.2020.

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

C O N S T A T Ă:

examinată conform prescripțiilor art.3641 Cod de procedură penală, Zacuțelu Denis a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal, la 2 ani închisoare,

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții în domeniul de înstrăinare a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora pe un

termen de 5 ani.

În baza art.84 alin.(4) Cod penal, la pedeapsa stabilită prin prezenta sentința s-a adăugat

parțial lui Zacuțelu Denis pedeapsa aplicată prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani din 28.02.2019, lui Zacuțelu Denis i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 2 ani 6

luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții în domeniul de înstrăinare a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora pe un

1

termen de 5 ani.

S-a dispus încasarea de la Zacuțelu Denis în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în

mărime de 1 680 lei.

perioadă de timp nestabilită de organul de urmărire penală, urmărind scopul păstrării ilegale a

analogilor drogurilor, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând

urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, acționând cu intenție directă

îndreptată la atingerea scopului său, a păstrat asupra sa un pachețel din hârtie în care se afla o

substanță psihotropă, în cantitate totală de 0,646 gr. până la 18.01.2019, aproximativ la ora

16:40 min., atunci când a fost depistat de către echipajul 902 al IP Buiucani, mun. Chișinău,

având un comportament suspect, după care a fost condus la SP-4 al IP Buiucani, situat pe str.

Nicolai Costin 55/1, mun. Chișinău, unde pachețelul vizat supra, cu o cutie metalică și un

fragment de folie de staniol, au fost ridicate de către colaboratorii de politie. Conform

concluziei Raportului de constatare tehnico-științific nr.34/12/1-R-318 din 19.02.2019, s-a

stabilit că, în depunerile neesențiale de culoare cafenie de pe suprafața cutiei metalice de

culoare violetă cu inscripția ”Timișoreana”, cât și în cele de pe fragmentul de folie din staniol,

răsucit cu urme de carbonizare, precum și în masa vegetală uscată și mărunțită, de culoare

galbenă, ridicate la 18.01.2019 de la Zacuțelu Denis, s-a depistat cannabinoidul sintetic

MDMB(N)-2201. Cantitatea masei vegetale care conține cannabinoidul sintetic MDMB(N)-

2201, constituie 0,646 gr, a depunerilor de pe suprafața cutiei metalice de culoare violetă cu

inscripția ”Timișoreana” constituie urme de pe suprafața fragmentului cutiei de staniol 0,002

g. Potrivit scrisorii parvenite de la IMSP Dispensarul Republican de Narcologie nr.01/-12/632

din 18.04.2017, înregistrate în cancelaria CTCEJ al IGP MAI al RM la 20.07.2014 cu nr.569,

substanța MDMB(N)-2201 este analog al substanței AB-PINACA-CHM, care e inclusă în

Tabelul I. Substanțe stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale, Lista

nr.2. Substanțe psihotrope, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.1088

din 05.10.2004. Conform pct.193 al Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006 cu privire la

Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate

în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, AB-PINACACHM de la 0,25 gr, constituie

proporții deosebit de mari.

Rodica Pocaznoi în numele inculpatului, prin care a solicitat casarea parțială a acesteia în latura

penală, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă, cu aplicarea prevederilor

art.art.79, 90 Cod penal.

În motivarea cererii, apelantul a invocat că inculpatul a recunoscut vinovăția în săvârșirea

faptei incriminate, în ședința de judecată a înaintat cerere privind recunoașterea probelor din

rechizitoriu, în conformitate cu prevederile art.3641 Cod de procedură penală.

Apărarea a remarcat și faptul, la stabilirea pedepsei, instanța urma să țină cont că inculpatul

a recunoscut vina pe deplin, a contribuit activ la descoperirea infracțiunii, s-a căit sincer în cele

comise, este caracterizat pozitiv, la data de 18.01.2019, Zacuțelu Denis nu avea împlinită vârsta

de 21 ani, circumstanțe care ar putea fi recunoscute ca fiind excepționale și permit aplicarea

prevederilor art.79 Cod penal.

