1ra-1551/2020 — art. 312 CC

1ra-1551/2020 — art. 312 CC (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1551/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

16 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

către procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Formusatii Andrei,

partea vătămată Negruți Grigore și avocatul acestuia Gheorghița Igor, prin care

se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12

februarie 2020, în cauza penală în privința lui

Guzun Ala Xxxxx, născută la xxxxx, originar din s.

Xxxxx r-l Xxxxx, domiciliată s. Xxxxx r-l Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T:

Ala Xxxxx a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 327 alin. (2) lit.

b) Cod penal, la amendă în mărime de 2000 unități convenționale, ce constituie

suma de 100000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un

termen de 6 ani.

A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Negruți

Grigore și dispusă încasarea de la Guzun Ala în beneficiul părții vătămate

Negruți Grigore suma de 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 10000

lei cu titlu de prejudiciu material. În rest acțiunea civilă a fost respinsă ca

neîntemeiată.

A fost respinsă solicitarea procurorului privind încasarea de la inculpată a

cheltuielilor judiciare în mărime de 2386, 55 lei.

activând în funcția de primar al Primăriei s. Bilicenii Vechi, r-nul Sîngerei din

03.07.2015 până în prezent, fiind aleasă în funcția respectivă în rezultatul

desfășurării la 28.06.2015 a turului doi al alegerilor la funcția de primar din

localitatea respectivă, validate prin Hotărârea Judecătoriei raionului Sîngerei din

1

03.07.2015, prin urmare în conformitate cu prevederile art.123 alin.(3) Cod penal,

fiind persoană cu funcție de demnitate publică, având o serie de atribuții

stipulate în art.29 din Legea privind administrația publică locală, nr.436-XVI din

28.12.2006, inclusiv, de asigurare a executării deciziilor consiliului local; de

exercitare a funcției de ordonator principal de credite al satului (comunei),

orașului (municipiului), de verificare, din oficiu sau la cerere, încasarea și

cheltuirea mijloacelor din bugetul local și informarea consiliului despre situația

existentă; de inventariere și administrare a bunurilor domeniului public și celui

privat ale satului în limitele competenței sale; de asigurare a elaborării planului

general de urbanism și a documentației de urbanism și amenajare a teritoriului și

le prezintă spre aprobare consiliului local, în condițiile legii; de constatare a

încălcărilor legislației în vigoare comise de persoane fizice și juridice în teritoriul

administrat, de luare a măsurilor pentru înlăturarea sau curmarea acestora și,

după caz, de sesizare a organelor de drept, care sunt obligate să reacționeze cu

promptitudine, în condițiile legii, la solicitările primarului, etc., a săvârșit

infracțiunea de abuz de serviciu în următoarele circumstanțe:

Astfel, ea activând în funcția sus nominalizată, acționând intenționat,

folosind situația de serviciu, prin ignorarea prevederilor pct.28 și 43 din

Instrucțiunea cu privire la modul de executare a lucrărilor cadastrale la nivel de

teren, aprobată prin Ordinul Agenției Relații Funciare și Cadastru nr.70 din

04.08.2017, care prevede, că rezultatele stabilirii hotarelor se stipulează în actul

de stabilire a hotarelor, care se semnează de reprezentantul autorității publice

competente, titularul de drept, reprezentanții autorităților publice centrale în

cazul când terenul adiacent este proprietate publică a statului, executantul

lucrărilor de măsurare, iar în cazul stabilirii hotarelor fixe – de titularii de

drepturi ai terenurilor adiacente sau de reprezentanții acestora și că planul

geometric pe suport de hârtie se prezintă autorității publice competente pentru

coordonare și aprobare, începând cu luna august anul 2017 până la 03.10.2017 a

refuzat aprobarea prin contrasemnare a actului din 28.07.2016 de stabilire a

hotarelor sectorului de teren aflat în proprietatea lui Negruți Grigore, situat în

s.Bilicenii Vechi, r-nul Sîngerei și a planului geometric al bunului imobil cu nr.

cadastral xxxxx, care au fost elaborate de Oficiul Cadastral Teritorial Sîngerei,

sub pretextul că va aproba actele respective doar în cazul procurării de către

ultimul a cotei valorice ce aparține locuitoarei comunei Bilicenii Vechi, raionul

Sîngerei, Timoftică Ioana, din bunurile fostei CAP „Biruința”, în valoare de 12500

lei.

Ulterior, la 03.10.2017 după ce Negruți Grigore a achitat lui Timoftică

Ioana suma de 12500 lei pentru procurarea cotei valorice respective, Guzun Ala a

semnat actul din 28.07.2016 de stabilire a hotarelor sectorului de teren și planul

geometric al bunului imobil cu nr. cadastral xxxxx în calitate de reprezentant al

autorității publice locale, aplicând concomitent și ștampila primăriei s.Bilicenii-

2

Vechi, r-nul Sîngerei, cauzând, astfel lui Negruți Grigore un prejudiciu

considerabil în valoare de 12500 lei.

Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatei Guzun Ala în baza art. 327

alin. (2) lit. b) Cod penal, ca abuz de serviciu, adică folosirea intenționată de către o

persoană cu funcție de demnitate publică a situației de serviciu, dacă aceasta a cauzat

daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor

fizice.

