1ra-1007/2020 — art. 264/1 alin.4 CP

Dosarul nr.1ra-1007/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

17 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Anatolie Țurcan

Elena Cobzac

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Victoria Palencu în numele inculpatului Ghinea Mihail, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 19 decembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe

Ghinea Mihail xxxx, născut la xx xx xxxx, originar și

domiciliat în xxxx xxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 03.09.2019 – 09.10.2019;

Instanța de apel: 30.10.2019 – 19.12.2019;

Instanța de recurs: 14.02.2020 – 17.10.2020.

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al

Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

fiind examinată în baza art.3641 Cod de procedură penală, Ghinea Mihail a fost recunoscut

vinovat și condamnat în baza art.2641 alin.(4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de

muncă neremunerată în folosul comunității pe o durată de 150 ore.

Solicitarea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare în sumă de 770,30 lei a fost

respinsă, ca neîntemeiată.

permis de conducere, încălcând prevederile art.19 alin.(2) din Legea nr.131 din 07.06.2007,

privind siguranța traficului rutier, care prevede că, pe drumurile publice pot conduce

autovehicule numai persoanele care posedă permis de conducere de categoria sau subcategoria

corespunzătoare autovehiculului ori dovada înlocuitoare, cu drept de circulație, a permisului și

prevederile art.10 pct.2) lit. a) și art.14 lit. a) din Regulamentul circulației rutiere, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr.357 din 13.06.2009, conform cărora: persoana care conduce un

autovehicul trebuie să posede și, la cererea lucrătorului de poliție, polițistului de frontieră,

1

ofițerului echipei mobile a Serviciului Vamal, este obligată să înmâneze pentru control permisul

de conducere perfectat pe numele său, valabil pentru categoria (subcategoria) din care face parte

autovehiculul condus, și respectiv: conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul

dacă a consumat băuturi alcoolice, droguri sau alte substanțe contraindicate conducerii, se află

sub influenta preparatelor medicamentoase care conduc la reducerea reacției, deplasându-se pe

drum în satul Tătărești raionul Cahul, a condus motocicleta de model „VIPER” fără numere de

înmatriculare în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat în urma căruia fapt nu s-a isprăvit cu

conducerea motocicletei și a căzut jos, cauzându-și leziuni corporale.

În cadrul acordării ajutorului medical de la Ghinea Mihail au fost prelevate probe de sânge

pentru stabilirea concentrației de alcool. Conform raportului de expertiză

nr.201806P0591/201802D1765 din 22.08.2018, în proba de sânge prelevată de la Ghinea Mihail

s-a depistat alcool etilic în cantitate de 1,98 g/l, care, conform art.13412 alin.(3) Codul penal, se

califică ca stare de ebrietate cu grad avansat.

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit ordinii stabilite pentru prima

instanță, prin care să fie dispusă încasarea din contul inculpatului în beneficiul statului a sumei

de 740 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

În argumentarea apelului a invocat că prima instanță neîntemeiat a respins demersul

acuzatorului privind încasarea de la inculpat a cheltuielilor judiciare ce au fost suportate în

legătură cu efectuarea acțiunilor de urmărire penală, și anume pentru efectuarea expertizei

judiciare.

Conform art.art.227-229 Cod de procedură penală, cheltuielile de judecată cuprind sumele

cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală, iar plata acestora este

suportată de condamnat sau sunt trecute în contul statului.

Astfel, legea permite ca cheltuielile judiciare să fie suportate de condamnați, însă instanța de

judecată neîntemeiat a respins încasarea cheltuielilor judiciare de la inculpat, în cazul dat suma

de 740 lei, costul raportului de expertiză.

procurorului a fost admis, cu casarea parțială a sentinței, în partea soluționării chestiunii cu

privire la încasarea cheltuielilor judiciare, fiind pronunțată în această parte o nouă hotărâre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care s-a dispus încasarea de la Ghinea Mihail

în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă de 740 lei.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut, că judecarea cauzei în instanța

de fond a avut loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în corespundere cu

prevederile art.3641 Cod de procedură penală, probele fiind apreciate corect prin prisma art.101

Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și

coroborării lor, prima instanță corect concluzionând asupra vinovăției inculpatului Ghinea Mihail

de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(4) Cod penal.

Instanța de apel a menționat că, analizând materialele cauzei, în raport cu normele relevante

la caz, instanța de apel a constatat că, instanța de fond a îndeplinit strict cerințele dispozițiilor

art.3641 alin.(1) Cod de procedură penală, opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei

potrivit procedurii enunțate, n-a fost viciată, în cadrul urmăririi penale n-au fost încălcate

normele imperative din Codul de procedură penală, astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia

că, nu poate fi reținută o altă situație de fapt decât cea reținută de către prima instanță.