2

A mai indicat că, nu poate fi considerat condamnat anterior, sau infracțiunea similară și

alte fapte pentru care persoana a fost condamnată anterior nu vor avea relevanță pentru cauză,

dacă, persoana a săvârșit infracțiunea înainte de a fi condamnată definitiv pentru infracțiunea

săvârșită anterior (concursul de infracțiuni), reieșind din materialele cauzei penale, Zacuțelu

Denis a fost condamnat printr-o decizie irevocabilă a Curții de Apel pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(4) lit. b Cod penal abia la 14 mai 2019,

apelul declarat, casată parțial sentința, în partea deducerii pedepsei, cu pronunțarea în această

parte a unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care:

În conformitate cu art.385 alin.(5) Cod de procedură penală, termenul de pedeapsă s-a

redus cu 30 zile.

S-a dispus calcularea termenului executării pedepsei închisorii pentru Zacuțelu Denis

începând din 04 martie 2020, cu includerea în acest termen a perioadei de la 15 octombrie 2019

până la 04 martie 2020.

În rest, sentința a fost menținută.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut, că judecarea cauzei în instanța

de fond a avut loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în corespundere

cu prevederile art.3641 Cod de procedură penală, probele fiind apreciate corect prin prisma

art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității

și coroborării lor, prima instanță corect concluzionând asupra vinovăției inculpatului de

săvârșirea infracțiunii imputate acestuia.

Instanța de apel a menționat că, analizând materialele cauzei, în raport cu normele

relevante la caz, a constatat că, instanța de fond a îndeplinit strict cerințele dispozițiilor art.3641

alin.(1) Cod de procedură penală, opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit

procedurii enunțate, n-a fost viciată, în cadrul urmăririi penale n-au fost încălcate normele

imperative din Codul de procedură penală, astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că, nu

poate fi reținută o altă situație de fapt decât cea reținută de către prima instanță.

Cu referire la numirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că, instanța de fond la

stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu

prevederile art.art.7, 61, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite, de

motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează

răspunderea, scopul pedepsei în sensul corectării și reeducării vinovatului.

Totodată, sa apreciat că, modalitatea de executare aleasă de prima instanță este în acord cu

principiul proporționalității, având în vedere fapta comisă, urmările produse, personalitatea

inculpatului și situația familiară a acestuia.

Instanța de apel a considerat că, anume această pedeapsă este echitabilă și suficientă pentru

restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor statului și întregii societăți,

perturbate prin infracțiunea comisă de către inculpat, iar pedeapsa stabilită inculpatului este

aptă de a îndeplini funcțiile și de a realiza scopul în contextul gradului de pericol social a

faptelor comise de acesta, cât și personalității inculpatului.

Subsidiar, instanța de apel a indicat că, în speță, nu se atestă nici o premisă pentru a aplica

față Zacuțelu Denis prevederile art.90 Cod penal, dar totodată, inculpatul nu cade nici sub

incidența prevederilor art.79 Cod penal, deoarece, la caz, nu au fost identificate careva

3

circumstanțe excepționale, legate de scopul și motivele faptei, de rolul inculpatului în

săvârșirea infracțiunii, de comportarea lui în timpul și după consumarea infracțiunii, de alte

circumstanțe care micșorează esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei, fapt care rezumă

concluzia certă că, instanța de apel nu poate aplica o pedeapsă sub limita minimă, prevăzută

de legea penală pentru infracțiunea respectivă sau altă pedeapsă mai blândă.

Totodată, la calcularea pedepsei închisorii pentru executare, instanța de apel a reținut că,

conform art.385 alin.(5) Cod de procedură penală, în cazul constatării încălcării drepturilor

privind condițiile de detenție, garantate de art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor

omului și a libertăților fundamentale, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor

Omului, reducerea pedepsei se va calcula în felul următor: două zile de închisoare pentru o zi

de arest preventiv.

