1ra-1704/2020 — Art. 201/1 alin. 1 lit. a, 201/1 alin. 3 lit. a CP

Instanța de fond a constatat că Presenti Nicolae, la 31 octombrie 2018, aproximativ orele 17:00, aflându-se la domiciliu din s. xxxxxx, r-nul xxxxxx, în urma unui conflict apărut spontan cu fiul Presenti Anatolie, a.n. xxxx, cu care conform art. 1331 lit. a) Cod penal sunt membri de familie, ultimul a aplicat asupra tatălui său violență fizică, lovindu-1 de mai multe ori cu pumnii și cu un scaun peste corp, astfel conform raportului de constatare medico-legală nr. 201813D0116 din 23 noiembrie 1 2018, provocându-i vătămări corporale grave periculoase pentru viață, sub formă de traumă contuză a toracelui manifestată prin fractura coastelor III, IV, V, VI, VII pe stânga cu deplasarea fragmentelor pneumohematorax, emfizem subcutanat masiv spre stânga, fractura ulnei stângi cu deplasarea fragmentelor, plagă oculară pe stânga cu hematom masiv în jur, echimoze pe corp, șoc traumatic și hipovolemic. Tot el, la 14 noiembrie 2018, aproximativ orele 18:00, aflându-se la domiciliul din s. xxxxxx, r-nul xxxxxxx, în urma unui conflict apărut spontan cu fiul minor Presenti xxxxxx, născut la xxxxxx, cu care conform art. 1331 lit. a) Cod penal sunt membri de familie, a aplicat asupra fiului violența fizică, lovindu-1 cu o farfurie în regiunea capului, astfel cauzându-i conform raportului de constatare medico-legală nr. 201813P0271 din 20 noiembrie 2018 următoarele leziuni corporale: în regiunea fronto- parientală pe dreapta plagă în jur tumifiere și echimoză a țesuturilor moi, ce condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică ca vătămare corporală ușoară. Instanța a reținut că inculpatul a recunoscut vina și a solicitat examinarea cauzei în baza probelor administrate în cadrul urmăririi penale pe care le recunoaște și asupra cărora nu are obiecții. Dat fiind că aceste probe dovedesc vinovăția inculpatului, instanța i-a încadrat acțiunile pe art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, ca violența în familie, adică acțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei, manifestată prin: maltratare, alte acțiuni violente, soldate cu vătămare ușoară a integrității corporale sau a sănătății și în baza art. 2011 alin.(3) lit. a) Cod penal, ca violența în familie, adică acțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei ce au cauzat vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății. La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont că inculpatul a săvârșit o infracțiune mai puțin gravă și o infracțiune gravă, că este invalid din copilărie, că face abuz de băuturi alcoolice, are comportament inadecvat, este violent cu membrii familiei, în adresa primăriei au parvenit plângeri și reclamații de la persoane fizice, se află la evidența medicului psihiatru, familia acestuia fiind formată din soție și 2 copii minori, că anterior a mai fost judecat pentru comiterea unei infracțiuni similare.

Avocatul Feodor Munteanu a declarat apel, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului sa-i fie aplicată o pedeapsă potrivit prevederilor art. 90 Cod penal, fără privarea de libertate. Apelantul a invocat că, membrii de familie a inculpatului nu au careva pretenții de ordin material sau moral, iar partea vătămată Presenti Nicolae a declarat că s-au împăcat și careva pretenții față de fecior nu are.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 04 noiembrie 2019, pronunțată integral pe 04 decembrie 2019, apelul a fost respins, ca nefondat. Instanța de apel a reținut că instanța de fond a acordat deplină eficiență prevederilor art. 61, 70 și 75 Cod penal, ținându-se seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de persoana celui vinovat, de influența 2 pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării acestuia, stabilindu-i pedeapsă cu închisoare în limitele legii.

La 09 iulie 2020, inculpatul a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea parțială a hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie aplicate prevederile art. 90 Cod penal. Recurentul a invocat că, membrii familiei nu au careva pretenții de ordin material sau moral față de el și că ei s-au împăcat, pedeapsa aplicată fiind prea aspră.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Însă, conform art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește. În corespundere cu art. 418 alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul hotărârii, fapt despre care se consemnează în procesul-verbal. Hotărârea motivată se pronunță la fel public, în termen de până la 30 de zile. Copia de pe hotărârea motivată se înmânează participanților prezenți la ședința de judecată. Sub acest aspect se atestă că, conform procesului-verbal al ședinței de judecată, instanța de apel a pronunțat decizia motivată la 04 decembrie 2019, în prezența inculpatului, care, potrivit semnăturii din recipisă, a primit o copie de pe hotărârea motivată în aceeași zi (f.d. 233, vol. 1). Deci, decizia atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 04 decembrie 2019, iar termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar a expirat la sfârșitul zilei de 03 ianuarie 2020. Totodată, recursul ordinar a fost expediat, prin intermediul oficiului poștal, la 06 iulie 2020 și înregistrat la Curtea Supremă de Justiție pe 09 iulie 2020, adică peste termenul prevăzut de lege (f.d. 3-4, vol.2, pct. 5. din decizie). Alte informații cu privire la data depunerii recursului respectiv în instanța de recurs nu există nici în dosar și nici în recursul nominalizat. Este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală, nu prevede repunerea în termen a recursului ordinar, nicio altă procedură legală de a calcula termenul de recurs decât de la data pronunțării deciziei motivate, iar art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală prescrie expres că în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest termen nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut, are un caracter imperativ și fatal, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac. 3 Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este declarat peste termen. Astfel, odată ce este declarat peste termen, recursul ordinar de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 2), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Presenti Anatolie xxxxxx, împotriva sentinței Judecătoriei Cahul din 11 septembrie 2019 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 04 noiembrie 2019, pe motiv că este declarat peste termen. Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral. Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun 4