Cu privire la motivele invocate de procuror, având în susținere prevederile art.art.227, 228,

2

229, 143 Cod de procedură penală, instanța de apel a conchis că cheltuielile judiciare pentru

efectuarea raportului de expertiză judiciară nr.201806P0591/201802D1765 din 22.08.2018, în

mărime de 740 lei, urmează a fi suportate de inculpat.

numele inculpatului Ghinea Mihail a declarat recurs ordinar, invocând prevederile art.427

alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, concretizând că decizia atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția în partea încasării în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare din

contul inculpatului, fapt ce denotă că soluția adoptată este una vădit neîntemeiată.

În motivarea recursului declarat recurentul susține că instanța de apel a încasat ilegal

cheltuielile judiciare, suportate pentru efectuarea raportului de expertiză judiciară, or, acesta au

fost solicitat de organul de urmărire penală în vederea administrării probelor, iar ca urmare

cheltuielile de efectuare a expertizei urmează să fie achitate din bugetul de stat.

Din aceste raționamente, cheltuielile suportate în cadrul urmăririi penale în vederea

demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, prin numirea efectuării

raportului de expertiză judiciară, reprezintă cheltuieli judiciare ce urmează a fi achitate din

bugetul de stat.

materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din

următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel,

fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în

cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat.

Din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că recurentul indică în calitate de

temei pentru declararea recursului, prevederile pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală,

însă, Colegiul penal reține că solicitarea recurentului nu este motivată prin prisma temeiului

indicat.

Așa dar, instanța constată că, reieșind din esența argumentelor invocate se atestă că titularul

cererii de recurs critică decizia instanței de apel sub aspectul dezacordului privind încasarea

cheltuielilor judiciare din contul inculpatului.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal atestă că motivul și

temeiurile de recurs invocate de către recurent, nu și-au găsit confirmarea, în speță nefiind

constatate erorile de drept invocate.

Contrar celor invocate de recurent, Colegiul penal consideră ca nefondată critica recurentului

referitor la pretinsa încălcare admisă de instanța de apel, stipulată la pct. 6) alin.(1) art.427 Cod

de procedură penală, precum că, nemotivat s-a dispus încasarea de la Ghinea Mihail în beneficiul

statului a sumei de 740 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare suportate în procesul penal, Colegiul

penal remarcă faptul, că prin Legea nr.316 din 22 decembrie 2017, în vigoare din 09 februarie

2018 (publicată în Monitorul Oficial cu nr. 40- 47 art.108 din 09 februarie 2018), a fost abrogat

alin.(2) art.143 Cod de procedură penală, care prevedea că, plata expertizelor judiciare efectuate

în cazurile prevăzute la alin.(1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat.

Potrivit prevederilor art.229 Cod de procedură penală, (1) Cheltuielile judiciare sunt

suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului. (2) Instanța de judecată poate obliga

condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților,

traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă

3

asistență juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer interesele justiției și condamnatul nu

dispune de mijloacele necesare. Achitarea cheltuielilor judiciare poate fi suportată și de

condamnatul care a fost eliberat de pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată pedeapsă, precum și de

persoana în privința căreia urmărirea penală a fost încetată pe temeiuri de nereabilitare. (3)

Instanța poate elibera de plata cheltuielilor judiciare, total sau parțial, condamnatul sau persoana

care trebuie să suporte cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate a acestora sau dacă plata

cheltuielilor judiciare poate influența substanțial asupra situației materiale a persoanelor care se

află la întreținerea lor.

Având în vedere că raportul de expertiză judiciare nr.201806P0591/201802D1765 din

22.08.2018, a fost efectuat după intrarea în vigoare a prevederilor Legii nr.316 din 22 decembrie

2017 și ținând cont că nu au fost constatate careva impedimente privind încasarea din contul

inculpatului a cheltuielilor judiciare, se ajunge la concluzia că soluția instanței de apel raportată

la prevederile art.art.227, 229 alin.(1)-(3), 143 Cod de procedură penală, este corectă.

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal a ajuns la concluzia că, temeiul invocat de

recurent, nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel de eroare de drept în speța

examinată nu s-a comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, deoarece la

judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de

art.art.414-419 Cod de procedură penală, fapt ce impune și inadmisibilitatea recursului ordinar

declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Victoria Palencu în numele

inculpatului Ghinea Mihail, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 19

decembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Ghinea Mihail xxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 17 octombrie 2020.

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Anatolie Țurcan

Elena Cobzac

4