În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că, potrivit materialelor cauzei, se

constată că Zacuțelu Denis, s-a aflat în arest preventiv de la 15 octombrie 2019 până la 13

noiembrie 2019, fiind deținut în Penitenciarul nr.13 – Chișinău, iar în ultimul raport al

Consiliului pentru Prevenirea Torturii (pentru anul 2017), care este un mecanism național

pentru prevenirea torturii din Republica Moldova, s-a constatat, că majoritatea izolatoarelor

disciplinare vizitate, inclusiv Penitenciarul nr. 13 - Chișinău, sunt într-o stare deplorabilă și ar

putea fi calificate ca condiții inumane și degradante.

Instanța de apel a considerat, că în privința lui Zacuțelu Denis încălcarea drepturilor

privind condițiile de detenție, garantate de art.3 din convenția pentru apărarea drepturilor

omului și a libertăților fundamentale, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor

Omului, motiv din care a dedus din pedeapsa definitivă numită prin sentința Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani din 13 noiembrie 2019, lui Zacuțelu Denis de 2 ani 6 luni închisoare

cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, arestarea preventivă, conform

prevederilor art.385 alin.(5) Cod de procedură penală, calculându-se două zile de închisoare

pentru o zi de arest preventiv, reducând pedeapsa închisorii cu 30 zile pentru perioada deținerii

în stare de arest preventiv - de la 15 octombrie 2019 până la 13 noiembrie 2019.

numele inculpatului, a declarant recurs ordinar, invocând prevederile art.427 alin.(1) pct. 6) și

10) Cod de procedură penală și solicitând casarea acesteia, precum și a hotărârii primei

instanței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă

mai blândă cu aplicarea art.79, 90 Cod penal, dat fiind faptul că pedeapsa aplicată de instanțele

de fond este prea aspră.

În motivarea recursului declarat avocatul susține că, pedeapsa aplicată inculpatului este

una inechitabilă, prin urmare, pedeapsa aplicată contravine criteriilor generale de

individualizare a pedepsei penale prevăzute de art.61 și art.75 Cod penal.

Subliniază că, inculpatul și-a recunoscut pe deplin vina și se căiește sincer în cele comise,

a contribuit la descoperirea infracțiunii, la momentul săvârșirii infracțiunii inculpatul nu avea

împlinită vârsta de 21 ani, circumstanțe care ar putea fi recunoscute ca fiind excepționale și

permit aplicarea prevederilor art.79 Cod penal.

Consideră că, instanța de apel nu a aplicat corect prevederile art.385 alin.(5) Cod de

procedură penală, efectuând un calcul greșit în partea deducerii pedepsei, deoarece pentru

fiecare zi de executare începând de la reținere până la pronunțarea deciziei a avut statut de

4

inculpat, a executat pedeapsa în condiții inumane, eronat fiind redusă pedeapsa închisorii doar

cu 30 zile.

solicitând inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsite de temeiuri legale.

materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din

următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de

apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea

acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.427 Cod de procedură

penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or, art.427 alin.(1) Cod de

procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru

a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că recurentul indică în calitate de

temeiuri pentru declararea recursului ordinar, prevederile pct.6) și 10) alin.(1) art.427 Cod de

procedură penală, în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, s-au

aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, totodată critică decizia instanței de

apel sub aspectul dezacordului în partea deducerii pedepsei, conform prevederilor art.385

alin.(5) Cod de procedură penală.

În susținerea acestei concluzii, examinând motivele invocate în recursul ordinar, Colegiul

penal constată că prin acestea se expune o opinie critică asupra modalității de individualizare

a pedepsei, precum și cele ce țin de executarea acesteia.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal atestă că motivul

și temeiul de recurs invocat de către partea acuzării, nu și-a găsit confirmarea, în speță nefiind

constată eroarea de drept invocată. Tot aici, Colegiul penal menționează, că argumentele din

recurs preponderent sunt aceleași care au fost invocate și în cererea de apel, în privința cărora

instanța de apel s-a pronunțat în mod argumentat și detaliat și reiterarea cărora nu o consideră

necesară.

