1reab-93/2020 — art.58-1, 58-2 CP al RSFSR.

Dosarul nr. 1reab-93/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

15 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,

judecând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul în

anulare declarat de către adjunctul Procurorului General, Roșioru Mircea,

împotriva sentinței Tribunalului Militar al Armatei nr. 52 din 24 aprilie 1944,

în cauza penală în privința lui,

Gherasim Vasilii XXXXX, născut în anul

XXXXX, originar și domiciliat la data

condamnării în XXXXX.

Eftimița Ivan XXXXX, născut în anul

XXXXX, originar și domiciliat la data

condamnării în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

09 iunie 2020 – 15 septembrie 2020

A C O N S T A T A T:

Gherasim Vasilii a fost condamnat în baza pct. 2 al Decretului

Prezidiumului Sovietului Suprem al URSS, la 20 de ani de munci grele, cu

retragerea drepturilor prevăzute la pct. a), b), v) art. 31 Cod penal al RSFSR

pe un termen de 5 ani, cu confiscarea averii.

Eftimița Ivan a fost condamnat în baza art. 58-1 „a” din Codul penal al

RSFSR, cu aplicarea sancțiunii art.58-2 din Codul penal al RSFSR, la 10 ani

închisoare, cu executarea pedepsei în lagăr de reeducare prin muncă, cu

interdicția drepturilor prevăzute de art. 29 pct. a), b), v) din Codul penal al

RSFSR pe un termen de 5 ani, cu confiscarea averii.

Gherasim Vasilii a fost condamnat pentru faptul că în timpul ocupației

fasciste a ocupat funcția de șef al jandarmilor și în această calitate a arestat și

maltratat activiști sovietici.

În cadrul ședinței de judecată, Gherasim Vasilii vina a recunoscut și a

declarat că, după finisarea serviciului militar în cadrul armatei române, a

1

exercitat funcția de jandarm, în obligațiunile funcționale intra asigurarea

prezenței sătenilor la munca pe câmp, contracararea activităților îndreptate

împotriva naziștilor, recrutarea în calitate de agenți a sătenilor care erau

împotriva orânduirii comuniste.

Eftimița Ivan a fost condamnat pentru faptul că, a trădat patria în

următoarele circumstanțe: începând cu luna iulie anul 1941 până în luna

octombrie 1942, a fost agent al jandarmeriei, predând ocupanților activiști

sovietici.

În cadrul ședinței de judecată inculpatul Eftimița Ivan, vina a

recunoscut și a declarat că, a activat ca agent al jandarmilor, îndeplinind

indicațiile primite de la Gherasim.

anulare invocând prevederile art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, în

care solicită casarea hotărârii judecătorești nominalizate, cu încetarea

procesului penal și reabilitarea lui Gherasim Vasilii și Eftimița Ivan, pe motiv

că există circumstanțe care exclud tragerea inculpaților la răspundere penală.

3.1. În motivarea recursului a menționat că, de către instanța de judecată

a fost încălcat un drept fundamental al inculpaților Gherasim Vasilii și

Eftimița Ivan și anume cel la apărare, dat fiind faptul că cauza a fost

examinată în lipsa unui apărător, iar participarea acestuia era obligatorie.

Sentința de condamnare emisă în privința lui Gherasim Vasilii și

Eftimița Ivan este o încălcare flagrantă a drepturilor și libertăților

fundamentale stipulate în Convenție și anume încălcarea dreptului la un

proces echitabil, ceea ce conform art. 6 pct.44) din Codul de procedură penală

reprezintă un viciu fundamental admis în cadrul examinării precedente a

cazului, ce în mod direct afectează decizia adoptată.

Colegiul penal lărgit concluzionează, că acesta urmează a fi admis cu casarea

hotărârii judecătorești atacate, încetarea procesului penal și reabilitarea

condamnaților, din următoarele considerente:

Potrivit art. 452 alin. (1), coroborat cu art. 453 alin. (1) Cod de procedură

penală, Procurorul General și adjuncții lui, pot declara la Curtea Supremă de

Justiție recurs în anulare împotriva hotărârii judecătorești irevocabile după

epuizarea căilor ordinare de atac. Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu

recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea

cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente

a afectat hotărârea atacată.