3.1. Procuror, care a solicitat casarea parțială a sentinței în partea soluției

privind cheltuielile judiciare, cu dispunerea încasării de la inculpata Guzun Ala a

sumei de 2386,55 lei în beneficiul statului, cu titlu de cheltuieli judiciare.

În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:

- poziția primei instanței este una greșită, legea fiind interpretată și

aplicată incorect, instanța de judecată nu a luat în considerare prevederile art.229

alin. (1) Cod de procedură penală, care stipulează, că cheltuielile judiciare sunt

suportate de condamnat sau sânt trecute în contul statului;

- de către acuzatorul de stat a fost prezentat instanței de judecată calculul

desfășurat a sumei solicitate, ce se regăsește la materialele cauzei;

- statul și-a asumat obligația pozitivă de a proba vinovăția unei persoane și

în acest scop la o anumită etapă a procesului penal a suportat anumite cheltuieli

judiciare, care ulterior, în cazul probării vinovăției și condamnării persoanei în

condițiile art.229 Cod de procedură penală, urmează a fi plătite statului de către

condamnat.

3.2. Avocatul Gherasim Angela în numele părții vătămate Negruți Grigore,

care a solicitat, casarea parțială a sentinței în partea stabilirii pedepsei și

admiterii parțiale a acțiunii civile, rejudecarea cauzei în această parte și

pronunțarea unei noi hotărâri, stabilindu-i lui Guzun Ala o pedeapsă maximă și

admiterea integrală a acțiunii civile înaintate de partea vătămată Negruți

Grigore, cu încasarea de la inculpată, în beneficiul lui Negruți Grigore a sumei de

12173,63 lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 500000 lei, cu titlu de

prejudiciu moral.

În argumentarea apelului, apelanta a invocat că:

- prima instanță a stabilit inculpatei o pedeapsă prea blândă, nefiind

corespunzătoare personalității celui vinovat, întrucât nu corespunde

circumstanțelor comiterii infracțiunii și gradului pericolului social ce îl

reprezintă inculpata;

- aplicarea unei pedepse blânde, nu este posibilă, deoarece s-a stabilit din

materialele dosarului prezența intenției directe a făptuitorului care înțelegea că

prin acțiunile sale prejudiciază considerabil partea vătămată Negruți Grigore;

3

- prima instanță nu a luat în considerare atitudinea vinovatei, din care

rezultă, că ea nu regretă că a comis fapta, nu recunoaște vina și nu manifestă

căință sinceră;

- prima instanță nu a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal;

- prin admiterea parțială a acțiunii civilă prima instanță nu a restabilit

prejudiciile și cheltuielile reale, suportate de partea vătămată. Or, cheltuielile de

transport în sumă de 767 lei, xeroxarea și copertatea dosarului în sumă de 250 lei,

sau solicitarea actelor de la cadastru - 151,20 lei, au fost necesare pentru partea

vătămată anume pentru a se informa de materialele cauzei, a angaja un apărător

și a se prezenta în fața instanței de judecată. Cu referire la cheltuielile pentru

achitarea serviciilor pentru măsurări cadastrale în mărime de 1005,43 lei, acestea

la fel urmează a fi compensate, or, reprezintă un prejudiciu real cauzat părții

vătămate de către inculpată.

3.3. Inculpata Guzun Ala, prin care a solicitat casarea integrală a sentinței

primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care să fie achitată de sub învinuirea de săvârșire a

infracțiunii incriminate, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

În argumentarea apelului, apelanta a invocat că:

- în speță nu este prezent unul din principalele semne ale dispoziției art.

327 alin.(1) Cod penal, nefiind stabilit cauzarea de prejudiciu părții vătămate, or,

suma de 12500 lei, indicată de procuror în actul de învinuire ca prejudiciu

considerabil ce i-a fost cauzat lui Negruți Grigore, de fapt a fost oferită de

organul de urmărire penală pentru realizarea măsurii speciale de investigație -

controlul judiciar;

- faptul că lui Negruți Grigore nu i s-a cauzat vreun prejudiciu material în

mărimea sumei incriminate în actul de acuzare, rezultă și din conținutul acțiunii

civile, admise parțial de prima instanță, în care nu se prejudiciul material în

sumă de 12500 lei incriminat în actul de învinuire, dar se solicită de fapt

cheltuieli de judecată în sumă de 12173 lei, dintre care 10000 lei pentru asistență

juridică și 500000 lei prejudiciul moral;

- nu este întrunită latura obiectivă a infracțiunii incriminate, care

presupune existența în mod cumulativ și imperativ a trei componente: - fapta

prejudiciabilă (acțiune sau inacțiune); - urmările prejudiciabile (daunele în

proporții considerabile); - legătură cauzală dintre fapta prejudiciabilă și urmări;

- prima instanță constatând că prejudiciul incriminat lui Guzun Ala ca

cauzat lui Negruți Grigore nu a survenit în mod real, deoarece suma de 12500 lei

nu i-a aparținut, dar a fost oferită de CNA, urma să pronunțe o sentință de

achitare din motiv că lipsește latura obiectivă a infracțiunii;

- din logica motivării primei instanțe, rezultă că banii de 12500 lei ridicați

de la Timoftică Ioana, urmau a fi restituți lui Negruți Grigore în situația în care în

