1ra-1007/2020 — art. 264/1 alin.4 CP

Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central, din data de 09 octombrie 2019, cauza fiind examinată în baza art.3641 Cod de procedură penală, Ghinea Mihail a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2641 alin.(4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe o durată de 150 ore. Solicitarea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare în sumă de 770,30 lei a fost respinsă, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Ghinea Mihail, nedeținând permis de conducere, încălcând prevederile art.19 alin.(2) din Legea nr.131 din 07.06.2007, privind siguranța traficului rutier, care prevede că, pe drumurile publice pot conduce autovehicule numai persoanele care posedă permis de conducere de categoria sau subcategoria corespunzătoare autovehiculului ori dovada înlocuitoare, cu drept de circulație, a permisului și prevederile art.10 pct.2) lit. a) și art.14 lit. a) din Regulamentul circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.357 din 13.06.2009, conform cărora: persoana care conduce un autovehicul trebuie să posede și, la cererea lucrătorului de poliție, polițistului de frontieră, 1 ofițerului echipei mobile a Serviciului Vamal, este obligată să înmâneze pentru control permisul de conducere perfectat pe numele său, valabil pentru categoria (subcategoria) din care face parte autovehiculul condus, și respectiv: conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul dacă a consumat băuturi alcoolice, droguri sau alte substanțe contraindicate conducerii, se află sub influenta preparatelor medicamentoase care conduc la reducerea reacției, deplasându-se pe drum în satul Tătărești raionul Cahul, a condus motocicleta de model „VIPER” fără numere de înmatriculare în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat în urma căruia fapt nu s-a isprăvit cu conducerea motocicletei și a căzut jos, cauzându-și leziuni corporale. În cadrul acordării ajutorului medical de la Ghinea Mihail au fost prelevate probe de sânge pentru stabilirea concentrației de alcool. Conform raportului de expertiză nr.201806P0591/201802D1765 din 22.08.2018, în proba de sânge prelevată de la Ghinea Mihail s-a depistat alcool etilic în cantitate de 1,98 g/l, care, conform art.13412 alin.(3) Codul penal, se califică ca stare de ebrietate cu grad avansat.

Sentința a fost atacată cu apel de către procuror, prin care a solicitat casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță, prin care să fie dispusă încasarea din contul inculpatului în beneficiul statului a sumei de 740 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare. În argumentarea apelului a invocat că prima instanță neîntemeiat a respins demersul acuzatorului privind încasarea de la inculpat a cheltuielilor judiciare ce au fost suportate în legătură cu efectuarea acțiunilor de urmărire penală, și anume pentru efectuarea expertizei judiciare. Conform art.art.227-229 Cod de procedură penală, cheltuielile de judecată cuprind sumele cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală, iar plata acestora este suportată de condamnat sau sunt trecute în contul statului. Astfel, legea permite ca cheltuielile judiciare să fie suportate de condamnați, însă instanța de judecată neîntemeiat a respins încasarea cheltuielilor judiciare de la inculpat, în cazul dat suma de 740 lei, costul raportului de expertiză.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 19 decembrie 2019, apelul procurorului a fost admis, cu casarea parțială a sentinței, în partea soluționării chestiunii cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare, fiind pronunțată în această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care s-a dispus încasarea de la Ghinea Mihail în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă de 740 lei. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut, că judecarea cauzei în instanța de fond a avut loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în corespundere cu prevederile art.3641 Cod de procedură penală, probele fiind apreciate corect prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, prima instanță corect concluzionând asupra vinovăției inculpatului Ghinea Mihail de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(4) Cod penal. Instanța de apel a menționat că, analizând materialele cauzei, în raport cu normele relevante la caz, instanța de apel a constatat că, instanța de fond a îndeplinit strict cerințele dispozițiilor art.3641 alin.(1) Cod de procedură penală, opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii enunțate, n-a fost viciată, în cadrul urmăririi penale n-au fost încălcate normele imperative din Codul de procedură penală, astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că, nu poate fi reținută o altă situație de fapt decât cea reținută de către prima instanță. Cu privire la motivele invocate de procuror, având în susținere prevederile art.art.227, 228, 2 229, 143 Cod de procedură penală, instanța de apel a conchis că cheltuielile judiciare pentru efectuarea raportului de expertiză judiciară nr.201806P0591/201802D1765 din 22.08.2018, în mărime de 740 lei, urmează a fi suportate de inculpat.