Astfel, din materialele cauzei rezultă că, instanțele legal și întemeiat au constatat și apreciat

circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei în latura pedepsei aplicate inculpatului, în strictă

conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material,

de faptul că inculpatul a recunoscut integral vina, solicitând judecarea cauzei în procedură

simplificată, cât și de prevederile art.art.7, 61, 75, Cod penal și art.3641 Cod de procedură

penală, conform căror la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil

al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează

ori agravează răspunderea penală. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale,

corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

condamnaților, cât și a altor persoane. Persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei

infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile

5

legii. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum

și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor

indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza

de urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de

lege în cazul pedepsei cu închisoare.

Deci, pedeapsa stabilită inculpatului a fost motivată, individualizată și aplicată în

corespundere cu prevederile legale, fiind una echitabilă și proporțională în raport cu gradul

prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, cât și a scopului pedepsei penale sub aspectul restabilirii

echității sociale, corectării inculpatului, prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

acesteia, cât și din partea altor persoane.

Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având deplina

libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și

principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea pedepsei.

Cu referire la cerința recurentului prin care se solicită aplicarea a unei pedepse mai blânde,

cu aplicarea prevederilor art.art.79, 90 Cod penal, Colegiul penal reține că această solicitare

corect a fost respinsă de către instanța de apel, din materialele cauzei penale, nu rezultă

existența unor circumstanțe excepționale, care ar determina instanța să aplice în privința lui

Zacuțelu Denis prevederile art.79 Cod penal, or, circumstanțele la care face referire recurentul

în cererea de recurs au fost luate în calcul la aplicarea pedepsei de către instanțele de fond,

soluție care este descrisă pe deplin în pct.4.1. al prezentei decizii.

Astfel, Colegiul penal conchide că, instanța de apel la compartimentul individualizării

pedepsei, a acordat deplină eficiență prevederilor art.art.61, 75 Cod penal, art.3641 Cod de

procedură penală, pedeapsa stabilită inculpatului fiind motivată și aplicată în limitele legii.

Totodată, potrivit practicii judiciare constante, instanțele judecătorești sunt singure în

măsură să determine măsura de pedeapsă și durata acesteia precum și modul de executare al

pedepsei, ținând cont de prevederile legale în acest sens și de circumstanțele cauzei.

Prin urmare, pedeapsa stabilită inculpatului răspunde atât principiului proporționalității,

cât și scopului prevăzut de art.61 alin.(2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât

și a altor persoane.

Cât privește alegația recurentului privind reducerea termenului executării pedepsei

închisorii a termenului calculat de la reținere a câte două zile de închisoare pentru o zi executată

efectiv, Colegiul penal ajunge la concluzia că, argumentul invocat este neîntemeiat și urmează

a fi respins, deoarece instanța de apel și-a motivat corect soluția adoptată, acordând deplină

eficientă prevederilor din art.385 alin.(5) Cod de procedură penală, reținând în acest sens că

potrivit materialelor cauzei, se constată că Zacuțelu Denis, s-a aflat în arest preventiv de la 15

octombrie 2019 până la 13 noiembrie 2019, fiind deținut în Penitenciarul nr.13 – Chișinău,

corect a dedus din pedeapsa definitivă numită prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani din 13 noiembrie 2019, lui Zacuțelu Denis de 2 ani 6 luni închisoare cu ispășirea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, calculând două zile de închisoare pentru o zi de arest

6

preventiv, reducând pedeapsa închisorii cu 30 zile pentru perioada deținerii în stare de arest

preventiv - de la 15 octombrie 2019 până la 13 noiembrie 2019.

În aceste condiții, Colegiul penal, consideră că n-a fost constatată prezența în speță a careva

erori de drept, ce ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei

contestate.

Din considerentele nominalizate, Colegiul penal conchide că temeiurile invocate de

recurent nu și-au găsit confirmare, impunându-se dispunerea inadmisibilității recursului

ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Rodica Pocaznoi în numele

inculpatului Zacuțelu Denis, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

04 martie 2020, în cauza penală privindu-l pe Zacuțelu Denis xxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 21 octombrie 2020.

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Anatolie Țurcan

Elena Cobzac

7