învinuire se indică prejudiciul material cauzat anume ultimului în acest

4

cuantum, însă instanța a dispus trecerea acestei sume în contul statului, de parcă

statul ar fi avut calitate de parte vătămată;

- atât timp cât primarul localității cunoștea despre dreptul cotașei

Timoftică Ioana asupra imobilului în cauză, iar actul de stabilire a hotarelor nu

conținea semnătura ei, ci doar a lui Negruți Grigore, ea în calitate de

reprezentant al autorității publice, întemeiat a refuzat să semneze actul respectiv,

or, prin această acțiune emitea un act ilegal, fiind încălcat dreptul unei alte

persoane;

- este eronată concluzia instanței precum că suma de 12500 lei poate fi

calificată ca prejudiciu suportat de Negruți Grigore, or, suma respectivă nu a fost

transmisă în mod arbitrar, ci a fost pretinsă în mod întemeiat, și anume datorită

faptului, că cota valorică a lui Timoftică Ioana nu a fost răscumpărată;

- este contrară principiilor procesului penal concluzia instanței precum că,

îngrădirea dreptului de a utiliza terenul agricol, dătorită acțiunilor culpabile a

inculpatei, i-ar fi adus prejudiciu lui Negruți Grigore, or, un oarecare prejudiciu

ca urmare a imposibilității utilizării terenului nu s-a invocat, iar instanța abuziv a

concluzionat precum că, Negruți Grigore a suportat prejudicii ca urmare a

neutilizării terenului respectiv.

2020, apelurile declarate de procuror și de avocatul Gherasim Angela în numele

părții vătămate, au fost respinse ca nefondate, iar apelul declarat de inculpată a

fost admis, inclusiv din alte motive, fiind casată parțial sentința primei instanțe,

cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care:

În temeiul art. 332 alin. (2), 391 alin. (2) Cod de procedură penală, procesul

penal în privința lui Guzun Ala pe învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 327 alin. (2) lit. b) Cod penal, a fost încetat, din motiv că fapta inculpatei

constituie contravenție prevăzută de art. 312 Cod contravențional.

În temeiul art. 30 Cod contravențional, procesul contravențional în privința

lui Guzun Ala a fost încetat, pe motivul intervenirii prescripției răspunderii

contravenționale.

În rest, dispozițiile sentinței ce vizează acțiunea civilă, corpurile delicte,

cheltuielile judiciare, au fost menținute.

posibilitate de a prezenta probe suplimentare sau de a se referi la probele

anexate la materialele cauzei în vederea admiterii/respingerii argumentelor

invocate în cererile de apel înaintate. Careva probe suplimentare partea acuzării

și partea apărării nu au prezentat, solicitându-se doar verificarea celor ce sunt

anexate la materialele cauzei.

Instanța de apel a menționat că prima instanță corect a reținut fapta în

sarcina inculpatei și a notat în acest sens că sunt lipsite de temei invocările

5

inculpatei că acțiunile acesteia în calitate de primar au fost în limitele legale,

deoarece aceasta a condiționat îndeplinirea acțiunilor ce decurg din atribuțiile

sale de serviciu, prin procurarea de către Negruți Grigore a cotei valorice ce

aparține locuitoarei comunei Bilicenii Vechi, raionul Sîngerei, Timoftică Ioana,

din bunurile fostei CAP „Biruința”,în valoare de 12500 lei.

În continuare, instanța de apel a notat că din registrul petițiilor din cadrul

primăriei, rezultă că la 03.08.2017 Negruți Grigore s-a adresat cu solicitarea de a i

se semna actul de stabilire a hotarelor terenului agricol (f.d.127, vol. I).

În acest sens, instanța de apel a reținut că Guzun Ala în calitate de primar,

potrivit înregistrărilor audio, indică, că va aproba actele respective doar în cazul

procurării de către ultimul a cotei valorice ce aparține locuitoarei comunei

Bilicenii Vechi, raionul Sângerei, Timoftică Ioana, se implică chiar și în calculul

costului cotei valorice, iar ulterior așa zisei tranzacții de cumpărare-vânzare, la

indicația primarului Guzun Ala, încearcă să-i dea caracter legal prin oformarea

unei recipise (f.d. 40; 80, vol. I).

Totodată, instanța de apel a conchis că prima instanță eronat a statuat, că

acțiunile inculpatei întrunesc elementele infracțiunii prevăzute la art.327 alin.(2)

lit. b) Cod penal, deoarece în cadrul examinării cauzei penale în ordine de apel,

nu a fost dovedită existența urmărilor prejudiciabile și anume - daunelor în

proporții considerabile cauzate lui Negruți Grigore.

Instanța de apel a mai specificat că infracțiunea prevăzută la art.327 Cod

penal este o infracțiune materială și se consideră consumată din momentul

producerii daunelor în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite

de lege ale persoanelor fizice sau juridice.

La acest capitol, instanța de apel a notat că potrivit concluziilor de

învinuire, lui Grigore Negruți i-a fost cauzat un prejudiciu considerabil în

valoare de 12500 lei, adică suma de bani achitată în vederea procurării cotei

valorice ce aparține locuitoarei comunei Bilicenii Vechi, raionul Sîngerei,

Timoftică Ioana, din bunurile fostei CAP „Biruința”.