La 30 decembrie 1992 a intrat în vigoare Legea nr. 1225-XII din 08

decembrie 1992, privind reabilitarea victimelor represiunilor politice.

Conform art. 3 lit. a), art. 52, 53 din Legea Republicii Moldova privind

2

reabilitarea victimelor represiunilor politice din 08 decembrie 1992, sunt

declarate nevinovate și urmează a fi reabilitate în fața societății și reintegrate

în drepturi, indiferent de locul de trai în prezent, toate persoanele care, în

perioada dintre 7 noiembrie 1917 și 23 iunie 1990, au fost supuse represiunilor

politice pe teritoriul actualei Republici Moldova, precum și pe teritoriul altui

stat, inclusiv cele care au fost condamnate pentru alte „trădare de patrie”, alte

„crime de stat”.

Ca rezultat al studierii dosarelor, asupra cărora au fost luate hotărâri ale

organelor judiciare, Procuratura Generală face recurs în anularea lor, care se

examinează de către Curtea Supremă de Justiție în modul stabilit de Codul de

procedură penală pentru examinarea recursurilor în anulare.

Verificând conținutul sentinței contestate, se atestă că condamnații

Gherasim Vasilii și Eftimița Ivan nu au fost asistați de un apărător, iar instanța

de judecată nu a efectuat o analiză și nu a supus aprecierii în coroborare

declarațiile condamnaților și probele conținute în dosarul respectiv,

întemeindu-și, astfel, hotărârea de condamnare pe presupuneri.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit constată că, instanța a ignorat în mod

vădit principiile și normele fundamentale unanim recunoscute ale unui

proces echitabil, conform cărora orice persoană are dreptul la judecarea în

mod echitabil, de către o instanță imparțială, care va hotărî asupra temeiniciei

oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa, având dreptul să

se apere însuși și să fie asistată de un apărător, nefiind obligată să dovedească

nevinovăția sa, iar concluziile despre vinovăția persoanei în săvârșirea

infracțiunii și sentința de condamnare nu pot fi întemeiate pe presupuneri.

Împrejurările expuse indică cert că erorile de drept comise de instanța

de judecată în cadrul judecării cauzei penale respective, adică sfidarea vădită

a drepturilor și libertăților fundamentale ale condamnatului, constituie un

viciu fundamental, care a afectat hotărârea atacată și dovedesc că în speță

existau circumstanțe care excludeau tragerea lui Gherasim Vasilii și Eftimița

Ivan la răspundere penală.

Având în vedere cele menționate, precum și prevederile art. 435 alin. (1)

pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit constată prezența

în speță a motivelor întemeiate pentru a interveni în hotărârea judecătorească

irevocabilă privind condamnarea lui Gherasim Vasilii în baza pct. 2 al

Decretului Prezidiumului Sovietului Suprem al URSS la 20 de ani de munci

grele, cu retragerea drepturilor prevăzute la pct. a), b), v) art. 31 Cod penal al

RSFSR pe un termen de 5 ani, cu confiscarea averii și a lui Eftimița Ivan în

baza art. 58-1 „a” din Codul penal al RSFSR, cu aplicarea sancțiunii art.58-2

din Codul penal al RSFSR, la 10 ani închisoare, cu executarea pedepsei în lagăr

de reeducare prin muncă, cu interdicția drepturilor prevăzute de art. 29 pct.

3

a), b), v) din Codul penal al RSFSR pe un termen de 5 ani, cu confiscarea

averii, cu casarea acesteia și, în temeiul prevederilor art. 391 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, cu încetarea procesului penal, pe motiv că există

circumstanțe care exclud tragerea persoanei la răspundere penală și

reabilitarea condamnaților.

alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de

Justiție,

D E C I D E:

Admite recursul în anulare declarat de către adjunctul Procurorului

General, Roșioru Mircea, casează sentința Tribunalului Militar al Armatei nr.

52 din 24 aprilie 1944, în privința lui Gherasim Vasilii XXXXX și Eftimița

Ivan XXXXX, cu încetarea procesului penal, pe motiv că există circumstanțe

care exclud tragerea acestora la răspundere penală și dispune reabilitarea

acestora, în conformitate cu Legea Republicii Moldova din 08 decembrie 1992,

privind reabilitarea victimelor represiunilor politice.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 15 septembrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

4