Nefiind de acord cu soluția pronunțată de instanța de apel, avocatul Victoria Palencu în numele inculpatului Ghinea Mihail a declarat recurs ordinar, invocând prevederile art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, concretizând că decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția în partea încasării în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare din contul inculpatului, fapt ce denotă că soluția adoptată este una vădit neîntemeiată. În motivarea recursului declarat recurentul susține că instanța de apel a încasat ilegal cheltuielile judiciare, suportate pentru efectuarea raportului de expertiză judiciară, or, acesta au fost solicitat de organul de urmărire penală în vederea administrării probelor, iar ca urmare cheltuielile de efectuare a expertizei urmează să fie achitate din bugetul de stat. Din aceste raționamente, cheltuielile suportate în cadrul urmăririi penale în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, prin numirea efectuării raportului de expertiză judiciară, reprezintă cheltuieli judiciare ce urmează a fi achitate din bugetul de stat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. Din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că recurentul indică în calitate de temei pentru declararea recursului, prevederile pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, însă, Colegiul penal reține că solicitarea recurentului nu este motivată prin prisma temeiului indicat. Așa dar, instanța constată că, reieșind din esența argumentelor invocate se atestă că titularul cererii de recurs critică decizia instanței de apel sub aspectul dezacordului privind încasarea cheltuielilor judiciare din contul inculpatului. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal atestă că motivul și temeiurile de recurs invocate de către recurent, nu și-au găsit confirmarea, în speță nefiind constatate erorile de drept invocate. Contrar celor invocate de recurent, Colegiul penal consideră ca nefondată critica recurentului referitor la pretinsa încălcare admisă de instanța de apel, stipulată la pct. 6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, precum că, nemotivat s-a dispus încasarea de la Ghinea Mihail în beneficiul statului a sumei de 740 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare suportate în procesul penal, Colegiul penal remarcă faptul, că prin Legea nr.316 din 22 decembrie 2017, în vigoare din 09 februarie 2018 (publicată în Monitorul Oficial cu nr. 40- 47 art.108 din 09 februarie 2018), a fost abrogat alin.(2) art.143 Cod de procedură penală, care prevedea că, plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin.(1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat. Potrivit prevederilor art.229 Cod de procedură penală, (1) Cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului. (2) Instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă 3 asistență juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Achitarea cheltuielilor judiciare poate fi suportată și de condamnatul care a fost eliberat de pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată pedeapsă, precum și de persoana în privința căreia urmărirea penală a fost încetată pe temeiuri de nereabilitare. (3) Instanța poate elibera de plata cheltuielilor judiciare, total sau parțial, condamnatul sau persoana care trebuie să suporte cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate a acestora sau dacă plata cheltuielilor judiciare poate influența substanțial asupra situației materiale a persoanelor care se află la întreținerea lor. Având în vedere că raportul de expertiză judiciare nr.201806P0591/201802D1765 din 22.08.2018, a fost efectuat după intrarea în vigoare a prevederilor Legii nr.316 din 22 decembrie 2017 și ținând cont că nu au fost constatate careva impedimente privind încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare, se ajunge la concluzia că soluția instanței de apel raportată la prevederile art.art.227, 229 alin.(1)-(3), 143 Cod de procedură penală, este corectă. Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal a ajuns la concluzia că, temeiul invocat de recurent, nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel de eroare de drept în speța examinată nu s-a comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, deoarece la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.art.414-419 Cod de procedură penală, fapt ce impune și inadmisibilitatea recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

În temeiul art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Victoria Palencu în numele inculpatului Ghinea Mihail, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 19 decembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Ghinea Mihail xxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 17 octombrie 2020. Președinte Vladimir Timofti Judecători Anatolie Țurcan Elena Cobzac 4