Instanța de apel reținut că dacă dauna cauzată de către persoana, la caz, cu

funcție de demnitate publică, este de natură patrimonială, cum se și impută

potrivit învinuirii aduse, la aprecierea caracterului considerabil al daunei, se ține

cont de de criteriile prevăzute la alin.(2) art.126 Cod penal, și anume: valoarea,

cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială și venitul

acesteia, existența persoanelor întreținute, alte circumstanțe care influențează

esențial asupra stării materiale a victimei.

Astfel, instanța de apel a atestat că suma de 12500 lei a fost oferită de către

organul de urmărire penală la cererea părții vătămate Negruți Grigore care la

21.09.2017 a solicitat oferirea mijloacelor bănești în sumă de 12500 lei din motiv

că nu dispune de mijloace financiare proprii, concluzionându-se, că oferirea

sumei date de bani, care de fapt nu-i aparținea părții vătămate, n-a influențat în

6

careva mod asupra stării materiale a victimei, neavând o careva însemnătate și

valoare pentru partea vătămată.

În acest sens, instanța de apel a indicat că sintagma ”daune în proporții

considerabile cauzate drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau

juridice”, utilizată în dispoziția art.327 Cod penal, nu se caracterizează prin

perfecțiune, fiind vagă, echivocă, interpretabilă, iar în cazul persistenței

îndoielilor privind caracterul considerabil al daunelor cauzate, urmează

aplicarea art. 312 Cod contravențional.

În acest context, instanța de apel a concluzionat că dacă fapta de folosire a

situației de serviciu nu implică producerea unor asemenea urmări, iar la caz,

asemenea urmări pentru Negruți Grigore n-au survenit, răspunderea survine în

conformitate cu art. 312 Cod contravențional.

Instanța de apel a apreciat ca relevante alegațiile apărării privitor la faptul,

că este contrară principiilor procesului penal concluzia instanței precum că,

îngrădirea dreptului de a utiliza terenul agricol, dătorită acțiunilor culpabile a

inculpatei Guzun Ala, ar fi adus prejudiciu lui Negruți Grigore, or, prin

constatarea dată, instanța a depășit limitele judecării cauzei, un astfel de

prejudiciu nici nu s-a invocat de acuzare, prin urmare prima instanță eronat a

concluzionat precum că Negruți Grigore ar fi suportat prejudicii ca urmare a

neutilizării terenului respectiv.

Astfel, instanța de apel a conchis că în aceste circumstanțe învinuirea

adusă inculpatei în baza art. 327 alin. (2) lit. b) Cod penal nu s-a confirmat,

lipsind latura obiectivă, fapta acesteia constituind contravenția prevăzută de art.

312 Cod contravențional, condiție ce potrivit prevederilor art. 332 alin. (2) în

coroborare cu art. 391 alin. (2) Cod de procedură penală, impune necesitatea

încetării procesului penal, pe motiv că fapta inculpatei constituie contravenția

prevăzută de art. 312 Cod contravențional.

Instanța de apel a constatat că Guzun Ala, activând în funcția de primar

din 03.07.2015 până în prezent al Primăriei s. Bilicenii Vechi, r-nul Sîngerei, fiind

aleasă în funcția respectivă în rezultatul desfășurării la 28.06.2015 a turului doi al

alegerilor la funcția de primar din localitatea respectivă, validate prin Hotărârea

Judecătoriei raionului Sîngerei din 03.07.2015, prin urmare în conformitate cu

prevederile art.123 alin.(3) Cod penal, fiind persoană cu funcție de demnitate

publică, având o serie de atribuții stipulate în art.29 din Legea privind

administrația publică locală, nr.436-XVI din 28.12.2006, inclusiv, de asigurare a

executării deciziilor consiliului local; de exercitare a funcției de ordonator

principal de credite al satului (comunei), orașului (municipiului), de verificare,

din oficiu sau la cerere, încasarea și cheltuirea mijloacelor din bugetul local și

informarea consiliului despre situația existentă; de inventariere și administrare a

bunurilor domeniului public și celui privat ale satului în limitele competenței

sale; de asigurare a elaborării planului general de urbanism și a documentației de

7

urbanism și amenajare a teritoriului și le prezintă spre aprobare consiliului local,

în condițiile legii; de constatare a încălcărilor legislației în vigoare comise de

persoane fizice și juridice în teritoriul administrat, de luare a măsurilor pentru

înlăturarea sau curmarea acestora și, după caz, de sesizare a organelor de drept,

care sunt obligate să reacționeze cu promptitudine, în condițiile legii, la

solicitările primarului, etc., a săvârșit contravenția de abuz de serviciu în

următoarele circumstanțe:

Astfel, ea activând în funcția sus nominalizată, acționând intenționat,

folosind situația de serviciu, prin ignorarea prevederilor pct.28 și 43 din

Instrucțiunea cu privire la modul de executare a lucrărilor cadastrale la nivel de

teren, aprobată prin Ordinul Agenției Relații Funciare și Cadastru nr.70 din

04.08.2017, care prevede, că rezultatele stabilirii hotarelor se stipulează în actul

de stabilire a hotarelor, care se semnează de reprezentantul autorității publice

competente, titularul de drept, reprezentanții autorităților publice centrale în

cazul când terenul adiacent este proprietate publică a statului, executantul

lucrărilor de măsurare, iar în cazul stabilirii hotarelor fixe – de titularii de

drepturi ai terenurilor adiacente sau de reprezentanții acestora și că planul

geometric pe suport de hârtie se prezintă autorității publice competente pentru

coordonare și aprobare, începând cu luna august anul 2017 până la 03.10.2017 a

refuzat aprobarea prin contrasemnare a actului din 28.07.2016 de stabilire a

hotarelor sectorului de teren aflat în proprietatea lui Negruți Grigore, situat în s.

Bilicenii Vechi, r-nul Sîngerei și a planului geometric al bunului imobil cu nr.

cadastral xxxxx, care au fost elaborate de Oficiul Cadastral Teritorial Sîngerei,

sub pretextul că va aproba actele respective doar în cazul procurării de către

ultimul a cotei valorice ce aparține locuitoarei comunei Bilicenii Vechi, raionul

Sîngerei, Timoftică Ioana, din bunurile fostei CAP „Biruința”, în valoare de 12500

lei.

Ulterior, la 03.10.2017 după ce Negruți Grigore a achitat lui Timoftică

Ioana suma de 12500 lei pentru procurarea cotei valorice respective, Guzun Ala a

semnat actul din 28.07.2016 de stabilire a hotarelor sectorului de teren și planul

geometric al bunului imobil cu nr. cadastral xxxxx în calitate de reprezentant al

autorității publice locale, aplicând concomitent și ștampila primăriei s. Bilicenii-

Vechi, r-nul Sîngerei.

Instanța de apel a calificat aceste acțiuni ale lui Guzun Ala în baza art. 312

Cod contravențional, adică folosirea intenționată a situației de serviciu într-un

mod care contravine drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor

fizice, dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii.

Totodată, instanța de apel a stabilit că procesul contravențional urmează a

fi încetat din motivul expirării termenului de prescripție a răspunderii

contravenționale.

8

Ce ține de latura civilă, instanța de apel a conchis că prima instanță corect

a soluționat acțiunea civilă, or încasând din contul inculpatei suma de 5000 de lei

cu titlu de prejudiciu moral ca fiind una rezonabilă și echitabilă, chiar dacă

inculpata a comis o contravenție, ultima având calitatea de persoană cu funcție

de demnitate publică, prin faptul condiționării semnării actului din 28.07.2016 de

stabilire a hotarelor sectorului de teren și planului geometric al bunului imobil cu

nr. cadastral xxxxx, a cauzat totuși părții vătămate o stare de stres, frustrare, iar

suma încasată de 5000 lei este pe măsură să aducă părții vătămate o satisfacție

echitabilă în raport cu frustrările suportate.

De asemenea, instanța de apel a atestat că prima instanță a soluționat

corect acțiunea civilă și în latura prejudiciului material, fiind dispusă încasarea

doar a sumei de 10000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică (f.d. 7, vol. II).

Cu referire la solicitarea părții acuzării de încasarea a 2386,55 lei, sumă

formată din salariul procurorului, cheltuieli de birotică, salariul ofițerului de

urmărire penală, cu titlu de cheltuieli judiciare, instanța de apel a indicat că

prima instanță a ținut cont de prevederile art. 227 alin. (2) Cod de procedură

penală, și a stabilit că cheltuielile ce se invocă nu cad sub incidența prevederilor

legale.

6.1. Procuror, care indică temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427

alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, și solicită casarea acesteia, cu

menținerea sentinței.

În argumentarea recursului, recurentul invocă:

- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, instanța de apel a admis o

eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, precum și faptei săvârșite i s-

a dat o încadrare juridică greșită;

- la adoptarea deciziei de încetare, instanța de apel eronat și contradictoriu

a decis admisibilitatea apelului inculpatei Guzun Ala, or, vinovăția inculpatei și-

a găsit confirmare prin declarațiile persoanelor audiate pe caz în raport cu

întregul volum al probatoriului administrat, cărora instanța de apel le-a dat o

apreciere incorectă și contrară aspectelor faptice ale speței, ca rezultat

reîncadrând greșit acțiunile lui Guzun Ala;

- instanța de apel eronat și contradictoriu a reținut că, pe de o parte, prima

instanță corect a statuat starea faptică a acțiunilor inculpatei Guzun Ala, ca

ulterior, pe de altă parte, să excludă neîntemeiat dauna în proporții considerabile

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale victimei Negruți Grigore, invocată și

susținută de ultimul pe parcursul procesului penal în sumă de 12500 lei;

- nu poate fi reținută poziția instanței de apel precum că suma de 12500 lei

a fost oferită de către organul de urmărire penală la cererea părții vătămate

Negruți Grigore, care la 21.09.2017 a solicitat oferirea mijloacelor bănești în sumă

9

de 12500 lei din motiv că nu dispune de mijloace financiare proprii,

concluzionându-se, că oferirea sumei date de bani, care de fapt nu-i aparținea

părții vătămate, n-a influențat în careva mod asupra stării materiale a victimei,

neavând o careva însemnătate și valoare pentru partea vătămată;

- în perioada de 2 luni, de la începutul lunii august până la 03.10.2017

(perioadă incriminată conform învinuirii), părții vătămate Negruți Grigore i-au

fost cauzate daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de

lege, manifestate nu numai prin lipsa mijloacelor financiare necesare pentru

achitarea sumei de 12500 lei lui Timoftică Ioana la insistența lui Guzun Ala în

vederea aprobării prin consemnare a actului din 28.07.2016 de stabilire a

hotarelor sectorului de teren aflat în proprietatea lui Negruți Grigore, situat în s.

Bilicenii-Vechi, r-nul Sîngerei și a planului geometric al bunului imobil cu nr.

cadastral xxxxx. care au fost elaborate de Oficiul Cadastral Teritorial Sîngerei, ci

și urmările nefaste asupra sănătății lui Negruți Grigore și consecințele din

interiorul familiei Negruți, asupra cărora pe parcursul procesului penal a făcut

referire partea vătămată.

6.2. Partea vătămată Negruți Grigore și avocatul acesteia Gheorghița Igor,

care indică temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod

de procedură penală și solicită casarea totală a deciziei instanței de apel, cu

dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar,

sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

- faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

- instanța de apel unilateral a apreciat probele în favoarea inculpatei. De

asemenea, decizia instanței de apel este contradictorie, or, instanța de apel în

dispozitivul deciziei apreciază că prima instanță corect a apreciat probele și a dat

o încadrare corectă faptei, și contrar celor invocate o achită pe inculpată din

motiv că în acțiunile inculpatei lipsesc elementele componenței de infracțiune

imputată;

- la pronunțarea deciziei instanța de apel a respins apelul părții vătămate

în partea ce ține latura civilă fără a-și motiva soluția în acest sens, astfel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel. Instanța de apel incorect a

apreciat faptul că drepturilor și intereselor părții vătămate Negruți Corneliu nu i-

au fost cauzate daune în proporții considerabile, or însuși partea vătămată a

declarat instanței că drepturile și interesele lui în urma acțiunilor inculpatei au

fost încălcate considerabil, acesta având cheltuieli materiale și suferințe morale

considerabile;

10

- în cazul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 327 Cod penal, această

daună este una considerabilă cauzată drepturilor și intereselor ocrotite de lege

ale persoanelor fizice și juridice, ceea ce în cazul săvârșirii contravenției

prevăzute de art. 312 Cod contravențional, nu-i este specifică aceasta categorie de

daună, aici sunt încadrate numai daunele neînsemnate, astfel că odată ce instanța

de apel a calificat acțiunile lui Guzun Ala ca fiind o contravenție și anume pe

motivul inexistenței daunelor considerabile, dar fiind daune neînsemnate nu le-a

indicat care sunt acestea, nu au fost arătate, nu a motivat soluția adoptată sub

acest aspect;

- elementul „considerabil” este necesar și obligatoriu de a fi demonstrat și

specificat în sentința de condamnare. Astfel, în prezenta cauză penală, elementul

enunțat a fost probat prin faptul că anume partea vătămată a înaintat acțiunea

civilă reflectând cuantumul daunei care se încadrează sub elementul considerabil

și anume suma de 12173,6.4 de lei cu titlu de prejudiciu material ceea ce

constituie, cheltuielile de transport în sumă de 767 lei, cheltuielile pentru

xeroxarea și copertarea dosarului în sumă de 250 lei, achitarea serviciilor pentru

solicitarea actelor de la cadastru — 151,20 lei, servicii de măsurări cadastrale în

mărime de 1005,4.4 lei, servicii de asistență juridică în mărime de 10000 lei,

precum și suma de 500000 lei, cu titlu de prejudiciu moral;

- instanța de apel pentru aprecierea daunelor ca fiind considerabile, urma a

ține cont după caz, de valoarea sau mărimea pagubei materiale cauzate, gradul

prejudiciului cauzat asupra activității legale a entității în care activează cel ce a

săvârșit această daună. Mai mult, abuziv și eronat a calificat că dauna

considerabilă cauzată părții vătămate nu s-a atestat la caz, motivându-și soluția

mutatis mutandis cu alegațiile inculpatei, ce pune la dubiu imparțialitatea

instanței de judecată;

- din probele prezentate de acuzare s-a stabilit cu certitudine că în acțiunile

lui Guzun Ala este prezentă latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 327

alin.(2) lit. b) Cod penal, și nu latura obiectivă a contravenției reținute de instanța

de apel, or din materialele cauzei penale cât și din conținutul deciziei, rezultă că

instanța de apel a invocat că inculpata și-a folosit intenționat situația de serviciu,

a cauzat daune prin acțiunile sale, care au fost admise parțial prin acțiunea civilă

înaintată de partea vătămată Negruți Grigore. În speță fiind probată folosirea

intenționată a intereselor de serviciu, iar de către acuzare și partea vătămată, s-a

probat că Guzun Ala a comis acțiuni sau inacțiuni ce rezultă din atribuțiile de

serviciu, în limitele drepturilor și obligațiunilor funcționale cu care a fost

învestită persoana publică, ce au adus atingere drepturilor și intereselor lui

Negruți Grigore;

- au fost prezentate probe pertinente, concludente și utile din care rezultă

că prin acțiunile/inacțiunile lui Guzun Ala, părții vătămate Negruți Grigore i-au

fost cauzate daune considerabile, partea vătămată pe lângă cele invocate și

11

probate în acțiunea civilă, suplimentar în cadrul ședinței de apel a indicat că

până în prezent nu poate dispune de cota valorică, adică nu-și poate valorifica

dreptul asupra acesteia cauzându-i pagubă enormă, precum și venit ratat.

penală, la recursurile ordinare declarate, au depus referințe:

7.1 Inculpata Guzun Ala, care pledează pentru inadmisibilitatea acestora, ca

fiind vădit neîntemeiate, motivând că instanța de apel corect a reținut lipsa

prejudiciului cauzat părții vătămate, iar alegațiile recurenților constituie o

interpretare eronată a normelor din Codul penal.

Mai mult, indică că lipsa prejudiciului material rezultă și din conținutul

acțiunii civile, prin care nu se solicită achitarea sumei de 12500 lei cu titlu de

prejudiciu material, dar a sumei de 12173 lei ce constituie cheltuieli de judecată și

prejudiciul moral în mărime de 500000 lei.

De asemenea, menționează că e eronată concluzia recurenților că suma de

12500 lei poate fi calificată ca prejudiciu suportat de Negruți Grigore, or suma

respectivă nu a fost transmisă în mod arbitrat, dar a fost pretinsă întemeiat, și

anume datorită faptului că cota valorică nu a fost răscumpărată, ce nu se neagă

nici de partea vătămată.

Totodată, notează că în acțiunile sale nu sunt întrunite elementele

infracțiunii, nici existența faptei prejudiciabile, nici sub aspectul existenței

prejudiciului.

7.2. Avocatul Gheorghița Igor, reprezentantul părții vătămate Negruți

Grigore, care pledează pentru admisibilitatea acestuia, cu casarea totală a deciziei

atacate.

În argumentare, invocă că decizia instanței de apel nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția, or motivele expuse de instanța de apel în partea

descriptivă a deciziei, nu pot fi echivalate cu o motivare conformă rigorilor și

exigențelor din art. 6 CEDO, precum și că instanța de apel nu s-a expus pe toate

motivele invocate de apelanți, fapt ce determină admiterea recursului înaintat de

procuror.

în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt

inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate din următoarele considerente.

În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod

de procedură penală și au declarat recursurile ordinare în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu,

este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că

recursul declarat este vădit neîntemeiat.

12

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.

427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz, se reține că recurenții contestă decizia instanței de apel, indicând

temeiurile de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură

penală, în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiează soluția

ori motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și că faptei

săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

reține că temeiurile și motivele invocate de recurenți în susținerea acestora nu s-

au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest context

următoarele.

Astfel, ce ține de temeiul de recurs invocat de către recurenți, prevăzut de

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu este incident în speță, dat

fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art.

414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin

hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante, invocate în

apelurile declarate, întemeindu-și soluția în baza probelor cercetate de prima

instanță, verificate și apreciate corect, și de instanța de apel prin prisma

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, descrise și analizate în decizie

(f.d. 204 - 207, vol. II), iar decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care își

întemeiază soluția corectă de casare parțială a sentinței de condamnare cu

rejudecarea cauzei și pronunțarea uei noi hotărâri de încetare a procesului penal

în privința lui Guzun Ala pe învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 327 alin. (2) lit. b) Cod penal, deoarece fapta inculpatei constituie

contravenția prevăzută de art. 312 Cod contravențional, cu încetarea procesului

contravențional în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la

răspundere contravențională, precum și se atestă că motivarea soluției este în

corespundere cu dispozitivul deciziei, care este expus clar, fără ca instanța de

apel să admită vreo eroare de fapt sau de drept ce ar afecta legalitatea și

corectitudinea deciziei contestate.

Mai mult, Colegiul penal atestă poziția contradictorie și eronată din

recursul ordinar declarat de către partea vătămată și avocatul acestuia

Gheorghița Igor, care indică faptul că „instanța de apel a achitat inculpata Guzun

Ala, din motiv că în acțiunile acesteia lipsesc elementele componenței de infracțiune

imputată", în condițiile în care prin decizia instanței de apel Guzun Ala a fost

13

recunoscută vinovată de comiterea contravenției prevăzute de art. 312 Cod

contravențional, procesul contravențional fiind încetat în legătură cu expirarea

termenului de prescripție de tragere la răspundere contravențională.

De asemenea, Colegiul penal respinge și argumentul că „deși instanța de

apel a calificat acțiunile lui Guzun Ala ca fiind o contravenție, pe motivul inexistenței

daunelor considerabile, dar fiind daune neînsemnate nu le-a indicat care sunt acestea și

astfel nu a motivat soluția adoptată sub acest aspect", deoarece instanța de apel în

decizie (f.d. 206-verso - 207, vol. II), corect a descris fapta contravențională

reținută în sarcina lui Guzun Ala, calificată în baza art. 312 Cod contravențional,

ca folosire intenționată a situației de serviciu într-un mod care contravine

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, și anume a

refuzat contrar obligațiilor de serviciu contrar pct. 28 și 43 din Instrucțiunea cu

privire la modul de executare a lucrărilor cadastrale la nivel de teren, aprobată

prin ordinul Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 70 din 04.08.2017, să

contrasemneze actul din 28.07.2016 de stabilire a hotarelor sectorului de teren

aflat în proprietate lui Negruți Grigore, situat în s. Belicenii Vechi, r-nul Sîngerei

și a planului geometric al bunului imobil cu nr. cadastral xxxxx, care au fost

elaborate de Oficiul Cadastral Teritorial Sîngerei, sub pretextul că va aproba

actele respective doar în cazul procurării de către ultimul a cotei valorice

menționate, în valpare de 12500 lei. În acest sens, Colegiul penal notează că

survenirea răspunderii contravenționale în baza art. 312 Cod contravențional a

fost condiționată de folosirea de către Guzun Ala a situației de serviciu într-un

mod (descris detaliat supra și în fapta reținută de instanța de apel în decizie) care

contravine drepturilor și intereselor părții vătămate Negruți Grigore, în lipsa

unor daune efective și determinate la acel moment.

Astfel, Colegiul penal atestă faptul că, ori de câte ori se constată că, în

rezultatul folosirii situației de serviciu nu au survenit urmările prejudiciabile,

prevăzute la art. 327 alin. (2) lit. b) Cod penal, însă se demonstrează abuzul de

serviciu, cele comise vor fi încadrate în baza art. 312 Cod contravențional.

De asemenea, ce ține de critica recurenților, avocatul Gheorghița Igor și

partea vătămată Negruți Grigore, că la pronunțarea deciziei instanța de apel a

respins apelul părții vătămate în partea ce ține latura civilă fără a-și motiva

soluția în acest sens, astfel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel, Colegiul penal atestă că este declarativ, or din decizia instanței de apel (f.d.

207 - 207 verso, vol. II), rezultă că instanța de apel s-a expus pe latura civilă,

însușind soluția primei instanțe și argumentând detaliat aspectul contestat, fără a

admite vreo eroare ce ar justifica intervenția instanței de recurs ordinar.

Totodată, Colegiul penal reține că recurenții indică temeiul de recurs

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, că „faptei săvârșite

i s-a dat o încadrare juridică greșită", argumentând că „instanța de apel greșit a

constatat lipsa laturii obiective și anume lipsa prejudiciului în proporții considerabile

14

cauzate părții vătămate Negruți Grigore, calificând astfel greșit acțiunile inculpatei în

baza art. 312 Cod contravențional, în condițiile în care prejudiciul cauzat s-a manifestat

nu doar prin achitarea sumei de 12500 lei, dar și urmările nefaste asupra sănătății lui

Negruți Grigore și consecințele din interiorul familiei Negruți, venitul ratat, precum și

cheltuielile (cheltuieli de transport, copiere și copertare dosar, achitarea serviciilor pentru

eliberarea actelor la Cadastru, servicii de măsurări cadastrale, asistență juridică în sumă

totală de 12173,63 lei și prejudiciul moral în mărime de 500000 lei) care au urmat după

săvârșirea infracțiunii". Cu referire la aceste critici, Colegiul penal analizând

conținutul deciziei instanței de apel, constată că sunt neîntemeiate, constituind o

interpretare subiectivă a recurenților, or la adoptarea soluției în speță, instanța de

apel s-a condus de prevederile art. 325 Cod de procedură penală, ce stabilesc

limitele judecării cauzei, și anume că instanța judecă cauza numai în privința

persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în

rechizitoriu. În acest sens, Colegiul penal reține că, conform rechizitoriului (f.d.

214, vol. I) lui Guzun Ala i s-a incriminat infracțiunea de abuz în serviciu cu

cauzarea unor daune considerabile drepturilor și intereselor lui Negruți Grigore,

ce reprezintă suma de bani primită de acesta de la organul de urmărire penală

pentru procurarea cotei valorice de la Timoftică Ioana, fără a mai fi specificat

adițional cauzarea unor daune, în alte cuantumuri și evaluări neprevăzute în

rechizitoriu, la care se referă eronat recurenții în recursurile ordinare.

Prin urmare, Colegiul penal acceptă motivarea instanței de apel, care a

stabilit că suma de 12500 lei achitată pentru procurarea cotei valorice de la

Timoftică Ioana, nu aparținea părții vătămate Negruți Grigore, dar a fost oferită

de organul de urmărire penală la cererea ultimei în vederea efectuării măsurii

speciale de investigație - controlul transmiterii banilor, și astfel acest fapt nu a

influențat în careva mod asupra stării materiale a victimei și nu poate fi

considerat că au fost cauzate daune în proporții considerabile părții vătămate,

într-un asemenea cuantum. Astfel, Colegiul penal atestă că, în lipsa incriminării

unor daune certe ce ar constitui proporții considerabile în speța dată, e justă

tragerea la răspundere contravențională a lui Guzun Ala, în conformitate cu art.

312 Cod contravențional, cu încetarea procesului contravențional în legătură cu

intervenirea termenului de prescripție.

Prin urmare, Colegiul penal conchide având în vedere veridicitatea

argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale, și în virtutea

corectitudinii acesteia și pentru a evita repetări inutile, că acceptă această

motivare și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO,

care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010,

statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile,

acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare

argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea

noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

15

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept

invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate,

deoarece soluția adoptată de instanța de apel, este legală și întemeiată, iar

recursurile ordinare declarate sunt inadmisibile, fiind vădite neîntemeiate.

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Bălți, Formusatii Andrei, partea vătămată Negruți

Grigore și avocatul acestuia Gheorghița Igor împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Bălți din 12 februarie 2020, în cauza penală privindu-o pe

Guzun Ala Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la data de 15 octombrie 2020.

Președinte Timofti Vadimir

Judecător Cobzac Elena

Judecător Țurcan Anatolie

16